Curs_6

4
1 GINECO CURS 6 TUMORI MALIGNE ALE APARATULUI GENITAL LEZIUNI PRECANCEROASE Jonctiunea scuamocilindrica a colului uterin este o zona de proliferare activa a celulelor scuamoase. La pubertate, datorita influentelor hormonale, marginea scuamoasa incepe sa invadeze epiteliul cilindric unistratificat mucosecretor, creand o zona de metaplazie (zona de transformare). Contactele sexuale genereaza, uneori, o serie de anomalii celulare, care, in timp, pot avea ca rezultat displazia celulelor scuamoase sau chiar cancerul. Exista grade diferite de displazie, definite prin gradul de atipie celulara; toate aceste tipuri trebuie tinute sub observatie si tratate, daca persista sau se agraveaza. In prezent potentialul malign al unei leziuni nu poate fi predictionat. Unele leziuni raman stabile perioade lungi de timp, unele regreseaza, iar altele avanseaza. Clinic Nu exista semne sau simptome specifice pentru neoplazia cervicala intraepiteliala. Diagnosticul prezumtiv se face pe baza screening-ului citologic al unei populatii asimptomatice, fara modificari cervicale vizibile macroscopic. Toate leziunile cervicale vizibile vor necesita biopsie. Diagnostic Examenul citologic Babes-Papanicolau proba se recolteaza inafara perioadei menstruale. Rezultatul descrie celulele anormale, existenta unei infectii, inclusiv semnele infectiei HPV. Colposcopia vizualizarea colului, cu o marire de 10-20 de ori, permite aprecierea dimensiunii si marginilor zonei de transformare precum si determinarea extinderii in canalul cervical. Testarea HPV existenta infectiei cu HPV este asociata in grad inalt cu aparitia leziunilor precanceroase si a celor canceroase. Biopsia datele obtinute in urma biopsiei cervicale si a chiuretajului endocervical sunt importante in stabilirea deciziei terapeutice. Profilaxie Cancerul cervical nu apare niciodata la virgine; dpdv epidemiologic, este legat de numarul partenerilor sexuali pe care i-a avut femeia, precum si de numarul celorlalte partenere pe care le-a avut fiecare dintre acestia, deci este legat si de riscul de transmitere a HPV. Utilizarea diafragmei sau a prezervativului a fost asociata cu un efect protector. Femeile care utilizeaza timp indelungat anticonceptionale orale dezvolta mai frecvent displazii si cancere cervicale. Si fumatoarele prezinta, de asemenea, un risc superior. Masurile profilactice cuprind urmatoarele:

description

ginecologie

Transcript of Curs_6

  • 1

    GINECO

    CURS 6 TUMORI MALIGNE ALE APARATULUI GENITAL

    LEZIUNI PRECANCEROASE

    Jonctiunea scuamocilindrica a colului uterin este o zona de proliferare activa a celulelor

    scuamoase. La pubertate, datorita influentelor hormonale, marginea scuamoasa incepe sa invadeze

    epiteliul cilindric unistratificat mucosecretor, creand o zona de metaplazie (zona de transformare).

    Contactele sexuale genereaza, uneori, o serie de anomalii celulare, care, in timp, pot avea ca rezultat

    displazia celulelor scuamoase sau chiar cancerul. Exista grade diferite de displazie, definite prin gradul

    de atipie celulara; toate aceste tipuri trebuie tinute sub observatie si tratate, daca persista sau se

    agraveaza. In prezent potentialul malign al unei leziuni nu poate fi predictionat. Unele leziuni raman

    stabile perioade lungi de timp, unele regreseaza, iar altele avanseaza.

    Clinic

    Nu exista semne sau simptome specifice pentru neoplazia cervicala intraepiteliala. Diagnosticul

    prezumtiv se face pe baza screening-ului citologic al unei populatii asimptomatice, fara modificari

    cervicale vizibile macroscopic. Toate leziunile cervicale vizibile vor necesita biopsie.

    Diagnostic

    Examenul citologic Babes-Papanicolau proba se recolteaza inafara perioadei menstruale.

    Rezultatul descrie celulele anormale, existenta unei infectii, inclusiv semnele infectiei HPV.

    Colposcopia vizualizarea colului, cu o marire de 10-20 de ori, permite aprecierea dimensiunii si

    marginilor zonei de transformare precum si determinarea extinderii in canalul cervical.

    Testarea HPV existenta infectiei cu HPV este asociata in grad inalt cu aparitia leziunilor

    precanceroase si a celor canceroase.

    Biopsia datele obtinute in urma biopsiei cervicale si a chiuretajului endocervical sunt importante

    in stabilirea deciziei terapeutice.

    Profilaxie

    Cancerul cervical nu apare niciodata la virgine; dpdv epidemiologic, este legat de numarul

    partenerilor sexuali pe care i-a avut femeia, precum si de numarul celorlalte partenere pe care le-a avut

    fiecare dintre acestia, deci este legat si de riscul de transmitere a HPV. Utilizarea diafragmei sau a

    prezervativului a fost asociata cu un efect protector. Femeile care utilizeaza timp indelungat

    anticonceptionale orale dezvolta mai frecvent displazii si cancere cervicale. Si fumatoarele prezinta, de

    asemenea, un risc superior. Masurile profilactice cuprind urmatoarele:

  • 2

    -screening citologic regulat, pentru detectarea modificarilor

    - limitarea numarului de parteneri sexuali

    - utilizarea unei diafragme sau a prezervativului

    - renuntarea la fumat

    - preventia infectiei HPV (vaccin)

