4 ELABORAREA ŞI PREZENTAREA PREDICIIIcircNTRE TEORIE ŞI PRACTICĂPreliminarii Studiul de faţă alcătuit cu intenţia de fi integrat icircn cursul deOmiletică pentru studenţii anului IV de la Teologie Pastorală se adresează deopotrivă şipreoţilor icircncepători pentru care vor fi binevenite credem cacircteva icircndrumări practicelegate de alcătuirea şi susţinerea predicii Este adevărat că şi icircn slujirea omiletică poate fiaplicată sintagma bdquomeseria se fură nu se icircnvaţă Cu alte cuvinte fiecare dintre slujitoriicărora li s-a icircncredinţat misiunea icircnvăţătorească a deprins icircndeletnicirea predicăriiascultacircnd şi citind predicile altora mai mult decacirct bdquotocind lecţiile teoretice din tratateleomiletice Căci nu se poate ignora faptul că şi icircn cazul predicii există anumite diferenţeicircntre teorie şi practică uneori destul de mari diferenţe care se datorează de faptcaracterului inevitabil abstract al manualelor şi cursurilor faţă de cel concret al situaţiilorindividuale icircn care se rostesc predicile De aceea icircn cele ce urmează vom icircncerca săreducem la maximum noţiunile teoretice icircn favoarea consideraţiilor de ordin practicExperienţa didactică ne confirmă de altfel preferinţa generală a studenţilor faţă deaplicaţiile practice şi repulsia lor nedisimulată vizavi de teoriile abstracte oricacirct ar fi elede elevat elaborate Icircn acest sens este edificator să evocăm sugestia unui proaspătabsolvent de teologie care icircntrebat fiind ce anume crede că trebuie icircmbunătăţit icircn cursulde Omiletică ne-a mărturisit că ar fi de dorit să se includă cacirct mai multe bdquosecreterdquopredicatoriale acele particularităţi care favorizează succesul chestiuni de bdquobucătărieomileticărdquo I-am replicat atunci că aceste bdquosecrete nu se icircnvaţă ci se fură potrivitsintagmei de mai sus Ne-am dat seama ulterior icircnsă că nu trebuie totuşi să lăsăm totulpe seama bdquofurtului şi că detaliile tehnicii predicii reuşite trebuie prinse icircn cadrulnoţiunilor teoretice generalePe de altă parte dacă icircn zilele noastre se constată pe alocuri o slabă prestaţiepredicatorială (icircncacirct se poate face chiar amara constatare că amvoanele sunt uneori muteiar cacircnd nu sunt mute bat cacircmpii) trebuie să realizăm că icircntre cauzele nereuşitei senumără şi lipsa unor cunoştinţe teoretice de bază Această lipsă este determinată icircngeneral de anumite deficienţe icircn predarea Omileticii icircn unele Seminarii şi Facultăţi deTeologie de puţinătatea manualelor acestei discipline dar cel mai adesea de slabapreocupare individuală pentru pregătirea predicii Este adevărat că la nivel universitarliteratura omiletică romacircnească nu beneficiază decacirct de tratatul lui Vasile Mitrofanovicifoarte bine alcătuit dar vechi de mai bine de un secol1 Icircn veacul al XX-lea s-au tipărit icircnschimb cacircteva manuale de nivel mediu (pentru Seminar) care nu se mai găsesc icircnsă prinlibrării2 Pe de altă parte deşi disciplina omileticii a beneficiat de unele cursuriuniversitare minuţios elaborate3 ele au totuşi un circuit icircnchis nefiind cunoscute nicimăcar de către toţi profesorii de Omiletică ca să nu mai vorbim de majoritatea preoţilorde racircnd Pentru depăşirea acestei carenţe a literaturii omiletice romacircneşti actualesemnalăm două icircncercări lăudabile datate relativ recent chiar dacă ele nu pot satisfaceicircntru totul cerinţele practice din zilele noastre Este vorba de volumele Metode noi icircn1 Dr Vasile MITROFANOVICI Omiletica bisericii drept-credincioase răsăritene Cernăuţi 1875 774 p2 Cel mai recent şi mai bun este al Pr prof Nicolae PETRESCU Omiletica Bucureşti 1977 280 p3 Menţionăm două dintre cele mai apreciate al Pr prof Dumitru BELU la Sibiu şi al diac prof NicolaeBALCĂ la Bucureşti

practica omiletică4 şi Omiletica ortodoxă5 care ndash cu puţin efort ndashcredem că mai pot figăsite icircn unele librării bisericeşti Ambele volume se prezintă foarte bine icircn laturaOmileticii Generale (teoretice) dar pentru partea Omileticii Speciale (aplicative) autoriise rezumă la reproducerea unor predici mai mult sau mai puţin reuşite ale altora fără săprezinte nici un model propriu icircn concordanţă cu aşteptările ascultătorilor contemporaniaşa cum ar fi fost de dorit deşi suntem convinşi că ar fi putut s-o facă la nivel optimFaţă de toate semnalările de mai sus cu referire la posibilitatea redusă de informare

omiletică practică a preoţilor icircncepători s-ar putea obiecta că icircn ultima vreme s-au tipăritnumeroase predici atacirct icircn volume separate cacirct şi icircn unele reviste bisericeşti care potconstitui surse valoroase de inspiraţie la icircndemacircna oricui Parţial faptul este adevărat dardincolo de aprecierea firească pe care o avem faţă de efortul tuturor autorilor de predicitrebuie să recunoaştem că puţine dintre ele icircl ajută efectiv pe preotul icircncepătorMajoritatea se prezintă mai mult ca o aglomerare de material informativ uneori cu preamulte citate scripturistice patristice etc fără o legătură efectivă cu actualitateaIcircn această situaţie predicatorul icircncepător trebuie să conştientizeze necesitateamuncii intense de autodidact cercetacircnd cu tot discernămacircntul sursele informative cuatenţie sporită asupra celor care dincolo de conţinut inspiră şi o tehnică limpede aelaborării predicii reuşite Icircn materialul de faţă vom icircncerca să jalonăm principalele etapeale redactării şi rostirii predicii cu semnalarea cacirctorva dintre cele mai eficiente sursebibliografice icircn domeniu prezentacircnd totodată schiţe de planuri şi predici propriu-zisepentru principalele genuri omiletice actualeI ETAPELE PREGĂTIRII PREDICII Majoritatea tratatelor omiletice vorbescdespre necesitatea unei duble pregătiri icircndepărtată (sau generală) şi apropiată (sauspecială) prima care icircncepe propriu-zis cu pregătirea generală pentru misiuneapreoţească a doua care se desfăşoară icircn zilele care preced rostirea predicii respectiveAmbele etape se sprijină şi se condiţionează reciproc fiind imposibilă o delimitare strictăicircn timp a lor Icircn ziua rostirii predicii suntem avantajaţi de tot ce am acumulat prinpregătirea noastră de pacircnă atunci dar şi de efortul depus icircn ajun Este sugestivă icircn acestsens mărturisirea unui profesor de teologie american Henry Ward Beecher făcută unuiproaspăt absolvent al său Fostul student i-a ascultat icircntr-o dimineaţă predica şiimpresionat de reuşita eii-a spus bdquoIntenţionez şi eu să intru curacircnd icircn pastoraţie Una din icircntrebările care mănelinişteşte este cacirct timp ar trebui să afectez pregătirii predicii Mi-a plăcut icircn aceastădimineaţă atacirct de mult predica d-voastră icircncacirct m-am gacircndit să vă icircntreb cacirct timp v-atrebuit s-o pregătiţi ca să am pentru mine un indiciu icircn ceea ce intenţionez Profesorul iarăspuns bdquoTinere predica pe care am rostit-o azi-dimineaţă am pregătit-o chiar din ziuaicircn care m-am născut6 Cu alte cuvinte pentru predicatorul conştiincios pregătireicircnseamnă icircntreaga viaţă şi experienţă Nu este nimic icircn viaţa unui om care să nu-iinfluenţeze dezvoltarea căci fiecare carte citită fiecare convorbire cu cineva fiecarevizită făcută cuiva etc contribuie icircntr-un anume fel la experienţa personală care se vareflecta apoi icircn felul de a vorbi4 Autor lector dr Ioan TOADER Arhidiecezana Cluj-Napoca 1977 215 p5 Autor lector dr Ilie IVAN Editura Episcopiei Argeşului şi Muscelului 1999 405 p6 J Daniel BAUMANN An Introduction to Contemporary Preaching Baker Book House Grand RapidsMichigan 1988 p 111

1 PREGĂTIREA IcircNDEPĂRTATĂ presupune cacircteva aspecte dintre careenumerăm1048707 Dezvoltarea gacircndirii a discernămacircntului cu atenţie aparte pentru puterea de a gacircndilogic Icircntre mijloacele cele mai eficiente socotim ascultarea cu maximă receptivitate avorbitorilor buni şi lectura atentă a cărţilor de valoare selectate cu un riguros spiriteclectic Ambele surse de inspiraţie implică icircnsă un anumit risc atunci cacircnd seabuzează de ele acela de a depinde 100 de un vorbitor care ne fascinează născacircnduseicircn noi tendinţa de a-l imita icircntru totul sau a refuza să mai gacircndim originalicircmpropriindu-ne ideile care ne acaparează involuntar dintr-o carte sau alta Bine aremarcat icircn acest sens Schopenhauer bdquoAbuzul de lectură privează spiritul de elasticitateaşa cum o greutate anulează elasticitatea unui resort cacircnd apasă mereu asupra lui A-ţibăga capul icircn carte de icircndată ce ai un moment liber este cel mai bun mijloc de a nuajunge să ai idei personale7 Cu toate că afirmaţia trebuie privită cu o anumită rezervă

(icircn realitate lectura este unul din cele mai eficiente mijloace de instruire) celeafirmate de Schopenhauer constituie o bună atenţionare pentru cei care citesc fărădiscernămacircnt1048707 Cultivarea memoriei prin icircnvăţarea pe de rost a cacirct mai multe rugăciuni versete dinSfacircnta Scriptură poezii fragmente liturgice citate semnificative din gacircnditori romacircnişi străini etc Repetarea periodică a lor icircnseamnă de fapt icircntreţinerea memorieiTrebuie avută icircn vedere apoi grija de a nu reţine date de prisos care pot icircmbacirccsimintea cu lucruri banale Un exemplu negativ icircn acest sens este cazul unui cetăţeancare voind chipurile să-şi icircntreţină memoria şi-a propus să icircnveţe Mersul Trenurilorpe de-asupra Mecanismul cu performanţe impresionante al calculatoarelor din zilelenoastre ne sugerează chiar dacă icircntr-o formă relativ compatibilă una dintre soluţiilebdquoaerisirii memoriei Anume ştiindu-se că ceea ce este icircn plus icircncarcă disc-hardul şiicircncetineşte comenzile fabricanţii au prevăzut butonul bdquodelete care elimină la nevoiedatele de prisos Aşa şi noi trebuie să avem un control permanent asupra noutăţilorcare ne invadează audio-vizual şi să ne propunem a reţine doar ceea ce este moralplăcut şi folositor1048707 Cercetarea izvoarelor predicii bdquocu timp şi fără timp din care să rezulte fişe notiţerezumate etc Puse icircn racircnduială ele ne vor servi la nevoie scutindu-ne de eventualecăutări disperate din ajunul rostirii predicii1048707 Cultivarea cu grijă a limbajului şi stilului omiletic prin icircnsuşirea corectă a limbii şiicircmbogăţirea treptată cu expresii frumoase şi convingătoare Greşelile de exprimarescad drastic valoarea unei predici mai ales atunci cacircnd se fac dezacorduri cacofoniipleonasme sau alte astfel de imprudenţe Bine s-a spus că limbajul este cea mai bunăoglindă a spiritului omenesc8 dar socotim că este icircn acelaşi timp şi cea mai elocventăcarte de vizită a predicatorului Profesorul Fred B Cradock propune cacircteva sugestiiinteresante pentru preicircntacircmpinarea pericolelor degradării limbajului dintre carespicuimminus conştientizarea importanţei şi puterii cuvintelorminus strădania de a găsi expresii imaginative şi stimulative7 Apud pr prof Sebastian CHILEA Predicatorul icircn ldquoMitropolia Oltenieirdquo an X 1958 nr 3-4 p 1808 Ibidem

