Curs Politici Macroeconomice

7/25/2019 Curs Politici Macroeconomice

1/16

PIATA VALUTARA si POLITICA VALUTARAPiata valutara este o parte a pietei monetare inter. Pe piata valutara se tranzactioneaza monedele

diferitelor state si deasemenea devizele internat. reprez de cambii, bilete de ordin si alte mijloace deplata.

Nu este localizata- tranzactiile se desfasoara in diverse puncte de pe glob.

Este o piata continua tranzactiile se desfasoara fara intrerupere; Este o piata interbancara tranzactiile se realizeaza prin intermediul bancilor. Bancile pot

actiona atat in cont propriu cat si in contul si interesul clientilor lor. Nr de ag eccare actioneaza pe aceasta piata este f mare iar gradul de transparenta este f ridicat,

ceea ce face sa se asemene f mult cu concurenta perfecta; Este o piata dualadeoarece tranzactiile pot rezulta atat ca urmare a necesarului determinat de

operatiunile internationale cu capitaluri, cat si de nevoile care rezulta din relatiile de comert esterior-import si export.

Pe piata valutara se formeaza piata de schimbcare se poate determina in 2 moduri Cu autorul cotarii directe- cursul de sc!imb este direct care reprezinta nr de unitati monetare

nationale carerevin unei unitati monetare straine. Cu autorul cotarii indirecte se determina cursul indirect care arata nr de unitati monetare

straine care revin unei unitati monetare nationale."aloarea internationala a unei monede se determina ca un curs de schimbmediu ponderat, adica

se inmultesc diferitele cursuri de sc!imb ale monedei respective cu ponderea pe care o are fiecare tarain comertul exterior.

#ursul poate fi nominal sau real. #ursul real se determina inmultind cursul nominal cu raportuldintre indicii de pret din cele 2 tari.

#ursul poate fi o!icialcare este calculat de Banca $ationala sau poate fi un curs de piata, care seformeaza liber pe baza raportului dintre cererea si oferta de valuta. #ursul de piata este influentat si dealti factori rata dobanzii si rata inflatiei.

Pana in %&'( majoritatea cursurilor de sc!imb erau fixe. )arile *+ aveau dreptul sa variezecursul de sc!imb doar in limita - % din valoarea interioara. /upa %&'( toate tarile au trecut lacursuri variabile care se numesc "LOTANTE#

Pana in %&'(, valoarea unei monede in raport cu alta moneda nationala se stabilea pe bazacontinutului in aur a celor 2 monede. #resterea sau scaderea valorii unei monede se numeare$alorizaresau devalorizare. /upa %&'( valoare unei monede in raport cu alta moneda straina s-astabilit repornind de la raportul intre puterile de cumparare a celor 2 monede. n acest caz se folosesctermenii de APRECIEREsi /0P10#010.

Piata $alutara are % segmente& Piata la 'TLpe care tranzactiile se efectueaza in maximum 2 zile lucratoare si la cursul realizat

in momentul respectiv.

( Piata la termenpe care tranzactiile se efectueaza in termen de maxim %2 luni in baza unuicontract inc!eiat in prezent, in care sunt prevazute sumele tranzactionate si cursul de sc!imb.)ranzactia efectiva se face ulterior cand cursul de pe piata poate sa fie diferit de cel din contract. cestlucru creaza posibilitatea speculei. tunci cand cursul creste, operatiile speculative sunt A LA)AU*Eca si pe piata financiara, iar cand cursul scade, operatiile sunt A LA 'AI*E#

n general se constata ca cursul la termen este mai ridicat decat cel la vedere. 3 prima explicatieeste ca gradul de risc pe aceasta piata este mai mare iar agentii economici doresc sa se protejezeimpotriva modificarii valorii monedelor nationale in sensul scaderii acestora din cauza inflatiei.

Bancile nationale din fiecare tara actioneaza asupra cursului de sc!imb in dorinta de a realizaec!ilibrul extern si de a proteja valoarea monedei nationale in raport cu monedele straine.

CUR*UL O"ICIAL este valabil o zi lucratoare si are caracter orientativ pt celelelte banci.

#ursul celorlalte banci oscileaza in jurul cursului oficial.


2/16

Raportul de schimbreprezinta o egalitate intre doua cantitati de moneda nationala diferite,egalitatea fiind stabilita pe baza puterii de cumparare a celor doua monede nationale.Paritatea puterii de cump descrisa prin raportul de sc!imb repr puterea de cump externa a unei monede.

