7/23/2019 Curs12.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs12o 1/3

Curs 12

Ponta şi incubaţiaOuăle diferă mult între ele ca formă, dimensiune şi culoare. Cele mai

mari ouă ale păsărilor actuale sunt cele de struţ (Struthio camelus). Un ou destruţ cântăreşte cca. 720 (cât !2 ouă de ăină). Cele mai mici ouă aparţinunor specii de coli"ri şi nu cântăresc mai mult de 0,2 fiecare.

#in punct de $edere al formei, ouăle păsărilor pot fi raportate pot firaportate la patru tipuri principale%

& ouă aproape rotunde ('lciforme)& ouă o$ale sau eliptice (alco)& ouă uşor rotun*ite la unul din capete + la ma*oritatea păsărilor& ouă piriforme sau mai înroşate la un capăt şi mai su"ţiat şi alunit

la capătul opus (pinuini).

n funcţie de specie este diferită forma, mărimea, aspectul şi coloritulouălor. Culoarea $ariată a ouălor este dată de pimenţii produşi de landeleo$iductului, care se distri"uie în structura oului. -ăsările care clocesc înlocurile acoperite sau ascunse au ouă al"e, iar cele care clocesc în locuri maidescise au ouă pimentate, culoare de de/areare. a unele specii casfrâncioci, sil$ia cu cap neru, ouăle pot a$ea culori di$erse, pre/entând unanumit rad de $aria"ilitate indi$iduală. a cucul european (Cuculus

canorus) se o"ser$ă o $aria"ilitate pronunţată a ouălor, acestea a$ândculoarea şi pimentaţia la fel cu ouăle speciei al cărui cui" îl para/itea/ă.

-uii păsărilor tericole şi ac$atice sunt, de reulă, nidifugi. nmomentul eclo/ării lor sunt acoperiţi cu puf, $ăd "ine şi în scurtă $reme pot părăsi cui"ul. -ăsările care cui"ăresc în coroana ar"orilor, în scor"uri, înornuri, în alerii, în locuri puţin accesi"ile, au puii nidicoli. 'ceştia aune$oie de multă înri*ire până sunt în măsură să /"oare şi să părăseascăcui"ul.

 1umărul de ouă depus este diferit de la o specie la alta. pre e3emplu%furtunarii, al"atroşii, unii pinuini şi alciformele depun un sinur ou

 porum"eii, turturelele, cocorii, cufundacii, unele ac$ile depun două ouă păsările limicole depun patru ouă numeroase passeriforme depun 4&5 ouă

anseriformele, 6&!2 ouă piţioii depun !2&20 de ouă, iar potârnicea şi altespecii din ordinul alliformes depun cca. !8&28 ouă.

 1umărul de ouă depus diferă în funcţie de%& reiune% păsările din reiunile nordice depun un număr mai mare

de ouă decât cele din reiunea sudică& locul eorafic în care se află pasărea respecti$ă

!

7/23/2019 Curs12.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs12o 2/3

& rană în anii în care predomină ro/ătoarele, răpitoarele de noaptedepun mai multe ouă etc.

& de tipul nidicol sau nidifug al păsării păsările nidifuge depun unnumăr mai mare de ouă decât cele nidicole

& $ârstă în timp ce la unele specii (ăinile domestice), femeleletinere sunt mai prolifice decât cele mature, la unele specii

 prolificitatea ma3imă se întâlneşte la femelele în $ârstă (codroşulde rădină +  Phoenichurus phoenicurus, "ufniţa +  Bubo bubo,

 pecăruşul + Larus sp. )ntr&un se/on de reproducere, păsările depun un număr $ariat de ponte înfuncţie de%

& talia păsării. Unele păsări mari spre e3. ac$ilele, al"atroşii depunouă o data la 2 ani, iar porum"eii, turturelele, potârniciile,

 prepeliţele, de talie mi*locie, depun două ponte pe an. 9ulte

 passeriforme, de talie foarte mică, scot trei serii pe an& altitudinea şi latitudinea la care cui"ăreşte specia& durata incu"aţiei.

Incubaţia. -ăsările îşi clocesc sinure ouăle e3cepţie fac% păsările para/itare, care depun ouăle în cui"ul altor păsări pentru a fi clocite păsărilecare îşi înroapă ouăle în nisipul fier"inte (pasărea crocodilului) păsărilecare depun şi lasă ouăle în $eetaţia intrată în descompunere sau printre roci$ulcanice (meapodidae) specii ce reţin oul într&o pună a pielii de pea"domen (pinuinii din enul Aptenodytes).

