Curs2 Metodele Psihologiei Bft

10
METODELE PSIHOLOGIEI Metoda reprezinta ansamblul de principii, criterii, reguli si procedee instrumentale, tehnice, utilizate în scopul recoltarii, prelucrarii si interpretarii datelor despre un anumit fenomen sau obiect. 1. Metoda observatiei Aceasta metoda este proprie tuturor domeniilor cunoasterii stiintifice, fiind larg folosita în biologie, sociologie, antropologie. În psihologie, obiectul metodei observatiei este individul, sub aspectul starii si modificarilor lui comportamentale. Se disting doua forme principale de observatie: spontana, care are caracter episodic, situational, si organizata, sistematica. În cercetarea stiintifica se foloseste observatia organizata, care se subordoneaza schemei logice a cunoasterii stiintifice: se raporteaza la un obiect concret, se subordoneaza întotdeauna unei ipoteze, se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp, datele obtinute se înregistreaza cu fidelitate, iar prelucrarea lor se face în special prin raportare la anumite criterii. 2. Experimentul Reprezinta metoda centrala în psihologie. A fost metoda care a impus desprinderea psihologiei de filosofie si legitimarea ei ca stiinta. Creatorul metodei experimentale în psihologie a fost W. Wundt. Initial, el a aplicat metoda experimentala numai în studierea fenomenelor si actelor comportamentale simple (timp de reactie etc.) Treptat, metoda experimentala a fost extinsa si la studierea altor procese psihice, ajungînd sa devina metoda centrala a psihologiei. Dupa contextul si modul de realizare, se disting doua tipuri de experiment: de laborator si natural . Diferenta dintre