Puterea de cump interna este cea pe care se sc!imba diferite unitati monetare straine pe unitatimonetare nationale, iar piata valutara inter este cea pe care se sc!imba diverse unitati mon intern intre

ele. IN*TRU+ENTE ,E POLITICA VALUTARA1eglementarea sc!imburilor valutare de catre Banca nationala. n acest fel se actioneaza asupra

cererii respectiv ofertei de valuta care la randul lor influenteaza cursul de sc!imb.3 crestere a cantitatii de moneda nationala revine unei unitati monetare straine care reflecta o

depreciere a monedei nationale. +odificarea ofertei pe piata valutara se poate realiza si prin vanzarea-cumpararea de valuta de catre Banca $ationala.

,EPRECIEREA VOITA A +ONE,EI are doua efecte E!ectul pretcare se manifesta imediat prin cresterea preturilor marfurilor importate si reducerea

preturilor marfurilor exportate. Prin urmare cresc c!el) facute pt importuri si scad veniturilor obtinutede pe seama exporturilor.

Crearea si agra$area de!icitului balantei de plati e-terne. Pe termen mediu se manifesta al 2-lea efect care se numeste efectul venit, care se manifesta prin cresterea volumului de bunuri exportatecare devin relativ mai ieftine decat inainte si reducerea volumului de bunuri importate care sunt din cein ce mai scumpe. n acest fel, c!eltuielile pt importuri incep sa se reduca iar veniturile obtinute de peurma exportului cresc. 4oldul balantei de plati externe devine pozitiv si se afla in crestere.

E!ectele bene!icesunt anulate pe termen lung din cauza cresterii inflatiei importate. Bancanationala poate actiona asupra cursului de sc!imb pentru a modifica ratele dobanzii.

0fectele combinate ale modificarii cursului de sc!imb si ratei dobanzii au fost descrise de 2economisti +ondel si *leming. /aca la un moment dat creste cererea externa pt produsele unei tari,activitatea economica interna se dezvolta, creste productia, iar pentru aceasta agentii economici internicresc cererea de credite pentru investitii.

#resterea cererii pe piata monetara determina cresterea ratei dobanzii. ceasta inseamna camoneda nationala devine mai tentanta si mai puternica, cresc investitiile straine din interiorul tarii sifluxurile de capital dinspre exterior catre interior. Pe termen mai lung insa , vor creste preturile

produselor realizate pe piata interna eoarece creditele pt investitii vor fi din ce in ce mai scumpe.ceasta va determina ulterior o reducere a cererii externe pt produsele interne.

n etapa in care productia interna creste, creste si gradul de ocupare a fortei de munca, aceastafiind considerata o modalitate de a exporta somaj. 5n efect asemanator se realizeaza prin crestereac!eltuielilor publice sau reducerea fiscalitatii care determina cresterea productiei interne.n situatia in care Banca #entrala decide cresterea masei monetare aflata in circulatie, rezulta reducerearatei dobanzii, ca urmare a cresterii ofertei pe piata monetara. /e aici rezulta ca moneda nationala

devine mai putin tentanta pt straini si cresc fluxurile de capital strain catre exterior, capitalul strain iesedin tara, ceea ce duce la o scadere a productiei si deteriorarea activitatii interne.E"ECTELE 'ENE"ICE ale deprecierii monedei nationale se pot realiza in practica numai daca

tarile respective se afla in faze diferite ale ciclului economic. )arile aflate in recesiune trebuie sadecurga la deprecierea monedei nat care determina cresterea volumului activitatii economice interne,iar productia realizata de aceste tari va fi comparata de tarile care au mai multe disp banesti si se aflaintr-o faza de crestere a ciclului ec.

Piata muncii si politica ocupariiPe piata muncii se intalnesc cererea si oferta de munca, iar pretul este reprezentat de salariu.

Echilibrulpe piata muncii depinde de nivelul veniturilor firmei, de nivelul sau volumul ocupariisi de productivitatea muncii. 4e pot defini ( tipuri de ec!ilibru


3/16

Echilibrul intern egalitatea dintre cererea si oferta de munca Echilibrul structural realizarea egalitatii dintre cerere si oferta pe categorii de populatie

grupate pe diferite criterii profesie sau nivel de pregatire, rasa, sex, etc. Echilibrul !unctional- nivel al ocuparii aflat in corelatie cu necesarul de forta de munca stabilit pe

baza unui anumit nivel al productie dorit.