minus a consacra măcar un sfert de oră icircn fiecare zi pentru a citi texte din mari autori deeseuri poeme romane chiar piese de teatru şi povestiri (acestea nu icircn loculScripturii şi al Părinţilor Bisericii ci icircn adaos n n)minus compunerea scrisorilor pentru prieteni părinţi rude ş a Dintre toate mijloacelede scriere scrisorile personale sunt cele care se apropie cel mai mult de stilulvorbitminus a se revedea predicile anterioare pentru a se evita repetarea excesivă a unorexpresiiminus ascultarea cu atenţie a diferiţilor vorbitori icircn icircmprejurări diferite nu numai icircnocazii culturale elevate ci şi icircn alteleminus ldquocurăţireardquo predicii după redactare de idei vagi şi complicateEste absolut necesar acest fapt altfel există riscul ca ascultătorii să nu icircnţeleagăsau să-i lase reci acele expresii confuze După cum computerele icircnainte de tipărireaunui text fac acea operaţie de curăţire ce se numeşte bdquocleaningrdquo tot astfel se impune şiicircnlăturarea din textul predicii a tot ce este de prisos 91048707 Exerciţii de redactare a predicilor nu numai icircn ajunul predicării propriu-zise dar şica o preocupare curentă Revistele bisericeşti ne stau la dispoziţie icircn acest sens ca sănu mai vorbim şi de posibilitatea editării icircn timp a cel puţin un volum personal depredici Părintele Belu dă un sfat foarte icircnţelept icircn acest sens bdquoEste necesar ca viitorulpreot să se deprindă a sluji bine de condei dacă vrea să ajungă a se sluji bine de

cuvacircnt10

1048707 Deprinderea de a vorbi icircn public Icircn acest scop trebuie utilizată orice ocazie care seoferă procedeul fiind necesar mai ales celor emotivi care au nevoie să-şi dominetimiditatea şi să-şi biruie tracul Astfel se vor folosi oportunităţi ca serbări icircntruniriliterare conferinţe discuţii icircn cercuri mai mari etc Cea mai indicată soluţie este icircnsăa se deprinde să ţină mici cuvacircntări la sfintele slujbe procedeu care se poate exercitaşi icircnainte de hirotonie cu icircncuviinţarea preotului bisericii respective Pentru instruireateoretică icircn vederea deprinderii artei de a vorbi icircn public se pot utiliza cu succes nunumai tratatele omiletice bisericeşti ci şi anumite cărţi laice corespunzătoare acestuiscop11 Deprinderea de a vorbi icircn public trebuie precedată icircnsă de exerciţii retoricefăcute icircn liniştea camerei de lucru sau icircn mijlocul naturii icircntr-un loc retras atuncicacircnd suntem singuri Astfel se pot aborda anumite subiecte formulacircndu-se şirostindu-se fraze se pot face chiar corecturi repetacircndu-se apoi aceleaşi fraze dar cuun stil icircmbunătăţit Toate acestea vor spori dexteritatea exprimării fiind totodatăexersări benefice ale vocii controlacircndu-se intensitatea timbrului Icircn acelaşi timp unbun exerciţiu pentru gestica şi mimica omiletică elemente foarte importante in ceeace se cheamă bdquoacţiunea icircn predică2 PREGĂTIREA APROPIATĂ icircnsumează eforturile care se fac de cătrepredicator icircnaintea rostirii predicii icircntr-un spaţiu de timp care variază de la caz la cazPărintele Dumitru Belu a făcut icircn acest sens o precizare testamentară bdquoO predică se ştie9 F CRADOCK Precher trad de J F Rebeaud Geneva 1991 p 169-17010 Cursul de Omiletică p 14111 Ca de exemplu Niki STANTON Comunicarea Editura S C Ştiinţă amp Tehnică Bucureşti 1995 315 p Nathalie PACOUT Arta de a vorbi icircn public Editura Alma Tip Bucureşti 1998 135 p Mircea IMANOLESCU Arta Avocatului Editura Humanitas Bucureşti 1998 298 p

are valoarea ostenelii ce depui la icircntocmirea ei12 Pentru icircncepători este indicat capentru o predică duminicală sau pentru o anumită sărbătoare să icircnceapă pregătirea cacirct maidevreme posibil chiar cu o săptămacircnă icircnainte Cacircnd este vorba de o slujbă ocazională ocununie sau o icircnmormacircntare de exemplu vom face această pregătire apropiată cel maitacircrziu cu cacircteva ore icircnaintea slujbei evitacircnd a vorbi pe nepregătite şi improvizat Pentru afi eficientă pregătirea apropiată trebuie dintru icircnceput să ţină seama de următoareleminus felul slujbei la care se va rosti (Sf Liturghie una dintre laudele bisericeşti slujbaunei Taine a unei ierurgii etc)minus perioada liturgică icircn care se rosteşteminus icircmprejurările de loc icircn biserică icircntr-o casă icircn ţarină etcminus icircmprejurările de persoane respectiv a se intui ce fel de auditoriu vom avea lapredica respectivăminus capacitatea proprie de a redacta şi rosti liber cuvacircntarea propriu-zis conştiinţa căeste necesară o adaptare a predicii şi la persoana noastră proprieItinerarul alcătuirii predicii creştine are icircn genere o anumită compatibilitate cu celprofesat de Retorica antică icircn special cel propus de Quintilian icircn lucrarea sa celebrăInstitutio oratoria tradusă şi icircn romacircneşte13 Iată care sunt etapele propuse de elminus inventio = găsirea şi adunarea materialuluiminus distributio = aranjarea materialului potrivit unui plan prestabilitminus elocutio = grija pentru limbaj şi stilminus memoria = memorarea cuvacircntării icircn vederea rostirii libereminus actio = grija pentru gestică mimică timbrul vocii etc14

Icircn cele ce urmează le vom relua pe racircnd şi vom schiţa ceea ce ni se pare mai util icircnlegătură cu fiecarea Inventio Icircnainte de a icircncepe căutarea propriu-zisă a materialelor sunthotăracirctoare trei elemente o rugăciune pentru icircnceputul lucrului fie chiar şi mai scurtă

meditarea asupra temei şi modalităţii de lucru şi icircncercarea de a schiţa un plan scris fărăa consulta nici o sursă de inspiraţie Astfel rugăciunea va face ca redactarea predicii săse desfăşoare icircntr-o atmosferă harică iar meditarea sau cugetarea profundă asupra temeine va antrena icircntreaga fiinţă icircn perspectiva redactării Predica nu este doar lucrareanoastră ci este icircntacirci de toate lucrarea lui Dumnezeu Ca orice act liturgic şi predica estesinergică divino-umană icircmpreună-lucrarea omului cu Dumnezeu De aceea ne vom rugaLui să ne ajute cu harul Său pentru a icircntocmi şi rosti o predică folositoare pentru zidireaicircntru macircntuire a credincioşilor Schiţa personală (cu formularea temei a ideilorargumentelor digresiunilor etc) va fi determinantă icircn asigurarea originalităţii Cum şi cacircttimp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare icircn parte vom stabili de la caz lacaz Dintre ele etapei bdquomeditaţiei icirci consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timppropriu-zis după rugăciunea de icircnceput timpul care se va scurge pacircnă la schiţarea icircnscris a planului şi a conţinutului Să luăm un exemplu pentru o predică duminicalăicircncepem să ne facem planuri icircn minte cu cinci-şase zile icircnaintea rostirii efectivefrămacircntacircnd teme idei gacircndindu-ne la eventuale actualizări etc Pe parcursul zilelorrespective vom renunţa poate la unele idei cu care am pornit vom adăuga altele vomreveni asupra unora etc etc Acest bdquoproces mental este icircntru-totul benefic şi se poate12 Curs p 15913 QUINTILIAN M Fabius Arta oratorică Traducere de Maria Hetco Biblioteca pentru toţi vol I II şi IIIBucureşti 1974 409 + 383 + 465 p14 Amănunte vezi la Pr prof N PETRESCU op cit p 170-171

desfăşura cu icircntreruperi icircntre alte treburi şi obligaţii bdquoprintre picături - cum se spuneDe multe ori şi seara icircnainte de a adormi este bine să ne lăsăm antrenaţi icircn acestebdquomeditaţii omiletice căci peste noapte subconştientul continuă să caute idei soluţiiformulări icircn aşa fel icircncacirct dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort specialAstfel după cacircteva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei şi formulări din carevom selecta apoi şi vom aşterne icircn scris ceea ce considerăm că este necesar15Dacă nu vom proceda aşa şi vom icircncepe prin a ne inspira şi copia de la alţii vom fiinevitabil influenţaţi şi riscăm să nu mai avem mai nimic original icircn cuvacircntarearespectivă După ce ne-am fixat icircnsă propriile idei şi intenţii vom recurge desigur şi lasursele pe care le considerăm de folos avacircnd icircn vedere cu prioritate Sfacircnta Scriptură şiSfinţii Părinţi Schiţa personală (am zice şi originală) prezintă icircncă două avantajepredicatorul are ab initio sentimentul stăpacircnirii temei şi conştientizează limitele icircn careva face munca de documentare ceea ce va favoriza ulterior cacircştigarea unui timp preţiosMaterialul poate fi adunat apoi sub forma fişelor a notiţelor sau chiar prin aşezarea desemne icircn cărţile sau revistele pe care le vom utilizab Distributio (sau bdquosistematizarea) Aranjarea şi repartizarea materialului se facepotrivit planului prestabilit Aceste operaţii presupun o triere curajoasă a ideilorversetelor citatelor etc icircntrucacirct de obicei adunăm mai mult material decacirct este nevoieAm spus bdquocurajoasă pentru că trebuie să recunoaştem renunţăm uneori foarte greu laanumite idei şi citate pe care le-am căutat cu răbdare şi perseverenţă deci cu o anumităosteneală Pentru a ne icircncadra icircn timpul optim şi pentru a redacta o predică aerisită esteabsolut necesar acest efort de renunţare bine ştiind că ceea ce este de prisos nu aruncămci punem deoparte pentru altădată Parafrazacircnd o apoftegmă a lui Boileau (dagger1711) bdquocinenu ştie să se limiteze nu ştie să scrierdquo vom zice şi noi bdquocine nu ştie să se limiteze nu ştiesă predice Există o anumită tendinţă icircn fiecare dintre noi de a icircncerca să spunem cacirct maimulte la o predică cu intenţia de a fi chiar exhaustivi crezacircnd greşit că astfel vom fi maiconvingători Dimpotrivă icircncercarea de a spune totul odată va avea efect contrarascultătorii vor fi suprasolicitaţi obosiţi chiar supăraţi că s-a abuzat de răbdarea lorTotodată spunacircndu-le prea multe deodată favorizăm riscul ca ei să nu mai reţină nimicdin pricina prea multor idei Sau cum spunea Voltaire cu ironia-i caracteristică vom crea

