Curs Teoria generala a dreptului - Simona Cristea

8/10/2019 Curs Teoria generala a dreptului - Simona Cristea

1/63

C urs 1 Ce este dreptul ?

1. Etimologie2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv3. Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate drept-norme sociale drept-justiie!". #istemul tiinelor sociale.$. #istemul tiinelor juridice.%. &eoria general' a dreptului.

. )ocul i rolul acesteia *n sistemul tiinelor juridice.

1. Etimologie

&ermenul +drept, provine din latinescul+directus, sau verbul+dirigo dirigere, cu sensul de cale dreanemijlocit' a conduce.

Dreptul are misiunea de a stabili nite norme care conduc societatea. ceast' semni icaie antic' a etimp ast el c' termenului +drept, i s-au ad'ugat alte 2 sensuri. Dreptul a ost v'/ut ca unansamblu de reguli

stabilite n cadrul statului reguli ce guvernea/' *ntreaga societate.2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv

0e de alt' parte dreptul a ost considerat o prerogativ' special' aparin nd unei anumite persoanesensuri s-au cristali/at sub orma a 2 concepte conceptul de drept obiectiv i conceptul de drept sub

Dreptul obiectiv repre/int' un ansamblu de reguli norme cu privire la organi/area i unciile sostabilite *ntr-un cadru statal. 4n opinia altor autori dreptul obiectiv mai cuprinde totalitatea normedintr-un stat.

Dreptul subiectiv repre/int' posibilitatea recunoscut' de lege unei persoane de a pretinde unui ter s' aanumit' conduit' (care poate consta *n a da a ace sau a nu ace ceva! i de a apela *n ca/ de nevoconstr ngere a statului.

Dreptul subiectiv este legat de titular denumit subiect de drept (subiect-subiecte!.

Dreptul este considerat un adev'rat enomen social el nu trebuie v'/ut doar ca o simpl' tiin'. 5ulconsider' c' *n societate se mani est' un adev'rat enomen juridic care disciplinea/' relaiile umcivili/ator!.

3. Fenomenul juridic. Coordonate drept!societate" drept!norme sociale" drept!justiie#

Fenomenul juridic trebuie anali/at sub 3 aspecte6

7 relaia drept-societate6

Dreptul are un pro und caracter social iar acest aspect s-a concreti/at sub orma a 2 principii6

!$% E&'()* (+C'E),)E F*-* D-E ) %bi societas" ibi jus#!$% E&'()* (+C'E),)E F*-* D-E ) %bi societas" ibi jus#

!%$DE E&'()* D-E )" E&'()* (+C'E),)E %bi jus" ibi societas#!%$DE E&'()* D-E )" E&'()* (+C'E),)E %bi jus" ibi societas#

1


2/63

ceste principii au ap'rut *nc' din ntic8itate deoarece dreptul apare odat' cu statul.

7 relaia drept-norme sociale reguli6

Dreptul repre/int' un ansamblu de norme juridice. 9orma juridic' repre/int' o regul' de conduit' care **nc'lc'rii ei este adus' la *ndeplinire prin ora de constr ngere a statului cu ajutorul unui aparspeciali/at.

9ormele juridice repre/int' doar un element al sistemului normelor sociale pentru c' ele coe:ist' categorii de norme i anume de e:emplu6 normele etice morale i religioase. cest lucru pundistinciei dintre drept i nondrept. Ceea ce determin' distincia normelor juridice de celelalte norme socaracterul lor obligatoriu . 9umai normele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt obligat

apt normele juridice sunt mani est'ri de voin' destinate s' produc' valabil e ecte juridice e ecalii. Faptul c' sunt admise de alii *nseamn' o recunoatere a obligativit'ii lor.

;amenii se con ormea/' normelor de drept pentru c' le accept' i le recunosc ca iind obligatorii. 4n care e:ist' *nc'lc'ri ale normelor juridice statul intervine prin aparatul s'u speciali/at olosind constr ngere pentru restabili regula prescris' de norme. 9umai *n ca/ul normelor juridice statul i

olosind constr ngerea pentru c' celelalte norme au caracter acultativ.Dreptul nu este amoral normele sale conin minim de moral dar acest lucru nu trebuie s' duc' la codreptului cu morala. 4n ntic8itate dreptul se con unda cu morala iar dreptul era de init6Ius est ars boni et aequi.

7 relaia drept-justiie

Dintotdeauna s-a considerat c' misiunea principal' a dreptului este aceea de a asigura justiia ceundamentat prin adagiulsuum cuique tribuere (a da iec'ruia ceea ce este al s'u!. ; alt' misiune este

aceea de a asigura organi/area i unciile societ'ii. ceast' misiune *n timp a ajuns s' ie asigargumente de ordin economic printr-o motivaie economic'. st el s-a ajuns ca *n drept s' se aputilitaris' pragmatic'. cest aspect a determinat ca i *n soluiile judec'toresti s' se reg'seasc' considerordin economic.

4n #.


3/63


4/63

5 reci64ri terminologice7

4n limba greac'8meta9 : deasupra i 8;odos9 : drum .

re ca sensuri6 parcurs (drum, n mod figurativ) sau mod de expunere .

; metod' este determinat' de *nsui obiectul cercet'rii tiini iceB ea trebuie s' corespund' obiective pe care acesta le impune.

# ; ;

5etodologia sistemul principiilor generale de investigaie deduse din nivelul general alobiective.

5 Consideraii generale privind metoda de cercetare7

5etoda este dpdv ormal instrumentul epistemologic care permite cunoaterea tiini ic'. 5econstituie ca un demers intelectual adaptat repre/ent'rii i anali/'rii obiectului cunoaterii.

Astoric anali/a metodei o reg'sim *n cadrul iloso iei antice cu prec'dere sub orma ugenerale asupra adev'rului i a posibilit'ii cunoaterii de/voltat' de c'tre primele orme de cunmatematica (Euclid i );ales ! i *n cadrul anali/ei logice (,ristotel" 8+rganon9!.

)a >ene Descartes g ndirea este postulat' ca undament al cunoateriiB subiectul uman este iind garant al realit'ii. Cel care undamentea/' metoda pe ba/e raionale >ene Descartes e:prim'

metoda repre/int' condiia de posibilitate a ancor'rii *n adev'r. 4n lipsa metodei subiectul este const

a le *n eroare.utori precum'mmanuel e lecii *n planul enomenologic6artin >eidegger i Edmond >usserl pun *n eviden' relaii stab*ntre subiect i obiect.

dev'rul este o construcie social'. cesta determin' spaiul tiinelor sociale un sinmetodologic o dimensiune construit' social cultural i politic (ve/i cartea +)a ce bun adev'rul ,Engel i >ic8ard >ort !.

5 $oiunea de metodologie juridic47

5etodologia juridic' repre/int' acel sistem al unor actori de relativ' invarian' *ntr-un num'r sude mare de metode actori care au ca obiect raporturile care se stabilesc *ntre di erite metodecunoaterii.

4


5/63

Factori de relativ' invarian'6

- rincipii- Criterii metodologice C+$ '$%) E)+D+@+ 'C- Concepte

>aporturile care se stabilesc *ntre di erite metode repre/int'+A'EC)%@ metodologiei juridice.

E:tremismul metodologic6 oric t am st'p ni metodologia ea nu ne o er' o cunoatere absolut

5 DiBeritele metode de cercetare7

a! etoda logic4 *n aplicarea raionamentelor speci ice logicii ormale *n cunoaterea enomenuluutili/ea/' 3 criterii metodologice6 - Deducia

- Anducia

- E:periena (*n spaiul juridic mai puin!

)ogica juridic' anali/a enunurilor normative c t i a elementelor constructive de argum juridic' utili/ nd principiile logicii ormale.

)ogica judiciar' presupune o practic' care const' *n utili/area raionamentelor logice *n proa lare a adev'rului din cadrul unui litigiu.

E:6 Anterpretarea Constituiei

5etoda logic' este utili/at' cu prec'dere *n interpretarea dreptului.

#C=E5 DE;9&ACG FAA 9;>5EA

Fie enunul normativ +n,. 9orma impune o conduit' (negativ' sau po/itiv'!. 4n ba/a acestei condcreea/' pentru subiectul normei un raport normativ. Coninutul raportului normativ const' *n o variabiagentul aciunii o variabil' proporional' pentru anali/area condiiilor impactul deontic.

E:6 )a curs este inter/is studenilor s' vorbeasc' *n timp ce pro esorul dictea/'.

4n condiiile +la curs, este inter/is agentului s' *ntreprind' aciunea de a vorbi.

b! etoda comparativ47

4n contemporaneitate a devenit important' at t datorit' creterii mobilit'ii demogra ice datorit' e:istenei unei pluralit'i de sisteme juridice. 5etoda comparativ' const' *n anali/a enomenuluidin di erite sisteme de drept prin evidenierea similitudinilor i a di erenelor e:istente *ntre aclungul timpului s-au cristali/at *n cunoaterea juridic' o serie de principii metodologice care permit unei comparaii relevante. cestea constau6

1. (e compar4 doar ceea ce este comparat ( principiul similia similibus! i presupune apt pentru a putea anali/a comparativ 2 sisteme de drept acestea trebuie s' aib' *n comun uminim de elemente. 4n al doilea r*nd acest principiu presupune c' *n lipsa unor elementesisteme de drept vor putea i anali/ate comparativ doar prin evidenierea di erenelor.

2. 4n anali/a comparativ' este necesar s' ie luat *n considerareconte tul social" politic i cultura *care se a l' situate sistemele de drept.

5


6/63

3. 0entru reali/area de comparaii relevante este necesara *n anali/a conceptelor institunormelor de drept din 2 sau mai multe sisteme normative s' se reali/e/eluarea n consideraresistemului i6voarelor dreptului.

". ,nali6a dinamicii istorice" a evoluiei normelor sau instituiilor anali/ate *n iecare diordinile juridice comparate.

c! etoda istoric47

Dreptul este re/ultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preia injonciuni i i valori dinasigur' supravieuirea acestuia. 0resupune anali/a enomenului juridic dintr-o perspectiv' evolutiv'.

d! etoda sociologic4 const' *n utili/area instrumentelor metodologice speci ice tiinelor sociale *nrealit'ii juridice. Este relevant' cu prec'dere *n cadrul interog'rii procesului de aplicare a dreptului p*n cadrul politicilor legislative.

7 etodele calitative urm'resc evidenierea rolului structurilor sociale i culturale active *n proceselor sociale utili/ nd procedee de investigare precum6interviul, ocus!gru"ul sau anali#a de discurs.

