Curs Sic

marţi, 1 mai 2012

SISTEME INFORMAŢIONALE CADASTRALE Măsurători terestre

şi cadastru An3 [email protected] 1

SISTEME INFORMAŢIONALE CADASTRALE

marţi, 1 mai 2012



BIBLIOGRAFIE

Haidu, I., Haidu, C., (1998), S.I.G. analiză spaţială, Edit. HGA, Bucureşti

Imbroane, A. M., Moore, D., (1999), Iniţiere în G.I.S. şi teledetecţie, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Irimuş, I. A., Vescan, I., Man, T., (2005) Tehnici de cartografiere. Monitoring si Analiza G.I.S., Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

xxx (1996), ArcView G.I.S., ESRI, Redland, USA Heywood I., Cornelius S., Carver S., (1995), An Introduction to Geographical Information Systemms, Longman, Harlow, England

McCoy Jill, Johnston K., Using ArcGIS Spatial Analyst, ESRI press, Redland, CA, USA, 2002.

Minami M., Using ArcMap, ESRI press, Redland, CA, USA, 2002

marţi, 1 mai 2012



SISTEME INFORMAŢIONALE CADASTRALE

SISTEME INFORMATICE CADASTRALE

SAU

?

marţi, 1 mai 2012



SOFTWARE

ArcGIS

Autodesk

Autodesk Map

Cartea de telefoane a unui operator

Realizarea băncilor de date

Gestiunea bazelor de date

INFORMAŢIONAL =

DECIZIE

INFORMATIC =

MANAGEMENT

marţi, 1 mai 2012



Un sistem informaţional este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese şi date destinate să furnizeze informaţii active sistemului decizional, informaţii necesare în elaborarea de soluţii pentru problemele cu care se confruntă managerii agenţilor economici. Sistemul informaţional face legătura între sistemul de conducere şi sistemul condus şi este subordonat sistemului de conducere.

Sistemul informatic este o parte a sistemului informaţional, adică aceea parte care cuprinde culegerea, prelucrarea şi transmiterea automată a datelor şi informaţiilor din cadrul sistemului informational.

zepp

Sticky Note

sistem ce se caracterizează printr-o anumită capacitate de producţie, nivel şi o anumită stare

zepp

Sticky Note

Subsistemul de conducere (decizional) este format din ansamblul de specialişti care, cu ajutorul unor metode şi tehnici specifice, urmăresc şi controlează funcţionarea sistemului executiv, a întregului sistem complex în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.

marţi, 1 mai 2012



Sistemul Informaţional Cadastral (S.I.C.) subdomeniu al Sistemului Informaţional Geografic (G.I.S.)

• Pune accent pe operaţiunile de analiză a datelor spaţiale şi informaţiilor • Scara de lucru este, de obicei mică, peste 1:10000 • Localizarea spaţială a elementele teritoriului este aproximativă (din punct de vedere

cartografic) • Este caracteristic studiilor regionale

G.I.S.

S.I.C.

• Utilizează acelaşi proceduri de culegere a bazelor de date • Stochează în acelaşi fel datele spaţiale • Conţine module de analiză spaţială a bazelor de date • Scara de reprezentare a datelor este mare, până la 1:5000 • Localizarea datelor spaţiale are o precizie mai mare de ordin topo-geodezic

marţi, 1 mai 2012



SCHEMA EVOLŢIEI SISTEMELOR INFORMAŢIONALE

Sisteme informaţionale

Sisteme informaţionale nonspaţiale Sisteme informaţionale spaţiale

Sisteme informaţionale geografice Alte sisteme informaţionale

spaţiale (CAD)

Sisteme informaţionale socioeconomice

Sisteme informaţionale ale teritoriului

Sisteme informaţionale cadastrale Sisteme informaţionale ale resurselor

marţi, 1 mai 2012



Definiţie G.I.S.

„Un ansamblu organizat de hardware, software, date geografice şi personal, conceput pentru a menegeria, în mod eficient, achiziţia, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza şi prezentarea sub diferite forme a informaţiilor georeferenţiate ”

marţi, 1 mai 2012



Definiţie S.I.C.

Sistemul Informaţional Cadastral (SIC), poate fi definit ca fiind un ansamblu de echipamente de măsurare şi de calcul, programe şi personal care realizează un lanţ de operaţiuni, începând cu culegerea datelor cadastrale în teren, continuând cu prelucrarea, stocarea şi gestionarea lor şi terminând cu analiza, prezentarea, redarea şi utilizarea informaţiilor despre bunurile imobile şi proprietari, asigurând astfel o creştere a eficienţei sprijinului pe care activitatea de cadastru îl poate oferi factorilor de decizie din diferite domenii de activitate

marţi, 1 mai 2012



Cerinţele tehnice ale unui S.I.C.

să fie util în raport cu funcţiile sistemului şi cu rezolvarea cerinţelor utilizatorului;

să fie economic şi eficient în ceea ce priveşte resursele necesare; să asigure protecţia şi integritatea datelor prin posibilităţile de control ale proceselor de introducere, modificare, transfer, prelucrare, memorare şi raportare; să asigure protecţia surselor de informaţie împotriva utilizării lor neautorizate, precum şi respectarea strictă a prevederilor legale existente.

marţi, 1 mai 2012



Software-ul S.I.C. trebuie să asigure:

alinierea la standardele uzuale ale oricărui GIS, pentru a asigura realizarea schimbului de date la nivel local, comunal, judeţean şi al întregii ţări; realizarea unei interfeţe cu utilizatorul, care să asigure: comenzi, abrevieri şi revenire asupra comenzii; mesaje de eroare; tratarea prin program a erorilor; protecţia informaţiei prin parole ; crearea bazei de date folosind datele culese prin măsurători clasice, prin măsurători GPS, prin măsurători fotogrametrice, prin digitizare, sau scanare-vectorizare, precum şi din înregistrări existente în alte baze de date; gestionarea bazei de date ; detectarea erorilor, corectarea lor, editarea datelor grafice şi a atributelor; prelucrarea şi analiza datelor, respectiv: regăsire, restructurare, transformări, operaţiuni de corespondenţă vector-raster, statistici etc. ; afişarea datelor şi generarea produselor finale, respectiv : afişarea grafică pe terminale grafice, plottere, imprimante; afişarea conţinutului bazei de date; generarea de planuri cadastrale, registre cadastrale şi alte rapoarte; adnotări ale planurilor prin introducerea de titluri, legende, texte, săgeţi; posibilităţi de poziţionare interactivă sau automată a textelor etc.

marţi, 1 mai 2012



Avantajele utilizării S.I.C.

asigură gestionarea şi accesul rapid la toate informaţiile relevante despre teritoriu şi proprietari; asigură o securizare garantată a datelor şi informaţiilor din baza de date; asigură o bază superioară pentru dezvoltarea ulterioară a teritoriului; contribuie la stabilirea unei baze juste şi reale de impozitare ; asigură cunoaşterea situaţiei juridice a tuturor bunurilor imobile; pune la dispoziţie date de bază pentru alte aplicaţii; asigură informaţiile de bază pentru administrarea teritoriului; pune la dispoziţia specialiştilor o serie de elemente calitative necesare pentru evaluarea bunurilor imobile din teritoriul respectiv

marţi, 1 mai 2012



Domenii de aplicare ale S.I.C.

CARTEA FUNCIARĂ

Individualizarea şi inventarierea bunurilor imobile

Delimitarea lor în teritoriu (hărţi şi planuri) Localizarea spaţială Identificarea prin codificare (poştale) Precizarea folosinţei Precizarea numărului cadastral

marţi, 1 mai 2012



DIRECŢII ALE FINANŢELOR PUBLICE

Pentru stabilirea impozitelor

ADMINISTRAŢII LOCALE Pentru reorganizarea administrativă a teritoriului Arondarea circumscripţiilor şcolare, sanitare, electotale

SERVICIILE DE SISTEMATIZARE URBANĂ

Emiterea de autorizaţii pentru construcţii, dotări tehnico-edilitare, infrastructuri de transport

marţi, 1 mai 2012



Componentele unui S.I.C.