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

omiletică practică a preoţilor icircncepători s-ar putea obiecta că icircn ultima vreme s-au tipăritnumeroase predici atacirct icircn volume separate cacirct şi icircn unele reviste bisericeşti care potconstitui surse valoroase de inspiraţie la icircndemacircna oricui Parţial faptul este adevărat dardincolo de aprecierea firească pe care o avem faţă de efortul tuturor autorilor de predicitrebuie să recunoaştem că puţine dintre ele icircl ajută efectiv pe preotul icircncepătorMajoritatea se prezintă mai mult ca o aglomerare de material informativ uneori cu preamulte citate scripturistice patristice etc fără o legătură efectivă cu actualitateaIcircn această situaţie predicatorul icircncepător trebuie să conştientizeze necesitateamuncii intense de autodidact cercetacircnd cu tot discernămacircntul sursele informative cuatenţie sporită asupra celor care dincolo de conţinut inspiră şi o tehnică limpede aelaborării predicii reuşite Icircn materialul de faţă vom icircncerca să jalonăm principalele etapeale redactării şi rostirii predicii cu semnalarea cacirctorva dintre cele mai eficiente sursebibliografice icircn domeniu prezentacircnd totodată schiţe de planuri şi predici propriu-zisepentru principalele genuri omiletice actualeI ETAPELE PREGĂTIRII PREDICII Majoritatea tratatelor omiletice vorbescdespre necesitatea unei duble pregătiri icircndepărtată (sau generală) şi apropiată (sauspecială) prima care icircncepe propriu-zis cu pregătirea generală pentru misiuneapreoţească a doua care se desfăşoară icircn zilele care preced rostirea predicii respectiveAmbele etape se sprijină şi se condiţionează reciproc fiind imposibilă o delimitare strictăicircn timp a lor Icircn ziua rostirii predicii suntem avantajaţi de tot ce am acumulat prinpregătirea noastră de pacircnă atunci dar şi de efortul depus icircn ajun Este sugestivă icircn acestsens mărturisirea unui profesor de teologie american Henry Ward Beecher făcută unuiproaspăt absolvent al său Fostul student i-a ascultat icircntr-o dimineaţă predica şiimpresionat de reuşita eii-a spus bdquoIntenţionez şi eu să intru curacircnd icircn pastoraţie Una din icircntrebările care mănelinişteşte este cacirct timp ar trebui să afectez pregătirii predicii Mi-a plăcut icircn aceastădimineaţă atacirct de mult predica d-voastră icircncacirct m-am gacircndit să vă icircntreb cacirct timp v-atrebuit s-o pregătiţi ca să am pentru mine un indiciu icircn ceea ce intenţionez Profesorul iarăspuns bdquoTinere predica pe care am rostit-o azi-dimineaţă am pregătit-o chiar din ziuaicircn care m-am născut6 Cu alte cuvinte pentru predicatorul conştiincios pregătireicircnseamnă icircntreaga viaţă şi experienţă Nu este nimic icircn viaţa unui om care să nu-iinfluenţeze dezvoltarea căci fiecare carte citită fiecare convorbire cu cineva fiecarevizită făcută cuiva etc contribuie icircntr-un anume fel la experienţa personală care se vareflecta apoi icircn felul de a vorbi4 Autor lector dr Ioan TOADER Arhidiecezana Cluj-Napoca 1977 215 p5 Autor lector dr Ilie IVAN Editura Episcopiei Argeşului şi Muscelului 1999 405 p6 J Daniel BAUMANN An Introduction to Contemporary Preaching Baker Book House Grand RapidsMichigan 1988 p 111

1 PREGĂTIREA IcircNDEPĂRTATĂ presupune cacircteva aspecte dintre careenumerăm1048707 Dezvoltarea gacircndirii a discernămacircntului cu atenţie aparte pentru puterea de a gacircndilogic Icircntre mijloacele cele mai eficiente socotim ascultarea cu maximă receptivitate avorbitorilor buni şi lectura atentă a cărţilor de valoare selectate cu un riguros spiriteclectic Ambele surse de inspiraţie implică icircnsă un anumit risc atunci cacircnd seabuzează de ele acela de a depinde 100 de un vorbitor care ne fascinează născacircnduseicircn noi tendinţa de a-l imita icircntru totul sau a refuza să mai gacircndim originalicircmpropriindu-ne ideile care ne acaparează involuntar dintr-o carte sau alta Bine aremarcat icircn acest sens Schopenhauer bdquoAbuzul de lectură privează spiritul de elasticitateaşa cum o greutate anulează elasticitatea unui resort cacircnd apasă mereu asupra lui A-ţibăga capul icircn carte de icircndată ce ai un moment liber este cel mai bun mijloc de a nuajunge să ai idei personale7 Cu toate că afirmaţia trebuie privită cu o anumită rezervă

(icircn realitate lectura este unul din cele mai eficiente mijloace de instruire) celeafirmate de Schopenhauer constituie o bună atenţionare pentru cei care citesc fărădiscernămacircnt1048707 Cultivarea memoriei prin icircnvăţarea pe de rost a cacirct mai multe rugăciuni versete dinSfacircnta Scriptură poezii fragmente liturgice citate semnificative din gacircnditori romacircnişi străini etc Repetarea periodică a lor icircnseamnă de fapt icircntreţinerea memorieiTrebuie avută icircn vedere apoi grija de a nu reţine date de prisos care pot icircmbacirccsimintea cu lucruri banale Un exemplu negativ icircn acest sens este cazul unui cetăţeancare voind chipurile să-şi icircntreţină memoria şi-a propus să icircnveţe Mersul Trenurilorpe de-asupra Mecanismul cu performanţe impresionante al calculatoarelor din zilelenoastre ne sugerează chiar dacă icircntr-o formă relativ compatibilă una dintre soluţiilebdquoaerisirii memoriei Anume ştiindu-se că ceea ce este icircn plus icircncarcă disc-hardul şiicircncetineşte comenzile fabricanţii au prevăzut butonul bdquodelete care elimină la nevoiedatele de prisos Aşa şi noi trebuie să avem un control permanent asupra noutăţilorcare ne invadează audio-vizual şi să ne propunem a reţine doar ceea ce este moralplăcut şi folositor1048707 Cercetarea izvoarelor predicii bdquocu timp şi fără timp din care să rezulte fişe notiţerezumate etc Puse icircn racircnduială ele ne vor servi la nevoie scutindu-ne de eventualecăutări disperate din ajunul rostirii predicii1048707 Cultivarea cu grijă a limbajului şi stilului omiletic prin icircnsuşirea corectă a limbii şiicircmbogăţirea treptată cu expresii frumoase şi convingătoare Greşelile de exprimarescad drastic valoarea unei predici mai ales atunci cacircnd se fac dezacorduri cacofoniipleonasme sau alte astfel de imprudenţe Bine s-a spus că limbajul este cea mai bunăoglindă a spiritului omenesc8 dar socotim că este icircn acelaşi timp şi cea mai elocventăcarte de vizită a predicatorului Profesorul Fred B Cradock propune cacircteva sugestiiinteresante pentru preicircntacircmpinarea pericolelor degradării limbajului dintre carespicuimminus conştientizarea importanţei şi puterii cuvintelorminus strădania de a găsi expresii imaginative şi stimulative7 Apud pr prof Sebastian CHILEA Predicatorul icircn ldquoMitropolia Oltenieirdquo an X 1958 nr 3-4 p 1808 Ibidem

minus a consacra măcar un sfert de oră icircn fiecare zi pentru a citi texte din mari autori deeseuri poeme romane chiar piese de teatru şi povestiri (acestea nu icircn loculScripturii şi al Părinţilor Bisericii ci icircn adaos n n)minus compunerea scrisorilor pentru prieteni părinţi rude ş a Dintre toate mijloacelede scriere scrisorile personale sunt cele care se apropie cel mai mult de stilulvorbitminus a se revedea predicile anterioare pentru a se evita repetarea excesivă a unorexpresiiminus ascultarea cu atenţie a diferiţilor vorbitori icircn icircmprejurări diferite nu numai icircnocazii culturale elevate ci şi icircn alteleminus ldquocurăţireardquo predicii după redactare de idei vagi şi complicateEste absolut necesar acest fapt altfel există riscul ca ascultătorii să nu icircnţeleagăsau să-i lase reci acele expresii confuze După cum computerele icircnainte de tipărireaunui text fac acea operaţie de curăţire ce se numeşte bdquocleaningrdquo tot astfel se impune şiicircnlăturarea din textul predicii a tot ce este de prisos 91048707 Exerciţii de redactare a predicilor nu numai icircn ajunul predicării propriu-zise dar şica o preocupare curentă Revistele bisericeşti ne stau la dispoziţie icircn acest sens ca sănu mai vorbim şi de posibilitatea editării icircn timp a cel puţin un volum personal depredici Părintele Belu dă un sfat foarte icircnţelept icircn acest sens bdquoEste necesar ca viitorulpreot să se deprindă a sluji bine de condei dacă vrea să ajungă a se sluji bine de

cuvacircnt10

1048707 Deprinderea de a vorbi icircn public Icircn acest scop trebuie utilizată orice ocazie care seoferă procedeul fiind necesar mai ales celor emotivi care au nevoie să-şi dominetimiditatea şi să-şi biruie tracul Astfel se vor folosi oportunităţi ca serbări icircntruniriliterare conferinţe discuţii icircn cercuri mai mari etc Cea mai indicată soluţie este icircnsăa se deprinde să ţină mici cuvacircntări la sfintele slujbe procedeu care se poate exercitaşi icircnainte de hirotonie cu icircncuviinţarea preotului bisericii respective Pentru instruireateoretică icircn vederea deprinderii artei de a vorbi icircn public se pot utiliza cu succes nunumai tratatele omiletice bisericeşti ci şi anumite cărţi laice corespunzătoare acestuiscop11 Deprinderea de a vorbi icircn public trebuie precedată icircnsă de exerciţii retoricefăcute icircn liniştea camerei de lucru sau icircn mijlocul naturii icircntr-un loc retras atuncicacircnd suntem singuri Astfel se pot aborda anumite subiecte formulacircndu-se şirostindu-se fraze se pot face chiar corecturi repetacircndu-se apoi aceleaşi fraze dar cuun stil icircmbunătăţit Toate acestea vor spori dexteritatea exprimării fiind totodatăexersări benefice ale vocii controlacircndu-se intensitatea timbrului Icircn acelaşi timp unbun exerciţiu pentru gestica şi mimica omiletică elemente foarte importante in ceeace se cheamă bdquoacţiunea icircn predică2 PREGĂTIREA APROPIATĂ icircnsumează eforturile care se fac de cătrepredicator icircnaintea rostirii predicii icircntr-un spaţiu de timp care variază de la caz la cazPărintele Dumitru Belu a făcut icircn acest sens o precizare testamentară bdquoO predică se ştie9 F CRADOCK Precher trad de J F Rebeaud Geneva 1991 p 169-17010 Cursul de Omiletică p 14111 Ca de exemplu Niki STANTON Comunicarea Editura S C Ştiinţă amp Tehnică Bucureşti 1995 315 p Nathalie PACOUT Arta de a vorbi icircn public Editura Alma Tip Bucureşti 1998 135 p Mircea IMANOLESCU Arta Avocatului Editura Humanitas Bucureşti 1998 298 p

are valoarea ostenelii ce depui la icircntocmirea ei12 Pentru icircncepători este indicat capentru o predică duminicală sau pentru o anumită sărbătoare să icircnceapă pregătirea cacirct maidevreme posibil chiar cu o săptămacircnă icircnainte Cacircnd este vorba de o slujbă ocazională ocununie sau o icircnmormacircntare de exemplu vom face această pregătire apropiată cel maitacircrziu cu cacircteva ore icircnaintea slujbei evitacircnd a vorbi pe nepregătite şi improvizat Pentru afi eficientă pregătirea apropiată trebuie dintru icircnceput să ţină seama de următoareleminus felul slujbei la care se va rosti (Sf Liturghie una dintre laudele bisericeşti slujbaunei Taine a unei ierurgii etc)minus perioada liturgică icircn care se rosteşteminus icircmprejurările de loc icircn biserică icircntr-o casă icircn ţarină etcminus icircmprejurările de persoane respectiv a se intui ce fel de auditoriu vom avea lapredica respectivăminus capacitatea proprie de a redacta şi rosti liber cuvacircntarea propriu-zis conştiinţa căeste necesară o adaptare a predicii şi la persoana noastră proprieItinerarul alcătuirii predicii creştine are icircn genere o anumită compatibilitate cu celprofesat de Retorica antică icircn special cel propus de Quintilian icircn lucrarea sa celebrăInstitutio oratoria tradusă şi icircn romacircneşte13 Iată care sunt etapele propuse de elminus inventio = găsirea şi adunarea materialuluiminus distributio = aranjarea materialului potrivit unui plan prestabilitminus elocutio = grija pentru limbaj şi stilminus memoria = memorarea cuvacircntării icircn vederea rostirii libereminus actio = grija pentru gestică mimică timbrul vocii etc14