Transcript of Curs2 Metodele Psihologiei Bft

METODELE PSIHOLOGIEIMetoda reprezinta ansamblul de principii, criterii, reguli si procedee instrumentale, tehnice, utilizate n scopul recoltarii, prelucrarii si interpretarii datelor despre un anumit fenomen sau obiect.1. Metoda observatieiAceasta metoda este proprie tuturor domeniilor cunoasterii stiintifice, fiind larg folosita n biologie, sociologie, antropologie. n psihologie, obiectul metodei observatiei este individul, sub aspectul starii si modificarilor lui comportamentale.Se disting doua forme principale de observatie: spontana, care are caracter episodic, situational, si organizata, sistematica. n cercetarea stiintifica se foloseste observatia organizata, care se subordoneaza schemei logice a cunoasterii stiintifice: se raporteaza la un obiect concret, se subordoneaza ntotdeauna unei ipoteze, se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp, datele obtinute se nregistreaza cu fidelitate, iar prelucrarea lor se face n special prin raportare la anumite criterii.2. ExperimentulReprezinta metoda centrala n psihologie. A fost metoda care a impus desprinderea psihologiei de filosofie si legitimarea ei ca stiinta. Creatorul metodei experimentale n psihologie a fost W. Wundt. Initial, el a aplicat metoda experimentala numai n studierea fenomenelor si actelor comportamentale simple (timp de reactie etc.) Treptat, metoda experimentala a fost extinsa si la studierea altor procese psihice, ajungnd sa devina metoda centrala a psihologiei.Dupa contextul si modul de realizare, se disting doua tipuri de experiment: de laborator si natural. Diferenta dintre aceste doua tipuri este aceea ca, n experimentul de laborator, se creeaza o situatie speciala, artificiala n care este introdus subiectul prin izolarea lui de contextul vietii si activitatii sale obisnuite. Experimentul natural se desfasoara n contextul natural al vietii si activitatii obisnuite a subiectului; aceasta forma a aparut n domeniul scolar si se utilizeaza cu precadere n psihologia scolara.Experimentul de laborator este instrumentul principal de investigare intensiva, analitica a continutului, caracterului si legitatii diferitelor functii si procese psihice, de la senzatii la gndire, de la procese izolate la trasaturi de personalitate. n experimentul de laborator se recurge la tehnici si instalatii speciale de stimulare, de nregistrare a rezultatelor si de sistematizare si prelucrare a lor. Aceste tehnici si instalatii se aleg n functie de natura procesului studiat.3. Metoda convorbiriiConsta n dialog deschis cu subiectul, dialog care graviteaza n jurul unei anumite teme, aleasa de cercetator si nedezvaluita subiectului. Avantajul acestei metode este faptul ca ofera contactul direct cu subiectul, permite observarea lui n timpul raspunsurilor, este saturata n informatii semnificative despre particularitatile subiectului, permite interventia cercetatorului pe loc si obtinerea de date suplimentare la raspunsurile oferite de subiect. Dezavantajul principal consta n dificultatea de a retine si nregistra n toate detaliile raspunsurile subiectului, din care decurge pierderea unor date.4. Metoda ancheteiEste o metoda indirecta care se foloseste cu precadere pentru determinarea unor trasaturi de personalitate, atitudini sau mentalitati care nu pot fi "aduse" n laborator. Ancheta se poate realiza sub doua forme: pe baza de chestionar si pe baza de interviu.Ancheta pe baza de chestionar este extrem de laborioasa. Trebuie respectate cerinte si conditii privind alcatuirea chestionarului, aplicarea lui si interpretarea datelor. Trebuie, de asemenea, sa se evite o serie de erori din partea cercetatorului care pot influenta negativ rezultatele, ca de pilda: ntrebarile cu caracter prea general, ntrebarile prea ermetice, ntrebarile aluzive. Dupa eliminarea ntrebarilor de acest tip, cele retinute si pastrate n chestionar trebuie sa satisfaca unele criterii: accesibilitatea, adecvarea si echidistanta. Apoi, pentru interpretarea finala, datele obtinute trebuie raportate la anumite valori-etalon, stabilite pe baza unui esantion reprezentativ.5. Metoda analizei produselor activitatiiProdusul activitatii este o entitate obiectivata, n forma substantiala, de obiect, imagistica, sonora etc., pe care subiectul a realizat-o n situatii impuse sau libere. (ex: desenele, compozitiile literare, comunicarile stiintifice, operele). n aceste produse se obiectiveaza capacitati, aptitudini, trasaturi emotionale, idei ale subiectului etc. Analiza lor confera indici obiectivi privind nivelul de dezvoltare a inteligentei, al creativitatii etc. Aceasta metoda este folosita cu precadere n psihologia copilului si n psihologia personalitatii pentru evaluarea aptitudinilor speciale.6. Metoda biograficaSe bazeaza pe reconstituirea istoriei subiectului n vederea desprinderii acelor situatii, mprejurari si evenimente care puteau avea un efect de maxima importanta asupra devenirii si starii lui actuale. Metoda este folosita cu precadere n psihologia personalitatii.ANAMNEZAeste metoda prin care examinatorul obtine date de la pacient ( anturajul sau apartinatorii lui ) cu privire la starea de sanatate si de boala , precum si mediul ambiental in care evolueaza aceasta;surse de obtinere a datelor anamnezei: pacientul, apartinatorul sau anturajul lui , dosarul medical sau alte documente medicale;metode de efectuare a anamnezei:monologul ( ascultarea):permite pacientului sa-si exprime suferintele sale prezentand ca si avantaje: examinatorul poate observa mimica , gestica in timpul in care pacientul isi exprima suferintele sale; diminua starea de tensiune intre pacient si examinator cand pacientul este lasat sa vorbeasca liber; daca acesta insa divagheaza de la subiectul urmarit , trebuie sa fie intrerupt politicos cu intrebari scurte ( ex. de cand a aparut?);interogatoriul ( interviul ):examinatorul pune intrebari cu privire la suferintele acestuia;intrebarilesunt:inchise( cu raspuns scurt; da sau nu ) sideschise( permit pacientului sa raspunda prin fraze si sa dezvolte subiectul respectiv );observatie:ceea ce percepi(cu simtul, auzul, vazul.. )datele biografice ale pacientului:varsta:starea de reactivitate a organismului este dependenta de particularitatile morfofunctionale si biologice ale fiecarei etape de dezvoltare:in copilarie( frecvente sunt bolile infectioase eruptive; congenitale cardiace; infectii acute ale cailor respiratorii );in adolescenta( angina streptococica, reumatism articular acut , hepatita acuta virala );la adulti(intreaga patologie viscerala), iar lavarsta a III-a( > 65 ani)(se confrunta cel mai frecvent cu boli cronice degenerative si cu complicatiile acestora );genul biologic ( sexul feminin/ masculin):practic sunt boli care afecteaza mai frecvent barbatii ( infarct miocardic acut , cancer pulmonar, guta) sau femeile ( poliartrita reumatoida, colecistopatii, infectii ale cailor urinare );;locul de nastere si domiciliul:particularitati ale mediului pot influenta starea de sanatate a populatiei:ex. nefropatia endemica din bazinul Dunarii; gusa endemica in zonele subcarpatice; malaria in zone cu balti; bolile tropicale la tropice dar si in alte zone ,conditii de viata si de munca:modul de viata ( alimentatia, consum de tutun /alcool/droguri, sedentarismul ); conditiile ambientale de la locul de munca ( profesiunea)motivele internarii: simptomele majore ( plangerile de boala); semnele relatate de pacientDosarul medical: includede regula2-3 simptome( de ordin general sau local ) si utilizeazalimbajul medical( ex. durerea este descrisa in legatura cu localizarea topografica anatomica nu cu localizare de organ ; de ex. corect durere epigastrica nu durere de stomac ; durere retosternala nu durere cardiaca )Simptome de ordin general:febra =cresterera temperaturii centrale > 38,5C ( masurata prin plasarea termometrului in rect /cavitate orala ) sau cresterea temperaturii periferice > 38C ( masurata axilar )