7 etodele cantitative recurg la anali/a tendinelor sociale prin utili/area unor procedee traductitermeni cantitativi (sondajul de o"inie !. Ele presupun aplicarea procedeelor euristice (care duc prin *ntrdescoperirea unor adev'ruri noi! speci ice tiinelor e:acte *n anali/a enomenului juridic i practica j

Curs 3

1. ;riginile i apariia dreptului2. Dimensiunea social' a dreptului3. Factorii de con iguraie a dreptului". Esena coninutul i orma dreptului$. #istemul dreptului%. Funciile dreptului

. #istemul normativ social

I. 0rincipiile generale de drept

1. +riginile i apariia dreptului

#tudiul conceptului dreptului implic' cu necesitate vi/iunea istoric' ce caut' s' desci re/e oridreptului. ;dat' cu de/voltarea tiintelor sociale la s ritul secolului al JAJ-lea studiile antrreali/ate de cercet'tori precum ames Fra6er sau ,ndre alinoGs=i au evideniat aptul c' *n cadsociet'ilor aa /is primitive e:ist' orme de normativitate care se e:prim' prin tabuuri i interdicte. 4n juridic aceste cercet'ri antropologice au ost la originea concepiei con orm c'reia dreptul *i g'se*n orme de organi/are social' prestatal'.

;pus acestei te/e s-a conturatpo6iia etatist4. ceasta susine aptul c' dreptul nu poate s' apar' d*n interiorul ormei de organi/are statal'. semenea po/iie *i are originile *n ilo/o ia lui>egel i *nelege statul este singurul creator de norme juridice.

6


7/63

2. Dimensiunea social4 a dreptului

Dreptul este un produs al societ'ii. 9ormele sale intervin *n procesele sociale stabilind reguli cu privire la producerea la repartiia i la sc8imbul de bunuri cu o relevan' social' precum i la orgactivit'ilor comunit'ii.

Dreptul nu poate deveni o realitate dec*t *n interiorul unui cadru instituional undamentat pe libert'ilor individuale i nu pe a irmarea unor interese personale sau de grup. 4n acest sens dreprelaia dintre libertate i necesitate.

-ealitatea juridic4 este o dimensiune inalienabil' a realit'ii sociale *n condiii istorice deterE:istena ei nu poate i desprins' de dinamica celorlalte discursuri sociale. >ealitatea juridic' suport' iacestora i e:ercit' la r ndul ei in luen' asupra lor.

>ealitatea juridic' nu se reduce la enomenul normativ juridic. Ea implic' de asemenea juridic' precum i relaiile i raporturile juridice.

vem 3 dimensiuni ale realit'ii juridice 67 contiina juridic'7 dreptul stricto sensu ca enomen normativ7 raporturile juridice

Contiina juridic4 repre/int' o premis' a enomenului normativ i se constituie ca o interaciun

3 iposta/e ale dimensiunii contiente a subiectivit'ii umane. st el ea reunete iposta/a cognitiv'(activ'! i cultural-a:iologic'. Contiinta juridic' e repre/entarea enomenului juridic la nivelul conumane.

Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune instituional'. 9ormele de drept aparin cate prescriptive alt el spus ele construiesc spaiul a Kceea ce trebuie s' ie,((ollen! - dimensiunea prescriptivdar *n acelai timp sunt determinate *n construcia lor social' de Kceea ce este, ((ein! - dimensiune descriptiv

-aporturile juridice o alt' dimensiune a realit'ii juridice sunt relaii sociale reglementate dde drept.

3. Factorii de conBigurare a dreptului

Dreptul suport' in luene din partea elementelor componente cadrului i/ic i din partea compsistemului social. 4n ansamblu aceste elemente poart' denumirea de actori de con igurare a dreptul

7 Cadrul $,)%-,@ - 4n toate componentele sale (mediul geogra ic actorii biologici demogra ici! cadrul natural in luenea/' discursul juridic at t din perspectiva construciei normel precum i din perspectiva aplic'rii acestora.E: 6 modul *n care mediul in luenea/' m'surile legislative pentru combaterea polu'rii

Diversele *mprejur'ri naturale care nu depind de voina omului pot constitui ca/uri de modi icare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrul natural dei in luenea/' sistemul de drein luen' este *nainte de toate 5EDA &G #;CA ).

7


8/63

7 Cadrul (+C',@! +@')'C - Elementele componente ale acestui actor sunt6 a! economicul

b! ideologia sau ideologiilec! structurile organi/aionale.

Economicul se constituie ca iind structura relaiilor de producie i de sc8imb e:istente *ntr-o El in luenea/' dreptul *n ceea ce privete coninutul normelor.

'deologia *neleas' at t ca set de idei politice care con igurea/' valorile substaniale ale dgrupuri sociale c t i ca mod de repre/entare a valorilor speci ice unei societ'i.

(tructurile organi6aionale sunt constituite din 6a! grupuri de interese b! societate civilac! sindicated! partide politice.

>olul acestora *n con igurarea dreptului este pregnant *n etapa legi er'rii *n momentul de cnormelor de drept.

7 Cadrul % ,$ Dreptul privete aciunea omului *ntr-un sistem de relaii dat. Dimensiuneadreptului este e:primat' inainte de orice de drepturile eseniale ale individului. 9orma juridic' con

actor important de sociali/are model nd subiectul uman *n raport cu valorile la care subscrie comu

/. Esena" coninutul i Borma dreptului

Esena unui enomen re lect' unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimintern' a enomenului i *l i:ea/' *ntr-o clas' de enomene adiacenDin multitudinea determin'rilor calitative ale dreptului se desprinde o calitate principal' care determinarea sa intern'. ceasta este repre/entat' de calitatea juridic' a voinei i a interesului care de

apariia normelor juridice. cestea asigur' un anumit ec8ilibru *n evoluia raporturilor interumane. juridic' presupune generalitate i obiectivitate. st el voina juridic' e:primat' prin normele de dree:presie a voinei generale *n sensul decelat de >ousseau *n L Contractul #ocial M acela de voindistinct' de o sum' a voinelor individuale. Noina general' este e:presia unei comunit'i care *nelegeternali/e/e valorile. Dreptul se deosebete de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic' a vse e:prim' *n integralitatea normelor.

Coninutul dreptului *l constituie ansamblul elementelor care dau e:presie concret' voinintereselor sociale ce reclam' o iciali/area i garantarea pe cale statal'. Coninutul dreptului are component' dominant' i anume sistemul normelor juridice. ;rice sistem de drept *i reali/ea/' uncintermediul normei de drept. 5ecanismul in luenei sale asupra relaiilor sociale este esenial legat de

care conduita impus' de c'tre o norm' de drept structurea/' relaiile sociale. 9ormele de drept ne a premise i condiii precum i ca orme ale controlului social.

Forma dreptului repre/int' modul *n care se organi/ea/' elementele care compun coninutul drep

Forma intern' a dreptului este e:primat' de interaciunea ramurilor dreptului de gruparea n juridice pe instituii i pe ramuri de drept.

Forma e:tern' a dreptului poate i anali/at' din mai multe puncte de vedere.- din prisma modalit'ilor de e:primare a voinei legiuitorului

8


9/63

- din prisma modalit'ilor de sistemati/are a legislaiei- din prisma modalit'ilor de e:primare a normelor de drept *n di erite acte emise

autorit'ile publice i anume6 legi ordonane 8ot'r ri ale @uvernului decrete.

4n orma dreptului sunt coninute i procedeele speci ice te8nicii juridice cum ar i clasi ic'rile i mai ales tiparele logice ale normei juridice.

0. (istemul dreptului

#istemul dreptului ne apare sub 3 orme61. sistem juridic - *n acest sens *nelegem o parte component' a realit'ii sociale2. sistem legislativ - presupune un mod de organi/are a legislaiei3. sistem al dreptului stricto sensu - *nelegem organi/area dreptului pe ramuri i instituii a

sistemul este re/ultatul unit'ii ramurilor i al instituiilor dreptului. El ne apare ca o unitate determinat' *n vreme ce sistemul legislativ repre/int' o organi/are a legislaiei pe ba/a unor alese de legiuitor.

9ormele juridice nu e:ist' i/olate. Ele sunt grupate pe instituii i ramuri. 9orma juridic' repre/int' elementul de ba/a al sistemului dreptului.-amura de drept repre/int' ansamblul normelor juridice care reglementea/' relaiile sociale din

anumit domeniu *n ba/a unor metode speci ice de reglementare i a unor principii comune. Criteriile dup' care sunt structurate ramurile dreptului sunt6

- obiectul reglement'rii juridice - repre/int' relaiile sociale care stau sub incidena normelor jurid- metoda reglement'rii - pre/int' modalitatea concret' de in luenare a conduitei *n cadrul acel

sociale- principiile comune

Anstituia juridic' repre/int' ansamblul normelor care reglementea/' relaii sociale adiacente umetoda de reglementare speci ic' acelei ramuri (distincie *ntre drept public i drept privat!

. Funciile dreptului

Funciile dreptului sunt acele direcii undamentale ale aciunii mecanismului juridic la *ndepli participa *ntregul sistem de drept precum i instanele sociale cu atribuii in domeniul reali/'rii dreptul

1. Funcia de instituionali6are H de Bormali6are juridic4 a organi64rii social!politice. Dreptul prConstituie i prin legile organice asigur' cadrul legal de uncionare a orei statale.

2. Funcia de conservare" ap4rare i garantare a valorilor Bundamentale ale societ4tii. 0rin aceastuncie dreptul garantea/' i ocrotete ordinea constituional' valorile undamentale ale statulu

i libert'ile indivi/ilor. Fiind un instrument al controlului social dreptul organi/ea/' relaiileindivi/i previne de/ordinea i asigur' coe/iunea colectivit'ilor. El de inete cadrul gendes 'urare a proceselor sociale i sactionea/' conduitele pe care comunitatea le de inete a i

3. Funcia de conducere a societ4ii. 9orma juridic' repre/int' un act de conducere a societ'ii. )egeste o orm' universal' de e:primare a de/ideratelor sociale majore. Fora statului se legitime:erciiul ei prin drept.

". Funcia normativ4. Dreptul implic' o dimensiune normativ' de limitare a conduitei indivi/ilor.

I. (istemul normativ social9


10/63

#istemul normativ social este alc'tuit din urm'toarele categorii de norme 6

7 norme etice i norme juridice 4n procesul de apariie a dreptului acesta s-a desprins trenormele de moral'. An luena moralei asupra dreptului privete at t procesul de creare a acestuia aplicare. 5orala apare ca un criteriu de veri icare a relaiei dintre drept i dreptate. 4n contempodreptul este conceput ca iind un sistem autonom separat de moral'. Cu toate acestea e:ist' direcii dteorii ale dreptului care sublinia/' de pe po/iii prescriptive aptul c' dreptul po/itiv trebuie s' se undain scopul moralei. 9ormele juridice reglementea/' acele relaii sociale care asigur' undamentulcolective.