n situatia in care pe piata muncii oferta este mai mare decat cererea de munca apare fenomenulde subocupareiar salariile tind sa scada.n situatia inversa, cand oferta este mai mica decat cerera, apare fenomenul de supraocupare, iar

salariile tind sa creasca deoarece forta de munca este rara si scumpa.#and cererea este egala cu oferta ec!ilibru.n situatia de supraocupare, firmele pot sa angajeze forta de munca in plus, fie sa caute modalitati

de a creste productivitatea muncii.numiti economisti sustin ca realizarea ec!ilibrului pe piata muncii repr o conditie esentiala pt

realizarea cresterii ec.n teoria 6e7nesiana, nivelul productiei si al venitului depind de volumul ocuparii care la randul

sau depinde de consum si investitii. 0c!ilibrul pe piata muncii depinde in consecinta de nivelul

consumului, de inclinatia marginala spre consum si nivelul investitiilor. lti economisti considera caec!ilibrul pe piata muncii este o stare ideala care nu se va putea realiza niciodata in practica. ltieconomisti 89a7e6, 9ic6s: considera ca realizarea ec!ilibrului pe piata muncii reprezinta un fenomennegativ deoarece determina accentuarea inflatiei.

Curba Philips, in forma sa initiala descria corelatia inversa dintre rata somajului si nivelulsalariilor. dica, atunci cand somajul este redus, salariile tind sa fie mai ridicate si sa creasca intr-unritm mai activ decat productivitatea muncii. #and somajul este mare, salariile sunt mai reduse si crescmai incet decat productivitatea muncii.

doua forma a curbei P!ilips demonstreaza corelatia inversa dintre rata somajului si rata inflatiei.tunci cand somajul etse mai mare, rata inflatiei este mai redusa deoarece pe de o parte firmele avandangajati mai putini isi pot reduce costurile salariale sau le pot mentine la acelasi nivel, drept urmare nuau voie nu au voie sa creasca preturile. Pe de alta parte somerii au venituri mai reduse drept pt carereduc cererea agregata.

n ultimele ( decenii s-a constatat aceasta teorie insa nu se mai verifica in practica intrucat inperioadele de recesiune economica, atat rata inflatiei cat si rata somajului au valori ridicate, iar invalori de expansiune se reduc.

tunci cand piata muncii se afla in echilibru, somajul nu dispare in totalitate in special din cauzapersoanelor care au un loc de munca insa se afla in cautarea unui alt loc de munca unde spera sagaseasca conditii mai bune.

4e considera ca exista echilibru pe piata muncii, daca rata somajului e mai mica de . 1ata deec!ilibru a somajului se numeste rata naturala a somajului. 4e considera ca aceasta cuprinde si somerii

voluntari.*omaulpoate sa apara fie prin cresterea ofertei de munca datoriita cresterii noii generatii, fie dincauza pierderii locului de munca de catre populatia ocupata.

4omajul se poate caracteriza cu autorul indicatorilorA#.# Ni$elul absolut repr nr de someri.

*omeriisunt persoanele care se afla in limitele legale de varsta, sunt apte de munca, doresc sa seangajeze, au depus cereri la institutii specializate, nu gasesc loc de munca si pot incepe lucrul imediat.n aceasta categorie se includ persoanele care au loc de munca dar au depus cerere pt unul mai bun sise exclud persoanele care nu au un loc de munca, dar nu au depus cerere.

%# Ni$elul relati$- rata somajului se poate calcula in 2 moduri


4/16

- se imparte nr de someri la populatia activa disponibila . /eoarece nr de someri este inclus in aceastapopulatie, rezulta ca rata somajului este calculata ca raport de tipul parte supra intreg. 0ste mai micadecat % sau %


5/16

n cadrul statelor membre, politicile fiscala si monetara au un efect mult mai important pe planintern decat la nivelul ansamblului. ?a acest nivel al ansamblului, cele mai importante politici se referala reglementarea functionarii mecanismelor pietei.

3 problema importanta o reprezinta stabilirea unui raport optimintre importanta acordatadomeniului economic in raport cu cel politic si asigurarea unui mod democratic de functionare a

institutiilor europene. #ele mai importante sunt #omisia 0uropeana, #onsiliul 0uropean si Parlamentul0uropean care colaboreaza cu toate tipuri de ag ec din toate tarile membre.5n rol important la nivel european il are deasemenea 'anca centrala Europeanaale care ocupari

principale se refera la determinarea modului optim de interventie a statului in ec si la flexibilizareapietei muncii. /e asemenea B#0 are dreptul sa sanctioneze guvernele statelor membre.

n ultimii ani s-au accentuat tendintele de globalizareprin care economiile nationale devin totmai strans legate intre ele. n acest mod se transmit mai usor atat efectele pozitive cat si cele negative./e ex cresterea ratei dobanzii intr-o tara va influenta direct si indirect ratele dobanzii din toate celelaltetari, influentand prin acestea toate cursurile de sc!imb, volumul comertului exterior si PB la nivelmondial.