hiperpirexie =ascensiuni febrile mari , depasind 39-40C; se intalneste intr-o serie de boli infectioasefrisonul =senzatii de frig insotite de tremuraturi intensehiperhidroza =transpiratie anormal de abundenta ,localizata (axile, maini, picioare) sau generalizataanhidroza =absenta transpiratiilordurere =experienta complexa multifunctionala si multidimensionalaantalgic =care impiedica sau calmeaza durerea ( pozitie antalgica = pozitie in care se atenueaza durerea; medicament antalgic = medicament care calmeaza durerea)analgezic =care suprima sau atenueaza durereaangor =durere , suferintaallodinia =raspuns dureros la un stimul,in mod normal nedureroscefalee =durere de cap ( sinonim cefalgie)ameteala =senzatie neplacuta de falsa deplasare a persoanei in raport cu mediul ambiantvertij =senzatie rotatorie a obiectelor din jur in raport cu persoana sau a persoanei in raport cu mediulastenie =diminuarea fortelor fizice si psihice, slabiciune, oboseala; ( spre deosebire de oboseala , astenia nu dispare la repaus)adinamie =scaderea accentuata a fortei musculare care apare in anumite boli ( oboseala extrema)

inapetenta =diminuarea poftei de mancareinanitie =stare in care se afla organismul dupa o perioada prelungita de lipsa de hranaanorexie =diminuarea importanta sau pierderea poftei de mancarehiperexie =cresterea poftei de mancarepolidipsie =sete excesiva antrenand ingestia unor cantitati exagerate de lichide ( in diabetul insipid, in nefropatii , potomanie)potomanie =nevoia de a bea cantitati excesive de lichide, de preferinta apa , cauzata de o dereglare a centrului nervos de sete; deci sete de natura psihogena, patologicaprurit =senzatie neplacuta de mancarime cutanata care poate fi produsa de o boala de piele ,ce incinta la grataj (ex. scabie) sau de o afectiune generala (ex.prurit diabetic)insomnie =absenta somnuluianosmie =absenta totala a simtului mirosuluiacufene =sunete percepute de pacient care nu sunt determinate de excitatii sonore ( zumzet, suierat, tiuit)disfagie =dificultate de a inghitipirozis =senzatie de arsura retrosternala care porneste din epigastru spre esofag sifaringe asociata cu un gust acru; se produce din cauza unui reflux de lichid gastric in esofag ( cauze frecvente: aerofagia, hernia hiatala )scotom ( scindilatie vizuala) =lacuna limitata in campul vizual ( pata neagra de orbire pe campul vizual ) din cauza aparitiei unei opacitati in mediile transparente ale ochiului sau unei leziuni limitate ale retinei sau a nervului optic; poate fi central/paracentral/periferic;disurie =dificultate de a urina cu / fara durere ( mictiuni dificile sau dureroase din cauza unor afectiuni extrem de variate: cistite, uretrite, hipertrofie de prostata )insidios =se spune despre o boala care apare pe nesimtite fara manifestari vizibile ( ex. cancer)insipid =care nu are gustPunctele care se urmaresc in istoricul bolii :Analiza simptomelor prezente :data de debut;