Icircn cele ce urmează le vom relua pe racircnd şi vom schiţa ceea ce ni se pare mai util icircnlegătură cu fiecarea Inventio Icircnainte de a icircncepe căutarea propriu-zisă a materialelor sunthotăracirctoare trei elemente o rugăciune pentru icircnceputul lucrului fie chiar şi mai scurtă

meditarea asupra temei şi modalităţii de lucru şi icircncercarea de a schiţa un plan scris fărăa consulta nici o sursă de inspiraţie Astfel rugăciunea va face ca redactarea predicii săse desfăşoare icircntr-o atmosferă harică iar meditarea sau cugetarea profundă asupra temeine va antrena icircntreaga fiinţă icircn perspectiva redactării Predica nu este doar lucrareanoastră ci este icircntacirci de toate lucrarea lui Dumnezeu Ca orice act liturgic şi predica estesinergică divino-umană icircmpreună-lucrarea omului cu Dumnezeu De aceea ne vom rugaLui să ne ajute cu harul Său pentru a icircntocmi şi rosti o predică folositoare pentru zidireaicircntru macircntuire a credincioşilor Schiţa personală (cu formularea temei a ideilorargumentelor digresiunilor etc) va fi determinantă icircn asigurarea originalităţii Cum şi cacircttimp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare icircn parte vom stabili de la caz lacaz Dintre ele etapei bdquomeditaţiei icirci consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timppropriu-zis după rugăciunea de icircnceput timpul care se va scurge pacircnă la schiţarea icircnscris a planului şi a conţinutului Să luăm un exemplu pentru o predică duminicalăicircncepem să ne facem planuri icircn minte cu cinci-şase zile icircnaintea rostirii efectivefrămacircntacircnd teme idei gacircndindu-ne la eventuale actualizări etc Pe parcursul zilelorrespective vom renunţa poate la unele idei cu care am pornit vom adăuga altele vomreveni asupra unora etc etc Acest bdquoproces mental este icircntru-totul benefic şi se poate12 Curs p 15913 QUINTILIAN M Fabius Arta oratorică Traducere de Maria Hetco Biblioteca pentru toţi vol I II şi IIIBucureşti 1974 409 + 383 + 465 p14 Amănunte vezi la Pr prof N PETRESCU op cit p 170-171

desfăşura cu icircntreruperi icircntre alte treburi şi obligaţii bdquoprintre picături - cum se spuneDe multe ori şi seara icircnainte de a adormi este bine să ne lăsăm antrenaţi icircn acestebdquomeditaţii omiletice căci peste noapte subconştientul continuă să caute idei soluţiiformulări icircn aşa fel icircncacirct dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort specialAstfel după cacircteva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei şi formulări din carevom selecta apoi şi vom aşterne icircn scris ceea ce considerăm că este necesar15Dacă nu vom proceda aşa şi vom icircncepe prin a ne inspira şi copia de la alţii vom fiinevitabil influenţaţi şi riscăm să nu mai avem mai nimic original icircn cuvacircntarearespectivă După ce ne-am fixat icircnsă propriile idei şi intenţii vom recurge desigur şi lasursele pe care le considerăm de folos avacircnd icircn vedere cu prioritate Sfacircnta Scriptură şiSfinţii Părinţi Schiţa personală (am zice şi originală) prezintă icircncă două avantajepredicatorul are ab initio sentimentul stăpacircnirii temei şi conştientizează limitele icircn careva face munca de documentare ceea ce va favoriza ulterior cacircştigarea unui timp preţiosMaterialul poate fi adunat apoi sub forma fişelor a notiţelor sau chiar prin aşezarea desemne icircn cărţile sau revistele pe care le vom utilizab Distributio (sau bdquosistematizarea) Aranjarea şi repartizarea materialului se facepotrivit planului prestabilit Aceste operaţii presupun o triere curajoasă a ideilorversetelor citatelor etc icircntrucacirct de obicei adunăm mai mult material decacirct este nevoieAm spus bdquocurajoasă pentru că trebuie să recunoaştem renunţăm uneori foarte greu laanumite idei şi citate pe care le-am căutat cu răbdare şi perseverenţă deci cu o anumităosteneală Pentru a ne icircncadra icircn timpul optim şi pentru a redacta o predică aerisită esteabsolut necesar acest efort de renunţare bine ştiind că ceea ce este de prisos nu aruncămci punem deoparte pentru altădată Parafrazacircnd o apoftegmă a lui Boileau (dagger1711) bdquocinenu ştie să se limiteze nu ştie să scrierdquo vom zice şi noi bdquocine nu ştie să se limiteze nu ştiesă predice Există o anumită tendinţă icircn fiecare dintre noi de a icircncerca să spunem cacirct maimulte la o predică cu intenţia de a fi chiar exhaustivi crezacircnd greşit că astfel vom fi maiconvingători Dimpotrivă icircncercarea de a spune totul odată va avea efect contrarascultătorii vor fi suprasolicitaţi obosiţi chiar supăraţi că s-a abuzat de răbdarea lorTotodată spunacircndu-le prea multe deodată favorizăm riscul ca ei să nu mai reţină nimicdin pricina prea multor idei Sau cum spunea Voltaire cu ironia-i caracteristică vom crea

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

(icircn realitate lectura este unul din cele mai eficiente mijloace de instruire) celeafirmate de Schopenhauer constituie o bună atenţionare pentru cei care citesc fărădiscernămacircnt1048707 Cultivarea memoriei prin icircnvăţarea pe de rost a cacirct mai multe rugăciuni versete dinSfacircnta Scriptură poezii fragmente liturgice citate semnificative din gacircnditori romacircnişi străini etc Repetarea periodică a lor icircnseamnă de fapt icircntreţinerea memorieiTrebuie avută icircn vedere apoi grija de a nu reţine date de prisos care pot icircmbacirccsimintea cu lucruri banale Un exemplu negativ icircn acest sens este cazul unui cetăţeancare voind chipurile să-şi icircntreţină memoria şi-a propus să icircnveţe Mersul Trenurilorpe de-asupra Mecanismul cu performanţe impresionante al calculatoarelor din zilelenoastre ne sugerează chiar dacă icircntr-o formă relativ compatibilă una dintre soluţiilebdquoaerisirii memoriei Anume ştiindu-se că ceea ce este icircn plus icircncarcă disc-hardul şiicircncetineşte comenzile fabricanţii au prevăzut butonul bdquodelete care elimină la nevoiedatele de prisos Aşa şi noi trebuie să avem un control permanent asupra noutăţilorcare ne invadează audio-vizual şi să ne propunem a reţine doar ceea ce este moralplăcut şi folositor1048707 Cercetarea izvoarelor predicii bdquocu timp şi fără timp din care să rezulte fişe notiţerezumate etc Puse icircn racircnduială ele ne vor servi la nevoie scutindu-ne de eventualecăutări disperate din ajunul rostirii predicii1048707 Cultivarea cu grijă a limbajului şi stilului omiletic prin icircnsuşirea corectă a limbii şiicircmbogăţirea treptată cu expresii frumoase şi convingătoare Greşelile de exprimarescad drastic valoarea unei predici mai ales atunci cacircnd se fac dezacorduri cacofoniipleonasme sau alte astfel de imprudenţe Bine s-a spus că limbajul este cea mai bunăoglindă a spiritului omenesc8 dar socotim că este icircn acelaşi timp şi cea mai elocventăcarte de vizită a predicatorului Profesorul Fred B Cradock propune cacircteva sugestiiinteresante pentru preicircntacircmpinarea pericolelor degradării limbajului dintre carespicuimminus conştientizarea importanţei şi puterii cuvintelorminus strădania de a găsi expresii imaginative şi stimulative7 Apud pr prof Sebastian CHILEA Predicatorul icircn ldquoMitropolia Oltenieirdquo an X 1958 nr 3-4 p 1808 Ibidem

minus a consacra măcar un sfert de oră icircn fiecare zi pentru a citi texte din mari autori deeseuri poeme romane chiar piese de teatru şi povestiri (acestea nu icircn loculScripturii şi al Părinţilor Bisericii ci icircn adaos n n)minus compunerea scrisorilor pentru prieteni părinţi rude ş a Dintre toate mijloacelede scriere scrisorile personale sunt cele care se apropie cel mai mult de stilulvorbitminus a se revedea predicile anterioare pentru a se evita repetarea excesivă a unorexpresiiminus ascultarea cu atenţie a diferiţilor vorbitori icircn icircmprejurări diferite nu numai icircnocazii culturale elevate ci şi icircn alteleminus ldquocurăţireardquo predicii după redactare de idei vagi şi complicateEste absolut necesar acest fapt altfel există riscul ca ascultătorii să nu icircnţeleagăsau să-i lase reci acele expresii confuze După cum computerele icircnainte de tipărireaunui text fac acea operaţie de curăţire ce se numeşte bdquocleaningrdquo tot astfel se impune şiicircnlăturarea din textul predicii a tot ce este de prisos 91048707 Exerciţii de redactare a predicilor nu numai icircn ajunul predicării propriu-zise dar şica o preocupare curentă Revistele bisericeşti ne stau la dispoziţie icircn acest sens ca sănu mai vorbim şi de posibilitatea editării icircn timp a cel puţin un volum personal depredici Părintele Belu dă un sfat foarte icircnţelept icircn acest sens bdquoEste necesar ca viitorulpreot să se deprindă a sluji bine de condei dacă vrea să ajungă a se sluji bine de