Aportul fiecăreia dintre componentele unui GIS sub aspectul costurilor (Dumitru, G. 2001)

marţi, 1 mai 2012



DATE

Datele spaţiale constituie baza unui SIC şi conţine hărţi sub formă digitală. Acestea sunt materializate prin fişiere conţinute într-o bază de date spaţială (BDS).

Problema care a apărut: cum să introducem o hartă în calculator, adică cum să fie ea reprezentată intern? După experienţe îndelungate, s-a convenit ca reprezentarea internă a unei hărţi să se facă în două sisteme: sistemul vector sistemul raster.

marţi, 1 mai 2012



Sistemul vector

În sistemul vector harta este construită, în mare, din puncte şi linii, fiecare punct şi extremităţile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). - pot forma arce, suprafeţe sau volume (în cazul în care se mai ataşează încă o coordonată).

Caracteristicile cadastrale exprimate prin entităţi vector: Punct = o fântână, un punct geodezic, un punct de staţie Linie (arc) = limită de proprietate, drum, râu Poligon = parcela, intravilanul localităţilor, tarlaua

marţi, 1 mai 2012



Sistemul vector se bazează pe primitive grafice. Primitiva grafică este cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea şi stocarea unei imagini vectoriale şi recunoscut ca atare de sistem. Sistemul vectorial se bazează pe cinci primitive grafice:

PUNCTUL

LINIA (formată din unirea punctelor)

NODUL (punct care marchează capetele unuei linii sau care se află la contactul dintre linii)

POLIGONUL (arie delimitată de linii)

CORPUL (volum determinat de suprafeţe)

marţi, 1 mai 2012



Punctul

Punctul reprezintă cea mai simplă primitivă grafică, neavând dimensiune sau suprafaţă, fiind definit de coordonatele x şi y. - reprezintă o poziţionare în spaţiu cu 2 sau 3 dimensiuni.

- fiecare punct va fi înregistrat într-un fişier sub formă de tabel care conţine două coloane. În prima coloană va apare un număr de identificare (care este unic), iar în a doua coloană coordonatele punctului în sistemul de referinţă ales.

marţi, 1 mai 2012



3

1

2

3 2 1

5 1

2

3

4

x

y

Număr punct Coordonata x Coordonata y Identificare 1 1 1 Izvor 2 1 2 Punct geodezic 3 2 3 Punct staţie 4 3 2 Fântână 5 2 1 Colţ parcelă

marţi, 1 mai 2012



Linia (arcul)

Linia este definită ca o conexiune liniară între două sau mai multe puncte. Din perspectiva digitală o linie nu este asociată, în mod obligatoriu, cu o linie dreaptă, aceasta fiind alcătuită din segmente care au punct de start şi punct de final (arcul), putând lua forme diferite în funcţie de ceea ce se doreşte a fi reprezentat.

marţi, 1 mai 2012



Linia

Punc

t înc

eput

(n

od) Coordonata

Punc

t sfâ

rşit

(nod

) Coordonata

Ver

tex Coordonata

Identi

ficator

x y x y x y Tip

A 1 1 2 4 2 1 2 1,5 0,8

Reţe

a hi

drog

rafică

3 1 1

B 7 0,3 1,3 4 2 1 8 0,6 1,7

9 0,5 1,8

C 4 2 1 6 2 3 5 3 2

marţi, 1 mai 2012



Nodul

NODUL este definit ca o extremitate a unei linii sau arc. - O linie sau arc este obligatoriu mărginit de un nod de origine şi un nod desti-naţie. - Nodurile indică sensul de parcurgere al arcului.

marţi, 1 mai 2012



Linia

Punc

t înc

eput

(n

od) Coordonata

Punc

t sfâ

rşit

(nod

) Coordonata

Ver

tex Coordonata

Identi

ficator

x y x y x y Tip

A 1 1 2 4 2 1 2 1,5 0,8

Reţe

a hi

drog

rafică

3 1 1

B 7 0,3 1,3 4 2 1 8 0,6 1,7

9 0,5 1,8

C 4 2 1 6 2 3 5 3 2

O linie trebuie să conţină cel puţin două puncte, punctul de început şi punctul de sfârşit denumite noduri, capetele segmentelor care formează linia fiind denumite vertexuri (tab. 2). De fiecare dată când o linie va intersecta altă linie GIS-ul va stoca punctul de intersecţie ca şi un nod de conectare formând reţele ca de exemplu: reţelele hidrografice, reţele de canalizare şi alimentare cu apă, canale de desecare etc.

marţi, 1 mai 2012



Poligonul este reprezentat şi construit din linii închise. - spre deosebire de linii la care nodul de început nu coincide cu nodul de sfarsit,

poligoanele trebuie să fie, neapărat, linii închise unde nodul de început trebuie sa fie identic cu nodul de sfârşit.

- un poligon poate fi reprezentat doar de noduri, dacă respectă aceeaşi regulă a coincidenţei nodurilor, primul nod trebuie să fie identic cu ultimul nod.

Poligonul

marţi, 1 mai 2012



Poligonul

Nod

ul Coordonata

Lin

ia Nod

Succesiune noduri Identificator x y Început Sfârşit

I

1 1 2

A 1 1 1,2,3,4,5,6,1

Suprafaţa

Perimetru

Cumpăna de ape

Suprafaţă lacustră

2 1,5 0,8

3 1 1

4 2 1

5 3 2

6 2 3

1 1 2

marţi, 1 mai 2012



VOLUMELE, ca şi primitive grafice, sunt tratate mai puţin de produsele soft, SIC. - anumite pachete de programe oferă posibilitatea de a lua în considerare, de

a calcula şi de a reprezenta prisme sau volume simple.

- ele aproximează cu o precizie suficientă volumele de pe hărţile reprezentate în trei dimensiuni (3D).

- Reprezentarea uzuală a unei suprafeţe în 3D se face prin diferite tehnici cum ar fi izoliniile, TIN.

Volumele

marţi, 1 mai 2012



Tipuri de fişiere de stocare a datelor vector

shapefile şi coverage (dezvoltate de ESRI) .dxf -Drawing Exchange Format- (dezvoltat de AutoCAD) .SFA - Simple Feature Access-(dezvoltate de Open Geospatial Consortium) .TAB - (dezvoltat de MapInfo) .DLG - Digital Line Graph – (dezvoltat de U.S. Geological Survery) .tin - Triangular Irregular Network

marţi, 1 mai 2012



Modele dezvoltate pe structuri vector

Modelul este o reprezentare convenţională a structurilor de date într-un context precizat, în care se identifică natura datelor (aici primitivele grafice), operatorii care acţionează asupra structurilor de date, precum şi restricţiile impuse pentru menţinerea corectitudinii datelor (reguli de integritate).

Sistemul de reprezentare vector generează mai multe modele, dintre care cele mai reprezentative pentru un SIC sunt:

modelul spagheti care utilizează numai primitivele punct şi arc modelul topologic de reţea (topologic liniar), care adaugă la spagheti primitiva nod modelul topologic de suprafaţă (topologic în două dimensiuni), care la precedentul adaugă primitiva poligon.

marţi, 1 mai 2012



Modelul spagheti

- este un model relativ simplu privitor la gestiunea geometriei obiectelor, având ca scop principal de a le desena.

- acest model utilizează primele două primitive menţionate: PUNCTUL şi LINIA (ARCUL).

- arcul este de fapt o simplă linie frântă, uneori se foloseşte şi termenul de polilinie.

- în acest model, poligonul este un rezultat al închiderii unui arc şi nu este privit ca o primitivă grafică, deci nerecunoscut ca atare.