5n rol important il are internationalizarea pietelor de capitalcare influenteaza intreaga act ec

datorita modulu rapid si usor cu care se transfera disponibilitatile banesti de la o tara la alta.4-a observat ca tendinta ca gospodariile prefera active financiare din interiorul tarii in timp ce in

timp ce marile firme, corporatii si bancile cauta sa obtina profituri cat mai mari in principal pe seamaunor active financiare ac!izitionate pe exterior.

n conditiile in care cursurile de sc!imb erau fixe, bancile centrale nationale aveau un rol fimportant in ec!ilibrarea contului de capital al balantei de plati externe. nterventia bancilor centrale sereferea la vanzarea-cumpararea de valuta.

In prezent, cursurile fiind flexibile, banca centrala nu mai poate avea un rol important, aceastarealizandu-se in principal pe seama tranzactiilor valutare facute de agentii economici privati.

4ituatia balantei de plati externe depinde in afara de contul de capital de volumul comertuluiexterior, adica de balanta situatiei comerciale.

@radul de econ se apreciaza pe baza ponderii in PB. n 3landa aceasta pondere esre f mare iar45 ae %


6/16

/aca rata dobanzii este mai mica decat nivelul de ec!ilibru corelat cu valorile dobanzilorinternationale atunci capitalul migreaza spre exterior si ajunge la un deficit al .. de capital.

/aca venitul national este mai mic decat nivelul de ec!ilibru atunci oferta este mai redusa decatcererea si in paralel se inregistreaza somajul.

Prin relatiile economice internationale se transfer intre tari anumite componente ale cererii

respectiv ale ofertei globale.Pentru ca aceste transferuri sa conduca la ec!ilibru este necesar ca statele sa se gaseasca in fazediferite ale ciclului economic.

TEORII PRIVIN, INTERVEN6IA *TATULUI 7N ECONO+IEntervenAia statului n economie presupune un ansamblu de mCsuri n special n

domeniul economic Di social care vizeazC reducerea dezec!ilibrelor Di realizarea bunCstCriieconomico-sociale.

Primele teorii referitoare la intervenAia statului n economie se regCsesc n doctrinamercantilist8.4tatul trebuia sC urmCreascC prin mCsurile de politicC economicC protecAionistCdezvoltarea activitCAii agenAilor economici interni Di realizarea unui excedent al balanAeicomerciale.

En secolul %F apare doctrina !iziocrat8reprezentanAii acesteia fiind mpotrivaintervenAiei statului n economie deoarece considerau cC economia se autoregleazC prinfuncAionarea liberC a pieAelor ajungGndu-se astfel la ec!ilibru economic Di la bunCstareatuturor agenAilor economici.

5lterior, reprezentanAii clasicismului economicadmit intervenAia statului n economien principal pentru a colecta impozitele pentru ntreAinerea aparatului administrativ Di aarmatelor, un element important fiind asigurarea securitCAii Di justiAiei sociale.

Totalitarismul economiccuprinde teoriile opuse clasicismului, statul implicGndu-sedirect n activitatea economicC Di subordonGndu-Di voinAa agenAilor economici individuali.


7/16

Entre aceste douC extreme s-au dezvoltat n secolul 2< anumite curente de gGndire maiimportante reprezentanAii acestora recomandGnd o intervenAie a statului n economie mai

puternicC n special pe cale indirectC.9e:nesism;ul, n care rolul cel mai important n ec!ilibrarea cererii cu oferta globalC

l deAin investiAiile."ariabilele economice monetare au o influenAC nsemnatC asupra

variabilelor reale.+onetarismul8+ilton *riedman: n care moneda este consideratC principalul elementcare determinC dezec!ilibrele economice, atunci cGnd creDterea masei monetare nu estecorelatC cu creDterea producAiei naAionale exprimate n general prin PB.#el mai important roln atenuarea dezec!ilibrelor l au mCsurile pe care le ia statul veniturilor, preAurilor, credituluiDi economisirii.