cuvacircnt10

1048707 Deprinderea de a vorbi icircn public Icircn acest scop trebuie utilizată orice ocazie care seoferă procedeul fiind necesar mai ales celor emotivi care au nevoie să-şi dominetimiditatea şi să-şi biruie tracul Astfel se vor folosi oportunităţi ca serbări icircntruniriliterare conferinţe discuţii icircn cercuri mai mari etc Cea mai indicată soluţie este icircnsăa se deprinde să ţină mici cuvacircntări la sfintele slujbe procedeu care se poate exercitaşi icircnainte de hirotonie cu icircncuviinţarea preotului bisericii respective Pentru instruireateoretică icircn vederea deprinderii artei de a vorbi icircn public se pot utiliza cu succes nunumai tratatele omiletice bisericeşti ci şi anumite cărţi laice corespunzătoare acestuiscop11 Deprinderea de a vorbi icircn public trebuie precedată icircnsă de exerciţii retoricefăcute icircn liniştea camerei de lucru sau icircn mijlocul naturii icircntr-un loc retras atuncicacircnd suntem singuri Astfel se pot aborda anumite subiecte formulacircndu-se şirostindu-se fraze se pot face chiar corecturi repetacircndu-se apoi aceleaşi fraze dar cuun stil icircmbunătăţit Toate acestea vor spori dexteritatea exprimării fiind totodatăexersări benefice ale vocii controlacircndu-se intensitatea timbrului Icircn acelaşi timp unbun exerciţiu pentru gestica şi mimica omiletică elemente foarte importante in ceeace se cheamă bdquoacţiunea icircn predică2 PREGĂTIREA APROPIATĂ icircnsumează eforturile care se fac de cătrepredicator icircnaintea rostirii predicii icircntr-un spaţiu de timp care variază de la caz la cazPărintele Dumitru Belu a făcut icircn acest sens o precizare testamentară bdquoO predică se ştie9 F CRADOCK Precher trad de J F Rebeaud Geneva 1991 p 169-17010 Cursul de Omiletică p 14111 Ca de exemplu Niki STANTON Comunicarea Editura S C Ştiinţă amp Tehnică Bucureşti 1995 315 p Nathalie PACOUT Arta de a vorbi icircn public Editura Alma Tip Bucureşti 1998 135 p Mircea IMANOLESCU Arta Avocatului Editura Humanitas Bucureşti 1998 298 p

are valoarea ostenelii ce depui la icircntocmirea ei12 Pentru icircncepători este indicat capentru o predică duminicală sau pentru o anumită sărbătoare să icircnceapă pregătirea cacirct maidevreme posibil chiar cu o săptămacircnă icircnainte Cacircnd este vorba de o slujbă ocazională ocununie sau o icircnmormacircntare de exemplu vom face această pregătire apropiată cel maitacircrziu cu cacircteva ore icircnaintea slujbei evitacircnd a vorbi pe nepregătite şi improvizat Pentru afi eficientă pregătirea apropiată trebuie dintru icircnceput să ţină seama de următoareleminus felul slujbei la care se va rosti (Sf Liturghie una dintre laudele bisericeşti slujbaunei Taine a unei ierurgii etc)minus perioada liturgică icircn care se rosteşteminus icircmprejurările de loc icircn biserică icircntr-o casă icircn ţarină etcminus icircmprejurările de persoane respectiv a se intui ce fel de auditoriu vom avea lapredica respectivăminus capacitatea proprie de a redacta şi rosti liber cuvacircntarea propriu-zis conştiinţa căeste necesară o adaptare a predicii şi la persoana noastră proprieItinerarul alcătuirii predicii creştine are icircn genere o anumită compatibilitate cu celprofesat de Retorica antică icircn special cel propus de Quintilian icircn lucrarea sa celebrăInstitutio oratoria tradusă şi icircn romacircneşte13 Iată care sunt etapele propuse de elminus inventio = găsirea şi adunarea materialuluiminus distributio = aranjarea materialului potrivit unui plan prestabilitminus elocutio = grija pentru limbaj şi stilminus memoria = memorarea cuvacircntării icircn vederea rostirii libereminus actio = grija pentru gestică mimică timbrul vocii etc14

Icircn cele ce urmează le vom relua pe racircnd şi vom schiţa ceea ce ni se pare mai util icircnlegătură cu fiecarea Inventio Icircnainte de a icircncepe căutarea propriu-zisă a materialelor sunthotăracirctoare trei elemente o rugăciune pentru icircnceputul lucrului fie chiar şi mai scurtă

meditarea asupra temei şi modalităţii de lucru şi icircncercarea de a schiţa un plan scris fărăa consulta nici o sursă de inspiraţie Astfel rugăciunea va face ca redactarea predicii săse desfăşoare icircntr-o atmosferă harică iar meditarea sau cugetarea profundă asupra temeine va antrena icircntreaga fiinţă icircn perspectiva redactării Predica nu este doar lucrareanoastră ci este icircntacirci de toate lucrarea lui Dumnezeu Ca orice act liturgic şi predica estesinergică divino-umană icircmpreună-lucrarea omului cu Dumnezeu De aceea ne vom rugaLui să ne ajute cu harul Său pentru a icircntocmi şi rosti o predică folositoare pentru zidireaicircntru macircntuire a credincioşilor Schiţa personală (cu formularea temei a ideilorargumentelor digresiunilor etc) va fi determinantă icircn asigurarea originalităţii Cum şi cacircttimp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare icircn parte vom stabili de la caz lacaz Dintre ele etapei bdquomeditaţiei icirci consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timppropriu-zis după rugăciunea de icircnceput timpul care se va scurge pacircnă la schiţarea icircnscris a planului şi a conţinutului Să luăm un exemplu pentru o predică duminicalăicircncepem să ne facem planuri icircn minte cu cinci-şase zile icircnaintea rostirii efectivefrămacircntacircnd teme idei gacircndindu-ne la eventuale actualizări etc Pe parcursul zilelorrespective vom renunţa poate la unele idei cu care am pornit vom adăuga altele vomreveni asupra unora etc etc Acest bdquoproces mental este icircntru-totul benefic şi se poate12 Curs p 15913 QUINTILIAN M Fabius Arta oratorică Traducere de Maria Hetco Biblioteca pentru toţi vol I II şi IIIBucureşti 1974 409 + 383 + 465 p14 Amănunte vezi la Pr prof N PETRESCU op cit p 170-171

desfăşura cu icircntreruperi icircntre alte treburi şi obligaţii bdquoprintre picături - cum se spuneDe multe ori şi seara icircnainte de a adormi este bine să ne lăsăm antrenaţi icircn acestebdquomeditaţii omiletice căci peste noapte subconştientul continuă să caute idei soluţiiformulări icircn aşa fel icircncacirct dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort specialAstfel după cacircteva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei şi formulări din carevom selecta apoi şi vom aşterne icircn scris ceea ce considerăm că este necesar15Dacă nu vom proceda aşa şi vom icircncepe prin a ne inspira şi copia de la alţii vom fiinevitabil influenţaţi şi riscăm să nu mai avem mai nimic original icircn cuvacircntarearespectivă După ce ne-am fixat icircnsă propriile idei şi intenţii vom recurge desigur şi lasursele pe care le considerăm de folos avacircnd icircn vedere cu prioritate Sfacircnta Scriptură şiSfinţii Părinţi Schiţa personală (am zice şi originală) prezintă icircncă două avantajepredicatorul are ab initio sentimentul stăpacircnirii temei şi conştientizează limitele icircn careva face munca de documentare ceea ce va favoriza ulterior cacircştigarea unui timp preţiosMaterialul poate fi adunat apoi sub forma fişelor a notiţelor sau chiar prin aşezarea desemne icircn cărţile sau revistele pe care le vom utilizab Distributio (sau bdquosistematizarea) Aranjarea şi repartizarea materialului se facepotrivit planului prestabilit Aceste operaţii presupun o triere curajoasă a ideilorversetelor citatelor etc icircntrucacirct de obicei adunăm mai mult material decacirct este nevoieAm spus bdquocurajoasă pentru că trebuie să recunoaştem renunţăm uneori foarte greu laanumite idei şi citate pe care le-am căutat cu răbdare şi perseverenţă deci cu o anumităosteneală Pentru a ne icircncadra icircn timpul optim şi pentru a redacta o predică aerisită esteabsolut necesar acest efort de renunţare bine ştiind că ceea ce este de prisos nu aruncămci punem deoparte pentru altădată Parafrazacircnd o apoftegmă a lui Boileau (dagger1711) bdquocinenu ştie să se limiteze nu ştie să scrierdquo vom zice şi noi bdquocine nu ştie să se limiteze nu ştiesă predice Există o anumită tendinţă icircn fiecare dintre noi de a icircncerca să spunem cacirct maimulte la o predică cu intenţia de a fi chiar exhaustivi crezacircnd greşit că astfel vom fi maiconvingători Dimpotrivă icircncercarea de a spune totul odată va avea efect contrarascultătorii vor fi suprasolicitaţi obosiţi chiar supăraţi că s-a abuzat de răbdarea lorTotodată spunacircndu-le prea multe deodată favorizăm riscul ca ei să nu mai reţină nimicdin pricina prea multor idei Sau cum spunea Voltaire cu ironia-i caracteristică vom crea

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

cuvacircnt10

1048707 Deprinderea de a vorbi icircn public Icircn acest scop trebuie utilizată orice ocazie care seoferă procedeul fiind necesar mai ales celor emotivi care au nevoie să-şi dominetimiditatea şi să-şi biruie tracul Astfel se vor folosi oportunităţi ca serbări icircntruniriliterare conferinţe discuţii icircn cercuri mai mari etc Cea mai indicată soluţie este icircnsăa se deprinde să ţină mici cuvacircntări la sfintele slujbe procedeu care se poate exercitaşi icircnainte de hirotonie cu icircncuviinţarea preotului bisericii respective Pentru instruireateoretică icircn vederea deprinderii artei de a vorbi icircn public se pot utiliza cu succes nunumai tratatele omiletice bisericeşti ci şi anumite cărţi laice corespunzătoare acestuiscop11 Deprinderea de a vorbi icircn public trebuie precedată icircnsă de exerciţii retoricefăcute icircn liniştea camerei de lucru sau icircn mijlocul naturii icircntr-un loc retras atuncicacircnd suntem singuri Astfel se pot aborda anumite subiecte formulacircndu-se şirostindu-se fraze se pot face chiar corecturi repetacircndu-se apoi aceleaşi fraze dar cuun stil icircmbunătăţit Toate acestea vor spori dexteritatea exprimării fiind totodatăexersări benefice ale vocii controlacircndu-se intensitatea timbrului Icircn acelaşi timp unbun exerciţiu pentru gestica şi mimica omiletică elemente foarte importante in ceeace se cheamă bdquoacţiunea icircn predică2 PREGĂTIREA APROPIATĂ icircnsumează eforturile care se fac de cătrepredicator icircnaintea rostirii predicii icircntr-un spaţiu de timp care variază de la caz la cazPărintele Dumitru Belu a făcut icircn acest sens o precizare testamentară bdquoO predică se ştie9 F CRADOCK Precher trad de J F Rebeaud Geneva 1991 p 169-17010 Cursul de Omiletică p 14111 Ca de exemplu Niki STANTON Comunicarea Editura S C Ştiinţă amp Tehnică Bucureşti 1995 315 p Nathalie PACOUT Arta de a vorbi icircn public Editura Alma Tip Bucureşti 1998 135 p Mircea IMANOLESCU Arta Avocatului Editura Humanitas Bucureşti 1998 298 p

are valoarea ostenelii ce depui la icircntocmirea ei12 Pentru icircncepători este indicat capentru o predică duminicală sau pentru o anumită sărbătoare să icircnceapă pregătirea cacirct maidevreme posibil chiar cu o săptămacircnă icircnainte Cacircnd este vorba de o slujbă ocazională ocununie sau o icircnmormacircntare de exemplu vom face această pregătire apropiată cel maitacircrziu cu cacircteva ore icircnaintea slujbei evitacircnd a vorbi pe nepregătite şi improvizat Pentru afi eficientă pregătirea apropiată trebuie dintru icircnceput să ţină seama de următoareleminus felul slujbei la care se va rosti (Sf Liturghie una dintre laudele bisericeşti slujbaunei Taine a unei ierurgii etc)minus perioada liturgică icircn care se rosteşteminus icircmprejurările de loc icircn biserică icircntr-o casă icircn ţarină etcminus icircmprejurările de persoane respectiv a se intui ce fel de auditoriu vom avea lapredica respectivăminus capacitatea proprie de a redacta şi rosti liber cuvacircntarea propriu-zis conştiinţa căeste necesară o adaptare a predicii şi la persoana noastră proprieItinerarul alcătuirii predicii creştine are icircn genere o anumită compatibilitate cu celprofesat de Retorica antică icircn special cel propus de Quintilian icircn lucrarea sa celebrăInstitutio oratoria tradusă şi icircn romacircneşte13 Iată care sunt etapele propuse de elminus inventio = găsirea şi adunarea materialuluiminus distributio = aranjarea materialului potrivit unui plan prestabilitminus elocutio = grija pentru limbaj şi stilminus memoria = memorarea cuvacircntării icircn vederea rostirii libereminus actio = grija pentru gestică mimică timbrul vocii etc14