- în general fişierele .DXF sunt de tip spagheti.

marţi, 1 mai 2012



Modelul topologic

- termenul a fost împrumutat din matematică

- în ceea ce priveşte SIC se poate afirma faptul că topologia studiază poziţia relativă a obiectelor independente de forma lor exactă, de localizarea lor topografică şi de mărimea lor

- liniile pot fi conectate, suprafeţele pot fi adiacente

- topologia exprimă relaţia spaţială dintre primitivele grafice.

marţi, 1 mai 2012



Modelul topologic de reţea

- adaugă modelului spagheti entitatea numită nod

- un arc are obligatoriu un nod origine şi un nod destinaţie

- pe traseul unui arc pot exista mai multe noduri

- se utilizează cu precădere în hărţile ce reprezintă distribuţii într-o reţea

marţi, 1 mai 2012



Modelul topologic de suprafaţă

- adaugă modelului topologic de reţea poligoanele delimitate la stânga şi la dreapta fiecărui arc (este cel mai complex)

- suprafaţa este construită obligatoriu în jurul unui nod izolat, care nu aparţine parcursului arcelor.

marţi, 1 mai 2012



Apariţia suprafeţei induce două asociaţii suplimentare: 1. un arc are obligatoriu un singur poligon la stânga şi un singur poligon la

dreapta

2. un poligon este situat, fie la stânga, fie la dreapta unui arc sau a mai multor arce.

POLIGOANE NODURI

ARCE

marţi, 1 mai 2012



Sistemul raster

În sistemul raster, imaginile sunt construite din celule numite pixeli.

Pixelul, este cel mai mic element de pe o suprafaţa de afişare, căruia i se poate atribui în mod independent o intensitate sau o culoare.

Entităţile grafice sunt construite din mulţimi de pixeli. - O parcelă cu un anumit tip de utilizare va fi reprezentată de pixeli de

aceeaşi culoare cu o singură valoare

- Un drum (cu caracteristici unitare) va fi reprezentat de o succesiune de pixeli de aceeaşi valoare

marţi, 1 mai 2012



Celula/Pixelul

- o celulă nu are decât o singură valoare şi această valoare este valabilă pe toată suprafaţa celulei

- chiar dacă în procesul de actualizare sunt disponibile informaţii mai fine celula îşi păstrează valoarea

- poziţia ei este definită prin număr de linie şi număr de coloană într-o imagine şi numai una

- în această entitate nu intră obiectele cadastrale

CELULA

VALOAREA CELULEI

L = 1 C = 5

L = 3 C = 5

L = 2 C = 3

marţi, 1 mai 2012



Imaginea în sistemul raster

X = 148.41941 Y = 6743.86720

X = 6729.1484 Y = -0.57339

- o imagine presupune una sau mai multe celule

- fiecare imagine este definită de tema sa şi de un număr de imagine.

- teritoriul care conţine această imagine este definit de coordonate şi de extremităţi - aceste caracteristici conţin şi unitatea de măsură şi atributul fiecărei celule

marţi, 1 mai 2012



- se uzitează denumirea de imagine raster şi nu de hartă raster, deoarece imaginile digitale sunt în format raster

- o imagine satelitară digitală sau o hartă scanată nu este propriu-zis o hartă digitală

- din această imagine, în urma procesării ei şi a codificării proprii unui soft cartografic SIC va rezulta o hartă digitală

CELULA IMAGINEA valoare temă nr linie nr imagine nr coloană X,Y minim X,Y maxim

zepp

Sticky Note

modelul raster are 2 entitati: celula si imaginea

zepp

Sticky Note

marţi, 1 mai 2012



Georeferenţierea

- în cazul raster nu este nici un sistem de coordonate definit în imagine - georeferenţierea constă în localizarea cu precizie maximă a unor pixeli dispersaţi

pe imagine cărora li se asociază (prin program) coordonatele geografice cunoscute dinainte specifice unui sistem de proiecţie

- coordonatele geografice ale celorlalţi pixeli se vor calcula tot cu ajutorul formulelor de transformare

- deoarece pixelul are dimensiune, lui îi va corespunde o suprafaţă pe Pământ. În consecinţă rezoluţia imaginii are o mare importanţă în determinarea coordonatelor

- rezoluţia unei imagini digitale reprezintă dimensiunea maximă de pe suprafaţa Pământului căruia i se atribuie unui pixel

RASTER

VECTOR

marţi, 1 mai 2012



Harta în sistemul raster SIC

X = 368163,340 Y = 668185,541

X = 377387,630 Y = 658721,312

referenţiată

47029’59.89’’ N 23015’0.57’’ E

47024’59.92’’ N 23022’30.48’’ E

georeferenţiată

marţi, 1 mai 2012



Vector----------Raster

Între cele două sisteme există diferenţe privind modul de stocare, manipulare şi afişare a datelor.

Reprezentare în sistem vector Reprezentare în sistem raster

PUNCT

LINIE

POLIGON

marţi, 1 mai 2012



- ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje

- principalul avantaj al sistemului vector faţă de cel raster este faptul că memorarea datelor este mai eficientă

- în acest sistem doar coordonatele care descriu trăsăturile caracteristice ale imaginii trebuiesc codificate

- se foloseşte de regulă în realizarea hărţilor la scară mare

- în sistemul raster fiecare pixel din imagine trebuie codificat - diferenţa între capacitatea de memorare nu este semnificativă pentru hărţi mici,

dar pentru cele mari ea devine foarte importantă - grafica raster se utilizează în mod normal atunci când este necesar să integrăm

hărţi tematice cu date luate prin teledetecţie sau în cazul în care se preiau datele în SIC în mod indiretc (digitizare)

Avantaje----------Dezavantaje

marţi, 1 mai 2012



Datele atribut

Datele atribut sunt asociate cu obiectele hărţii şi sunt memorate în baze de date clasice (tabelare) cuprinse pe rânduri (înregistrări) şi coloane (câmpuri). Aceste date sunt cunoscute ca tabele de atribute ale obiectelor geografice. Fiecare strat are un tabel de atribute, iar fiecarui obiect din cadrul stratului îi corespunde o înregistrare în tabelul de atribute. Datele tabelare care se asociază datelor spaţiale pot să aibă diferite formate (ASCII, *.dbf sau formate proprii). Totalitatea datelor atribut formează Baza de Date Atribut (BDA) Cele mai multe produse SIC pot să importe fisiere sub forma de date tabelare create cu alte programe, cum ar fi Microsoft Excel sau sub formă de baze de date cum ar fi Microsoft Acces. De asemenea SGBD –urile puternice cum sunt Oracle, Sybase etc., generează fişiere care pot fi importate în majoritatea produselor SIC.

zepp

Sticky Note

sisteme de gestiune a bazelor de date

marţi, 1 mai 2012

CAROGRAFIE MATEMATICĂ Cartografie An1 Curs II

[email protected] 11

PUBLICAREA BAZELOR DE DATE CADASTRALE UTILIZÂND S.I.C

APLICAŢIE !!!!!!!!!!!!!

marţi, 1 mai 2012



HARDWARE

Pachetele de programe S.I.C. rulează pe servere centrale, staţii de lucru individuale sau aflate în cadrul unor reţele de calculatoare

Hardware-ul reprezintă echipamentul fizic necesar pentru rularea unui S.I.C.

Pentru ca sistemul să ruleze în bune condiţii, trebuie să ţinem cont de faptul că un S.I.C. utilizează baze de date de dimensiuni mari precum şi de specificaţiile privind configuraţia minimă a sistemului descrise în manualul de utilizare a diferitelor pachete de programe S.I.C.

S.I.C

. H

AR

DW

AR

E

marţi, 1 mai 2012



COMPONENTA HARDWARE A UNUI S.I.C.

INTRARE MANAGEMENTUL DATELOR

IEŞIRE

marţi, 1 mai 2012



BAZA DE DATE

Datele reprezintă cea mai importanta componentă a unui Sistem Informaţional Cadastral

Dacă facem o comparaţie între un S.I.C. şi o MAŞINĂ, hardware-ul reprezintă caroseria, software-ul reprezintă mecanismele, şoferul reprezintă personalul, iar datele reprezintă combustibilul.

Concluzia!!!!

Aşa cum un autovehicul, oricât de performant ar fi, nu se poate deplasa fără combustibil, la fel şi un S.I.C. nu va produce nimic fără date.

Într-un S.I.C. datele au o proprietate aparte şi anume sunt referenţiate geografic; ele pot fi de asemenea menţionate ca date referenţiate spaţial.

zepp

Sticky Note

spatial- se refera la orice tip de informatie care plaseaza un obiect in teritoriu

zepp

Sticky Note

plasarea in teritoriu utilizand coordonate geografice

marţi, 1 mai 2012



Datele cadastrale definesc o anumită entitate din spaţiu prin patru caracteristici

Poziţie - exprimate prin coordonate Atribute – caracteristici ale entităţii cadastrale reprezentate (denumiri…utilizare) Relaţii spaţiale – poziţia relativă faţă de alte entităţi Timp – momentul în care au fost culese datele

marţi, 1 mai 2012



REALIZAREA BAZEI DE DATE S.I.C.