#urata incu"aţiei durea/ă, de la o specie la alta, între !0 /ile şi 2&:luni, în leătură cu temperatura mediului am"iant, cu dimensiunea păsării, aouălor. -asseriformele clocesc !0&!: /ile 22&2: /ile la ciuful de pădure,

 picioron :2&:4 /ile la "ar/a al"ă, "ufniţă 4; la pa*ură 50&80 de /ile laal"atros etc. 9ulte dintre păsările clocitoare nu părăsesc cui"ul decât pentruscurte perioade pentru a se răni. unt însă şi specii care nu se rănesc întimpul incu"aţiei aşa cum sunt cufundarii (26 de /ile) sau emu (50 de /ile),

 perioadă în care ele trăiesc din re/er$e.Îngrijirea şi educarea puilor.  #in acest punct de $edere, păsările

stau pe o treaptă superioară reptilelor. -ăsările manifestă o deose"ită ri*ă

 pentru rănirea şi apărarea puilor, ştiute fiind trucurile la care recur demulte ori ca să a"ată atenţia duşmanilor. a ma*oritatea păsărilor nidifue,

 puii sunt crescuţi şi înri*iţi de către femelă. unt situaţii când am"ii părinţiînsoţesc şi apără puii (le"ede, călifari, lişiţe). -uii de corcodei, de raţe etc.sunt înri*iţi în primă fa/ă de am"ele se3e, ca ulterior să fie prote*aţi numaide femelă.

2

7/23/2019 Curs12.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs12o 3/3

-uii nidicoli se nasc olaşi sau cu puf rar, fiind înri*iţi de părinţi pânăsunt capa"ili de /"or. 9odul cum sunt crescuţi (răniţi, apăraţi etc) puiinidicoli $aria/ă intraspecific. n timpul de/$oltării puii au un meta"olismcrescut ce necesită o cantitate de rană mare. #urata creşterii puilor nidicolieste mai scurtă decât în ca/ul celor nidifui şi depinde de specie. -ăsările se

 preocupă şi pentru a în$ăţa puii să /"oare. -entru puii care se do$edescfricoşi părinţii îi lasă să flămân/ească şi apoi le arată rana la care ei nu potsă a*ună decât încercând să /"oare. Uneori puii sunt pur şi simplu împinşidin cui" pentru a&şi lua /"orul.

Parazitismul nidicol. e întâlneşte la cuculide (40 de specii),indicatoride, unele icteride, unele specii de ţesători africani, la raţa cu capneru din 'merica de ud ( Heteronetta atricapilla ).

<3istă două tipuri de para/itism% neagresiv şi agresiv.Parazitismul neagresiv e întâlnit spre e3emplu la raţa cu cap neru

din 'merica de ud% femela depune ouăle în cui"ul altor specii de raţe, pescăruşi, cârstei, ţiănuşi, iar uneori în cui"ul unor păsări răpitoare mici(-eterson, !87:). Odată eclo/at, puiul nu are ne$oie de protecţia părinţilor adopti$i.

Parazitismul agresiv este caracteristic indicatoridelor şi unor speciide cuci. Cel mai studiat ca/ este la cuc. Cucul european (Cuculus canorus)

 para/itea/ă cca. !45 de specii de păsări din <uropa şi 'sia. Cel mai frec$entouăle sunt depuse în cui"ul speciilor de % măcăleandru, fâsă de pădure, lăcar de stuf, lăcar mare, sil$ie, pitulice etc. Oul de cuc depus este =semiclocit=,

rămâne în o$ar mai mult timp decât la alte specii (cca. 4&; /ile), de aceea se$a de/$olta mult mai repede decât ouăle a/dă. #urata de incu"aţie este de!2 /ile. uccesul rămânerii oului în cui"ul a/dă este dat de culoarea luifoarte asemănătoare cu cele ale păsării a/dă. 1u întotdeauna oul de cuc esteacceptat de pasărea a/dă, care sesi/ea/ă diferenţa de culoare, de mărime. Ofemelă de cuc depune între 8&!; ouă fiecare ou e depus în alt cui", de reulăcu pontă incompletă, dar de aceeaşi specie. a eclo/are puiul este olaş şior". #upă câte$a ore manifestă aresi$itate, faţă de ouăle sau puii de a/dă,datorită unei sensi"ilităţi crescute a teumentului, ceea ce face să arunce dincui" tot ce este în plus. #acă în acelaşi cui" au fost depuse două ouă de cuc,

după eclo/are, cel mai puternic îl elimină pe cel sla". -ărinţii a/dă nudiferenţia/ă proprii pui de cel de cuc, care rămânând sinur în cui" $a firănit, până când îşi $a lua /"orul. 'ceastă aresi$itate se întâlneşte la cuciice para/itea/ă speciile mărunte de passeriforme.

  a unii cuci cum ar fi cucul pestriţ (Clamator glandarius), care para/itea/ă diferite specii din familia Corvidae, puiul eclo/at con$ieţuieştealături de =fraţii $itrei=.

: