Curs romania in relatiile internationale

7/18/2019 Curs romania in relatiile internationale

http://slidepdf.com/reader/full/curs-romania-in-relatiile-internationale 1/9

I. Relaţiile internaţionale în perioada premergătoare primului război mondial

Realitatea politică europeană din proximitatea primei mari conflagraţii mondiale,

contura un tablou complex, într-o dinamică constantă. Jocul politic se făcea prin aranjamente

între marile puteri europene, la vremea respectivă: Imperiul arist, Imperiul !toman în declin,

Imperiul "ustro-#ngar, $ermania, %ranţa, &area 'ritanie.

(ongresul de la 'erlin )*+* iunie *+* iulie */0 a consacrat noua ordine

internaţională, care trebuia să ţină cont de faptul că Rusia pierdea c12tigurile obţinute la 3an

3tefano, 'ulgaria &are răm1nea un proiect nereali4at, Rumelia 2i &acedonia erau

reîncorporate în Imperiul !toman. Rom1nia pierdea, la r1ndul ei, trei judeţe din sudul

'asarabiei intrate în componenţa Rusiei , dar i se recuno2tea alipirea 5obrogei 2i

independenţa condiţionată, devenind un actor credibil pe arena europeană. "ustro-#ngaria

c12tiga dreptul de a administra, provi4oriu, 'osnia-6erţegovina 2i de a controla drumul spre

3alonic, printr-o garni4oană dispusă între 3erbia 2i &untenegru )la 7ovi-8a4ar0. &area

'ritanie prelua (ipru, de unde putea supraveg9ea 3tr1mtorile dintre &area 7eagră 2i

&editerana.

&ai bine de două decenii, viaţa internaţională a fost marcată de personalitatea

cancelarului german !tto von 'ismarc, care a iniţiat un amplu sistem de alianţe fundamentat

pe Realpolitik . 'ismar a reu2it, prin acest sistem, să asigure: ;"ustria împotriva unui atac

rusesc, Rusia împotriva aventurismului austriac, iar $ermania împotriva încercuirii,

îndemn1nd &area 'ritanie să se opună expansiunii ruse2ti spre &editerana<. 8rin talentul său

diplomatic, a i4olat %ranţa. Reţinem trei perioade ale acestei politici a ;cancelarului de fier<:

*. */=-*/ - "lianţa celor trei împăraţi, instituită în septembrie */= )nu a existat un

aranjament scris0, cu misiunea de a implementa 8acea din */* de la %ranfurt-pe-&ain.

#lterior, s-au înc9eiat acordurile Rusia $ermania )> mai */0 2i respectiv, Rusia "ustro-

#ngaria )> iunie */0. "lianţa s-a destrămat din cau4a diferendelor provocate de cri4a din'alcani )*/?0.

=. 'ismarc a optat atunci pentru o alianţă cu "ustro-#ngaria )/ octombrie */@0, în

care Rusia era considerată adversar. 5ar, după c1ţiva ani )* iunie **0, Rusia este 2i ea

atrasă în această alianţă, pe ba4a faptului că ţarul "lexandru al II-lea nu agrea %ranţa

)republică0.

. (onstituirea Triplicei )*=0 Aripla "lianţă )8uterile (entrale0 a însemnat măsura

cea mai adevărată a geniului de om de stat de excepţie care era 'ismarc. Ba reunea$ermania, "ustro-#ngaria 2i Italia. Cn * Rom1nia a aderat la Aripla "lianţă.

*



3istemul 2i-a descoperit limitele imediat după căderea lui 'ismarc )*@D0. %oarte

cur1nd se va declan2a o amplă cursă a înarmărilor 2i o împărţire a Buropei în două tabere.

(ontele Eeo von (aprivi urma2ul lui 'ismarc 2i %riedric9 von 6olstein au aplicat o

politică dură faţă de Rusia 2i o asumare a conceptului de politică globală )Weltpolitik 0.

5acă 'ismarc a reconstruit permanent ec9ilibrul de fiecare dată c1nd acesta era

ameninţat, urma2ii săi au procedat invers, cultiv1nd sentimentul de nesiguranţă, ameninţare

pentru toate statele, ceea ce automat conducea la conflict, la formarea de coaliţii 2i tabere

adverse. (a re4ultat, Rusia 2i %ranţa au decis să forme4e o alianţă )*@* "lianţa de principiu,

iar în *@= o (onvenţie militară0. 3copul acestei alianţe a evoluat de la menţinerea păcii la

menţinerea ec9ilibrului de forţe )*@@0. "stfel, %ranţa a ie2it din i4olarea impusă de sistemul

creat de 'ismarc, iar $ermania era din nou ;încercuită<, sentiment care nu-i va părăsi

niciodată pe germani.

Cn aprilie *@DF s-a semnat o Antantă cordială între %ranţa 2i &area 'ritanie, iar în

*@D/ s-a semnat 2i acordul între &area 'ritanie 2i Rusia, form1ndu-se, astfel, cealaltă grupare

"ntanta Aripla Cnţelegere.

8e acest fond s-au desfă2urat cri4ele politico-militare încep1nd cu anul *@D?, care au

culminat cu declan2area ră4boiului mondial. Cntre manifestările acestor cri4e reţinem:

*. Cn iunie *@D a fost asasinat "lexandru !brenovici, rege al 3erbiei, simpati4ant al

regimului imperial de la Giena. 8etru I Harag9eorg9evici, care i-a urmat la tron, se ba4a,

dimpotrivă, pe diplomaţia pari4iană 2i încuraja mi2cările naţionaliste.

=. Rusia învinsă în ră4boiul din Bxtremul !rient )*@DF-*@D?0 2i-a redescoperit

vocaţia pentru 'alcani, afirm1nd că are obligaţii morale faţă de ;fraţii< s1rbi, aflaţi sub

ameninţarea Gienei.

"u fost inventariate ? cri4e majore în viaţa internaţională între anii *@D? 2i *@*F:

5ouă dintre ele au fost generate de ambiţii coloniale 2i au opus %ranţa 2i $ermania )1.

Criza marocană (1905-1906 - il9elm al II-lea la îndemnul ministrului de externe, baronul de 6olstein, s-a deplasat în &aroc pentru a-i obliga pe france4i i engle4i să revadăș

în elegerile i să ia în considerare i preten iile germane asupra 4onei. "stfel, în anul *@D?ț ș ș ț

il9elm al II-lea se duce în &aroc cu o navă de croa4ieră i ine discursuri despreș ț

independen a &arocului i despre interesul egal al marilor puteri fa ă de această ară.ț ș ț ț

'erline4ii sunt înc1nta i, dar succesul germanilor este în elător. "re loc conferin a de laț ș ț

"lgesiras )*@D>0, iar marile puteri recunosc suprema ia %ran ei asupra &arocului.ț ț !. " doua

criză marocană durea4ă patru luni )iulie-noiembrie *@**0.Iar trei 2i-au avut originile în spaţiul balcanic, astfel:

=



*. "nexarea 'osniei-6erţegovina )*@D-*@D@0 de către "ustro-#ngaria, ca răspuns la

agitaţiile naţionaliste s1rbe. Giena administra fără a stăp1ni teritoriul 'osniei prin deci4ia

(ongresului de la 'erlin, din */. 3erbia era nemulţumită de acest fapt, dar nu s-a putut

opune acestei provocări, lipsită de sprijinul rus. 7eputinţa Rusiei de a-2i sprijini aliata din

'alcani a creat nedumerire în capitalele europene. Ea 3ant 8etersburg se vorbea de o

;capitulare diplomatică<. 7ici %ranţa n-a venit în sprijinul 3erbiei, nedorind să se aventure4e

în 'alcani. 5reptul, nesperat de u2or, surprin4ător, obţinut de Giena de a administra un

teritoriu din proximitatea sa în 4ona balcanică a introdus o anumită tensiune în interiorul

8uterilor (entrale, întruc1t Italia interesată, la r1ndul ei, de spaţiul balcanic î2i vedea

năruite planurile pentru această 4onă.

=. (ea de-a patra cri4ă )a doua în 'alcani0 cea mai periculoasă s-a concreti4at în

ră4boaiele balcanice din *@*=-*@*. Imperiul !toman stăp1nea întinse teritorii în 'alcani, iar

popoarele care le locuiau trăiau puternice sentimente naţionale 2i nu mai erau dispuse să

suporte asuprirea. $recii, s1rbii, bulgarii trăiau amestecaţi, mai ales în &acedonia, dar 2i în

"lbania, Rumelia, (onstantinopol. Imaginea Imperiului !toman era a unui ;om bolnav<,

aflat în pragul colapsului.

Junii turci, care încercau să salve4e Imperiul, au aplicat o politică naţionalistă care, în

loc să întărească autoritatea statului, a îndepărtat 2i mai mult naţionalităţile care compuneau

această imensă aglomerare de naţiuni cu aspiraţii, tradiţii, mod de organi4are 2i funcţionare,

religii diferite. Cn *@*=, Italia a obţinut de la turci Aripolitania 2i (irenaica, în încercarea

Imperiului !toman de a-2i c12tiga c1ţi mai mulţi prieteni.

5ar colapsul Imperiului avea să se producă din interior. Ea * martie *@*=, 'ulgaria a

înc9eiat un tratat cu 3erbia prin care s-au înţeles asupra unui partaj în &acedonia, sub

arbitrajul Rusiei. $recia 2i &untenegru s-au aliat 2i ele la acest proiect.

(a urmare, la * octombrie *@*=, alianţa somea4ă Imperiul !toman să facă concesii,

ostilităţile se desc9id, iar în urma lor turcii sunt învin2i 2i solicită mediere europeană. Ea *mai *@*, s-a semnat la Eondra Aratatul de pace, care a dat c12tig de cau4ă 'ulgariei, 3erbiei

2i $reciei, amput1nd semnificativ teritoriul european al Imperiului. Impresionate de succesul

facil obţinut, tinerele puteri balcanice se declară nemulţumite de teritoriile primite 2i încep să

se certe între ele. 5in cau4a cererilor exagerate ale 'ulgariei, 3erbia 2i $recia semnea4ă un

Aratat de "lianţă, oblig1nd 'ulgaria să-2i limite4e pretenţiile. 3tatul bulgar decide să

declan2e4e operaţiuni militare contra $reciei 2i 3erbiei, iar &untenegru, Rom1nia 2i Aurcia

sar în ajutorul acestora din urmă.. "tacul bulgar asupra fo2tilor aliaţi a rămas în istorie ca al doilea război balcanic )=?



iunie *@*0. 5upă ce Rom1nia a intervenit în conflict, 'ulgaria s-a declarat învinsă.

Ea *D august *@* s-a semnat Aratatul de 8ace de la 'ucure2ti a2a numita pace

precară, din cau4a numeroaselor probleme care 2i-au am1nat soluţionarea.

Cn urma celor două ră4boaie balcanice, Aurcia a rămas în Buropa doar cu Aracia

!rientală 2i (onstantinopolul.

(onsecinţele acestei cri4e balcanice au fost numeroase. Reţinem c1teva dintre ele:

- ră4boaiele balcanice au conturat mai clar cele două tabere, pregătite să înceapă

ostilităţile: Aripla "lianţă 2i "ntanta

- s-a întărit po4iţia Rusiei în 4onă, în detrimentul "ustro-#ngarie 2i $ermaniei

- în timp ce 'ulgaria 2i Aurcia nemulţumite de soluţia păcii se orientau către Aripla

"lianţă, Rom1nia care făcea parte din ea se îndepărta

- destinderea nu mai repre4enta un obiectiv imediat, întregul efort diplomatic se

concentra pe întărirea alianţelor existente.

II. Criza relaţiilor internaţionale în timpul #rimului Război $ondial

"sasinarea ar9iducelui %ran4 %erdinand mo2tenitorul coroanei 9absburgice a fost

ultima cri4ă din seria celor care au premers marelui ră4boi. "r9iducele a fost asasinat la

3arajevo )'osnia0 de către $avrilo 8rinKip, care făcea parte dintr-o organi4aţie secretă );&1na

7eagră<0, la *?+= iunie *@*F. " fost cel mai plau4ibil pretext pentru cercurile oficiale de la

Giena de a declan2a ră4boiul contra 3erbiei.

3oluţia 8ăcii de la 'ucure2ti )august *@*0 a nemulţumit "ustro-#ngaria: ;8uterile

(entrale nu pot primi Aratatul de la 'ucure2ti ca un aranjament definitiv al c9estiunii

balcanice numai un ră4boi general ne va putea duce la o soluţie convenabilă<.

7ici una dintre cele două tabere politico-militare nu se considerau pregătite să

compromită iremediabil relaţiile dintre ele c9iar dacă acestea erau încordate 2i ba4ate peneîncredere, formal nimic nu era pierdut 2i aparent pacea putea fi salvată.

Bvenimentele s-au petrecut într-o dinamică foarte rapidă, iar oamenii politici au fost

depă2iţi de ele: în urma atentatului, 3erbiei i s-a impus un ultimatum umilitor, imposibil de

acceptat totu2i ea a fost de acord cu aproape toate stipulaţiile lui.

5upă formula ;totul sau nimic<, cancelaria de la Giena nu s-a arătat dispusă la

compromisuri, 2i a declarat ră4boi 3erbiei la *?+= iulie *@*F. Cn ;săptăm1na tragică< au intrat

în conflict, una după alta, toate marile puteri: la *+* iulie, Rusia mobili4ea4ă, iar la *@ iulie$ermania îi declară ră4boi la =D iulie $ermania invadea4ă 'elgia 2i, la =* iulie+ august,

F



declară ră4boi %ranţei la == iulie+F august, &area 'ritanie declară ră4boi $ermaniei la =F

iulie+> august, "ustro-#ngaria declară ră4boi Rusiei.

3ubiectul temei nu impune o tratare de detaliu a faptelor petrecute pe teatrele de

operaţiuni. Reţinem doar c1teva fapte:

"ntanta, cu cele trei state componente a intrat în luptă în vara anului *@*F, secondată

de două state mai mici, 3erbia 2i 'elgia. Cn Bxtremul !rient, Japonia a intrat 2i ea în ră4boi de

partea "ntantei, în august *@*F. Ba era legată de "nglia printr-un tratat )*@D=0 2i fusese

sprijinită în ră4boiul cu Rusia )*@DF-*@D?0.

8uterile (entrale au avut disfuncţiuni încă de la începutul ră4boiului, în sensul că unul

dintre partenerii importanţi, Italia, n-a intrat în ră4boi. Ea fel, Rom1nia a intrat în neutralitate,

2i, în august *@*>, a intrat în ră4boi de partea "ntantei, urm1nd acela2i procedeu ca 2i Italia

)mai *@*?0. Aot în *@*>, 8ortugalia se alătură "ntantei, iar în *@*/ $recia procedea4ă la fel.

Ea r1ndul lor, (entralii au atras de partea lor Imperiul !toman )noiembrie *@*F0 2i 'ulgaria

)octombrie *@*?0. &i2carea cea mai importantă, resimţită ca un 2oc de către (entrali, s-a

reali4at în aprilie *@*/ c1nd 3tatele #nite au decis să se alăture "ntantei.

"ntanta avea mobili4aţi peste *D.?DD.DDD de soldaţi, grupaţi în ==D divi4ii de

infanterie 2i > de divi4ii de cavalerie, în timp ce 8uterile (entrale au mobili4at >.=DD.DDD de

militari, grupaţi în *F divi4ii de infanterie 2i == de divi4ii de cavalerie. 7emţii deţineau

superioritatea în artilerie grea, iar "ntanta deţinea superioritatea navală. 8lanul strategic

france4 ) Planul XVII 0 subestima capacitatea de manevră 2i de concentrare a trupelor germane

2i se ba4a pe colaborarea cu Rusia.

! primă etapă s-a consumat într-o a2a-4isă ;campanie a surpri4elor<, timp de >

săptăm1ni, pe patru fronturi: de Gest )?DD m0, din Blveţia la &area 7ordului !riental, de la

&area 'altică la (arpaţi %rontul 'alcanic, pe 5unăre 2i 3ava în Aranscauca4ia, cu Imperiul

!toman. !peraţiunile au avut un caracter manevrier, forţele fiind dispuse pe spaţii mari.

$ermanii au aplicat ;8lanul 3c9lieffen<. Bl prevedea încercuirea armatei france4e prinmanevre peste teritoriul 'elgiei 2i Euxemburgului. 8lanul nu a reu2it: france4ii au lansat

ofensiva la &arna )?-@ septembrie0 2i au salvat 8arisul.

8e frontul !riental, înaintarea germano austro-ungară a fost oprită foarte repede.

Rusia intră în ră4boi la */ august 2i, după o contraofensivă, stabili4ea4ă frontul.

Cn 'alcani, după F luni de luptă, austro-ungarii n-au reu2it să-i învingă pe s1rbi, care

erau ajutaţi de aliaţii occidentali. 5ar Imperiul !toman a intrat în luptă de partea 8uterilor

(entrale în octombrie noiembrie *@*F 2i, astfel, raportul de forţe s-a modificat în favoarea(entralilor.

?



Cn Bxtremul !rient, Japonia a intrat 2i ea în luptă, la *? august, contra $ermaniei.

%rontul s-a stabili4at peste tot, în decembrie *@*F, a2a înc1t s-a trecut de la războiul de

mişcare la războiul de poziţie.

%n 1915, Italia a întărit tabăra "ntantei, iar 'ulgaria, a intrat în tabăra 8uterilor

(entrale. 3-a sc9imbat tactica, în sensul că germanii au aplicat trategia epuizării: defensivă

în Gest, ofensivă în Bst, pentru a-i scoate din cau4ă pe ru2i.

Ea r1ndul ei, "ntanta a aplicat trategia peri!erică: să ocupe 3tr1mtorile 2i să atragă

$recia 2i Rom1nia în ră4boi.

Ea @ octombrie *@*?, 8uterile (entrale ocupă 'elgradul 2i *?D.DDD de militari s1rbi au

trecut în $recia. (u ajutorul marinei france4e, soldaţii s1rbi au fost transportaţi pe insula

(orfu 2i insulele învecinate. 81nă în aprilie *@*>, trupele s1rbe2ti s-au concentrat în trei

armate, provenind din 3erbia 2i &untenegru 2i din conaţionali veniţi din 3#", (anada,

"merica Eatină 2i "ustralia. Ea r1ndul lorL pri4onierii s1rbi, croaţi 2i sloveni, proveniţi din

armata austro-ungară, au creat două divi4ii care au luptat, în *@*>, în 5obrogea, în cadrul

armatei ruse, ca aliaţi ai rom1nilor.

%n 1916, $ermania a sc9imbat din nou tactica: o!eni"ă #n Vet 2i, astfel, la Gerdun, la

=* februarie *@*>, a început marea bătălie care a durat > luni.