Realizarea bazei de date este partea cea mai complexă şi cea mai mare consumatoare de timp, din cadrul procesului de "construire" a unui sistem informaţional cadastral, deoarece integralitatea şi acurateţea datelor ei determină calitatea analizelor şi ale produselor finale ale sistemului.

Etape în realizarea unei baze da date S.I.C. - Proiectarea bazei de date

Determinarea limitelor de studiu Sistemul de coordonate utilizat Conţinutul şi caracteristicile fiecărui strat tematic Determinarea atributelor Codificarea atributelor

- Achiziţionarea datelor spaţiale

marţi, 1 mai 2012



- Prelucrarea datelor spaţiale

- Achiziţionarea datelor atribut şi asocierea lor cu caracteristicile spaţiale

- Gestionarea bazei de date, corectarea şi actualizarea bazei de date

marţi, 1 mai 2012



PROIECTAREA BAZEI DE DATE S.I.C.

In principal baza de date a unui SIC conţine două categorii principale de fişiere, respectiv fişierele care conţin date spaţiale (cartografice) şi fişiere care conţin atributele (caracteristicile datelor spaţiale şi informaţiile suplimentare privind tematica sistemului). Ambele categorii de fişiere sunt organizate la rândul lor, din punct de vedere logic, în mai multe grupe tematice (reţele, circulaţie, hidrografie, imobile etc). Aceste grupe tematice sunt structurate în continuare, fiecare, pe mai multe straturi, cu caracteristici bine stabilite, reprezentând diferitele componente ale temei respective, separate după tipul datelor spaţiale (punct, linie, poligon).

Etape la proiectarea bazei de date

Etapa I. Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea straturilor tematice

marţi, 1 mai 2012



Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea straturilor tematice exemplu

Terenurile disponibile pentru realizarea unei noi construcţii

Se identifică: Date spaţiale • Entităţile parcelă • Localizarea parcelelor • Construcţiile aferente

Atribute • Număr de construcţii pe parcelă • Proprietarul parcelei • Domiciliul proprietarului

marţi, 1 mai 2012



Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea relaţiilor între acestea

Relaţiile între entităţile spaţiale

PARCELA

ADRESA

CONSTRUCŢII

APARTAMENTE

PROPRIETARI

DOMICILIU

La o adresă se pot găsi una sau mai multe parcele

1

n

1

Un apartament poate avea 1 sau n proprietari

O parcelă poate conţine 0 sau n construcţii

0

n

O construcţie poate conţine 1 sau n apartamente, 1 sau n proprietari

1

n

1

n

Un proprietar poate avea doar 1 domiciliu stabil

1

n

marţi, 1 mai 2012



Organizarea stratelor tematice

Organizarea în funcţie de entităţile de reprezentat • Punct • Linie • Poligon

Organizarea în funcţie de tematica de reprezentat • Drumuri • Hidrografia

marţi, 1 mai 2012



Într-un S.I.C. sunt preluate două tipuri de date pentru a se realiza baza de date cadastrale: Date spaţiale, grafice – parcele definite de coordonate, străzi, clădiri Date nonspaţiale, nongrafice – denumiri străzi, numere cadastrale, suprafeţe, lungimi

marţi, 1 mai 2012



marţi, 1 mai 2012




Etapa II. Definirea parametrilor de stocare pentru fiecare atribut

După identificarea atributelor fiecărui strat, trebuie să se stabilească elementele care definesc fiecare atribut, respectiv parametrii specifici pentru fiecare atribut şi tipurile de valori care trebuie să fie stocate. Precizarea acestor elemente simplifică mult sarcina de realizare a fişierelor de date, care păstrează valorile atributelor. Practic, definirea fiecărui atribut se face în mai multe etape respectiv: Codificarea Alocarea memoriei pentru stocare Realizarea unui dicţionar de date

marţi, 1 mai 2012



Codificarea

Codificarea implică luarea unei decizii prin care se stabileşte care atribute vor fi stocate ca numere şi care ca text (litere). Astfel dacă atributul descrie o entitate prin numele ei, atunci el aşa va fi stocat şi aşa va fi redat (ex: B-dul Independenţei), sau dacă un alt atribut redă lăţimea străzii prin valoarea ei numerică, ea aşa va fi stocată şi ulterior redată (ex: 25m). Dacă atributul descrie o clasă de entităţi, atunci este mai simplu de stocat un cod pentru clasa respectivă, decât atributul care descrie fiecare entitate în parte. Se reduce astfel volumul bazei de date, uşurând totodată şi selectarea clasei respective, care reprezintă entităţi cu aceleaşi caracteristici. Acest lucru este dificil de făcut ulterior, dacă codificarea nu a fost făcută iniţial.

marţi, 1 mai 2012



Alocarea memoriei pentru stocare

Stocarea atributelor care redau numele străzilor ocupă un spaţiu de memorie mai mare decât cel alocat pentru stocarea unui cod, ceea ce duce la realizarea unor fişiere mai mici, care ocupă atât un spaţiu mai mic pe disc, cât şi un timp de procesare mai scurt.

marţi, 1 mai 2012



Realizarea unui dicţionar de date

Dicţionarul de date cuprinde o listă cu atributele din fiecare strat, cu descrierea valorilor acestor atribute, sau a codurilor dacă este necesar. Realizarea unui asemenea dicţionar pentru baza de date a unui SIC, are o mare valoare atât în procesul de proiectare a bazei, cât şi, ulterior, în procesul transferului informaţiilor spre utilizatori.

Structura tematică şi calsificarea obiectelor este reglementată prin ORDINUL ANCPI 80/2010

marţi, 1 mai 2012



Ordin 80-2010 TOPRO5 Norme pentru realizarea planului topografic de referinţă în format

digital, corespunzător scării 1:5000

Obiectul acestor norme îl constituie crearea suportului tehnic pentru realizarea planului topografic de referinţă în format digital, corespunzător scării 1:5000. In contextul prezentelor norme, planul topografic de referinţă este o reprezentare metrică convenţională, în plan, a suprafeţei României, în format digital, corespunzatoare unui plan topografic la scara 1:5000. Planul topografic de referinţă este produsul digital ce conţine informaţii grafice si textuale, organizate într-o bază de date spaţială. Planul topografic de referinţă corespunzător scării 1:5000, în format digital, denumit generic TOPRO5, reprezintă o sursă importantă de date spaţiale, principalul scop fiind crearea unui suport unitar si coerent pentru toate domeniile de activitate ce creează si utilizează date spaţiale, precum:

administraţie locală, protecţia mediului, transporturi, hidrologie, agricultură

marţi, 1 mai 2012



Structura tematică şi calsificarea obiectelor

S-a ales un număr limitat de clase de obiecte, organizate pe 9 teme, utilizându-se următoarele notaţii:

OB – pentru clasele de obiecte obligatoriu de reprezentat OP – pentru clasele de obiecte care se reprezintă opţional Clasele de obiecte cu specificaţia opţional (OP) vor fi populate în măsura în care obiectele respective pot fi identificate pe sursele de date disponibile, urmând ca acestea să fie completate în viitor.

marţi, 1 mai 2012



marţi, 1 mai 2012



Exemplu de interpretare a tabelelor ce descriu caracteristicile comune ale obiectelor: − Prima coloană conţine codul atribuit temei − Coloana 2 conţine numele temei topografice − În coloana 3 sunt menţionate clasele de obiecte al căror mod de reprezentare din punct de vedere al geometriei, este definit în coloana 4 − Coloana 5 conţine numele atributelor pentru fiecare clasă de obiecte − Coloana 6 conţine valorile predefinite ale atributelor În cazul în care sursele de date nu oferă informaţii necesare despre atribute, la valorile predefinite se va folosi valoarea Necunoscut, urmând ca acestea să fie completate în viitor