Icircn cele ce urmează le vom relua pe racircnd şi vom schiţa ceea ce ni se pare mai util icircnlegătură cu fiecarea Inventio Icircnainte de a icircncepe căutarea propriu-zisă a materialelor sunthotăracirctoare trei elemente o rugăciune pentru icircnceputul lucrului fie chiar şi mai scurtă

meditarea asupra temei şi modalităţii de lucru şi icircncercarea de a schiţa un plan scris fărăa consulta nici o sursă de inspiraţie Astfel rugăciunea va face ca redactarea predicii săse desfăşoare icircntr-o atmosferă harică iar meditarea sau cugetarea profundă asupra temeine va antrena icircntreaga fiinţă icircn perspectiva redactării Predica nu este doar lucrareanoastră ci este icircntacirci de toate lucrarea lui Dumnezeu Ca orice act liturgic şi predica estesinergică divino-umană icircmpreună-lucrarea omului cu Dumnezeu De aceea ne vom rugaLui să ne ajute cu harul Său pentru a icircntocmi şi rosti o predică folositoare pentru zidireaicircntru macircntuire a credincioşilor Schiţa personală (cu formularea temei a ideilorargumentelor digresiunilor etc) va fi determinantă icircn asigurarea originalităţii Cum şi cacircttimp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare icircn parte vom stabili de la caz lacaz Dintre ele etapei bdquomeditaţiei icirci consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timppropriu-zis după rugăciunea de icircnceput timpul care se va scurge pacircnă la schiţarea icircnscris a planului şi a conţinutului Să luăm un exemplu pentru o predică duminicalăicircncepem să ne facem planuri icircn minte cu cinci-şase zile icircnaintea rostirii efectivefrămacircntacircnd teme idei gacircndindu-ne la eventuale actualizări etc Pe parcursul zilelorrespective vom renunţa poate la unele idei cu care am pornit vom adăuga altele vomreveni asupra unora etc etc Acest bdquoproces mental este icircntru-totul benefic şi se poate12 Curs p 15913 QUINTILIAN M Fabius Arta oratorică Traducere de Maria Hetco Biblioteca pentru toţi vol I II şi IIIBucureşti 1974 409 + 383 + 465 p14 Amănunte vezi la Pr prof N PETRESCU op cit p 170-171

desfăşura cu icircntreruperi icircntre alte treburi şi obligaţii bdquoprintre picături - cum se spuneDe multe ori şi seara icircnainte de a adormi este bine să ne lăsăm antrenaţi icircn acestebdquomeditaţii omiletice căci peste noapte subconştientul continuă să caute idei soluţiiformulări icircn aşa fel icircncacirct dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort specialAstfel după cacircteva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei şi formulări din carevom selecta apoi şi vom aşterne icircn scris ceea ce considerăm că este necesar15Dacă nu vom proceda aşa şi vom icircncepe prin a ne inspira şi copia de la alţii vom fiinevitabil influenţaţi şi riscăm să nu mai avem mai nimic original icircn cuvacircntarearespectivă După ce ne-am fixat icircnsă propriile idei şi intenţii vom recurge desigur şi lasursele pe care le considerăm de folos avacircnd icircn vedere cu prioritate Sfacircnta Scriptură şiSfinţii Părinţi Schiţa personală (am zice şi originală) prezintă icircncă două avantajepredicatorul are ab initio sentimentul stăpacircnirii temei şi conştientizează limitele icircn careva face munca de documentare ceea ce va favoriza ulterior cacircştigarea unui timp preţiosMaterialul poate fi adunat apoi sub forma fişelor a notiţelor sau chiar prin aşezarea desemne icircn cărţile sau revistele pe care le vom utilizab Distributio (sau bdquosistematizarea) Aranjarea şi repartizarea materialului se facepotrivit planului prestabilit Aceste operaţii presupun o triere curajoasă a ideilorversetelor citatelor etc icircntrucacirct de obicei adunăm mai mult material decacirct este nevoieAm spus bdquocurajoasă pentru că trebuie să recunoaştem renunţăm uneori foarte greu laanumite idei şi citate pe care le-am căutat cu răbdare şi perseverenţă deci cu o anumităosteneală Pentru a ne icircncadra icircn timpul optim şi pentru a redacta o predică aerisită esteabsolut necesar acest efort de renunţare bine ştiind că ceea ce este de prisos nu aruncămci punem deoparte pentru altădată Parafrazacircnd o apoftegmă a lui Boileau (dagger1711) bdquocinenu ştie să se limiteze nu ştie să scrierdquo vom zice şi noi bdquocine nu ştie să se limiteze nu ştiesă predice Există o anumită tendinţă icircn fiecare dintre noi de a icircncerca să spunem cacirct maimulte la o predică cu intenţia de a fi chiar exhaustivi crezacircnd greşit că astfel vom fi maiconvingători Dimpotrivă icircncercarea de a spune totul odată va avea efect contrarascultătorii vor fi suprasolicitaţi obosiţi chiar supăraţi că s-a abuzat de răbdarea lorTotodată spunacircndu-le prea multe deodată favorizăm riscul ca ei să nu mai reţină nimicdin pricina prea multor idei Sau cum spunea Voltaire cu ironia-i caracteristică vom crea

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

meditarea asupra temei şi modalităţii de lucru şi icircncercarea de a schiţa un plan scris fărăa consulta nici o sursă de inspiraţie Astfel rugăciunea va face ca redactarea predicii săse desfăşoare icircntr-o atmosferă harică iar meditarea sau cugetarea profundă asupra temeine va antrena icircntreaga fiinţă icircn perspectiva redactării Predica nu este doar lucrareanoastră ci este icircntacirci de toate lucrarea lui Dumnezeu Ca orice act liturgic şi predica estesinergică divino-umană icircmpreună-lucrarea omului cu Dumnezeu De aceea ne vom rugaLui să ne ajute cu harul Său pentru a icircntocmi şi rosti o predică folositoare pentru zidireaicircntru macircntuire a credincioşilor Schiţa personală (cu formularea temei a ideilorargumentelor digresiunilor etc) va fi determinantă icircn asigurarea originalităţii Cum şi cacircttimp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare icircn parte vom stabili de la caz lacaz Dintre ele etapei bdquomeditaţiei icirci consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timppropriu-zis după rugăciunea de icircnceput timpul care se va scurge pacircnă la schiţarea icircnscris a planului şi a conţinutului Să luăm un exemplu pentru o predică duminicalăicircncepem să ne facem planuri icircn minte cu cinci-şase zile icircnaintea rostirii efectivefrămacircntacircnd teme idei gacircndindu-ne la eventuale actualizări etc Pe parcursul zilelorrespective vom renunţa poate la unele idei cu care am pornit vom adăuga altele vomreveni asupra unora etc etc Acest bdquoproces mental este icircntru-totul benefic şi se poate12 Curs p 15913 QUINTILIAN M Fabius Arta oratorică Traducere de Maria Hetco Biblioteca pentru toţi vol I II şi IIIBucureşti 1974 409 + 383 + 465 p14 Amănunte vezi la Pr prof N PETRESCU op cit p 170-171

desfăşura cu icircntreruperi icircntre alte treburi şi obligaţii bdquoprintre picături - cum se spuneDe multe ori şi seara icircnainte de a adormi este bine să ne lăsăm antrenaţi icircn acestebdquomeditaţii omiletice căci peste noapte subconştientul continuă să caute idei soluţiiformulări icircn aşa fel icircncacirct dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort specialAstfel după cacircteva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei şi formulări din carevom selecta apoi şi vom aşterne icircn scris ceea ce considerăm că este necesar15Dacă nu vom proceda aşa şi vom icircncepe prin a ne inspira şi copia de la alţii vom fiinevitabil influenţaţi şi riscăm să nu mai avem mai nimic original icircn cuvacircntarearespectivă După ce ne-am fixat icircnsă propriile idei şi intenţii vom recurge desigur şi lasursele pe care le considerăm de folos avacircnd icircn vedere cu prioritate Sfacircnta Scriptură şiSfinţii Părinţi Schiţa personală (am zice şi originală) prezintă icircncă două avantajepredicatorul are ab initio sentimentul stăpacircnirii temei şi conştientizează limitele icircn careva face munca de documentare ceea ce va favoriza ulterior cacircştigarea unui timp preţiosMaterialul poate fi adunat apoi sub forma fişelor a notiţelor sau chiar prin aşezarea desemne icircn cărţile sau revistele pe care le vom utilizab Distributio (sau bdquosistematizarea) Aranjarea şi repartizarea materialului se facepotrivit planului prestabilit Aceste operaţii presupun o triere curajoasă a ideilorversetelor citatelor etc icircntrucacirct de obicei adunăm mai mult material decacirct este nevoieAm spus bdquocurajoasă pentru că trebuie să recunoaştem renunţăm uneori foarte greu laanumite idei şi citate pe care le-am căutat cu răbdare şi perseverenţă deci cu o anumităosteneală Pentru a ne icircncadra icircn timpul optim şi pentru a redacta o predică aerisită esteabsolut necesar acest efort de renunţare bine ştiind că ceea ce este de prisos nu aruncămci punem deoparte pentru altădată Parafrazacircnd o apoftegmă a lui Boileau (dagger1711) bdquocinenu ştie să se limiteze nu ştie să scrierdquo vom zice şi noi bdquocine nu ştie să se limiteze nu ştiesă predice Există o anumită tendinţă icircn fiecare dintre noi de a icircncerca să spunem cacirct maimulte la o predică cu intenţia de a fi chiar exhaustivi crezacircnd greşit că astfel vom fi maiconvingători Dimpotrivă icircncercarea de a spune totul odată va avea efect contrarascultătorii vor fi suprasolicitaţi obosiţi chiar supăraţi că s-a abuzat de răbdarea lorTotodată spunacircndu-le prea multe deodată favorizăm riscul ca ei să nu mai reţină nimicdin pricina prea multor idei Sau cum spunea Voltaire cu ironia-i caracteristică vom crea