7 norme cutumiareHobinuielnice - Dreptul s-a de/voltat pe obicei (obiceiul regul' de con pre/ent' *n cadrul convieuirii umane instituit' printr-un u/ *ndelungat!

7 norme te;nice - 9ormele te8nice sunt reguli care au ap'rut cu prec'dere *n cadrul proc productive i care vi/ea/' e icacitatea precum i sigurana di eritelor activit'i ce pre/int' o relevanEle nu sunt sancionate de c'tre ora coercitiv' a statului.

7 norme religioase7 norme politice decurg *n spaiul activit'ii politice

J. rincipiile generale de drept

0rincipiile de drept sunt idei centrale ale coninutului tuturor normelor juridice. Ele au un rol cosi valori/ator.


11/63

Curs /

)' +@+ ', D-E )%@%'7

Dpdv al evolutiei istorice61. Dreptul sclavagist corespunde ,ntic;itatii2. Dreptul Beudal3. Dreptul modern". Dreptul contemporan H po6itiv( ctualmente in vigoare!

Dpdv al ba/inului de civili/atie juridicadreptul se poate clasi ica inBamiliisau sisteme61. Familia dreptului anglo!sa on2. Familia dreptului romano!germanic3. (istemul musulman H islamic/. (istemul ;indus0. (isteme atipice

E:ista mai multe sisteme de drept iar coe:istenta lor este ireasca pentru ca nu poate e:ista un drept identic pt toate statele. Dreptul estenational. Cu toate acestea"e:ista anumite modele care au in luealte state. De e: Oaponia pt Coreea de #ud Franta pt o parte din statele europene si 9-ul ricii.

9u urmarim insa sa ierar8i/am sistemele de drept adica de a stabili daca un sistem e mai bdar vom olosimetoda comparativa pentru ca studiul unui sistem de drept inseamna a intelege structusistemul lui politic institutiile sale undamentale.

Familia dreptului anglo!sa on

An cadrul acestei amilii6- reptul engle! - reptul american

Dreptul engle6a. (tructura sistemuluib. (istemul jurisdictionalc. '6voarele sistemului

a.#tructura este tripartita6

- "ommon la#- $quit% la#- &tatute la#

11


12/63

Common laG (dreptul comun! este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde normele cutumsolutiile jurisprudentiale. re 3 elemente constitutive6

a.


13/63

Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei care judeca recursurile ormulate impotriva 8otar judecatoresti pronuntate de Curtile supreme din statele supreme ale CommonTealt8ului ( ustralUeelanda!

P. Ourisdictii in erioare (ordinare!

An materiecivila7Count Courts(prime instante! litigii simple considerate minore bunuri cadastru imcaror valoare este sub $QQQ lire sterline

An materiepenala7)itigiile considerate simple delictele minore sunt judecate de un judecator de pace ( ustice oB t

eace!B acestia nu sunt juristi sunt voluntari care se bucura de o mare reputatie 0entru litigiile considerate grave competenta apartinemagistratilor proBesionisti (tipendi

agistrates#. cestia decid daca litigiul respectiv se trimite la curtile superioare (de e: la Court!.

An materieadministrativaEste un contencioscvasijudiciar : nu e juridic 1QQV este administrativo-judiciar.

-%@E( +F -ECEDE$) a impus mai multe principii unamentale$. oti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de udecatori%. *recedentul udiciar (laT precedent! se impune prin simpla lui e:istenta&. +rice urisdictie este legata de deci!iile pronuntate anterior de o curte ierar'ic superioara, dar'. doar precedentele stabilite de curtile superioare (&upreme "ourt) sunt obligatorii si imperative in

acest ca! vorbindu se de binding "rocedure. deci!iile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica trebuie sa se tina seama de ele

(poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari). orma hotararii judecatoresti*

a. dispo/itivul concentrat sub orma unei propo/itii care contine solutia litigiului W solutia litigiului...X

b. absenta motivelor deci/iei sau solutiei luate judecatorul nu e obligat sa justimotive/e propria deci/ia pentru orice litigiu (deci/ii usoare!B de e:6 se poate anula uin ba/a art cutare...nu e obligata sa justi ice tot.

c. (pentru litigiile grave!reasons motivarea (la noi considerente!B trebuie acudistinctie intreratio decidendi regula jurisprudentiala undamentala ormata din (argumentare juridica! Y regula de drept aplicata are valoare de .. siobiter dicta comentariile judecatorilor insa nu au caracter imperativ (ceilalti ju

nu sunt obligati sa se con orme/e sunt permise incidental sub orma digre#unt introduse prin ormula -% t'e #a%

-, +-)%@ D'$)-E D-E )%@ (C-'( $E(C-'(

Dreptul scris ( status la#) are rol de lege speciala (le: specialia! adica totcommon la# primea/ae i/vorul principal de drept. Ansa legea scrisa nu e total e:clusa nu e nici neaparat pe un loeste mai degraba o le: specialia (inlatura norma cutumiara!.

13


14/63

(istemul american


15/63

presedintelui #< iind numit de presedinte insa cu acordul #enatul. An ceea ce priveste sistemul decommon siequit% la#, acestea au u/ionat in 1Z3I (dpdv procedural!.

%( (upreme Court (rol de curte constitutionala! a stabilit aptul ca nu e:ista uncommon la# generavalabil pentru toate statele. tunci cand nu e:ista un precedent aplicabil la o problema de drept dinmembru judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate celelalte "Z de state. De adecis ca c8iar daca nu e:ista uncommon la# ederal sistemele decommon la# din di eritele state sapropiate.

Curs 0

'6voarele dreptului american7

1. Ourisprudena2. )egea scris' (#tatute )aT!

1. urisprudena totalitatea soluiilor pronunate de judec'tor prin 8ot'r rile judec'toreti.

Ourisprudena a determinat cristali/area urm'torului principiu6 judec'torul american este le(obligat! s' respecte propria lui jurispruden' precum i jurisprudena curilor ierar8ic superioarescop judec'torul american are grij' s' cite/e precedentele jurisdiciilor superioare. Cu timpu principiu s-a estompat s-a ameliorat ast el c' acum judec'torul american are libertatea de a limitde aplicare a propriilor sale precedente dar i de a re orma propriile precedente *n sensul de a(are dreptul s'-i sc8imbe propria jurispruden'!. cest lucru se e:plic' prin aptul c' sistemul juamerican este descentrali/at iar nevoia de adaptare a instituiilor juridice i a regulilor de cosocietate este permanent'.

=ot'r rea judec'toreasc' american' #&>olding norma regula concis' pe care tribunalul sau judec'toria o invoc' *n replic' la prob

drept ridicat'e! (oluiaHdeci6ia (dispo/itivul din sistemul romano-germanic! o simpl' propo/iie care c

dispo/iia judec'toreasc'. #oluii posibile prin care judec'torul67 con irm'7 modi ic' 8ot'r rile instanei in erioare7 casea/'7 anulea/'

=ot'r rea judec'toreasc' este semnat' de judec'torul care a pronunat (el are calitate de audeci/iei! i este co-semnat' de ceilali colegi ai s'i care o aprob'. 4n ca/ul *n care unul din judec'torii semnea/' nu este de acord cu autorul se pot ormula 2 categorii de opinii6

15


16/63

7 opinie separat4 (dissenting opinion! ormat' atunci c nd 1 sau mai muli judec'tori nu acord cu ondul soluieiB e:6 autorul 8ot'r'te o anumit' sanciune iar ceilali nu sunt de acord cu ea.

7 opinie personal4 (concurring opinion! se ormea/' atunci c nd judec'torul este de acord cusoluiei dar pentru alte motive dec t cele pre/entate de judec'torul autor.

2. (tatute @aG ansamblu de acte normative adoptate de Congresul #< i de parlamentul smembre ale ederaieiB al'turi de jurispruden' este un i/vor principal de drept.

+rgani6area judiciar47

re un caracter dual adic' este at t la nivel ederal c t i la nivel statal iecare stat av nd juridic' proprie.

)a nivel ba/ic de prim grad de jurisdicie *nt lnim multe judec'torii i tribunale de A insadeseori se con und' cu cele la nivel ederal.

0entru 2 3 din state e:ist' 3 grade de jurisdicie iar 1 3 au doar 2 grade deoarece iecare are ldecid' organi/area judiciar' (state mici!.

4n v r ul ierar8iei se a l' Curtea #uprem' din statele membre (#upreme Court o ...! iar deasuCurilor #upreme din state se a l'


17/63

- au competene generale (civil penal etc!- Z" de curi ederale de district (


18/63

uriile7

E:ist' 2 categorii6

\ )rial ur 7 - ormat din cet'eni americani electori trai la sori din listele electorale

- nr lor poate varia %-12 *n uncie de natura cau/ei sau dup' nivel ( ederal sau stata

- juraii nu au voie s' ia notie pe durata procesului

- deliberea/' doar *n ceea ce privete aptele doar dup' ce *l ascult' pe judec'torul cauarat' problema de drept ce se ridic' *n spe'

- dup' deliber'ri pronun' verdictul iar judec'torul aplic' dreptul legea *n con ormverdictul actual al juriului

- dac' verdictul nu este unanim atunci se constituie un nou juriu

\ rand ur arele uriu#7

- 23 de jurai c nd este la nivel ederal

- decide dac' e:ist' sau nu probe su iciente pentru a trimite inculpatul *n aa instanei

- pronun' *n acest sens ie un act de acu/are (indictment true bill! ie un act de renunaurm'rire penal' (no bill ignoramus!

Familia romano!germanic4 de drept

1. Consideraii generale2. #istemul rance/3. #istemul german

1. Consideraii generale7

pariia sistemului romano-germanic a ost *n secolul JAAA prin receptarea dreptului roman unor principii noi de drept prin interpretarea digestelor lui Oustinian. >ecepionarea dreptuluirom

glosatorilor i ?coala post-glosatorilor ] metoda e:egetic'.#-au conturat *n cadrul amiliei 3 mari subsisteme6

- #A#&E5E0& F> 9CEU

- #A#&E5E0& @E>5 9;-A& )A 9;-E)NEHA 9

- #A#&E5E0& ) HG>A);> 9;>DACE )E E;0EA

18


19/63

2. (istemul Brance6 7

Formarea sistemului rance/ a avut loc *n mai multe etape 6

a# erioada de dinaintea -evoluiei France6e c nd dreptul avea un caracter dual.

7 pe de o parte *n 9 Franei e:ista un drept cutumiar nescris

7 pe de alt' parte *n # Franei e:ista un drespt scris de in luen' roman'.