Cod temă

Temă Clasa de obiecte Geometrie Atribute Valori predefinite

1 2 3 4 5 6

D Hidrografie A. Ape curgătoare Poligon

Nume …. Necunoscut

Tip

Fluviu Râu

Pârâu Necunoscut

marţi, 1 mai 2012



Exemplu de dicţionar de date pentru detalierea atributelor datelor spaţiale

Entitate Geometrie Atribute Cod Descriere

Construcţii Poligon Fundaţie B P L

Beton Piloni Lemn

Parcele Poligon Folosinţă Curţi construcţii Arabil grădină Arabil sere Arabil solarii Livadă Vii Arabil Păşuni Fâneaţă Pădure

CC Ag As Aso L V A P F

PD

marţi, 1 mai 2012




Etapa III. Definirea sistemului de coordonate utilizat

După stabilirea straturilor necesare pentru baza de date, astfel încât ele să acopere în întregime zona care face obiectul SIC, trebuie să fie asigurata suprapunerea corectă a acestor straturi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, pentru a nu apare probleme la obţinerea produselor grafice. Acest lucru se asigură prin registraţia coordonatelor sau proiectarea bazelor de date, respectiv, toate entităţile spaţiale din straturile stabilite pentru aceeaşi zonă, să fie co-registrate în raport cu un sistem de coordonate unic, astfel încât să fie asigurată atât suprapunerea corectă a acestora cât şi alipirea! perfectă a foilor de plan adiacente

Proiecatrea bazei de date şi definirea sistemului de proiecţie este reglementat prin ORDINUL ANCPI 78/2010

marţi, 1 mai 2012



Scopul acestor specificaţii este crearea unor proceduri coerente pentru conversia planurilor de carte funciară executate în sec. al XIX-lea, în diverse sisteme de proiecţie, în sistemul Stereografic 1970, din format analogic în format digital şi realizarea unei baze de date si a unei arhive digitale, pentru a facilita administrarea în bune condiţii a lucrărilor de cadastru din fiecare unitate administrativ-teritorială din zona de aplicare a decretului lege nr.155/1938. Planurile de carte funciară în format digital vor facilita poziţionarea planurilor de amplasament şi delimitare pe suportul cartografic utilizat, ele reprezentând suportul grafic pentru documentaţiile specifice cadastrului. Etapele care trebuie parcurse pentru ca informaţiile de pe aceste planuri vechi să poată fi aduse în completarea planurilor actuale, a ortofotoplanurilor sunt

scanarea şi georeferenţierea

Ordin 78-2010 Specificaţii pentru scanarea şi georeferenţierea planurilor vechi de

carte funciară

marţi, 1 mai 2012



Primele măsurători cadastrale au început de pe vremea împăratului Franz Jozsef I şi s-au bazat pe sistemul autro-ungar de măsurători şi înregistrare în Cartea Funciară, cuprinzând Transilvania, Banatul şi Bucovina.

Pentru hărţile cadastrale din secolul XIX, înainte de introducerea sistemului metric, în teritoriile din imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Banat, Bucovina) era utilizat sistemul stânjenului vienez ca unitate de lungime (1 stânjen vienez = 1.89648384 m) scara 1:2880. În Transilvania, pentru cadastru, după anul 1890, a fost utilizat ca sistem de proiecţie atât sistemul stereografic cu planul tangent la Budapesta (centrat la muntele Gellért, Budapesta) cât si sistemul stereografic cu planul tangent la Târgu Mures – sistemul Marosvásárhely (centrat la Dealul Câstei - Kesztejhegy, la vest de Târgu Mures). Elipsoidul de referinţă pentru ambele sisteme este Bessel 1841.

marţi, 1 mai 2012



Scanarea planurilor

Cerinţele generale ale scanării prevăd ca precizia geometrică a scanerului să fie controlată în mod regulat şi ca scanarea să fie facută respectând următorii parametri, orientativi: • Între 200-400 dpi color cu 256 nuanţe de culori • Între 200-400 dpi alb/negru cu 256 nuanţe de gri Alegerea parametrilor de scanare se va face astfel încât să asigure lizibilitatea documentului precum şi asigurarea unei dimensiuni a fisierului (size) astfel încât acesta să poată fi accesat cu softul folosit pentru georeferenţiere sau cu un alt soft de vizualizare. Pentru gestiunea documentelor scanate este indicat a se întocmi un inventar care va cuprinde numărul/numele sau alt indentificator al planului care este scanat (acesta va fi şi denumirea fişerului scanat) urmat de o descriere a documentului (parametri de scanare, anul hărţii, UAT, informaţii despre sistemul de coordonate – dacă există...) Documentul trebuie scanat în întregime. Nu trebuie să lipsească benzi din document acolo unde informaţia nu este disponibilă. Scanarea trebuie să fie o reprezentare completă a documentului analog.

marţi, 1 mai 2012



Controlul calităţii scanării

Materialul scanat este controlat calitativ urmărindu-se: • Numele fisierului hărţii digitale să corespundă cu identificatorul din lista de inventar; • Integralitatea scanării este verificată pentru a fi siguri că întregul material a fost scanat; • Lizibilitatea – harta digitală trebuie să fie o reprezentare clară şi lizibilă a hărţii în format analog

marţi, 1 mai 2012



Georeferenţierea planurilor

Georeferenţierea este procesul de aducere a unei imagini cartografice la o locaţie spaţială, definită în raport cu un sistem de coordonate cunoscut Acest proces se face cu ajutorul punctelor de control a căror distribuţie va fi pe cât posibil, cât mai uniformă

Uzual, se folosesc 4 puncte şi ideal sunt dipuse pe colţurile foii de hartă Imaginile cartografice în aceste cazuri se referă la imaginile scanate ale planurilor vechi de carte funciară.

marţi, 1 mai 2012



a. planuri la sc. 1:5760, 1:2880, care au materializate cele 4 colţuri ale trapezului şi specificată nomenclatura

b. planuri la diferite scări, dar la care colţurile trapezelor nu sunt lizibile şi care conţin detalii planimetrice care pot fi folosite ca puncte de control (biserici, mânăstiri, construcţii istorice vechi etc.) c. planuri la diferite scări, constituite pe zone ce reprezintă grupuri de tarlale, dar fără reprezentarea trapezelor d. schiţe, planuri ce nu sunt la scară si care nu conţin detalii planimetrice care pot fi folosite ca puncte de control (biserici, mânăstiri, construcţii istorice vechi etc.) sau care, datorită deformaţiilor nu pot fi georeferenţiate din cauza erorilor mari pe care le generează

Cazuri de planuri pentru georeferenţiere

marţi, 1 mai 2012



Georeferenţierea este o importantă sursă de potenţiale erori Dacă foaia de hartă este distorsionată în vreun fel sau nu este poziţionată perfect plan pe scaner, ori georeferenţierea nu este corectă, acestea toate vor provoca erori în procesul de georeferenţiere. Aceste erori vor rămâne ca parte fundamentală a stratului rezultat Multe softuri permit ca georeferenţierea să furnizeze o măsură a erorii, exprimată ca eroare medie pătratică RMS atât în unităţi de georeferenţiere cât si unităţi reale. Aceasta reprezintă o estimare a erorii bazată pe comparaţia între coordonatele punctelor de control în unităţi de scaner si coordonatele reale. Utilizând mai multe puncte de control, creste acurateţea estimării RMS. Dacă RMS este acceptabilă, ea trebuie să fie înregistrată ca parte a documentaţiei care acompaniază setul de date. Alegerea unei RMS acceptabile este subiectivă si va depinde în parte de calitatea sursei. Este important a se stoca informaţia referitoare la RMS.

zepp

Sticky Note

root mean square

marţi, 1 mai 2012



Georeferenţierea planurilor pentru utilizarea lor ca bază de intrare în softurile SIC din România se realizează exclusiv în proiecţie

Stereografică 1970

joi, 31 mai 2012



CONSTRUIREA BAZEI DE DATE SPECIFICE S.I.C.

joi, 31 mai 2012



După realizarea proiectului bazei de date urmează construirea acesteia prin achiziţia datelor necesare Pentru început se vor realiza straturile care vor conţine datele existente în format digital Pentru realizarea celorlalte straturi pentru care nu există date în format digital, culegerea datelor se va face de pe ortofotoplanuri, sau de pe planuri având suportul într-o stare cât mai bună pentru digitizare. Pentru baza de date SIC organizarea este una dintre cele mai importante probleme Organizarea se poate face după o schemă care să conţină directorul proiectului, cu subdirectoare pentru fiecare strat tematic

joi, 31 mai 2012



Aceste straturi şi fişiere de lucru pot fi copiate la sfârşitul fiecărei zile de lucru pe dischete, pentru evitarea pierderii lor în cazul unor defecţiuni sau ştergeri accidentale. Toate procesările care trebuie făcute până la obţinerea stratului definitiv se fac în mod normal pe copii ale acestora, pentru a putea reveni oricând la etapa precedentă, dacă este necesar Bazele de date achiziţionate trebuie păstrate în siguranţă pentru utilizare ulterioară

joi, 31 mai 2012



ACHIZIŢIA BAZELOR DE DATE ŞI INFORMAŢIILOR SPECIFICE S.I.C.