    Tratament este functie de gradul si extinderea neoplaziei intraepiteliale

    Cauterizarea sau crioterapia in cazul leziunilor mici, neinvazive

    Laserterapia cu CO2 sub ghidaj colposcopic, pentru leziunile mari, vizibile

    Rezectie cu ansa cand leziunea este clara si vizibila in intregime

    Conizatia colului extirparea chirurgicala a intregii zone de tranformare si a canalului

    endocervical

    Urmarirea supravegherea atenta este absolut necesara, deoarece exista posibilitatea unor

    recidive

    CARCINOMUL COLULUI UTERIN

    Cancerul apare initial intraepitelial. Stadiul preinvaziv este diagnosticat frecvent la femeile cu

    varste intre 25 40 ani si este initiat de infectiile cu HPV. Pentru a deveni invaziv (sa invadeze celelalte

    tesuturi ale colului) sunt necesari 2 pana la 10 ani. De obicei, dupa invazie, pacientele netratate sau care

    nu raspund la tratament decedeaza in 3-5 ani.

    Clinic

    Cele mai frecvente simptome sunt: metroragia, sangerarile postcoitale si ulceratiile cervicale. In

    stadii avansate pot aparea secretii sanghinolente sau purulente, urat mirositoare, nepruriginoase.

    Tenesmele vezicale sau rectale, fistulele sau durerea sunt manifestari tardive.

    Paraclinic dupa efectuarea unui frotiu Babes-Papanicolau care se dovedeste pozitiv, biopsia

    cervicala si chiuretajul endocervical reprezinta etapele necesare pentru determinarea extinderii si a

    profunzimii invaziei. Ecografia, CT abdomino-pelvina si RMN sunt necesare pentru a determina invazia

    organelor vecine si existenta metastazelor la distanta.

    Stadializarea - carcinomul colului uterin are in evolutie patru stadii, fiecare cu 2 substadii,(IA, IB,

    IIA, IIB, IIIA, IIIB, IVA, IVB), functie de invazia organelor vecine, metastazele la distanta si invazia

    ganglionilor. Stadiile III si IV prezinta invazia organelor vecine si metastaze la distanta; deasemenea se

  • 3

    produce compresia organelor vecine, cu manifestari specifice (compresiunea ureterlor hidronefroza si

    in final insuficienta renala, compresiunea plexului lombosacrat afectare neurologica, compresiune pe

    vasele de sange sau limfatice edem masiv al membrelor inferioare).

    Tratament

    Cancerele in stadii incipiente pot fi tratate chirurgical (histerectomie) sau prin radioterapie.

    Stadiile avansate impun radioterapia ca masura obligatorie.

    CARCINOMUL CORPULUI UTERIN

    Apare mai ales la femeile intre 50 si 70 de ani. Femeile ce au primit anterior tratament cu

    estrogeni prezinta un risc crescut de aparitie a bolii, risc ce se mentine cel putin 10 ani. Alti factori de

    risc: obezitate, nuliparitate, diabet zaharat, ovare polichistice virilizante, utilizarea prelungita a

    tamoxifenului in tratarea cancerului mamar.

    Clinic

    La 80% din cazuri debutul clinic este cu o hemoragie. Durerea apare tardiv in evolutia bolii, odata

    cu aparitia metastazelor sau a suprainfectiilor.

    Ecografia cu sonda endovaginala este utila pentru determinarea grosimii endometrului, ca

    indicator al unei posibile transformari neoplazice. Singura metoda diagnostica de certitudine este

    prelevarea de fragmente endometriale.

    Profilaxia prelevarea imediata de biopsii de la pacientele care relateaza hemoragii uterine

    postmenopauza, pot depista numeroase cazuri incipiente sau pot confirma suspiciunea clinica de cancer

    endometrial.

    Tratamentul consta in histerectomie totala cu anexectomie bilaterala

    CANCERUL DE OVAR

    Cancerul ovarian este tumora cu cel mai intunecat prognostic dintre toate procesele maligne

    genitale.

    Clinic

    Cancerul ovarian este neoplazia cea mai putin simptomatica, pana cand intereseaza si alte organe.

    In momentul diagnosticarii, 55-60% din cazuri se afla in stadiile III sau IV.

    Diagnosticul trebuie sa tina cont de:

  • 4

    -prezenta acuzelor digestive la o femeie peste 40 de ani

    - factorii de risc: varsta (mai ales peste 60 de ani), status marital (risc mai mare la necasatorite),

    paritatea (risc mai mare la nulipare), tratament indelungat cu estrogeni, HTA, obezitate

    Simptome: distensie abdominala cu dureri in etajul inferior, existenta unei formatiuni pelvine sau

    abdominale, sangerari vaginale, tulburari vezicale, greturi, varsaturi, scadere ponderala.

    Examene paraclinice ecografia, tomografia, RMN, markeri tumorali

    Stadializare

    Stadiul I tumora limitata la ovar

    Stadiul II tumora intereseaza ovarul si are extensie pelvina

    Stadiul III tumora intereseaza ovarul, se extinde inafara pelvisului si sunt prinsi ganglionii

    inghinali sau retroperitoneali

    Stadiul IV apar metastaze la distanta

    Tratament

    Tratamentul chirurgical este tratamentul primar si principalul mijloc terapeutic capabil sa

    determine vindecare. Exista si cancere ovariene chimiosensibile, al caror prognostic este net superior.