Dreptul public s-a de/voltat abia la s ritul secolului JNAA B rance/ii au pus ba/ele acestdrept. tunci s-a observat o tendin' de uni icare a dreptului rance/ ] se adopt' 5area ;rdonan' Civ5area ;rdonan' 0enal' care al'turi de alte legi scrise ale >egatului au uni icat importante norme de d

b# -evoluia France64 i 'mperiul

7 >evoluia France/' a creat ceea ce se numete un drept intermediar pentru c' s-a ajuns la o ruptur' tode sistemul juridic anterior iind adoptate noi principii de drept B

De e:emplu 6 - numai legea poate limita libertatea cet'enilor i nu monar8ul

- egalitatea trebuie consacrat' *n toate instanele civile ea trebuie s' se reg'sea*n statutul persoanelor c t i *n dreptul bunurilor.

7 0erioada Directoratului i a Amperiului se caracteri/ea/' prin acceantuarea necesit'ii uni ic'rii *drept soluia aleas' iind cea a codi ic'rii dreptului.

E:ist' 2 posibilit'i de uni icare 6

- *ncorporarea actelor normative

- codi icarea (cea mai pro und' pentru c' se topesc toate actele *ntr-unul singur Cdimensiune ampl' B se sistemati/ea/' toate normele se *nl'tur' paralelismele *n reglementare modisau abrog ndu-se normele ine iciente!

1JM/7 adoptarea Codului Civil

1JMI7 Codul de 0rocedur' Civil'

1JMJ7 Codul de Anstrucie 0enal'

1JMN7 Codul de Comer

1J1M7 Codul 0enal

19


20/63

9oul drept rance/ s-a caracteri/at prin 2 tr's'turi 6

1! ; nou' iloso ie i o nou' politic' legislativ' *n sensul c' dreptul este v'/ut ca o te8nic' de protlibert'ii cet'enilor *ncerc nd s' armoni/e/e interesul statului cu interesul cet'enilor.

2! Caracterul predominant al legii ] toate normele de drept sunt create esenialmente de legea sc*nl'turarea cutumelor (normele nescrise! i cu limitarea rolului judec'torului.

c# Evoluia dreptului Brance6 dup4 'mperiu

Dreptul civil juca rolul de drept undamental pentru *ntreg sistemul de drept. #-a de/voltat i drepcare s-a undamentat pe Declaraia Drepturilor ;mului i Cet'eanului (1 IZ!. #e a irm' i dreptul pde/voltare din ce *n ce mai mare a ramurii dreptului administrativ.

Dup' 1IIQ i p n' la al AA-lea >'/boi 5ondial se de/volt' dreptul comercial i dreptul social i apinstane judiciare 6 Consiliul de #tat France/ (Curtea #uprem' dministrativ'! i &ribunalul de Con liinstane con er' un caracter original.

Dup' al AA-lea >'/boi 5ondial dreptul constituional este cel care ocup' locul central de drept unal sistemului de drept.

>ecenta modi icare constituional' din 2QQ3 din Frana care a reglementat o organi/are descen>epublicii France/e a determinat evoluii importante ale sistemului dreptului. st el din dreptudesprins noi ramuri 6 dreptul imobiliar dreptul mediului dreptul bunurilor etc. Din dreptul social adreptul muncii dar i dreptul proteciei sociale. Din dreptul penal ] dreptul penal al minorilor.

Dreptul rance/ contemporan este marcat de 2 tr's'turi 6

1# re noi undamente ale dreptului intern B ast el principiile generale de drept (pilonii! au otoate ramurile dreptului ast el se vorbete despre enomenul de constituionali/are a ramurilo

luat natere un concept nou 6 blocul de constituionalitate (ansamblu de norme consticonsiderate eseniale pentru orice ramur' de drept!.2# Dreptul rance/ are noi ba/e transnaionale ] integrarea dreptului european comunitar *n drept;rdinea juridic' comunitar' a sc8imbat raporturile de drept privat. De asemenea aderarea FrCED; i condamnarea ei de c'tre CED; a determinat sc8imbarea jurisprudenei rance/intermediul Curii de Casaie.

Dreptul civil a r'mas *n continuare un drept creat de legea scris' (drept legal! pe c nconstituional considerat un drept undamental al sistemului este un drept jurisprudenialsoluiile judec'torilor.

+rgani6area judiciar4 7

a# urisdicii de ordin judiciar jurisdicii de ond.

7 gradul A 6

1# )ribunalele de are 'nstan4 )ribunau de rande 'nstance#

- sunt departamentale (pe jude!20


21/63

- are 1 sau mai multe secii civile (camere L c8ambres M!

- e:ist' secii corecionale *n materie penal'

- competen' - judec' *n materie civil' (toate ca/urile cu e:cepia acelora date prin competena altor tribunale!

- completul este colegial (2-3! sau unic

- *n materie penal' tribunalele corecionare judec' delictele ( in raciuni de gravitaiind sancionate cu *nc8isoare sau cu amend'!.

- judec'torii de instrucie sunt ca procurorii B ataai pe l ng' &ribunalele de 5are Aintervin pe l ng' delicte dac' au materie penal' i pentru crime dac' necesit' instrucie (urm'rire penalgrad.

- e:ist' i Camera de Anstrucie care asigur' gradul AA

- &ribunalul de A Anstan' se *nt lnete la nivelul arondismentelor i judec' cau/ele civi*n materie penal' 6 &ribunalul de 0oliie care ace urm'riri penale pentru contravenii B judec'torul e

2# inisterul ublic cuprinde procurorul republicii 1 sau mai muli adjunci care repre/int' 5in0ublic pe l ng' &ribunalul de 5are Anstan'. 5inisterul 0ublic cuprinde toi procurorii nu neap'rat atao creaie abstrac' B nu aparine puterii e:ecutive ci puterii judec'toreti.

L administer M a servi B 5inisterul 0ublic servete interesul public

4n Frana. &ribunalele au create (acolo unde este ca/ul! parc8ete pe l ng' ele sau pot ave procurori individuali care s' participe la cau/e penale sau civile. 4n materie civil' procurorul e:cepional pentru protecia incapabililor. 0rocurorul ap'rea i pe l ng' &ribunalul de 5are Anstan' cnu ace parte dintr-un 0arc8et.

3# urisdicii speciali6ate i judec4torii 7

- Cuprind)ribunalul de Comer (&ribunal de Commerce! - litigiile dintre comerciani sau litigiile acte de comer

- )ribunale paritare - judec' litigiile dintre proprietarii de bunuri i ermieri.

- Conseils de rudO;ommes tribunale de munc' B judec' litigiile dintre angajatori i salariai

- Comisiile de ' instan4 de securitate social4 litigii privind coti/aiile indemni/aiile i prestageneral

- E:ist' i un complet special de magistrai judec4torii de pro imitate - judec' mici litigii i contraveni

Curs

21


22/63

radul 2 de jurisdictie7

$) +urtile de "el

- organi/ate la nivel regional

- judeca atat pentru starea de apt cat si pentru motive de drept (judeca atat in apt cat si in drept!

- judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra 8otararilor jurisdictiilor special- in materie penala e:ista oCamera corectionala care judeca apelurile impotriva 8otararilor tribunalel politie si corectionale

- e:ista si oCamera de instructie care judeca in ractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 1 ( in ractiune cu cea mai mare gravitate nu doar omor!

- e:ista pe langa Curtile de pel unprocuror general care depinde ierar8ic de ministrul justitiei

%)+urtile cu jurati ( +ours d-assises)

- sunt element preluat din sistemul anglo-sa:on

- unctionea/a numai in materie penala

- nu sunt permanente sedintele de judecata sunt trimestriale in cadrul iecarui department

- completul e ormat din 3 magistrati Y Z jurati (sunt ara pregatire juridica persoane cu o busociala!

&)+urtile militare

- ormate e:clusiv din magistrati

/# entru minori e ista juges dOenBants

0# 'n varBul 'erar;iei se aBla+urtea de +asatie grad 3 de jurisdictie judeca doar in drept aptestabilite de instantele ierar8ic in erioare Curtea de Casatie veri ica legalitatea 8otararilor Curtilor are si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

b. urisdictii speciali6ate

22


23/63

E:ista de asemenea pentru litigiile administrative jurisdictii administrate separat de cecomun. Dreptul administrativ rance/ este mai mult un drept al judecatorilor ceea ce a impus ca norgani/area unor tribunale separate ^

7 tribunal administrativ grad 1 de jurisdictieB

7 Curti ,dministrative De ,pel grad 2 B

7 Conseil dOEtat ( Curtea #uprema dministrativa a Frantei! in var ul ierar8ieiConseil dSEtat judeca recursurile contra Curtilor dministrative De pel (veri ica legalitatea

pronuntate! ie recursurile pentru e:ces de putere. >ecursul pentru e:ces de putere este o cale e:traoatac prin care se conturea/a legalitatea actelor emise de autoritatile publice statale pentru a vedea dnu au emis acte cu e:ces de putere pro itand de po/itia lor privilegiata.

E:ista 3J de tribunale administrative si J Curti ,dministrative De ,pel.

E:emplu de recurs pentru e:ces de putere6recursul contra unui decret

c. )ribunale de conBlict

- create pt con lictele de competenta intre jurisdictiile in erioare si cele administrativeB

- este compus din membri ai Consiliului de #tat Y membri ai Curtii de CasatieB

- sedintele sunt pre/idate de 5inistrul Oustitiei in realitate el vine in mod e:ceptional in ca/ de voturilor. Daca o procedura este inceputa in ata jurisdictiilor de drept comun pre ectul declina coaceasta apartine jurisdictiei administrative.

'''. '6voarele dreptului Brance6

@egea scrisa este principalul i/vor de drept

- jurisprudenta este i/vor de drept in doua ca/uri6

1. Ourisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul o icial si este obligatorie erga

2. Ourisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

23


24/63

(istemul german de drept

'. Formarea dreptului german

- dreptul german s-a ormat in mai multe etape

rima etapa7 pana la s . secolului al 1Z-leaDreptul german a ost in luentat de Amperiul >omano-@ermanic (incepe in I"3 inainte de a avea aa re/istat pe timpul catorva secoleB dreptul din aceasta perioada este un drept eudal!.

>egatul devine imperiu in Z%2 cand incep sa se a irme noi state (e:. 0rusia!. Amperiul dispare oanul 1IQ%. 0ana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar legea scrisa iind un i/vor secund

Etapa a ''!a7 secolul 1N

- secol ce conduce la unitatea nationala ( 1I% -1I 1!

- dreptul evoluea/a in aceasta perioada de la un drept tipic eudal cu puterea concentrata in mainile mla un drept divi/at intai dupa ducate apoi stateB

- dreptul penal are un caracter neunitar initial cutumiar apoi a devenit un drept cu caracter prepondinitial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalis penala!- pentru ca mai apoi sa se a process de codi icare mai amplaB

- Constitutia criminalis avea doua categorii de dispo/itii6 de ond si de procedura (penala!

