CURS 1

OCEANOGRAFIA – ŞTIINŢA OCEANULUI

OBIECTIVELE CURSULUI

Definirea obiectului de studiu şi a ramurilor oceanografiei

Definirea şi componentele Oceanului Planetar

CUPRINSUL CURSULUI

Definirea oceanografiei

Ramurile oceanografiei

Definirea Oceanului Planetar

Subunităţile Oceanului Planetar

BIBLIOGRAFIE Emil Vespremeanu, Oceanografie, 1989

H.V. Thurman şi A.P. Trujillo, Introductory Oceanography, 2004, 2002, 2001, 1999, 1996, Pearson Prentice Hall

A.P. Trujillo şi H.V. Thurman, Essentials of Oceanography, 2011, 2008, 2005, Pearson Prentice Hall

Gross, G., Oceanography

Ross, D., Introduction to Oceanography

R.H. Stewart, Introduction to Physical Oceanography, 2007 http://oceanworld.tamu.edu/resources/ocng_textbook/contents.html

Regional Oceanography: an introduction http://www.cmima.csic.es/mirror/mattom/index2.html

http://math.nyu.edu/caos_teaching/physical_oceanography/

http://www-pord.ucsd.edu/~ltalley/sio210/

http://oceanclass.blogspot.com/

http://www.coastalwiki.org/coastalwiki/Main_Page

http://www.sciencedirect.com/

Ce este Oceanografia?

Ştiinţa nelimitată despre ocean (UNESCO)

Disciplină în cadrul Ştiinţelor Pământului care

studiază Oceanul Planetar

Ştiinţa care studiază toate aspectele mediului

marin

Mai este denumită oceanologie sau ştiinţă

marină

Oceanografie = ocean (mediu marin) + graphos (descriere)

Okeanos: fiul cel mai mare dintre titani,

fiul lui Uranus şi al Gaiei.

Oceanologie = ........................... + logos (cunoaştere)

Ramurile Oceanografiei

• Ştiinţă multi şi interdisciplinară

• Ramuri/discipline principale (majore):

Oceanografie fizică (fizica mării)

Oceanografie chimică (chimia mării)

Geologia şi geofizica marină

(oceanografia geologică)

Biologia marină (oceanografia

biologică)

• Alte ramuri secundare derivate, multidisciplinare:

Paleo-oceanografia

Geomorfologia marină (geomorfologie costieră/litorală şi

geomorfologie submarină)

Ingineria marină/oceanografică, Oceanografie satelitară,

Meteorologie marină, Arheologie marină etc.

Oceanul Planetar

Totalitatea mărilor (mediterane şi marginale) şi

oceanelor de pe Terra

Distribuţia apelor şi uscatului: -În Emisfera Nordică: uscat 39 %, oceane 61%; - În Emisfera Sudică: uscat 24%, oceane 76 %

Oceanele

- sunt bazine de mari dimensiuni

- care despart continentele

- au fundul dezvoltat pe crustă de tip oceanic

- au margine continentală

- prezintă o circulaţie organizată a maselor de apă

sub forma curenţilor (circulaţie de profunzime şi de

suprafaţă)

- au relaţii strânse cu circulaţia generală a

atmosferei

- sunt bazine marine de dimensiuni mici

- situate între continente

- comunică cu oceanele prin strâmtori

- fundul cuvetei este dezvoltat atât pe

crustă oceanică, cât şi continentală

- cuveta prezintă o tectonică activă

- circulaţia apelor este generată de vânt

sau are caracter geostrofic

Mările mediterane

Mediterane intercontinentale: Arctică?, Europeană, Americană, Austral-Asiatică,

Marea Roşie

Mediterane intracontinentale: Marea Baltică, G. Persic, G. Hudson

Mările marginale -sunt mări deschise

- nu comunică prin strâmtori, ci au deschideri largi către ocean

- cu mai multe compartimente care se alătură oceanului - fundul acestor mări se dezvoltă pe crustă continentală

- sunt continuu sub influenţa oceanului alăturat

Exemple: M. Nordului, M. Mânecii, M. Irlandei, M. Bering, M. Japoniei,

M. Chinei de Est, G. Californiei, G. Sf. Laurenţiu

Marea Neagră? - mare semi-închisă

- componentă a Mării Mediterane, de al cărei bazin principal se

leagă prin mai multe strâmtori şi bazine

De citit:

http://oceanclass.blogspot.com/2010/11/istoricul-oceanografiei_03.html