(a o constatare generală, se poate observa că $trategia uzurii a fost un e2ec, iar

obiectivele acesteia nu au fost atinse, în timp ce prin $trategia peri!erică a di"eriunii,

"ntanta a extins ră4boiul în 8alestina, Bgipt, 2i a luat ofensiva la 3alonic 2i în Italia.

%a &'()* augut &+&, Rom-nia a !ot atraă #n război. Rom1nia s-a angajat în ră4boi

într-un moment dificil pentru !ccident. (urtată at1t de (entrali, c1t 2i de "ntantă, Rom1nia a

decis, după doi ani de neutralitate, să se alăture "ntantei. Cn prealabil, 'ucure2tii semnaseră

un acord cu Italia )septembrie *@*F0 prin care se convenea asupra unei atitudini comune faţă

de ră4boi, 2i un alt acord cu Rusia )septembrie *@*F0 prin care reu2ea să obţină garanţii pentru

satisfacerea idealului său naţional în situaţia că va răm1ne neutră.Ea F+*/ august *@*>, I.I.(. 'rătianu semnea4ă două documente extrem de importante:

o con"enţie politică, cu ambasadorii %ranţei )3aint "ulaire0, &arii 'ritanii )3ir $eorge

'arclaM0, Italiei )(arlo %asciotti0 2i Rusiei )Ho4iel 8olevsi0, acreditaţi la 'ucure2ti, 2i o

con"enţie militară, în calitate de ministru de Ră4boi, cu ata2aţii militari ai acestor ţări.

(onvenţia politică )/ articole0 garanta integritatea teritorială a Rom1niei 2i recuno2tea dreptul

acesteia de a uni teritoriile locuite de rom1ni între Aisa, 8rut, 'anat, p1nă la 5unăre.

(onvenţia militară )*/ articole0 stabilea că armata rom1nă va ataca "ustro-#ngaria la*?+= august *@*> )la 4ile după ofensiva de la 3alonic0, concomitent cu o demonstraţie

>



organi4ată de Rusia în 5obrogea cu două divi4ii de infanterie 2i una de cavalerie. "ntanta se

angaja să livre4e Rom1niei 4ilnic DD de tone de materiale de ră4boi.

Cn campania anului *@*> aliaţii reu2esc să-2i onore4e promisiunile, dar Rom1nia

pierde teritorii importante, inclusiv 'ucure2tii, însă stabili4ea4ă frontul abia la începutul

anului *@*/, în sudul &oldovei. "rmata rom1nă a fost nevoită să lupte pe două fronturi, at1t

în nord, c1t 2i în sud.

III. &e'ecţiunea ruă )i impactul ei aupra poziţiei Rom*niei în război

5ouă evenimente cu valoare deosebită s-au petrecut în desfă2urarea ră4boiului în anul

*@*/. Cn primul r1nd, intrarea 3#" în ră4boi, în aprilie, de partea "ntantei, eveniment care a

produs un 2oc în tabără (entralilor 2i multe speranţe în tabăra "ntantei. Cn iunie *@*/, un mic

contingent american a fost trimis în %ranţa, dar efectivele au crescut constant, astfel că, la

sf1r2itul ră4boiului, în Buropa erau două milioane de soldaţi americani.

(elălalt eveniment, înregistrat ca un succes al (entralilor, a fost înc9eierea

"rmistiţiului de către 8uterea sovietică instaurată în Rusia la =? octombrie+/ noiembrie *@*/.

Cn acest fel, a devenit posibil ca întregul potenţial militar al (entralilor să fie dirijat pe frontul

de vest, împotriva %ranţei 2i "ngliei.

5atorită defecţiunii ruse, în ciuda victoriilor obţinute de armata rom1nă în vara anului

*@*/ la &ără2ti, &ără2e2ti 2i !itu4, Rom1nia a fost în situaţia să încete4e lupta, fiind complet

i4olată. Ea r1ndul ei, armata italiană era înfr1ntă, iar (orpul Bxpediţionar de la 3alonic era în

descompunere, astfel că iniţiativa aliaţilor în 'alcani era compromisă.