Principala modalitate prin care se achiziţionează informaţii şi realizează baze de date, complexe, pentru un SIC este „culegerea” acestora

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

Prin măsurători în teren Prin informatizarea planurilor existente

Prin interviuri direct în teren

Instrumente clasice

Staţii totale Tehnologie

GPS Fotogrametrie Digitizare Scanare-

vectorizare

PRELUCRARE

joi, 31 mai 2012



Achiziţia datelor spaţiale direct în teren

Soluţia determinării coordonatelor punctelor entităţilor spaţiale folosind măsurătorile efectuate direct în teren este mare consumatoare de timp şi investiţii Ea este practic folosită atunci când se cere o precizie ridicată şi omogenă la întocmirea planul cadastral numeric (digital) Obligatoriu însă, această soluţie este folosită atunci când se determină punctele de control pentru referenţiere sau orientare In celelalte situaţii se folosesc aceste date, când ele există deja, iar pentru a culege şi restul datelor spaţiale din zonă se apelează practic la celelalte modalităţi de culegere.

joi, 31 mai 2012



Achiziţia datelor prin digitizarea planurilor topografice sau cadastrale existente

Metoda digitizării clasice a planurilor este una din principalele surse de obţinere a datelor spaţiale, necesare încărcării bazei de date a SIC Eficienţa metodei este condiţionată de timpul avut la dispoziţie (operaţiunea este lentă) calitatea software şi a materialului digitizat experienţa şi pregătirea operatorului Are însă avantajul că se poate executa pe un calculator de capacitate mică şi deci nu necesită investiţii mari.

joi, 31 mai 2012



Achiziţia datelor prin scanare-vectorizare

Este procedeul cel mai rapid pentru obţinerea datelor spaţiale folosind ca principală sursă, ortofotoplanurile şi planurile topografice sau cadastrale vechi, cu un efort minim Sistemul însă este costisitor necesitând echipamente complexe programme sofisticate, precum şi un volum mare de memorie pentru stocarea imaginilor digitale ale documentelor scanate De asemenea, deşi procesul de scanare este în cea mai mare parte automat şi nu pretinde personal calificat, trecerea în format vectorial solicită atât intervenţia unui operator experimentat pentru stabilirea atributelor şi corectarea eventualelor erori, cât şi o mare putere de calcul pentru sistem

joi, 31 mai 2012



Utilizarea datelor digitale existente

Folosirea documentelor cadastrale care cuprind aceste date necesită utilizarea unor programme de conversie Deşi deocamdată există un volum mic de documente cu date în format digital, reformatarea datelor conţinute de aceste documente poate cere un interval de timp de la câteva minute la câteva ore, pentru că depinde atât de cantitatea şi calitatea dateloţ cât şi de compatibilitatea formatelor

joi, 31 mai 2012



Achiziţia atributelor direct în teren

-fie direct în teren, în faza de realizare a interviurilor de către executantul lucrării, cu deţinătorii bunurilor imobile, privind: proprietarii terenurile categoriile de folosinţă clasele de bonitare construcţiile şi elementele de cartare ale acestora situaţia juridică a terenurilor şi construcţiilor -fie din fişa teritoriului cadastrat -fie din indexul alfabetic al proprietarilor -fie din inventarele cu coordonatele punctelor de pe limita teritoriului administrativ de pe limitele proprietăţilor de pe conturul construcţiilor şi ale punctelor aparţinând reţelelor edilitare sau căilor de comunicaţii, precum şi ariile suprafeţelor respective

joi, 31 mai 2012



- fie din fişele bunurilor imobile/corpurilor de proprietate - fie din fişele reţelelor şi construcţiilor edilitare

Introducerea lor în baza de date se face, de regulă, de la tastatura calculatorului, când are loc şi validarea acestora, înainte de întabelarea lor în fişierele bazei de date, sau prin transfer direct

joi, 31 mai 2012



OPERAŢIUNI DE VALIDARE A DATELOR

- urmăresc depistarea erorilor care pot apare ca urmare a înscrierii greşite a datelor iniţiale în documentele primare, sau ca rezultat al introducerii greşite în baza de date, care se pot concretiza în nepotriviri între codurile stabilite iniţial şi cele introduse privind:

categoriile şi subcategoriile de folosinţă ale terenurilor atributele construcţiilor şi destinaţia lor destinaţia terenurilor tipurile de proprietate şi mod de administrare situaţiile juridice codul grupei

joi, 31 mai 2012



Erorile care privesc corectitudinea datelor cadastrale - transcrieri greşite în documentele primare

- dubluri ale numerelor cadastrale

- erori la prelucrarea şi corelarea suprafeţelor

- incompatibilităţi între categoriile şi subcategoriile de folosinţă

- incompatibilităţi între grapa de proprietari şi situaţia juridică a bunurilor

imobile

vor fi eliminate de către specialiştii cadastrali

joi, 31 mai 2012



PRELUCRAREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR ÎN CADRUL S.I.C.

joi, 31 mai 2012



PRELUCRAREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

BAZA DE DATE CADASTRALĂ

Componenta grafică a bazei de date

Componenta atribut a bazei de date

joi, 31 mai 2012



După realizarea versiunii digitale a planului cadastral trebuie verificat dacă datele spaţiale nu conţin erori Acest lucru se poate face verificând dacă: - toate entităţile spaţiale au fost digitizate (nu lipsesc date) ; - toate caracteristicile digitizate sunt necesare (nu sunt date suplimentare); - caracteristicile sunt la locul lor, iar arcele au forma corectă; - caracteristicile se conectează când este cazul; - toate poligoanele au un singur atribut;

Controlul erorilor

joi, 31 mai 2012



Legăturile dintre datele spaţiale ale unui plan digital se explicitează prin relaţiile topologice Crearea topologiei fiecărui strat generează de asemenea tabelul atributelor conţinând datele descriptive ale stratului. Odată explicitate aceste relaţii, pentru a se putea trece la executarea de interogări, de analize sau de afişări de date, trebuie să se facă următoarele verificări (pentru a avea siguranţa că datele spaţiale sunt corecte): construirea topologiei identificarea erorilor şi corectarea lor reconstruirea topologiei

joi, 31 mai 2012



Construirea topologiei

topologia explicitează relaţiile între caracteristicile spaţiale dintr-un strat, punând cu această ocazie în evidenţă eventualele erori ale datelor - arce care nu se conectează cu alte arce - poligoane care nu se închid - poligoane care nu au etichetă, sau au mai multe etichete - identificatori care nu sunt unici

joi, 31 mai 2012



Identificarea erorilor şi corectarea lor

După construirea topologiei se poate identifica, în modul cel mai simplu, orice eroare făcută la digitizare, prin desenarea la un plotter a stratului digitizat şi compararea lui cu planul sursă Aceste erori pot fi de tipul pseudo-nodurilor a nodurilor suspendate erori de etichetă.