modul de debut:brusc(acut-in boli acute ; ex. pneumonia acuta;paroxistic- in plina sanatate aparenta , cel mai adesea pe fondul unei suferinte mai vechi; ex. infarctul miocardic datorat anginei pectorale ) siinsidos( progresiv , boli cu evolutie indelungata, cronice );

circumstantele aparitiei( in repaus / efort) ;

ritmul( zi / noapte, primavara / toamna);cronologia manifestarilor: aparitia si succesiunea simptomelor / semnelor );atitudinea adoptata de pacient fata de boala; analizarea impactului bolii asupra pacientuluitratamentele efectuate anterior; consultatiile ant.;

identificarea tuturor simptomelor asociate;particularitatile evolutive in raport cu tratamentele;APF ( antecedente personale fiziologice ) :capitol al anamnezei care urmareste momentele genitaledin viata femeii:menarha( aparitia primei menstruatii; in mod normal menarha apare la aprox. 12 ani; cand este > 14 ani este pubertate intarziata cu cauze frecvente: endocrine, metabolice );succesiunea si regularitateaciclului menstrual( in mod normal ciclul menstrual este la 28 de zile);durata fluxuluimenstrual (este de 3-5 zile ), cantitate normala de sange eliminat 150 - 175 ml per ciclu menstrual);nr. de nasteri( sarcini si imprejurari legate de acestea , nr. de copii nascuti vii / decedati; nasteri normale / cezariene);nr. avorturisiluna de sarcina in momentul avortului; cauze potentiale ;tulburari de ciclu menstrual:amenoree( absenta c. menstr. );oligomenoree( rare sau cantitati scazute );hipermenoree( abundent );menoragie( durata fluxului menstrual > 10 zile);metroragie( sangerari uterine in afara ciclului menstrual );menopauza( incetareac. menstr.: fiziologica la 45-50 ani sau precoce < 45 ani ( cazuriendocrine-ex. boli tiroidiene;chirurgicaleex. histerectomie;dupa radioterapie)APP ( antecedente personale patologice:bolilesiinterventiile chirurgicale pe care le-a prezentat pacientul in trecut;se mentioneaza data aparitiei acestora;boli infectioase: TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatita acuta virala, angina streptococica, malarie;boli cu transmiteresexuala: gonoree, luess, HIV;boli organice: respiratorii / cardiace / hepaticetipul si data in caz de interventii chirurgicale, transfuzii, imunizazi specificeAHD ( antecedente heredo-colaterale ):frecvent intalnite la membrii aceleasi familii =agregare familiala: boli de care au suferit consangvinii pe linie materna / paterna , decesul rudelor la varste tinere; boli transmise prin contagiune intrafamilara indiferent de gradul de rudenie;;boli cu transmitere ereditara:HTA, astm bronsic, diabetul zaharat , obezitate ;

boli determinate de coabitare :in general bolile infectioase ( TBC, hepatite, angine ) ;

ahd semnificative :rinichiul polichistic, talasemia, hemofilia , siclemia, sferocidoza ereditara

Conditii de viata si de munca :locuinta: nr. de camere raportat la nr. de membri, conditii - aer/frig/mucegai /etc;locul de munca si profesia: nivelul de instruire,tipul de efort , factor de microclimat, tipul de alimentatie , consum de tutun / alcool; profesiuni cu potential risc de imbolnavire ex. minerii;suport social si familia