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

impresia că am emis bdquoo mare de ideiicircntr-un pustiu de cuvinte De aceea opinăm că restracircngerea materialului la strictulnecesar este nu numai un act de prudenţă ci şi unul de smerenie Nici Dumnezeu n-acreat lumea icircntr-o singură zi Să mai lăsăm material şi pentru altă datăVom reda acum momentele unui PLAN ORIENTATIV16 conştienţi fiind defaptul că orice lucrare temeinică se icircnfăptuieşte după un plan bine stabilit Căci reuşita15 Cele trei etape propuse de noi se regăsesc şi icircn unele tratate omiletice occidentale Bunăoară J DanielBAUMANN semnalează următorii paşi (steps) 1 Preparing the precher Prayer begins all preparation 2Choosing the subject and text 3 Studying the text Shaping the material Writing the sermonetc op cit p117-119 Un alt exemplu este cel dat de Paul GUERIN şi Terence SUTCLIFFE coautori ai volumului Guide dupreacutedicateur ŕ lusage des laďcs et des prętres Centurion Paris 1994 Astfel icircn capitolul La preacuteparationdune homeacutelie propune etapele 1 Lire les textes dans le missel (sans notes ni commentaires) 2 Travailler lestextes avec commentaires 3 Meacutediter personnellement les textes 4 Penser ŕ lauditoire 5 Faire unepremičre reacutedaction 6 Mettre au point la reacutedaction finale p 77-7816 Pentru creionarea acestor noţiuni utilizăm cu precădere studiul Pr prof dr D BELU De ce este necesar săpredici după plan Mitropolia Ardealului V 1960 nr 7-8 p 563-569 şi cartea lect dr Ioan TOADER opcit p 138-140

unei predici depinde icircn mare măsură de limpezimea lui de structura sa realistă şi logicăMai icircntacirci enumerăm icircn sinteză cacircteva dintre avantajele utilizării planuluiminus elimină riscul icircmprăştierii obligacircndu-l pe predicator să-şi valorifice mijloacele icircndirecţia propusăminus ne va ajuta să facem o triere corespunzătoare cu scopul predicii respective amaterialului adunat prin munca de documentareminus facilitează desfăşurarea materialului icircntr-o ordine logică potrivit nu numai cu scopulpredicii ci şi cu puterea de receptare a credincioşilorminus oferă cel mai preţios sprijin icircn scopul de a rosti predica liber Rostirea liberăpresupune memorizarea Or pentru o memorizare eficientă planul ne ajută să avemo privire de ansamblu pe tot parcursul predicii şi să dezvoltăm fiecare idee icircnordinea indicată de icircnsăşi legătura lor internă logicăDesigur nu putem utiliza cu stricteţe acelaşi plan pentru toate genurile omileticeDar cele mai multe dintre acestea beneficiază de următoarele momente textul (saubdquomotto-ulrdquo) formula de adresare introducerea tratarea şi icircncheierea Dintreicircnsuşirile de bază ale planului reţinem unitatea (adică are icircn vedere o singură temă)claritatea (prezentacircnd o imagine bine conturată a temei) şi simplitatea (care presupune oexpunere accesibilă) Evident icircn timpul predicii nu vom anunţa expressis verbismomentele planului ci ele vor fi doar sugerate prin pauze de cacircteva secunde icircnsoţite celmai adesea de repetarea formulei de adresareTextul este reprezentat de un verset din Sfacircnta Scriptură de un fragment liturgicdin slujba respectivă de o frază a unui sfacircnt părinte etc Trebuie să precizăm icircnsă cătextul nu este neapărat obligatoriu dar atunci cacircnd este ales icircn mod inteligent el estebinevenit icircn fruntea oricărei predici El trebuie să stea icircn stracircnsă legătură cu tema pe caredorim s-o tratăm avacircnd rolul de a sugera şi a o oglindiFormula de adresare este absolut necesară pentru toate genurile predicii Ea diferădesigur de la gen la gen Cele mai uzitate formule pentru predicile obişnuite (omiliipredici tematice panegirice) sunt iubiţi credincioşi fraţi creştini drept-măritori creştinipentru pareneze de la caz la caz la cununii iubiţi miri cinstiţi nuni cinstiţi nuntaşipentru icircnmormacircntări icircntristată familie icircntristaţi credincioşi etc17

Formula de adresare se mai repetă şi de-a lungul cuvacircntării fără a se abuza icircnsă deea Această repetare are efectul de a redeştepta atenţia ascultătorilor şi de a marcaanumite etape Ultima oară cacircnd se va rosti formula de adresare va fi icircnaintea concluzieiIntroducerea Se mai numeşte şi bdquoexordiu şi reprezintă prima parte a oricăreicuvacircntări stracircns legată cu tratarea temei prin care predicatorul face pregătireacredincioşilor pentru a asculta tratarea cu interes cu bunăvoinţă cu atenţie sporită şi cu

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

convingerea că cele ce vor urma sunt adevăruri necesare macircntuirii sufletului18Introducerea are aşadar un rol pregătitor dar ea nu trebuie să fie nici prea lungă(căci i-ar obosi pe ascultători) nici prea scurtă (căci n-ar apuca să jaloneze traseul ceurmează a fi parcurs) Totodată trebuie avut grijă a ne feri de introducerile banale carese potrivesc la orice temă sau de introducerile care nu au nici o legătură cu subiectultratatTratarea sau corpul propriu-zis al cuvacircntării reprezintă aproximativ 23 dinpredica respectivă De regulă tratarea cuprinde următoarele momente logico-psihologice17 Se vor evita categoric formule puerile de genul iubiţilor creştini iubiţi credincioşi şi credincioase şa18 Pr N PETRESCU op cit Bucureşti 1977 p 179

explicaţia (operaţia de lămurire a unei idei dogmatice sau morale) istorisirea saunaraţiunea (operaţia de expunere a faptelor biblice istorice etc) argumentarea (operaţieprin care se susţine şi se icircntăreşte tema tratată) După ce preotul a explicat istorisitargumentat etc va trebui să raporteze cele prezentate la viaţa ascultătorilor Icircn acest scopsunt binevenite şi digresiunile sau ilustraţiile care au darul să icircnvioreze predica şitotodată să exemplifice elemente din cele expuse anteriorConcluziile bine alcătuite au darul de a determina nu numai o bună impresieasupra ascultătorilor ci şi a le influenţa voinţele spre aplicarea celor auzite Se icircnţelege căorice concluzie trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu subiectul tratat Este contraindicat săse introducă icircn concluzii idei noi care nu au apărut icircn corpul cuvacircntării Finis coronatopus (sfacircrşitul icircncununează lucrarea)- era deviza oratorilor latini clasici Aceastămaximă poate constitui şi pentru predicatorul creştin nu numai o atenţionare ci şi undezideratc Elocutio După ce am repartizat materialele la locul potrivit icircn cadrul planuluiredactarea efectivă a predicii o vom face icircntr-un limbaj corect gramatical şi icircntr-un stil cacirctmai frumos plăcut şi convingător Predica trebuie scrisă icircn totalitate mai ales de cătrepreoţii icircncepători Icircn cazul icircn care din diferite motive n-o vom scrie icircn icircntregime este deneapărată nevoie să se alcătuiască măcar un plan dezvoltat La folosirea materialuluitrebuie să ne ferim pe cacirct posibil de copiere (plagiat) chiar dacă icircn materialul adunatavem multe idei ale altora Acest material cules trebuie icircn aşa fel prelucrat icircncacirct să avemsentimentul că predica icircntocmită este a noastră Cu timpul vom folosi tot mai puţinmateriale de icircmprumut exceptacircnd textele scripturistice şi patristice care nu deterioreazăniciodată originalitatea ci dimpotrivă o autentifică Vom folosi mai puţin (sau deloc)ideile frazele şi cuvintele altora pentru a predica noi icircnşine nu alţii prin noi căci predicaeste un act de creaţie personală nu de compilaţieEtapa bdquoelocutio implică de fapt icircntregul efort stilistic al predicatorului Icircn traducereelocutio icircnseamnă exprimare fel de exprimare sau stil Stilul reprezintă aşadar totalitateamijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a-şi exprima gacircndirea şisimţirea sa Sau potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne talentul arta de aexprima ideile şi sentimentele icircntr-o formă aleasă personală19

Stilul predicii are esenţial un fond comun dar aplicat el se prezintă cu anumiteparticularităţi de la vorbitor la vorbitor potrivit temperamentului capacităţii stărilorsufleteşti şi mai ales talentului oratoric De aceea pe bună dreptate scriitorul francezBuffon (1707ndash1788) a spus că bdquoLe style est lhomme męmeDin punct de vedere omiletic stilul poate fi analizat sub trei aspecte gramaticalliterar şi bisericesc Icircn cele ce urmează vom puncta pentru o minimă orientare doarelementele de bază ale stilului fără să intrăm icircn detaliile care trebuie studiate de fapt icircncadrul gramaticii limbii romacircne20

bull gramatical (sau literal ad litteram) icircnseamnă respectarea regulilor de bază ale limbiidin punct de vedere fonetic morfologic sintactic lingvistic şi semantic2119 DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMAcircNE (DEX) Editura Univers enciclopedic Bucureşti 1998

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

p 1021 col II20 Pentru consideraţii speciale privind limbajul şi stilul poate fi consultat articolul nostru Factori ai reuşiteipredicii noţiuni de limbaj stil gestică material ilustrativ etc publicat icircn Studii Teologice Seria a II-a anulL (1998) nr 3-4 p 86-10321 Semantica este ramura lingvisticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor

Principalele calităţi ale stilului gramatical sunt corectitudinea puritatea22 preciziaclaritatea fineţea şi armonia stilisticăbull literar adică vorbirea figurată care implică următoare clasificare figuri stilistice decuvinte şi figuri stilistice retorice Icircntre figurile stilistice de cuvinte (numite şi bdquotropide la grecescul trepw = a icircntoarce a schimba) se icircnscriu epitetul comparaţiametafora alegoria personificarea hiperbola etc iar figurile stilistice retorice maiutilizate sunt inversiunea repetiţia interogaţia retorică invocaţia retorică antitezagradaţia eufemismul reticenţa concesia antilogia (sau paradoxul) exclamaţia etcbull bisericesc adică stilul limbii bdquovechilor cazanii23 armonizat desigur lexicului actualEste de fapt stilul liturgic al sfintelor slujbe atacirct de apreciat de către credincioşiinoştri Cum predica icircnsăşi este considerată tot un act liturgic stilul trebuie să fieacelaşi La 3 octombrie 1876 la Iaşi Mihail Eminescu participa la parastasulVoevodului Grigore Ghica săvacircrşit cu prilejul dezvelirii bustului acestuiaImpresionat de frumuseţea limbii liturgice din rugăciunile şi cacircntările slujbeiEminescu avea să noteze plin de admiraţie bdquoAceasta este dulcea limbă atrecutuluirdquo24 Remarca poetului ne sugerează a nu pierde dulceaţa şi frumuseţealimbii noastre de dragul modernismului şi al neologismelor care ne pot duce dealtfel icircn ispita preţiozităţilor şi al unei suficienţe retorice detestabile icircn urechileascultătorilor Dacă icircn antichitate oratoria (sau retorica) era considerată o artă cutoate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor icircn tribunale cu atacirct maimult predica creştină ea este trebuie să fie mereu operă de artă o mostră a vorbiriiicircngrijite inteligente pătrunzătoare Dar să reţinem totodată că icircn predică nu facemartă pentru artă ci artă pentru a-i convinge pe ascultători la săvacircrşirea faptelorbune icircn vederea macircntuirii Pe scurt artă pentru macircntuire De aceea nu vom utilizafigurile stilistice de dragul stilului ci pentru a transmite la modul optim adevărurilede credinţă La Amvon trebuie să se vorbească altfel decacirct prin ziare la televizor laradio pe stradă la piaţă etc Sau cum foarte bine s-a spus predicatorii creştinitrebuie să rămacircnă oratori ai Amvonului nu ai forului Pe de altă parte sfinţeniaadevărurilor evanghelice nu poate fi exprimată decacirct prin cuvinte curate bisericeştiferite de banalităţi vulgaritate dezacorduri şi cacofonii25 Cuvintele predicii să poartepecetea liturgică a cuvintelor armonioase de rugăciune Desigur predica nu seconfundă cu rugăciunea dar ambianţa icircn care se rosteşte trebuie să fie aceeaşi ca icircntimpul rugăciunii sau oricărei alte slujbe Noi spunem acum bdquopredică dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine şi bdquooratorie bisericească Or cuvacircntul bdquooratorievine din latinescul bdquooratoria care icircnseamnă bdquovorbire dar şi bdquorugăciune plecacircndu-sede la rădăcina termenului bdquoos-oris (gură) căci cu aceeaşi gură vorbim dar ne şirugăm icircn acelaşi timp Aşadar predica nu este o vorbire oarecare ci un act liturgiccare se desfăşoară icircn cadrul liturgic al unei sfinte slujbe Este altfel spus ca o slujbăDe aceea stilul omiletic autentic este cel bisericesc care valorifică dulcea limbă atrecutului fără a respinge tot ce este plăcut frumos şi convingător din stilurileexprimării obişnuite gramatical literar etc22 A nu se face confuzie cu purismul adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele provincialismele şineologismele atitudine care duce de fapt la sărăcirea limbii23 După celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici din cunoscuta poezie Limba noastră24 Apud D MURĂRAŞU Naţionalismul lui Eminescu Bucureşti 1932 p 188 Vezi şi ed a II-a Bucureşti1994 Edit ldquoPacificardquo sub icircngrijirea lui Oliviu TOCACIU p 139 nota 4025 De la grecescul kakov care icircnseamnă uracirct şi fonhv = sunet