- in ceea ce priveste dreptul privat a ost si el initial un drept cutumiar germanii ormuland adaeste sacra,B acest enomen s-a mani estat pana la mijlocul sec 1I cand apare ca necesara codiPavaria a ost adoptat Codul Civil (1 $%!

- cutuma a avut un loc important in i/voarele dr. german pt ca a ost considerata dreptul cae:perimentatB

- dreptul roman a ost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important in ormaregerman dar rolul sau se accentuea/a cu incepere din sec 1%B

- dupa Codul Civil din Pavaria a ost adoptat un Cod general de drept ( llgemeines )andrec8t!-0rusiaacoperea intregul sistem de drept insa ara procedura si organi/area judiciaraB

- uni icarea politica a dus la uni icarea dreptului. st el a ost creata Con ederatia @ermaniei destat ederal unde autoritatile imperiale aveau competente de legi erare ast el ca in timp@ermania de #ud au aderat la Con ederatie. cest lucru a determinat un amplu proces de codi icare a

- dupa adoptarea in 1I 1 a Codului de comert a ost adoptat un nou Cod de comert in 1IZ penca acest nou Cod de comert sa ie in armonie cu noul Cod civil.

24


25/63

- Codul penal a ost transpus in codul 0enal al Con ederatiei @ermaniei de 9ord (1I Q! apoi dustatelor @ermaniei de #ud a devenit Cod imperial (1I 1!. ost urmat de noi legi privind prorgani/area judiciara in 1I .

- in 1I " a ost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (P@P - P_rgerlic8es @eset/a luat deci/ia sa nu urmareasca niciun model prestabilit ci sa compare sistemul juridic din statelast el incat sa gaseasca cea mai buna solutieB aceasta comisie a ost inlocuita de o alta comi

Codul civil a ost votat a ost promulgat dar nu a intrat in vigoare decat de la 1 ianuarie 1ZQQ- P@P este total di erit de Codul civil rance/B are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una gengenerala este de/voltata si repre/inta ansamblul institutiilor de drept civilB partea speciala are " carti d

- e:ista di erente de ond6 - imprumuta principiul individualismului liberal din sec 1Z nu principiisociale inovatoare ale epocii sale -are dispo/itii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si oblcivile- dupa codul civil o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional ^ se vorbeste dconstitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai c

dar si aut. statale. De asemenea in vi/. germana statul de drept trebuie sa ie in acelasi timp si un( asigura protectia cetateanului ^ s-a de/voltat ramura de drept social! di erit ata de bconstitutionalitate de la rance/i

'n perioada dintre cele doua -a6boaie ondiale se obsv. un enomen de cri/a a dreptului aceasta cavut doua cau/e principale6

1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea P@P care a incercat sa ie corectat de jurisprudlegi

2. 9a/ismul care a pervertit intreg sist. de drept german

Dupa cel de!al doilea -a6boi ondial @ermania s-a divi/at in doua state6 >F@ si >[email protected] in >F@ dr. a incercat sa se integre/e spiritului European adica a ost un sist. ce a avut la ba/a eco.doctrina liberalB

- in >D@ a e:istat un drept socialistB

Dupa 1NNM uni icarea politica a @er. a determinat si uni icarea dr. german uni icare acuC;nstitutiei din 1Z"Z ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. @er. ^ 3 consecinte majore6

1. 0romovarea dr. const-^a insemnat si promovarea dr. supranational adica aplicarea dr. Euro

special a tratatelor ondatoare a


26/63

- este un sistem acu/atorial dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul ladetentia provi/orie sau preventive etc.

3. >e ormarea dreptului privat

- au aparut noi ramuri6 dr. amiliei dr pers. 8andicapate

- s-a re ormat alimentul si dr. obligatiilor

''. +rgani6area judiciara

- e:ista jurisdictii ordinare si speciali/ate

a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun

- la nivel ba/ic6 &rib. cantonal de prima instanta grad 1 de jurisdictie judecatorul e unic judecavaloare patrimoniala nu depaseste $QQQ de euroB

- de la $QQQ euro Y competenta apartine &rib. regional- complete de 3 judecatori grad 2 judecamaterie civila cat si in materie penala. An materie penala e:ista urmatoarea structura6 5area came( judeca in prima a/a judeca grosul! si 5ica sectie penala

- &ribunalul regional superior- 3 judecatori in complet grad 2 ec8ivalentul Curtilor de pel de la nmaterie civila mai pr`cis apelurile impotriva 8ot. pronuntate de &ribunalul regional

- grad 36 in v . Aerar8iei se a la Curtea Federala de Oustitie Curtea #uprema Federala judeca atain ederal

b. 'n materie adm7

&ribunalul adm Y Curti dm. De pel Y Curti ederale adm analog in dreptul muncii si materiiscala (di erenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau inanciar- iscale!

c.jurisdictia constitutionala

- e:ista Curtea Constitutionala create in 1Z"Z 1% judecatori doua camera in iecare came judecatori ( are sediul la arlsru8e!. Desi nu ace parte din jurisdictiile ordinare totusi ace part judecatoreasca ^ orice judecator poate sesi/a C.Constitutionala

'''. '6voarele dr. german

- legea scrisaB

- jurisprudenta are valoare persuasivaB

- e:ista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta! dar nu e:ista o 8otarunica in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca ormarea dr. de case poate reali/a doar in urma 8ot. judec. successive din care sa ie deduse reguli de drept

- contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala generalaB

Dreptul musulman sau 'slamic26


27/63

'.Formarea si i6voarele

- un drept de inspiratie religioasa

- e:ista trei i/voare religioase6 Coranul #ounna8 AjmaB

- e:ista si surse laice de dreptBa. Coranul

- cuprinde revelatii ale pro etului 5o8amed acute de r8. @avril pe care pro etul le-a transmis oa

- doar $QQ de versete priversc dreptulB

- in ceea ce priveste dr penal sunt % apte care sunt retinute de . ca in ractiuni sau crimeB

- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de amilie Y statutul persoanei Y poligamia Y resuccesiunileB

- Q de versete din Coran sunt re . la statutul persoanei 3Q- dr penal din care 13 se re era judiciara 1Q- dr const 1Q- eco. Y inante 2$- dr international Q- dr civil propriu-/is ( propriein special!B

b. (ounna;

- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui 5o8amed trad. concreti/ate intr-un ansamblu de 8


28/63

- dogma sa este urmatoarea6 caracterul in ailibil al vb pro etului

Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ajma

- s-a considerat ca nu este necesar sa e:iste unanimitate ast el au aparut rituri di erite de Ajma cconsiderate obstacole in calea aplicarii AjmaB

- se ace o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor care considera ca pot e:ista rituri religioa

trebuie sa ie compatibile cu Coranul si #ounna8! si cele eretice ( apartin siitilor considermusulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina amiliei pro etuluiB pentru sumiti cali ul trebuie sa poate i orice musulman!B

- Ajma este olosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( e:. Coranul!B

- pt ca o regula de drept sa ie admisa de ijma nu este su icienta credinta poporului sau aderarea aceasta

- a nu se ace con u/ie cu cutuma

- unanimitatea se cere doar din partea specialistilor a jurisconsultilor - acc. reg. de drept con era solutii juridice e ecte juridice inseamna o admitere unanima ( admite prioritate ata de lege pt ca regula respectiva are orta legii!

Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul i/voarelor dreptuluiB numai Coranul si #ouconsiderate cele mai importante i/voare Ajma este considerata un i/vor provenit din ratiunea umananu a bene iciat de revelatii divineB

- e:ista consacrat un concept aparte-ijdi8adB

- juristii musulmani au incercat sa e:plice sol. juridice pornind de la Coran si #ounna8. Ei nu au ost pde teoreti/area dr ci de sistemati/area unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseala ca/urile noi dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doar rolul de a inde a preci/a sol. continute in sursele initiale ( Coran si #ounna8!

- interpretarea lor s-a impus erga omnes

(ursele laicesunt complementare si compatibile cu sursele religioase .

Cutuma a ost retinuta ca i/vor de drept daca nu a ost contrara legilo scrise si regulilor religioase

@egea scrisatrebuie sa respecte conditia si sa nu ie in contradictie cu regulile religioase.Oudecatorul poate de/volta un rationament prin analogia surselor religioasa elaborand solutii prlibertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in coran souna8. 9u are liberatea precedente.

Curs I

28


29/63

P (ursele laice ale sistemului musulman

#ursele sau i/voarele laice sunt complementare surselor religioase sunt compatibile cu acestea

An ceea ce priveste cutuma ea trebuie sa ie compatibila cu sursele religioase 6 cu Co#ounna8. De asemenea nu trebuie sa ie contrara legilor scrise.

)a randul ei legea scrisa nu trebuie sa ie contrara surselor religioase.

Ourisprudenta la randul ei poate i creatoare de drept (di erenta ata de sistemul anglo-sa:o

Oudecatorul poate de/volta un sistem prin analogie ( i as! dupa sursele religioase elabor proprii. re aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile din Coran si #ounna8 religioase. 9u poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-sa:on care sa ie obligatorii ulteri

P +rgani6area judiciara si statutul judecatorului

An dreptul musulman in dreptul public un rol central il areCaliBul (se ul religios la suniti! iar la 'mam .

Cali ul sau Amamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de provincie! care plor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de Coran si de #ounna8

De regula @uvernul se numeaconsiliu ormat din ministri. E:ista undivan care il repre/enta pe sultacare era repre/entat de guvernator in iecare provincie. >e/ulta ca in materia dreptului public aucentrala este dubla ind repre/entata atat de se ul religios cat si de se ul statului.

Dreptul public relatiile dintre autoritatile statului

An ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal rolul important este al judecatorului devenicadiu.

0uterea judecatoreasca apartinea guvernatorului care o delega cadiului. 5ai tar/iu cadi judecator.

Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Oudeca toate litigiilede materie. plica dreptul musulman utili/and rationamentul prin analogie. 0rocedura cuprindea reguiar probatoriul se reducea la proba cu martori (declaratiile martorilor!.

An ceea ce priveste dreptul penal - in ractiunile sunt clasi icate in 3 categorii6

1! crimele de sange - de gravitate ma:ima

e 6 omorul deosebit de grav loviri si vatamari corporale grave urmari moartea sau sinuciderea vict

2! cele inBractiuni luate din Coran 6

a! omorul - reglementat in Coran

b!adulterul Bemeii

29


30/63

c! diverse vatamari corporale

d! Burt

e! inBractiunea de a bea vin

!renegarea sau abjurarea# islamuluiB la crestini aposta/ia

3! inBractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului! - aptele cu gravitatemai mica B de regula in ractiunile care pot aduce atingere ordinii publice - comportament indeceorice apta contrara legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in 7

1! dreptul persoanelor barbatul si emeia sunt egali in ceea ce priveste capacitatea de olcapacitate de e:ercitiuB

Capacitatea de olosinta se dobandeste din momentul nasterii ( aptitudinea de a dobandi drepavea obligatii dreptul la viata la scoala libertatea de circulatie!.