*inteza neoclasic88Paul 4amuelson: recomandC mbinarea mCsurilor de politicCeconomicC luate de stat la nivel macroeconomic cu asigurarea libertCAii Di dezvoltCrii agenAiloreconomici privaAi individuali.1ealizarea ec!ilibrului dintre cererea si oferta agregate asigurCrealizarea creDterii economice, stabilitatea preAurilor Di creDterea gradului de ocupare a forAeide muncC.

Curentele post sau neo


8/16

funcAionarea armatelor Di colectarea impozitelor.En prezent existC cGteva modalitCAi maiimportante care se regCsesc n toate statele nsC rolul lor poate sC difere de la o AarC la alta saude la o perioadC la alta.

Obiecti$ele urm8ritesunt realizarea creDterii economice, a stabilizCriimacroeconomice, realizarea stabilitCAii preAurilor, reducerea Domajului, reducerea datoriilor

externe publice Di ec!ilibrarea balanAei comerciale Di a celei de plCAi externe.Principalele modalit8>i de inter$en>iesunt%.*istemul de impozite =i ta-eprin care statul influenAeazC volumul producAiei Di consumulinfluenAGnd veniturile agenAilor economici;2.Cheltuielile publicecare sunt fCcute fie pentru dezvoltarea unor activitCAi, fie reprezintCtransferuri fCra contraprestaAie cCtre ceilalAi agenAi economici.Ponderea c!eltuielilor publice n

produsul naAional este un indicator care aratC gradul de implicare a statului n economie;(.Prin intermediul institu>iilor publiceDi a ntreprinderilor publice;H.Prin intermediul program8rii economicecare are caracter orientativ Di care se referC ladomeniile cele mai importante ale vieAii economice cum ar fi alocarea eficientC aresurselor,dezvoltarea anumitor ramuri de interes strategic, diminuarea externalitCAilor

negative, alegerea unui anumit sistem de contabilitate naAionalC sau a unor anumitor tipuri demodele de creDtere economicC Di dezvoltare.

ROLUL ECONO+IC AL *TATULUI0conomistul )imbergen defineste rolul economic al statului ca fiind reprezentat de realizarea unui

optim al bun8st8rii.Pentru a realiza aceastC bunCstare statul trebuie sC gCseascC o modalitate dealocare a resurselor disponibile astfel ncGt sC transforme preferinAele individuale ntr-un optim al

bunCstCrii generale.7n economiile tradi>ionalen care nu existau acumulCri mari de capitaluri transformarea

preferinAelor individuale n bunCstare socialC se realiza prin funAionarea liberC a pieAei.7n economiile modernestatul se implicC din ce n ce mai mult n economie iar transformarea

preferinAelor individuale n bunCstare socialC nu se mai poate face simplu Di direct ci presupune luarean considerare a opAiunilor grupurilor sociale, respectiv ale colectivitCAilor.

ntervenAia statului are atGt o componentC economicC cGt Di una politicC. Componenta economic8

se referC la alocare resurselor astfel ncGt sC fie stimulatC dezvoltarea agenAilor economici privaAi DifuncAionarea mecanismelor pieAei.Componenta politic8presupune realizarea unui sistem de instituAiidemocratice care sC urmCreascC buna funcAionare a sistemului economic Di sC asigure corectareadezec!ilibrelor grave cu care se confruntC economiile naAionale.

/e-a lungul timpului au existat diferite concepAii privind modul Di gradul de implicare alstatului.#ele douC concepAii extreme total opuse sunt.#Concep>ia monist8care considerC cC statul este un factor exogen sistemului economic Di care Diimpune voinAa din afarC.ceastC concepAie a fost preluatC Di n cadrul economiilor centralizate.%#Concep>ia pluralis8care considerC statul ca fiind un agent economic care constituie oferta totalC de

bunuri Di servicii publice fiind reprezentat de @uvern.#ererea pentru aceastC ofertC provine de lapopulaAie.

En cadrul intervenAiei stautului n economie apar anumite imper!ec>iunideterminate de o serie defactori dintre care cei mai importanAi ar fi


9/16

dificultatea de a determina cu precizie mCsurile cele mai potrivite, dificulatea de a pune n practicC aceste mCsuri 8uneori c!iar imposibilitatea de a le pune n

practica: birocraAia.

Entre diferitele categorii de mCsuri puse n practicC de stat pot exista anumite contradicAii ceea ce

nseamnC cC intervenAia ntr-un domeniu poate avea efecte pozitive n domeniul respectiv Di efectenegative n alte domenii.4pre exemplu o politicC de redistribuire a veniturilor poate fi n avantajulagenAilor economici consumatori Di n dezavantajul investitorilor ceea ce are efecte negative asupracreDterii economice.

Ialdor defineDte ca obiecti$e principale ale inter$en>iei statuluin economie creDtereaeconomicC, ocuparea, stabilitatea preAurilor Di ec!ilibrul extern.

En ultimii ani s-au conturat ( tipuri mari de economii care se referC la rolul statului n economie..# Analiza economiei bun8st8rii, aici statul are rolul de a reglementa problema externalitCAilor,

de a acorda subvenAii agenAilor economici producCtori, de a favoriza circulaAia informaAiei de aredistribui ec!itabil veniturile.

%# Analiza rela>iilor de negocieredintre agenAii economici.ici statul trebuie sC aibe rolul de a

intermedia negocierile ntre diferite grupuri de agenAi economici considerGndu-se cC nAelegerile ntreaceste grupuri asigurC cea mai bunC funcAionare a mecanismului economic.4e referC n primul rGnd larelaAiile industriale de tip neocorporatist.

0# Analiza neo


10/16

-politici structurale care sunt pe termen mediu Di lung Di care urmCresc corectarea dezec!ilibrelorgrave care se manifestC n cadrul economiilor naAionale.

En funcAie de amploarea lor existC-politici speci!ice care se referC la anumite sectoare economice sau la anumite variabile economice;-politici globale care se referC la majoritatea sectoarelor sau variabilelor economice.

En funcAie de obiectul lor existC;politici de stabilizare a pre>urilor prin care se urmCreDte n primul rGnd reducerea inflaAiei;;politici de relansare care se referC la stimularea cererii globale, in special prin acAiuni asupramodului de redistribuire a veniturilor;;politici bazate pe o!ert8 care se referC la stimularea ofertei pentru realizarea creDterii economice Dia stabilizCrii macroeconomice.En acest caz se acAioneazC n principal asupra factorilor de producAiemuncC Di capital.

Politicile economice tradi>ionalese bazeazC pe teoria 6e7nesianC Di cuprind pe de o parte politicabugetarCDi fiscalC Dipe de altC parte politica monetarC.?a acestea s-au adCugat n timp politicireferitoare la ocuparea forAei de muncC, la relaAiile concurenAiale, politici financiare Di deasemenea

politicile care reglementeazC relaAiile economice externe, n principal cele de comerA exterior.

POLITICA "I*CAL? @I 'UETAR?Principalul instrument de politic fiscalC l reprezintC impozitele =i ta-elepercepute de stat de la

ceilalAi agenAi economici. mpozitele Di taxele au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor bugetare,putGnd sC ajungC c!iar pGnC la 'ionar8. 0ste posibil ca anumite efecte sC se obAinC ndomeniul fiscal nu ca rezultat direct al unor mCsuri de politicC fiscalC ci ca rezultat al unor mCsuri depoliticC economicC ntreprinsC n alte domenii, n acest caz vorbim despre o politic8 automat8#

En situaAia n care statul doreDte sC atenueze inflaAia trebuie sC acAioneze diferit asupraconsumatorilor, respectiv producCtorilor deoarece inflaAia nseamnC existenAa unei cereri n excessrezultC cC statul trebuie sC reducC cererea de consum, ceea ce se realizeazC prin creDterea impozitelor

percepute de la consumatori Di pe de altC parte trebuie sC stimuleze oferta, ceea ce se realizeazC prinreducerea impozitelor Di taxelor percepute de la producCtori.

Presiunea !iscal8reprezintC raportul dintre volumul impozitelor Di taxelor Di PB. 1educereaexcesului de cerere agregatC se numeDte de!la>ie. ,ezin!la>iase produce atunci cGnd scad preAurile

bunurilor Di serviciilor, ceea ce nseamnC o reducere a indicelui general al preAurilor, bunurilor Di

serviciilor de consum.


11/16

En ACrile dezvoltate predominC impozitele pe consum Di pe veniturile societCAilor cu o pondere ntre2>-H


12/16

%.+etoda automat8-nseamnC stabilirea veniturilor Di c!eltuielilor dintr-un an pe baza valorilornregistrate n ultimul an al cCrui exerciAiu s-a nc!eiat deja.2.+etoda maor8rii sau diminu8rii-nseamnC cC veniturile Di c!eltuielile dintr-un an se determinC cuajutorul unei previziuni realizatC pe baza unui Dir de date referitor la ultimii > ani.0#+etoda e$alu8rii separate a tuturor capitolelor =i subcapitolelor de $enituri =i cheltuieli Bn