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

d Memoria Fără excepţie toţi predicatorii de seamă recomandă rostirea liberă apredicii nu citirea ei Macircntuitorul a vorbit liber Sfinţii Apostoli de asemenea Ar fi inutilsă insistăm asupra dezavantajelor pe care le implică citirea predicii Practica de toatezilele ne arată că o predică rostită liber este mult mai bine primită decacirct una citită chiar şiatunci cacircnd nu excelează icircn conţinut Predica rostită liber permite o comunicare directă cuascultătorii pe cacircnd citirea ei interpune un anumit obstacol icircn calea comunicării unbdquointermediar care-i deranjează pe ascultători şi nu-l onorează pe vorbitor BernardReymond notează următoarele icircntr-un studiu dedicat oralităţii (Le deacutefis de lrsquooraliteacute26)bdquoLa communication orale est un acte ŕ dimension communautaire (subl aut) Icircnacelaşi sens al predicării libere se exprimă şi autorul unui alt tratat omiletic reprezentativF Cradock bdquoVa fi o greşeală să credem că scopul ostenelii de alcătuire a predicii constăicircn a obţine o predică scrisă (care apoi să fie citită n n) Scopul este a predica scriereafiind un auxiliar nimic mai multrdquo 27Dar pentru a o rosti liber şi fără poticneli predicatorii icircncepători după ce au scris-oo vor memora icircn icircntregime De aceea una din grijile de căpetenie ale predicatorilor estesă-şi cultive memoria prin reţinerea de versete biblice poezii citate din sfinţii părinţimaxime şi locuţiuni celebre etc Chiar prin repetarea propriilor fraze formulări expresiiPrimele predici ale predicatorilor icircncepători trebuie memorate cu maximă grijă pentru apreicircntacircmpina eventuale poticneli şi sincope icircn timpul predicării Cu timpul după cevorbitorul va cacircştiga experienţă şi dexteritate icircn improvizaţii şi formulări ad-hoc nu maieste atacirct de stringentă necesitatea memorării integrale a predicii fiind suficientă reţinereareperelor de bază ale planului O dată cu acestea este recomandabil a memora şi anumitefraze la care s-a muncit mai mult la care ţinem icircn chip deosebit şi care exprimă foartebine adevărurile pe care vrem să le propovăduim Icircn acest scop icircn ajunul predicării vomrepeta liber icircn liniştea camerei de lucru fie predica integrală fie măcar acele părţi caresolicită un efort special pentru fixared Actio cuprinde mijloacele vorbitorului prin care icircşi transmite predica vocea(pronunţarea) gestica mimica ţinuta vestimentară etcAstfel vocea deodată cu pronunţarea trebuie să fie naturală caldă dulce curatăcu timbru plăcut nu forţată dură sau stridentă La predică nu utilizăm invariabil aceeaşiintensitate a vocii pentru că trebuie s-o adaptăm icircn permanenţă textului auditoriuluispaţiului icircn care vorbim Icircn unele momente vorbim mai tare icircn altele mai icircncet uneoripronunţacircnd şi cacircte un cuvacircnt şoptit fiind atenţi icircn tot timpul să fim auziţi de toată lumeaSă luăm aminte că vorbitul mai tare nu icircnseamnă să ţipăm Ne amintim icircn acest sens depăţania unui profesor de teologie (nomina odiosa) care a fost racircnduit să predice laCatedrala Patriarhală pe vremea patriarhului Justin şi care din exces de zel a vorbit camtare La sfacircrşit icircn altar patriarhul l-a apostrofat bdquoDe ce ai ţipat mă la credincioşi Ce-aiavut cu ei mă Ce ţi-au făcut mă Icircntacircmplarea este hazlie desigur dar patriarhul aavut dreptate nimic mai dezagreabil ca ţipetele vorbitul prea tare icircn loc de predicarecalmă cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului liturgic Este adevărat că icircnunele momente conţinutul predicii solicită o intensitate mai mare a vocii dar numai icircnanumite momente şi icircn nici un caz nu vom ţipa26 Icircn vol Le deacutefi homiletique coordonat de THEISSEN GERD amp Alii Genčve 1993 p 23127 CRADDOCK Fred B op cit p 192

Aşadar pronunţarea sau rostirea propriu-zisă a cuvacircntării ca efect direct al vociitrebuie să aibă cacircteva icircnsuşiri de bazăminus naturală potrivit cu firea şi temperamentul fiecăruia nu forţată nici căutacircnd săimite pe cineva nici afectatăminus corectă conformă cu regulile ortoepice ale gramaticiiminus variată adaptacircndu-se permanent la conţinut şi la simţămintele pe care vrem să leexprimăm

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

minus armonioasă adică o rostire echilibrată nici prea rară (care duce la plictisirea şipierderea receptivităţii ascultătorilor) nici prea grăbită (care-i lasă icircn urmă peascultători)Gesturile omiletice sunt mişcările macircinilor şi ale corpului icircn general care icircnsoţescrostirea predicii Frumuseţea unei cuvacircntări rezultă nu numai din conţinut ci şi din gesturişi mişcarea corpului De aceea trebuie să avem un control atent mai ales asupra macircinilorşi a capului Se icircnţelege desigur că la predică nu vom avea o poziţie rigidă fixă debdquostatuie sau de copil timid care-şi rosteşte sufocat de emoţie poezia pe scenă Dar nicinu vom face gesturi excentrice fluturacircnd macircinile icircn toate părţile sau mişcacircnd tovărăşeştemacircna dreaptă precum dictatorii comunişti De asemenea nu ne vom balansa corpul cumişcări de balet nici nu vom ridica mereu călcacirciele ca gimnastele Ci vom face numaiacele mişcări discrete absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale prediciiVom fi atenţi totodată la mişcarea capului care trebuie să fie ţinut drept şi naturalmişcacircndu-l la fel de discret ca şi celelalte părţi ale corpului Trebuie să luăm seama lacacircteva capcane capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o timiditate excesivă dat pe spatearoganţă icircnclinat icircn laturi lacircncezeală ţeapăn şi nemişcat o oarecare duritate de caracterMimica şi expresia feţei trebuie să icircnsoţească de asemenea icircn mod natural şidiscret textul cuvacircntării Credincioşii privesc tot timpul faţa celui care vorbeşte frunteaobrajii mişcarea spracircncenelor urmărind mai ales expresivitatea ochilor Simţămintelenoastre se pot citi foarte uşor din felul privirii ochii fiind numiţi pe bună dreptatebdquoferestre ale sufletului prin care noi vedem lumea şi lumea priveşte icircn noi De aceea icircntimpul predicii vom privi cu seninătate pe cei din faţa noastră fără să fixăm privirea doarspre o singură direcţie sau un anume colţ al bisericii şi nici să ţinem ochii icircnchişicomplet sau pe jumătate ori să afişăm o privire rătăcită şi căutătoare peste ascultătoriVom privi icircn aşa fel icircncacirct fiecare ascultător să se simtă văzut fără a ne localiza cuinsistenţă asupra cuiva Icircntrucacirct privirile unor credincioşi care urmăresc cu simpatiedesfăşurarea predicii sunt icircncurajatoare pentru predicator socotim totuşi că este indicata-i privi mai des dar nu minute icircn şir şi nu doar pe ei Altfel credincioşii respectivi sevor simţi stingheriţi fapt care nu va trece neobservat de către cei din jurŢinuta vestimentară este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista preamult rezumacircndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie icircmbrăcat icircn odăjdii icircngrijitedeopotrivă la sfintele slujbe şi icircn timpul predicii Nu murdare zdrenţuite şifonate preamari sau prea mici Părul barba dinţii unghiile icircncălţămintea sunt de asemeneaelemente care trebuie icircngrijite cu atenţie căci un predicator neglijent tuns nepieptănat cudinţii stricaţi cu unghiile netăiate (sau cu unghie mare la degetul mic) cu pantofiimurdari etc trezeşte dezgust icircn faţa ascultătorilor Cacirct ar fi predica de bună rostită decătre un preot neglijent nu-şi va icircmplini scopul Trebuie eliminat categoric de asemeneaobiceiul unor confraţi de a purta ghiul pe unul din degete Gestul este şi de prost gust şisfidător icircn timp ce mulţi dintre credincioşi abia icircşi pot asigura pacircinea traiului zilnicbdquopăstorul lor se afişează cu podoabe de aur Asta nu icircnsemnă icircnsă că nu poate purtainelul obişnuit dacă este căsătoritToate aspectele care ţin de bdquoactiordquo menţionate mai sus (şi altele asemenea) seicircncadrează icircn acel simţ al măsurii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic pe carel-am numi de fapt bunul-simţ28 Cine se icircngrijeşte să cultive această virtute icircşi vacontrola icircntotdeauna vocea pronunţarea gesturile ţinuta corporală şi vestimentară etcBunul simţ al predicatorului pe care credincioşii icircl vor constata va fi deodată factordecisiv al reuşitei predicii şi criteriu esenţial de evaluare a ei O bună stăpacircnire şi utilizarea vocii gesticii mimicii etc ca factori auxiliari ai reuşitei deodată cu un conţinutcorespunzător al predicii va favoriza o comunicare optimă cu credincioşii29 Aceşti

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere

factori fac parte din ceea ce omiletica modernă numeşte bdquometalimbaj saubdquometacomunicarerdquo30 adică limbajul şi comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-ziseCăci avem deodată o comunicare obişnuită verbală dar şi o comunicare specială nonverbalăsau bdquometa-verbalărdquo cea a gesturilor a timbrului vocii a ţinutei corporale etcPredicatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizacircnd cele două căiverbală şi meta-verbală realizacircnd astfel o comunicare optimă cu ascultătorii din toatepunctele de vedere