Pseudo-nodurile apar când o linie singulară se conectează cu ea însăşi, sau când se intersectează doar două arce. Ele nu indică neapărat o eroare. Pot fi acceptate dacă reprezintă o insulă, sau punctul unde un drum asfaltat continuă cu unul pietruit. Verificarea şi eventual corectarea erorii, se face după compararea desenului cu sursa.

joi, 31 mai 2012



Nodurile suspendate apar atunci când un arc nu se închide corect, sau a fost digitizat peste o intersecţie. In primul caz, fiind bine cunoscut că un arc începe şi se termină cu un nod, sunt situaţii când el poate fi acceptat drept corect, cum ar fi cazul unui drum, sau alei înfundate (dar trebuie verificat prin comparare cu sursa). In al doilea caz, arcul nu se închide şi trebuie corectat.

Erorile de etichetare atribut pot apare când un poligon nu primeşte un atribut, sau când poligonul primeşte mai multe atribute. Acest lucru se întâmplă fie pentru că s-au introdus mai multe atribute pentru acelaşi poligon, fie pentru că un arc nu se intersectează cu un alt arc şi poligonul rămâne deschis. Depistarea şi corectarea acestor erori se va face tot prin compararea stratului desenat cu sursa. Corectarea este absolut necesară, pentru că dacă poligonul nu are un atribut, el nu poate avea atribute descriptive ataşate, sau dacă nu este închis, poligonul se pierde în poligoanele vecine şi nu i se poate calcula aria, sau ataşa atribute. Reconstruirea topologiei Corectarea erorilor alterează topologia iniţială a stratului, astfel că este necesar să se reconstruiască topologia, pentru restabilirea corectă a relaţiilor spaţiale.

joi, 31 mai 2012



Achiziţionarea datelor atribut pentru un SIC

După realizarea topologiei pentru fiecare strat se crează şi un tabel al atributelor, care practic este un fişier tabelar în care sunt stocate atributele standard ale caracteristicilor spaţiale de tip punct, linie şi poligon În mod obişnuit, un SIC are nevoie şi de o serie de atribute care sunt achiziţionate direct în teren, fie pentru actualizarea datelor existente, fie pentru completarea acestora şi care trebuie introduse în baza de date Pentru adăugarea acestor noi atribute trebuie să se parcurgă următorii paşi: crearea unui nou fişier de date pentru noile atribute; adăugarea valorilor atributelor în fişierul de date; includerea fişierului de date în tabelul atributelor corespunzătoare stratului

joi, 31 mai 2012



Crearea unui nou fişier de date pentru noile atribute

Pentru a adăuga atribute suplimentare în tabelul cu atributele predefinite ale caracteristicilor spaţiale, trebuie creat mai întâi un fişier care să conţină noile atribute. In acest scop trebuie definite aceste atribute precizând o serie de parametri specifici, respectiv numele atributului, tipul atributului (litere sau numere), precum şi cantitatea de memorie necesară pentru fiecare, pentru a putea crea fişierul cu noile date descriptive necesare fiecărui strat

Adăugarea valorilor atributelor în fişierul de date După crearea fişierului de date urmează să se adauge valorile noilor atribute, prin introducerea lor de la tastatură. Dacă valorile noilor atribute există deja într-un fişier în calculator, ele pot fi transferate direct în fişierul nou creat

joi, 31 mai 2012



Includerea atributelor în tabelul de atribute al caracteristicilor spaţiale Odată cu crearea topologiei pentru un strat se crează şi un tabel al atributelor, care leagă automat fiecare caracteristică spaţială cu înregistrarea corespunzătoare din tabelul atributelor Atributele noi conţinute în noul fişier de date, vor fi şi ele incluse în tabelul atributelor şi vor fi legate automat de caracteristicile spaţiale prin intermediul unei aşa numite chei (un articol comun) Astfel, utilizând şi noile atribute, se pot face analize ale datelor pentru a obţine atât informaţii (grafice), legate de stratul respectiv, cât şi obţinerea de informaţii care să servească altor scopuri decât informaţia obişnuită furnizată de strat (valoarea unui teren, identificare de tipuri de sol, sau de categorii de folosinţă, evidenţierea construcţiilor după material, după regim de înălţime, după proprietar etc).

Reprezentarea grafică a tarlalelor în care au fost emise

titluri de proprietate în România

Proiectul a fost iniţiat de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi declanşat prin adresa nr. 1034931/01.04.2011

Scopul proiectului: Realizarea reprezentării grafice a tarlalelor în fiecare UAT prin identificarea limitelor cadastrale naturale şi artificiale şi integrarea datelor referitoare la aplicarea legilor fondului funciar existente la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară judeţene (OCPI).

Date de intrare: - informaţii grafice tip vector extrase din proiectul TOPRO5; - informaţii grafice tip vector georeferenţiat în proiecţie Stereografică 1970 (fără reprezentarea parcelelor), având marcat identificatorul tarla OCPI; - informaţii grafice de tip raster, georeferenţiat în proiecţie Stereografică 1970, cu evidenţierea tarlalelor şi a identificatorului tarla OCPI; - informaţii grafice de tip raster, negeoreferenţiat, cu evidenţierea tarlalelor precum şi a identificatorului tarla OCPI.

Flux de lucru Preluarea datelor transmise de către OCPI şi

pregătirea lor în vederea execuţiei

Transmiterea datelor către execuţie

Extragerea datelor vector din TOPRO5 pentru fiecare UAT

• Integrarea şi completarea datelor vector din TOPRO5

• Reprezentarea grafică a tarlalelor în fiecare UAT (având ca sursă ortofotoimagini din zborurile realizate în anii 2005, 2008, 2009), la nivel de sectoare cadastrale

• Editarea atributelor

• Integrarea informaţiilor vector şi/sau vectorizarea informaţiilor de tip raster primite de la OCPI

• Editarea atributelor

Verificarea suprafeţelor obţinute şi aplicarea regulilor topologice în cadrul fiecărei baze de date, ce reprezintă o unitate administrativ teritorială (UAT)

Crearea unui fişier de tip xls. care reflectă legătura spaţială între datele vector CNGCFT, referitoare la tarlale şi datele primite de la OCPI

Transmiterea datelor la ANCPI/OCPI pentru completare şi validare Reprimirea de către CNGCFT a datelor rectificate de OCPI, dacă este cazul

Etapele procesului de reprezentare a tarlalelor la nivel de unitate admninistrativ teritorială (UAT) :

Identificarea ortofotoimaginii

pentru UAT

Crearea Sectorului 0, prin reunirea drumurilor clasificate, apelor curgătoare şi canalelor mari, a lacurilor mari şi a zonei CF

Obţinerea sectoarelor cadastrale prin diferenţa dintre limitele unităţilor administrativ teritoriale (UAT) şi Sector cadastral 0

Crearea Tarlalei 0, prin reunirea bufferelor pentru drumuri de exploatare, ape curgătoare şi canale

Obţinerea tarlalelor prin diferenţa dintre sectoarele cadastrale şi Tarla 0

Completarea elementelor vector cu drumuri de exploatare, ape curgătoare, canale şi păduri

Zonă de lucru pe ortofotoimagine

Reprezentare şi numerotare tarlale CNGCFT

Reprezentare tarlale CNGCFT suprapusă peste ortofotoimagine

Reprezentare tarlale OCPI suprapusă peste ortofotoimagine

Evidentiere tarlale pe suport raster transmis de către OCPI

Structura finală a bazei de date pentru fiecare UAT:

Fişierul de tip xls. care reflectă legătura spaţială între datele vector CNGCFT, referitoare la tarlale şi datele primite de la OCPI

UAT Dobroeşti zona de

măsurători GPS

Etapa de verificare

la teren

UAT Dobroeşti Vector

- Proiect TARRO -

UAT Dobroeşti - Suprapunere măsuratori GPS cu vector TARRO

Detalii Tarla CNGCFT 2.3 verificate la

teren

UAT Dobroeşti Detaliu colţ tarla

Valoarea suprafetei rezultate din masuratori la teren

Valoarea suprafetei rezultate prin vectorizare

ZONA JUDETUL UATNUMAR POLIGON VERIFICAT

SUPRAFATAMASURATA

[Ha]

SUPRAFATATARRO[Ha]

DIFERENTA DE SUPRAFATA

[Ha]

DIFERENTA DE

SUPRAFATA(%)