8ropunerile pre2edintelui ilson făcute beligeranţilor, în decembrie *@*>, n-au primit

răspuns favorabil fiecare tabără răm1nea pe po4iţiile sale, de2i combatanţii erau epui4aţi.

8acea separată de la 'restEitovs ) martie *@*0, semnată de noile autorităţi

bol2evice, a repre4entat un succes notabil pentru (entrali. Rom1nia a fost silită de împrejurărisă semne4e 2i ea pacea separată cu 8uterile (entrale, la / mai *@*. 8ractic, Rusia 2i Rom1nia

erau scoase din luptă. !pt1nd pentru pace separată, noile autorităţi de la &oscova sperau într-

o pace !ără ane/iuni, dar realitatea s-a dovedit mai complexă. Rusia era obligată să

demobili4e4e complet, să de4arme4e navele de ră4boi, pierdea /D.DDD mp 2i ?>.DDD.DDD de

locuitori. %inlanda î2i căpăta independenţa, iar #craina forma un stat separat, dependent de

$ermania, în aceea2i situaţie ca ţările baltice 2i teritoriile polone4e. Rusia pierdea, în favoarea

Aurciei, c1teva puncte strategice: 'atum, "rdagan 2i Hars. Rusia avea, totu2i, nevoie de pace pentru a-2i putea consolida regimul politic comunist supus unor încercări grele, at1t din

/



interior c1t 2i din afară.

Cncă de la începutul anului *@*/, în imensitatea spaţiului rus aveau loc evenimente

cruciale. Aotu2i, guvernul rom1n spera că problemele vor fi re4olvate 2i că armata rusă î2i va

păstra capacitatea combativă, iar Herensi va reu2i să ţină evenimentele sub control.

Rusia rămăsese pentru Rom1nia singurul canal de legătură cu aliaţii. 5oar prin Rusia,

pe itinerarii lungi 2i neasigurate, se făcea aprovi4ionarea frontului rom1nesc. "ici a fost

evacuat te4aurul rom1nesc, pentru protecţie 2i siguranţă )peste * miliard lei aur0 2i dispus în

c1teva locaţii din &oscova. Aot aici au fost evacuate c1teva întreprinderi rom1ne2ti, iar la

!dessa erau gă4duite numeroase personalităţi rom1ne, > nave de pasageri, nave comerciale,

2lepuri, remorc9ere etc. 8e vec9iul teritoriu rus, în 'asarabia mai ales, erau multe ba4e de

aprovi4ionare ale armatei rom1ne, în timp ce pe teritoriul liber al Rom1niei )în &oldova0 erau

peste un milion de militari ru2i cuprin2i de anar9ie.

Eovitura de stat bol2evică din =? octombrie+/ noiembrie *@*/ 2i deci4ia noilor

autorităţi de a ie2i din ră4boi, fără acordul sau consultarea aliaţilor, a avut consecinţe imediate

asupra întregului ră4boi.

Nedinţa (onsiliului de &ini2tri din F decembrie *@*/, care s-a desfă2urat sub

conducerea Regelui, a decis ca Rom1nia să semne4e "rmistiţiul cu 8uterile (entrale, iar

generalul 8re4an a fost abilitat să negocie4e 2i să semne4e acest act. "rmistiţiul s-a semnat la

%oc2ani, la @ decembrie *@*/, iar la =* decembrie *@*/ cei patru mini2tri aliaţi acreditaţi la

Ia2i întocmesc 2i înaintea4ă o 0otă comună către I.I.(. 'rătianu în care recunosc necesitatea

"rmistiţiului.

Ea 8etrograd, puterea sovietică a decis, în replică, să rupă relaţiile cu Rom1nia.