!unc>ie de obiecti$ele propuse pentru anul respecti$#0xistC douC metode de ec!ilibrare a bugetului.#'ugetul echilibrat anual- presupune ca n fiecare an sC se urmCreascC realizarea ec!ilibrului sauegalitCAii dintre venituri Di c!eltuieli. ceastC metodC a fost folositC n perioada interbelicC Di nu a avutsucces din cauzC cC s-a pornit de la deficit bugetar, ceea ce a presupus practicarea unei politici fiscalerestrictive n dorinAa de a spori veniturile statului, nsC n anul urmCtor agenAii economici privaAi audispus de resurse mai puAine Di au redus volumul activitCAii. /e aici rezultC cC impozitele Di taxele auscCzut per total ca valoare sau ca sumC deoarece cuantumul s-a aplicat la o bazC mai micC. ceastansemna defapt reducerea veniturilor statului Di a fCcut necesarC o nouC creDtere a impozitelor Ditaxelor, situaAia fiind din ce n ce mai gravC.%#'ugetul echilibrat ciclic-urmCrind ca deficitelor acumulate n fazele de crizC sau recesiune

economicC sC fie acoperite n timpul perioadelor de expansiune.ceastC metodC are efecte negative nsituaAia n care existC diferenAe mari ntre duratele perioadelor de recesiune Di expansiune./acCexpansiunea dureazC mai puAin este posibil ca deficitele sC nu poatC fi acoperite Di sC fie necesarC

practicarea unei politici economice restrictive inclusiv n fazele de recesiune.0c!ilibrul bugetar este descris de egalitateaCDIDCD*DT unde

#-c!eltuieli pentru consum;-c!eltuieli pentru investiAii;4-economisirea;@-c!elutieli guvernamentale;)-impozitele Di taxele percepute de stat.#@ reprezintC cererea globalC la care s-a mai adCugat o variabilC, cererea pentru export;#4) reprezintC oferta globalC la care se poate adCuga Di importul.

En situaAia n care c!eltuielile guvernamentale 8@: cresc, o parte din aceste sume c!eltuite suntfolosite n producAie. Prin urmare, creDterea lui @ conduce la creDterea producAiei Di a venituluinaAional. /in acest motiv, statul va ncasa n anul urmCtor impozite Di taxe mai mari. Pe de altC parte,agenAii economici obAin Di ei venituri mai mari pe care le folosesc atGt pentru creDterea producAiei

proprii cGt Di pentru creDterea consumului propriu. 1ezultC Di de aici o creDtere a producAiei Di venituluipe ansamblu. +ultiplicatorul cheltuielior publicearatC cu cGt cresc producAia Di venitul naAionaldacC c!eltuielile publice cresc cu o unitate n condiAiile n care impozitele Di taxele rCmGn constante.IcpK%L%-c%

#reDterea producAiei Di a venitului naAional poate fi o consecinAC a reducerii impozitelor Di taxelorpentru cC agenAii economici dispun de venituri mai mari pentru dezvoltarea activitCAilor proprii.+ultiplicatorul !iscalaratC cu cGt cresc producAia Di venitul naAional dacC impozitele Di taxele se reduccu o unitate n condiAiile n care c!eltuielile publice rCmGn constante. IfKc%L%-c%

/eoarece c%este mai mic decGt % rezultC Ifeste mai mic decGt Icp. 0fectele obAinute prin politicafiscalC sunt mai reduse decGt cele obAinute prin politica c!eltuielilor publice. 0ste posibil ca ntr-oanumitC perioadC sC creascC c!eltuielile publice Di impozitele Di taxele n acelaDi ritm, dar venitul Di

producAia cresc.


13/16

PIA6A +ONETAR? @I POLITICA +ONETAR?Pe piaAa monetarC se confruntC cererea Di oferta de monedC se acordC credite sau se

tranzacAioneazC !Grtii de valoare cum ar fi certificate Di bonuri de tezaur pe termen scurt.

#ererea Di oferta de monedC pot proveni de la orice tip de agenAi economici.En afarC de piaAa monetarC obiDnuitC pe care acAioneazC toate tipurile de agenAi economici, maiexistC Di piaAa interbancarC pe care au dreptul sC acAioneze numai bCncile Di alte instituAii financiare.PeaceastC piaAC operaAiile se numesc de refinanAare.