Capacitatea de e:ercitiu posibilitatea de a e:ercita drepturi si obligatii. Dupa 1I ani - subiecte cu capacitate deplina putem semna orice el de acte juridice ne poate i angajata raspunderea civil

0e timpul minoritatii sub 1" ani nu e:ista raspundere penala .

E:ista di erente intre barbat si emeie in ceea ce priveste casatoria si proba in justitie.

2! dreptul Bamiliei barbatul este se ul amiliei iar tatal sau inlocuitorul acestuia isi poatecopiii minori ara consimtamantul acestora

#otul se poate casatori cu mai multe emei - Coranul il limitea/a la ".

re drept de repudiere in ca/ul sotiilor.


31/63

Fruct juridic - iau bani din c8iria apartamentului.

'n ceea ce priveste categoriile de bunuri" acestea se clasiBica7

a!


32/63

'' ! '6voarele sistemului

''' ! +rgani6area judiciara

' Consideratii generale

(istemul ;indus sistem religios de drept care nu se undamentea/a pe te:te religioase unice cmulte carti sacre care clasea/a in centrul lor individul sau omul.

Dreptul 8indus traditional a re lectat principiul 8induismului care a sustinut ca adevarul sidivina nu sunt accesibile oricui ci numai claselor superioare sociale deoarece oamenii nu se nasc eg

Este unul din cele mai vec8i sisteme de drept din lume care a aparut in jurul anului 1 QQ i =r

#istemul 8indus traditional este caracteri/at insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la 8induism indi erent de cetatenie sau sau de domiciliu de locul unde traia unde traieste.

=induismul nu pretinde asa cum bine stim credinta intr-un Dumne/eu unic ci in mai mu

politeism ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri di erite.#istemul 8indus de drept - bibliogra ie - ve/i articolul din ub seria drept nr " din 2QQ" pagi

1Q$.

'' Formarea sistemului ! '6voarele dreptului

! (istemul ;indus traditional - iind un sistem de drept religios este ba/at pe te:te sacre den(>-%)' (sunt te:te revelate de divinitate oamenilor inteleptilor!

Este vorba de urmatoarele categorii de te:te sacre 6

1# RED,( B care cuprind 3 categorii de te:te sacre

! -' RED,(

! RED,$ ,(

! % ,$'(,DE

Nedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la ba/a oricarei cunoasteri precum si de

conduita norme pentru viata personala si sociala.

32


33/63

2# D>,- , - cuprinde un ansamblu de traditii 8induse aplicabile in viata de /i cu /i nu sunt te:te saconsiderate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (pro eti! ai antic8itatii 8indus

ceste compilatii se impart la randul lor 6

- D;armasutra - norme de conduita obligatorii norme juridiceB

- D;armasatras - codul lui 5 9,S,) - in realitate pot i considerate tribunale sau curti structuri locale ale castelor care problemele interne de casta atat religioase cat si juridice.

#olutiile 0 9C= & tineau cont de D= >5 .

#anctiunea ma:ima ce putea i pronuntata era aceea a e:cluderii din casta.E:istau " caste 6

1! Casta bra;manilor - cea mai importanta - aceau parte preotii inteleptii comunitatilor B erimportanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea.

2! C(>,)-'S,( - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare printii.

3! R,S(>S,( - comercianti si agricultori.

"! (>%D-,( - clasa micilor mestesugari servitori mici slujbe .

An a ara celor " caste -(>,$D,@,( sau ,-',( - oamenii care nu apartineau niciuneia dintre cor aniii (includea paturile sarace ale societati 8induse!.

#peci icul i/voarelor dreptului 8indus traditional este acela ca nu e:ista nici legi scrise nici p judiciare pentru ca iloso ia 8indusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in general nu seviitor sau pentru viitor mai bine /is nici de legi nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o buna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau de inita intr-un precedent .

33


34/63

P! Dominatia engle6a - o noua etapa in ormarea sistemului de drept 8indus.

0e langa dreptul 8indus traditional ba/at pe religie si pe langa dominatia musulmana care aplicarea dreptului musulman dominatia engle/a sau britanica a avut o contributie importanta la sisteal dreptului 8indus.

An luenta engle/a a inceput in sec al JNAA-lea pana la 1I iulie 1I" cand Andia siindependenta.

utoritatile engle/e coloniale au decis sa respecte dreptul traditional 8indus dar pentru a-l inapelat la e:pertii denumiti punditi care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila

0unditii au de ormat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. 0e de alta parte s-a introdus term juridica britanica peste sistemul traditional.

De asemenea au ost introduse solutiile juridice engle/e .

Dupa 1Z" sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice dar numai in anumite mater- statutul persoanei (dreptul persoanei!B

- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenireB

- in materia a acerilor sau dreptul a acerilor - daca vrei sa desc8i/i o a acereB

#e vorbeste in aceasta perioada dupa 1Z" de un anglo-8indu laT caracteri/at prin aptul cdreptul 8indus traditional.

C!Crearea dreptului modern ;indus

Formarea acestuia se remarca inca din 1I33 din perioada colonialismului cand incepe uncodi icare caracteri/at sau marcat de receptarea dreptului engle/ sau britanic precum si prate8nicilor de common laT.

An 1I%Q a ost adoptat Codul penal indian.

An 1I 2 a ost adoptat KAndian contract act, - act care reglementa regimul contractelor.

An 1ZQI - Codul de procedura civila.Dupa independenta desi s-a incercat uni icarea dreptului in special dupa adoptarea constit

Din cau/a sistemului de caste care ar unctiona si asta/i se mentin multe inegalitati intre cetatenAndia este stat ederal. ceasta ace greu de reali/at uni icarea sistemului.

Constitutia din 1Z$Q reglementa Andia ca republica ederala cu 2$ de state si teritolegislativa are 2 camere 6

- Camera poporului ("3 de membri cu mandat de $ ani! - se ocupa de Andia ca stat ederal.34


35/63

- Consiliul statelor ormat din 2"$ de membri cu mandat pe % ani.

An ceea ce priveste puterea e:ecutiva presedintele statului este ales pe $ ani si are un rol siatributii limitate.

0rimul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea a lata in camera poporului.

0uterea judecatoreasca este organi/ata in cadrul statelor membre ale ederatiei.

Ceea ce este interesant este ca nu e:ista Curti supreme in iecare stat ca in alte state ederalesc8imb ocurte suprema Bederala a Andiei condusa deC;ieB oB justice - presedintele curtii ederale a And

tributii ale Curtii supreme ederale6

- compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii

- are competente largi6 control judiciar si control constitutional al legilor

- e:ista recurs pentru incalcarea drepturilor undamentale preva/ute de Constitutie .

- judeca apeluri impotriva unor 8otarari penale (in ca/ul pedepsei cu moartea!- e:ista jurisdictii in erioare speciali/ate in anumite domenii6

An materia penala 6 #essions courts

An materie civila 6 e:ista tribunale de district.

An civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este ondul.

@radul 2 este asigurat de =ig8 courts - care sunt atat in materie civila cat si penala. Oudec

impotriva 8otararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.@radul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta de

irevocabila. Furni/ea/a practica judiciara de initiva. @radul 3 este asigurat de Andian supreme courtiind considerate precedente obligatorii - marca de amilie anglo-sa:on - obligatorie pentru instantele

An ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor! s-a ameliorat ata dcutumiare traditionale. ost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor di erite (inaintcasatori numai cu cei din casta ta!. 0oligamia a ost inter/isa la el casatoria intre colaterali (casatorsi sora!. Divortul a ost liberali/at inainte era inter/is.

1! Raduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el. ceasta ncutumiara s-a considerat desueta. )a indieni se incinerea/a nu e:ista inmormantareB doar penteste valabila aceasta situatie barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea as i:iata prin incin

An 1IQ% intr-un anumit stat ederal s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. ute:ecutasera aceasta traditie con om normei 8induse. #-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-asa adopte o lege care sa des iinte/e acest lucru .

2! An alte provincii e:ista aceasta norma 6 cand decedapater Bamilias vaduva devenea o straina pe

35


36/63

amilie era scoasa din amilie devenea o paria. Naduvele erau i/gonite la margineComunitatea internationala a atras atentia - se proceda ast el intrucat averea trebuia sa ramana Femeia nu este capabila sa administre/e averea - emeile acestea erau obligate sa se imbraceerau i/gonite. #e mai practica si a/i in unele comunitati.

(istemele atipice

1! (istemul c;ine6 de drept acestea doua se studia/a si in alte state

2! (istemul japone6 de drept

3! (istemul tarilor nordice - acesta ost scos din studiu (controversa doctrinara!

(isteme atipice de drept

1. Consideratii generale

2. (istemul scandinav

3. (istemul japone6

/.(istemul c;ine6

rticol din


37/63

2. (istemul scandinav

Anitial doctrina a incadrat acest sistem in amilia dreptului romano- germanic pentru ca ulttrasaturilor sale sa recunoasca aptul ca el nu apartine niciunei amilii clasice de drept. partinscandinav6 Finlanda Danemarca #uedia si 9orvegia iar unii autori considera ca putem include si A


38/63

b# Dreptul modern6 este caracteri/at de o in luenta occidentala ce surprinde doua momente6

1. Europeni6area dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile rance/ si german.

2. -eceptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organi/area judiciara.

1. Europeni6area dreptului7 #-a des asurat intre 1I%I-1Z"$. Este caracteri/at de un puternic pr

codi icare sistemati/are a dreptului japone/ ast el ca se adopta6 Codul civil japone/ (contine dcodul civil rance/ si germanB mi:t! Codul de procedura civila (1IZQ! Codul de Comert ( 1IZZ!(1ZQ ! si Codul de procedura penala ( 1Z22!.

An ceea ce priveste dreptul contractelor are la ba/a teoria germane in special in ceea nee:ecutarea contractelor. E:ista si dispo/itii din dreptul rance/.

>aspunderea civila este atat de in luenta rance/a cat si germana.

>epararea prejudiciilor (civil! are la ba/a teoria rance/a (potrivit careia trebuia reparat n prejudicial material ci si prejudicial moralB prejudiciu moral su erinta de natura psi8ica pe cavictim sau amilia victimei si care trebuie reparata!.

2. -eceptarea modelului american de drept6 cest moment a inceput in 1Z"$ cand trupele ames-au instalat in Oaponia si au e:ercitat o in luenta importanta asupra sistemului de drept ^ in 1adoptata o noua Constitutie ondata pe principii noi moderne cum ar i principiul suveranita principiul egalitatii ( urmarea suprimarea princ. de caste! principiul laicitatii statului.