8rin Revoluţia bol2evică din *@*/ întregul front !riental a fost de4organi4at. 8acea

separată semnată de Rusia a obligat Rom1nia să siste4e operaţiile militare împotriva 8uterilor

(entrale. 'rătianu a considerat de datoria lui să demisione4e din funcţia de prim-ministru.

Regele l-a numit pe generalul "lexandru "verescu să forme4e un nou guvern, în speranţa că prestigiul generalului îi va pune în situaţia pe responsabilii militari germani să negocie4e cu

mai multă înţelegere pacea. Ea ?+* februarie *@*, &acensen a avut o primă înt1lnire cu

"verescu, la 'uftea, preci41ndu-i acestuia că prima c9estiune care trebuie reglementată este

c9estiunea dinastiei alungarea lui %erdinand. "verescu a răspuns că această c9estiune

trebuie exclusă, întruc1t el a depus jurăm1nt în faţa regelui 2i nu-l poate trăda. Ea insistenţa lui

"verescu, care a mers p1nă la a cere o audienţă Haiser-ului, nemţii au acceptat ca %erdinand

să răm1nă pe tron.8entru a facilita negocierile, "verescu a demisionat, la r1ndul lui )=/ februarie+**



martie0, 2i s-a constituit un guvern filogerman, condus de "lexandru &arg9iloman. 3peranţa

pusă în acest guvern, în sensul că el putea obţine condiţii mai bune în timpul negocierilor, s-a

dovedit ilu4orie.

Ea =F aprilie+/ mai *@*, &arg9iloman a semnat Aratatul de pace cu 8uterile (entrale

în sala de la (otroceni în care se semnaseră, cu doi ani înainte, (onvenţiile de intrare a

Rom1niei în ră4boi de partea "ntantei.

(ondiţiile păcii erau extrem de grele: ** de comune cu peste /D.DDD locuitori din

4ona muntoasă erau cedate "ustro-#ngariei, 5obrogea era ocupată 2i jumătatea sudică trecea

în stăp1nirea 'ulgariei, iar jumătatea nordică trecea în stăp1nirea comună a (entralilor.

$ermania păstra monopolul asupra petrolului timp de @D de ani, regimul de ocupaţie răm1nea

în funcţiune în !ltenia 2i &untenia, iar &oldova 2i 'asarabia răm1neau în administraţia

guvernului rom1n de la Ia2i.

8acea a fost ratificată de 8arlamentul ;obţinut< de guvernul &arg9iloman, dar nu a

fost sancţionată de suveran, astfel că nu avea valoare juridică. %ranţa, "nglia, 3#" 2i Italia au

declarat că pacea semnată de Rom1nia este un dictat, este potrivnică principiilor pentru care

se ducea ră4boiul 2i este nulă de drept.

Aotu2i, mai t1r4iu, aliaţii i-au imputat Rom1niei că a semnat pacea separată 2i vom

vedea că delegaţia rom1nă la (onferinţa de 8ace de la 8aris a avut de depă2it numeroase

dificultăţi.

5efecţiunea rusă, care s-a concreti4at în desprinderea 'asarabiei, a permis rom1nilor

basarabeni să decidă unirea cu Rom1nia. "stfel, proiectul curentului germanofil din Rom1nia

prindea contur în mod nesperat.

8rin semnarea păcii separate, Rom1nia ie2ea din categoria ţărilor aliate 2i asociate 2i

intra în categoria neutrilor. "bia la sf1r2itul anului *@*, po4iţia oficialilor aliaţi se sc9imbă 2i

decid să recunoască Rom1niei statutul de aliat, pe considerentul că a reluat lupta la *D

noiembrie *@*, înainte )cu o 4i0 de "rmistiţiul de la Ret9ondes )** noiembrie0, însărecunoa2terea calităţii de aliat nu s-a făcut pe ba4a Aratatului de "lianţă din *F august *@*>.

@

Curs romania in relatiile internationale

Documents

Transcript of Curs romania in relatiile internationale