420 171.3746 170.9991 -0.3756 0.22

421 9.5340 9.9734 0.4395 4.61

422 66.6865 67.0867 0.4002 0.60

424 70.9008 69.6000 -1.3008 1.83

425 49.0973 48.6085 -0.4888 1.00

405 66.5968 66.6857 0.0889 0.13

383 57.8041 55.5013 -2.3028 3.98

429 158.5318 157.0837 -1.4481 0.91

VEST BIHOR SALONTA

Proiect RELUAT

REGISTRUL ELECTRONIC AL UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV

TERITORIALE ‐ RELUAT

Proiect RELUAT

Prezentare generală a proiectului

Scopul proiectului •De a se obţine o bază de date la nivel naţional in format digital care să conţină documente actuale referitoare la descrierea tronsoanelor care formează o Unitate Administrativ – Teritorială

•Întreţinerea şi administrarea datelor în mod interactiv (produs web) a datelor

•Implicarea factorilor decizionali: primării, prefecturi •Documente întocmite pe baza imaginilor orofoto, a elmentelor topografice stabile în timp care se văd pe aceste imagini

Proiect RELUAT

Surse de date

Datele primare utilizate în procesul tehnologic sunt: Limite obţinute în format digital din planuri şi hărţi scara 1: 5000, 1:10 000, 1: 50 000 Geometrie tip POLIGON specific fiecărui UAT în parte Baza de date conţine 3180 poligoane UAT Extragerea hotarelor administrative a UAT‐urilor învecinate în număr de 9531 la nivel naţional Tronsoane cu alt traseu decât cel iniţial digitizat de reprezentantul OCPI

Proiect RELUAT

Instituţii implicate în derularea proiectului

CNGCFT are rolul de management al datelor din baza de date RELUAT realizând operaţii de actualizare conform proceselor verbale OCPI asigură suportul tehnic şi materializează tronsonul de hotar la care s‐a convenit şi ataşează procese verbale Primăria dispune de documente tehnice şi juridice în vederea modificării/validării tronsonului de hotar Prefectura are calitatea de mediator în cadrul unui litigiu apărut între două UAT‐uri vecine, respectiv două Primării învecinate. Cazul de excepţie sunt acelea în care litigiile nu pot fi mediate în totalitate. În aceste cazuri se utilizează în continuare limita veche sau limita de lucru a OCPI.

Proiect RELUAT

Schema generală a procesului tehnologic

Exemplu de proces verbal obţinut din sistemul RELUAT

Tronson nemodificat cu acordul ambelor Primarii

Proiect RELUAT

Tronson modificat cu acordul ambelor Primarii

Proiect RELUAT


Proiect RELUAT

Tronson in litigiu, modificat conform limitei utilizate de OCPI


Situaţia actuală a proiectului

‐Hotare administrative modificate : 6000 din totatlul de 9531 de hotare administrative ‐ Hotare administrative nemodificate : 3531 din totalul de 9531 de hotare administrative ‐ Hotare administrative nemodificate cu litigii : 500 din totalul de 3531 de hotare nemodificate ‐ Hotare administrative nemodificate integral fără litigii: 3031 din totalul de 3531 de hotare nemodificate

Proiect RELUAT

Proiect RELUAT

LITIGII CENTRALIZATE SI “ENCLAVE”

Proiect RELUAT

joi, 31 mai 2012



SOFTWARE S.I.C.

joi, 31 mai 2012



Produsele software S.I.C. sunt foarte variate prin natura lor, preţurile lor variază de la câteva sute de dolari la yeci de mii de dolari, în funcţie de ceea ce pot să realizeze. Există diferite publicaţii de specialitate (reviste) în care sunt informări periodice cu privire la descrierile produselor siftware Alegerea unui anumit tip de software S.I.C. reprezintă un proces ce presupune răspunderi deosebite, implicând de cele mai multe ori schimbarea fluxului informaţional Softurile S.I.C. au fost până nu demunlt, aplicaţii de lux. In perioada actuală, datorită apariţiei PC-urilor cu capacităţi mari de lucru, soluţiile software S.I.C. pot fi abordate de o paletă mult mai largă de utilizatori

joi, 31 mai 2012



În prezent există următoarele clase de produse S.I.C. (produse care se confundă în totalitate cu produsele G.I.S.)

EXPERT G.I.S

DESKTOP G.I.S.

GEOENGINEERING

WEB GIS

AM/FM

DBMSs

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE EXPERT G.I.S.

- Sunt produse care necesită echipamente hardware foarte puternice (staţii grafice) fiind disponibile doar specialiştilor

- Specialiştii care le manipulează reprezintă aproximativ 1-2% din numărul total de utilizatori

- Sunt produse de funcţionalitate complexă

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE DESKTOP G.I.S.

- Sunt produse destinate PC-urilor

- Au interfaţa cu utilizatorul prietenoasă „user-friendly”

- Piaţa este în continuă ascensiune

- Au aproximativ de 10 ori mai mulţi utilizatori decât produsele de tip expert

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE GEOENGINEERING

- Sunt produse desktop de tip CAD cu facilităţi G.I.S.

- Au mai multe funcţii GIS decât produsele desktop datorită integrării funcţiilor CAD

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE WEB GIS

- Sunt destinate publicării datelor cadastrale pe internet

- Permit realizarea unor interogări simple furnizând răspunsuri rapide şi precise

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE AM/FM Automated Mapping/Facilities Mapping

- Sunt produse expert GIS sau desktop GIS special concepute pentru managementul reţelelor edilitare (apă, canal, gaze, telefonie)

joi, 31 mai 2012



PRODUSELE DBMSs Data Base Management System spatial enabled

- Sunt sisteme de gestionare a bazelor de date care oferă posibilitatea de a stoca şi date spaţiale şi date alfanumerice

- Avantajul lor constă în faptul că atât datele grafice cât şi cele atribut sunt stocate într-o singură bază de date

joi, 31 mai 2012



SOLUŢII SOFTWARE S.I.C.

joi, 31 mai 2012



ÎN FUNCŢIE DE FIRMA PRODUCĂTOARE SE DEOSEBESC URMĂTOARELE:

Cele mai utilizate la nivel mondial

BENTLEY

INTERGRAPH

AUTODESK

ESRI

MAPINFO

joi, 31 mai 2012



BENTLEY

Bentley PoweMap

- Este o soluţie CAD/GIS complet integrată - Se integrează cu programul CAD - Are instrumente pentru introducerea, managementul, analiza şi vizualizarea

informaţiilor geografice

Bentley Geo Web Publisher

- Reprezintă o soluţie Web GIS care permite integrarea unei mari varietăţi de date vector şi raster şi baze de date (inclusiv Oracle)

joi, 31 mai 2012



INTERGRAPH

GeoMedia

- Permite accesarea şi integrarea depozitelor de date spaţiale din orice loc şi aproape în orice format

- Are posibilitatea de a realiza capturi de date, de a le menegeria şi întreţine

GeoMedia Web Map

- Permite publicarea şi interogarea pe internet sau în cadrul intranetului a bazelor de date

- Permite atât vizualizarea cât şi publicarea bazelor de date

joi, 31 mai 2012



AUTODESK

AutoCAD Map 3D

- Constituie o platformă software destinată elaborării şi gestiunii datelor referenţiate şi georeferenţiate

- Permite utilizarea instrumentelor implementate în AutoCAD în scopul întreţinerii unei palete mai largi de date spaţiale

Autodesk MapGuide Enterprise

- Reprezintă o platformă de elaborare şi publicare pe internet a datelor geospaţiale

joi, 31 mai 2012



ESRI

ArcInfo

- Este o soluţie completă GIS care se utilizează pentru construirea datelor spaţiale modelarea şi analiza acestora

ArcGIS

- Permite vizualizarea, cartografierea, crearea şi analiza datelor geografice - Oferă suportul decizional necesar pentru rezolvarea cât mai rapidă a

problemelor şi luarea corectă a deciziilor

ArcGIS Server

- Reprezintă o platformă completă pentru distribuirea pe internet a bazelor de date

- Oferă cadrul de lucru pentru construirea şi implementarea de aplicaţii GIS şi servicii centralizate ce răspund diverselor cerinţe ale unei game variate de clienţi

joi, 31 mai 2012



UTILIZATORII

joi, 31 mai 2012



Experţi

Web user

Curs Sic

Documents

Transcript of Curs Sic