9ormele cutumiare japone/e care erau transp. in Codul civil japone/ in special cele dincasatoriei au ost abrogate.

An ceea ce priveste organi/area judiciara aceasta are la ba/a sistemul american. u ost creade prima instanta tribunal regionale Curti de pel si Curtea #uprema a Oaponiei. &oate au compemateriile dupa modelul american.

Curtea #uprema are un sistem politi/at de numire a judecatorilor. Este ormata din presedi judecatori. Oudeca con ormitatea 8ot. judecatoresti cu legea (control judiciar! se pronunta ascau/elor cu care este sesi/ata (si pe motive de drept si apt! spre deosebire de sistemul merican (dde drept!. De asemenea are competentT in controlul const. legilor pt. ca la el ca in sistemul mercon ormitatea legilor cu Constitutia.

E:ista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua a/e6 comproconcilierea si care re lecta valorile traditionale japone/e (in Europa mediere!. ceasta procedura ede urmat inainte de a ajunge la judecator.

38


39/63

/. (istemul c;ine6

re tot doua etape de ormare6

a! (istemul traditional a ost undamentat pe con ucianism. ost un sistem ce a cuprins acutumiare cat si norme scrise in special in materie penala avand orma codurilor dinastice

9otiunea de drept subiectiv a ost introdusa abia in secolul 2Q.

b! (istemul actual6 in 1Z"Z C8ina devine republica populara si sistemul de drept se trans ormsistem socialist dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un drept socialist insa atenuat proprietatii si in materie comerciala dar in ceea ce priveste notiunea de drept subiectivacesteia a ost complet bulversat. st el ca statutul persoanelor sau dreptul persoanelor in Cdenaturat.

avut loc odata cu trecerea la noua orma de guvernamant reconsiderarea i/voarelor de dreplegea scrisa este i/vorul principal de drept. A/voarele secundare sunt repre/entate de cutumelecomerciale si de jurisprudenta (e:clusiv a Curtii #upreme!.

An doctrina s-a pus problema daca in sistemul c8ine/ normele internationale au prioritate ata dinterne in ca/ de con lict. >aspunsul dat a ost cvasipo/itiv in sensul ca nu e:ista o lege norma juricare sa prevada superioritatea dreptului international ata de cel c8ine/.

An ceea ce priveste organi/area judiciara urmareste tot modelul socialist. E:ista doua grade de jur

rad 1 - &ribunalele populare locale (tribunale locale de ba/a sunt comunale si orasenesti! - oraseB &ribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si sectoare (la noi municipii populare superioare- la nivel de provincie ( Curti de pel la noi! si &ribunale special -specialianumita materie ( e:. dreptul muncii!.

rad 2 - Curtea #uprema impartita in mai multe sectii. 9umirea este politica. Oudeca atat in primultima instanta. #e pronunta in drept. =otararile ei sunt obligatorii pentru instantele in erioare.

Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde in ractiuni grave cea mai grava pedeapsa este cea c

Dreptul privat in 1ZI a cunoscut o re orma importanta iind adoptat un code:6 K0rincipdrept civil, care a cuprins mai multe legi care au codi icat cutumele c8ine/e. Ca urmare a acestui act s-au de/voltat dreptul comercial si proprietatea privata. De apt intregul drept privat este dominat dromano-germanica.

C+$C@%T'' sisteme atipice7

#unt sisteme juridice cu un regim mi:t de tip liberal. Fiecare sistem este un element al macrosdiversitatii juridice. 9u e:isra sistem juridic pur preluam creator unii de la altii ceea ce este oarmoni/arii diversitatii juridice si a unitatii sistemelor de dept pentru ca e:ista unitate in di

rmoni/area nu inseamna insa un icare juridica adica aducerea la un numitor comun a tuturo)umea juridica nu se poate reduce la 3-" sisteme de drept. E:istenta di erentelor sistemelor este un eidentitatii nationale a iecaruia.

'6voarele dreptului39


40/63

1. $otiunea de i6vor

2. ClasiBicarea i6voarelor

3. re6entarea analitica

1. $otiunea de i6vor

9otiunea de i/vor de drept comporta o distinctie intre notiunea de i/vor material real si notiuneaormal al dreptului.

'6voarele materialHreale sunt repre/entate de conditiile material de e:istenta a unei societati.


41/63

P Cutuma precede dreptul este considerat cel mai vec8i i/vor de drept. )a ora actual in amiligermanica este un i/vor secundar legea scrisa joaca rolul central. An amilia anglo-sa:ona de dreocupa un rol central sistemul de Common )aT e inca in voga.

0entru ca o cutuma sa devina un i/vor de drept in amilia de drept romano-germanica este necesar sa intruneasca doua conditii sau aspecte. Fie acea cutuma a ost recunoscuta o icial de catrincorporarea ei intr-o lege scrisa ie judecatorul recunoaste in cadrul unui litigiu o cutuma invocata

parti si o validea/a juridic ( ca regula de drept!.An general pentru ca o cutuma sa devina i/vor de drept trebuie indeplinite doua conditii o condi

si una subiectiva.

1. Conditia obiectiva6 comportamentul pe care-l consacra trebuie sa aiba un caracter repetat in tim2. Conditia subiectiva6 consta in convingerea comunitatii respective ca aceea conditie sa

comportament sunt obligatorii de urmat de respectat.

Antrunirea acestor conditii se ace cumulativ.

An general in amilia romano-germanica este important ca legea scrisa sa aca trimitere la o cadica la norme cutumiare in anumite materii.

P urisprudenta totalitatea 8otararilor judecatoresti prin care se solutionea/a litigii.

An amilia dreptului anglo-sa:on jurisprudenta ocupa un loc central pt ca judecatorul nu interpretare si aplicare a legii ci are rolul de a crea noi reguli de drept. st el in amilia an judecatorul este obligat pe de o parte sa tina cont de jurisprudenta anterioara considerata precedent si de propria lui jurisprudenta pe care nu si-o poate sc8imba. Deci/iile pe care le pronunta sunt o

pentru toti nu numai ata de partile litigiului si pentru instantele in erioare.An amilia romano-germanica judecatorul nu este obligat sa respecte solutile judecatorilor

anterior in aceeasi materie. De asemenea nu este tinut nici ata de propria jurisprudenta. Deci/iile pronunta nu sunt obligatorii erga omnes ci numai inter partes litiganets.

&otusi e:ista doua e:ceptii cand jurisprudenta este i/vor principal de drept6

1! jurisprudenta constitutionala in sistemul romanesc jurisprudenta Curtii Constitutionale- pdeci/ii cu caracter obligatoriu operabile erga omnes si care se publica in 5onitorul ; icial al >omanieiConstitutionala e:ercita un control de con ormitate a legilor cu ConstitutiaB controlul de constitutiona

avea doua orme6 a priori- prin obiectie a posteori- prin e:ceptie.2! deci6iile pronuntate de instanta suprema Curtea de Casatie in materia interpretarii si a

unitare a legii. Curtea de Casatie are prin Constitutie atributii de a veg8ea la aplicarea unitara a legcand in solutionarea aceleasi probleme de drept si in aplicarea aceluiasi te:t de lege se pronunta solutde catre instantele judecatoresti ( jurisprudenta este neunitara! se poate e:ercita calea e:traordinara recursul in interesul legii de catre 0rocurolul @eneral sau procurorii generali de pe langa Curtileadresat Analtei Curti de Oustitie si Casatie. ceasta va judeca recursul in interesul legii acand ounitara a te:tului de lege ce a generat solutii di erite in sensul lamuririi vointei reale a legiuitorului.

41


42/63

acela de a se ajunge la o aplicare unitara pe intregul teritoriu national al legii. Anterpretarea este pentru instantele in erioare. Deci/ia se publica in 5onitorul ; icial ( solutie preluata din modelul ran pus intrebarea daca nu se incalca independenta judecatorilor prin recursul impotriva legiiConstitutionala a spus ca nu deoarece doar interpretarea e obligatorie nu si aplicarea.

P Doctrina totalitatea opiniilor emise de autorii juristi cu privire la problemele de drept si la intelegii.

An trecut acest i/vor de drept avea o pondere esentiala. ;pinio doctrinorum opinia savconsiderata etalonul in solutionarea litigiilor in special in amilia anglo-sa:ona. &reptat rolul sau sast el ca la ora actuala este un i/vor acultativ secundar de drept. C8iar si asa rolul doctrinei pentru ca solutiile pe care le propun autorii (lege eranda! sunt preluate de judecatori si legiuitori.

amilii doctrina sau avi/ul juristilor este cerut in elaborarea de acte normative.

P ,ctul normativ sau legea scrisaAn amilia romano-germana este principalul i/vor de drept.

)egea scrisa trebuie sa intruneasca trei conditii esentiale6

- sa ie adoptata dupa oprocedura speciala de catre 0arlamentB- legea scrisa intotdeauna reglementea/arelatii sociale primare si originare (=otararile de guvern emise de organe locale toate sunt acte secundare!.- are intotdeaunacaracter normativB

Contractul normativ e:ista in trei sensuri6 drept constitutional drept international publicmuncii. An dreptul constitutional are orma tratatului de creare a ederatiei in ca/ul statelor ederainternational public - conventii si tratate internationale. An dreptul muncii - contracte colective de mun

Curs Z^ 9orma juridica

42


43/63

Curs 1M

A. #ubiectul raportului juridicAA. Continutul raportului juridicAAA. ;biectul raportului juridicAN. Faptul juridic

N. Anstitutii judiciareNA. 0roba dreptului

DeBinitie -aportul juridic repre/inta acea relatie sau legatura sociala dintre participanti determrelatie reglementata de lege si care in ca/ de nevoie poate i aparata prin apelul la orta de cstatului. Este va/ut ca un acord de vointa intre cel putin 2 participanti.

De e:emplu actul de van/are-cumparare este un raport juridic civil.

$orma de drept este o premisa a raportului juridic.>aportul juridic are 3 elemente 6

7 subiecte cine inc8eie cine participa la raportul juridic

7 continut ce re/ulta din raportul juridic (drepturi Y obligatii!

7 obiect ce se reglementea/a in raportul juridic

'. (ubiectul raportului juridica! conceptul de subiect b! capacitatea juridica premisa capacitatii de subiectc! clasi icarea subiectului de drept

a# C+$CE )%@ DE (%A'EC)

9otiunea de subiect de drept a ost amplu de/batuta in literatura de specormandu-se conceptia generala potrivit careia oamenii ie va/uti individuali ie grupa

organi/atii pot avea calitatea de subiect de drept in orice raport juridic.0rin urmare pot i subiecte persoana i/ica sau persoanele juridice lato sensu. 0

juridice se compun din oameni repre/inta o creatie abstracta o ictiune juridica.

#ubiectul de drept este ie o persoana va/uta individual ie organi/ata intr-ostructura care este titulara purtatoare de drepturi si obligatii i/vorate din norma de drept si caremani estarea acordului de vointa sa participe la orice relatie sociala.

43


44/63

b# C, ,C'),)E, %-'D'C,

0entru a putea i insa subiect de drept este necesara e:istenta capacitatiCapacitatea juridica cunoaste mani estari di erite in ramurile dreptului. st el in dreptul cdistinctie intre capacitatea de olosinta si capacitatea de e:ercitiu.

Capacitatea de Bolosinta repre/inta aptitudinea unei persoane de a avea dreptuobligatii. 9e nastem cu capacitate de olosinta.

Capacitatea de e ercitiu repre/inta aptitudinea unei persoane de a e:ercita drepturia e:ecuta obligatiile asumate. Capacitatea de e:ercitiu se imparte in 6

7 capacitate de e ercitiu restransa- intre 1"-1I ani cand minorul poate incacte administrative dar nu de dispo/itie cu privire la patrimoniul sau.

7 capacitate de e ercitiu deplina - de la majorat si presupune aptul ca subde drept poate sta singur in justitie si poate inc8eia orice el de acte neas primul rand acte de dispo/itie.

An dreptul constitutional distinctia dintre capacitati nu are relevanta pentru ca sdespre capacitate electorala care presupune capacitate deplina de e:ercitiu.

Capacitatea electorala priveste drepturile politicede a alegesi de a Bi ales. Dobandirecapacitatii electorale presupune indeplinirea conditiei de varsta iar in ceea ce priveste dreptul dlegiuitorul a preva/ut o serie de conditii speciale precum cea de varsta pentru a accede in anumsa nu ai ca/ier judiciar (adica o conditie de buna reputatie sociala!.

Din punct de vedere al teoriei dreptuluicapacitatea juridica repre/inta aptitudingenerala a unei persoane de a dobandi si e:ercita dreptul si de a-si asuma si e:ecuta obligatii.

7 capacitatea juridica generala aptitudinea unei persoane subiect de drea intra inc8eia orice raport juridic.

7 capacitatea juridica speciala aptitudinea unei persoane subiect de drep participa la anumite raporturi juridice pentru care legea prevede leaga indunor conditii speciale (e: 6 reducere pentru transport pentru studenti calistudent!.

c# C@,('F'C,-E, (%A'EC)E@+- 1. 0ersoana i/ica individuala cel mai des intalnit subiect de drept

2. #ubiecte colective

1. ersoana poate avea 3 calitati 644


45/63

7 Cetatean - toate raporturile juridice

7 (train - cu e:ceptia drepturilor politice

7 ,patri6i cu e:ceptia drepturilor politice

An ceea ce priveste categoriile de raporturi juridice in care intra persoana i/ic problema determinarii legii aplicabile. #unt consacrate 2 sisteme 6

a! @e patriae- potrivit ei legea nationala se aplica tuturor cetatenilor a lati pe tacelui stat dar si cetatenilor a lati in strainatate in privintastarii civile si capacitatipersoanei.

b! @e domicilii - aplicarea legii locului unde se a la subiectul respectiv. Cuacestea sistemul romanesc permite si aplicarea lui le: domicilii cu caracter de (de le specialia!. st el legea 1Q$ 1ZZ2 prevede ca le: patriae se aplica in >oacele situatii in care legiuitorul nu prevede alte conditii de unde re/ulta ca in materii se poate aplica si le: domicilii (le: patriae ca lege generala!

5ajoritatea statelor au consacrat le: patriae le: domicilii iind va/ut ca o e:ceptie (e: 6 Franta le: domicilii in trecut!.

2. (ubiectele colective 7a# (tatul

b# ,utoritatile statuluic# ersoana juridica

a! (tatul - poate inc8eia raporturi juridice atat pe plan intern cat si pe plan international.7 e plan intern apare ca purtator de suveranitate iar acest lucru inseamna ca stdreptul de a elabora legile pe cuprinsul intregului teritoriu de a organi/a e:ecutasi de a controla respectarea acesteia.7 e plan international statul este independent ceea ce inseamna ca este raporturile juridice pe care le inc8eie cu toate celelalte state. De asemena poate

raporturi juridice si cu organi/atiile internationale(;9< Consiliul Europei!

b! ,utoritatile statale corespun/atoare celor 3 puteri 65 uterea legislativa - e:ercitata de 0arlament5 uterea e ecutiva - e:ercitata de @uvern si presedinte7 uterea judecatoreasca - e:ercitata de autoritatea judecatoreasca care e orminstantele judecatoresti 5inisterul 0ublic (procurorii sunt grupati in parc8 parc8etele in 5inisterul 0ublic!.

45


46/63

5inisterul 0ublic nu este un organ al @uvernului (ad minister supus cuiva!. 0rocurorii pun serviciu (C#5!. ceste instante inc8eie raporturi juridice de putere iind titulare deputere publica.

c! ersoanele juridice - pentru ca o structura organi/ata sa ie persoana juridica treindeplineasca 3 conditii 6

7 #a aiba oorgani6are de sine statatoare proprie

7 #a aiba unpatrimoniu (bunuri!7 0atrimoniulsa Bie aBectat scopului organi/arii

0ersoanele juridice pot participa la orice raport juridic. #tatul si autoritatile sinc8eia raporturi de drept privat ca/ in care se comporta ca un simplu particular.

''. Continutul raportului juridic

Continutul raportului juridic ansamblul drepturilor si obligatiilor ce re/ultainc8eierea acestuia prin mani estarea acordului de vointa al subiectelor de drept.

(ubiectul de drept purtator dedrepturi subiective si deobligatii juridice.

Dreptul subiectiv posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a avea o aconduita de a pretinde unei alte persoane sa-i respecte acea conduita si de a apela in ca/ de nevode constrangere a statului. Drepturile subiective se clasi ica in mai multe categorii. Cea mai iclasi icare este aceea in 6

7 drepturi absolute acele drepturi opo/abile tuturor (erga omnes! e: 6 drep

educatie libertatea constiintei dreptul la circulatie etc7 drepturi relative acele drepturi pe care o persoana le are numai ata de a persoane (inter partes! e: 6 dreptul de creanta

+bligatia juridica indatorirea pe care o are o persoana care poate consta iactiune ie intr-o inactiune. Cea mai importanta clasi icare este aceea in 6

7 obligatii active indatorirea unei persoane de a a da sau a ace ceva

7 obligatii pasive indatorirea unei persoane de a se abtine de la un a

comportament (a nu ace ceva!.'''. +biectul raportului juridic

9u trebuie con undat cu bunurile care ormea/a obiectul operatiunilor jur

+biectul raportului juridic il repre/inta conduita partilor care poate consta ie intr-oactiuneie intr-oinactiune.

46


47/63

'R. Faptul juridic a 3-a premisa a raportului juridic. #e clasi ica in 6

7 Evenimente acele imprejurari comise ara vointa oamenilor dar pentru care legeacrearea de e ecte juridice iind esentiala raportarea la lege (e: 6 catastro e naturvulcanice acordare de despagubiri! . An absenta reglementarii legale in sensul de a s producerea de e ecte juridice un simplueveniment nu poate i cali icat apt juridice ecte juridice inseamna a crea sau a stinge drepturi si obligatii adica a modi ica

pree:istenta.7 ,ctiunile imprejurari produse prin vointa oamenilor ie cu respectarea legiirespectarea legii.

actiuni licite imprejurari create prin mani estarea de vointa a oamenirespectarea legii

actiuni ilicite imprejurari create prin vointa oamenilor cu incalcarea le


48/63

numai legii sunt impartiali ata de e:perti ata de martori iar ata de presedintnu e:ista decat o subordonare administrativa si dpdv al organi/arii activitatii de justiegali (presedintele instantei nu poata sa impuna solutii!.

". rincipiul colegialitatii. )itigiile sunt judecate in complete colegiale ormate din m judecatori. E:ista insa e:ceptia completului unic pentru litigiile usoare.

rincipii de Bunctionare

1. rincipiul egalitatii. ;rice cetatean trebuie sa aiba acces legal la un judecator (CED%!.

2. rincipiul gratuitatii. Oustitia este gratuita oricine trebuie sa aiba acces gratuit la judar cu toate acestea pentru litigiile cu o anumita valoare patrimoniala legiuitoru plata unei ta:e de timbru (cele cu contencios administrativ sunt gratuite!.

3. rincipiul neutralitatii. Oudecatorul trebuie sa se abtina de la e:primarea in puconvingerilor si opiniilor sale politice de asemenea nu trebuie sa ie membru a

ormatiuni politice si nu trebuie sa participe la jocuri electorale.

". rincipiul continuitatii. #erviciul public al justitiei se urni/ea/a in mod contneintrerupt. Cu toate acestea este reglementatavacanta judiciara (1 iulie-31 august! pentru acele litigii cu o comple:itate deosebita se asigurapermanenta pe durata vacantei. >omania este reglementata e:pres vacanta judiciara in alte state este preva/ut doar cde odi8na al magistratilor.

2! (istemul jurisdictional

,. urisdictii nationale 7

a! Ourisdictii judiciare de drept comun

b! Ourisdictii speciali/ate

c!#istemul inaltelor jurisdictii

A. urisdictii internationale

,. urisdictii nationale

a# urisdictii judiciare de drept comun 7

- cuprind judecatoriile care asigura gradul 1 de jurisdictie si judeca toate litigiile date decompetenta lor.

- apoi tribunalul (1 pe judet Y &5P! ce judeca in ond litigiile date in competenta lor apelurile sau recursurile dupa ca/ declarate impotriva sentintelor judecatoriilor. &ribunalele asigura jurisdictie.

48


49/63

- Curtile de pel asigura gradul 3 de jurisdictie. Oudeca in apel apelurile date impotriva stribunalelor si in recurs recursurile declarate impotriva 8otararilor pronuntate in apel de tribunale.

b# urisdictii speciali6ate 7

- litigii privind minori si amilie &ribunalul de la Prasov

- tribunalele militare judecatorii si procurorii iind militari/ati &5P Curtea 5ilitara Pucure

c# (istemul inaltelor jurisdictii

- la nivel national Analta Curte de Casatie si Oustitie (ACCO! are competenta si in ond (A!

- are " sectii 6

7 (ectia ' civila - litigii civile

7 (ectia '' civila - litigii comerciale

7 (ectia penala litigii

Curs Teoria generala a dreptului - Simona Cristea

Documents

Transcript of Curs Teoria generala a dreptului - Simona Cristea