Cererea de moned8este influenAatC de preferinAa agenAilor economici pentru lic!iditate care estedeterminatC de 0 mobiluri 8)eoria lui Ie7nes:-mobilul tranzacAiilor -care spune cC agenAii au nevoie de lic!iditCAi pentru tranzacAiile pe care le faczilnic, pentru bunurile care intrC n consumul curent;-mobilul speculaAiei conform cCruia agenAii economici au nevoie de lic!iditCAi pentru a le putea folosirapid n operaAiile speculative de pe piaAa financiarC secundarC;-mobilul precauAiei conform cCruia agenAii preferC sC deAinC lic!iditCAi de teama riscurilor Di

pierderilor pe care le-ar putea avea atunci cGnd transformC alte forme de monedC n numerar.Primul mobilaratC legCtura dintre cererea de monedC Di veniturile agenAilor economici iar aldoilea legCtura dintre cererea de monedC Di rata dobGnzii.

O!erta de moned8 este strGns legatC de procesul de creare a monedei. Crearea monedeise poateface n principal pe ( cCi Di anume-acordarea de credite agenAilor economici;-emisiunea monetarC 8se MfabricCN bani noi:;-operaAiile cu valutC.

#onform anumitor teorii, o!erta de moned8reprezintC o variabilC exogenC a sistemului economiccare genereazC inflaAie. Pentru a nu se crea dezec!ilibre, unii economiDti considerC cC reglarea cantitCAiide monedC aflatC n circulaAie se poate face prin funcAionarea liberC a sistemului bancar.

lte teorii opuse considerC oferta de monedC ca fiind o variabilC endogenC a cCrei valoare trebuiecorelatC cu cantitatea de bunuri Di servicii care se tranzacAioneazC pe piaAC. Prin intermediul politicii monetare statul, respectiv banca centralC, poate urmCri ( mari categoriide obiecti$e&-obiective cantitative care se referC la reglarea cantitCAii de monedC aflatC n circulaAie;-obiectivul ratei dobGnzii care se referC la modificarea nivelului ratei dobGnzii;-obiectivul ratei de sc!imb care se referC la modificarea nivelului cursului de sc!imb. Principalele instrumente de politic8 monetar8se referC la-politica de open-mar6et;-operaAiile cu valutC;-rata rezervelor obligatorii ale bCncilor;-taxa scontului.


14/16

Prin politica de open;mariunese referC la faptul cC o politicC fiscalC expansionistC poate conduce lacreDterea ratei dobGnzii. /acC politica fiscalC practicatC de stat este expansionistC atunci veniturile

bugetare se reduc. Pentru a-Di susAine c!eltuielile bugetare statul trebuie sC se mprumute fie direct dinsistemul bancar, fie indirect de la agenAii economici privaAi.ceDti agenAi privaAi rCmGn cu mai puAine

bCneDti la dispoziAie iar pentru a-Di susAine c!eltuielile de investiAii trebuie sC apeleze la credite. /inambele motive rezultC creDterea cererii de credite deci va creDte Di rata dobGnzii.

Capcana lichidit8>ilorse produce atunci cGnd rata dobGnzii este stabilitC la un nivel foarte redusastfel ncGt agenAii economici ar fi dispuDi sC deAinC orice cantitate de lic!iditCAi.ceastC situaAie nuconvine bCncilor deoarece cGDtigurile sunt foarte reduse din cauza dobGnzilor mici.Prin urmare, naceste perioade bCncile preferC sC-Di foloseascC disponibilitCAile bCneDti pentru a ac!iziAiona !Grtii devaloare emise de stat.


15/16

PIATA "INANCIARAPe piata financiara se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen mediu si lung.

Principalele !artii de valoare tranzactionate sunt actiunile si obligatiunile.Actiunilesunt titluri de proprietate deoarece exprima dreptul de proprietate al

detinatorului asupra unei parti din capitalul social al unei firme."enitul pe care il aduc detinatorului se numeste di$idendsi este un venit variabil deoarece

reprezinta o cota sau un procent din capitalul firmei. *iecare dintre actiuni reprezinta o parteegala din capital. ,repturile si obligatiile detinatorilorsunt direct proportionale cu numarulde actiuni detinute. ctiunile pot fi nominati$edaca au inscris pe ele numele detinatorului,sau la purtatordaca nu au inscris nici un nume, deci le poate detine oricine.

n afara de actiunile obisnuite sau ordinare, mai exista si actiuni pre!erentialecare oferaanumite beneficii suplimentare la impartirea profiturilor. 4au drepturi de vot suplimentare in

adunarea generala a a actionarilor iar venitul adus de acesta este fix.Obligatiunilesunt titluri de creanta deoarece reprezinta imprumuturi pe termen mediu silung. 0mitentul obligatiunilor este agentul economic care se imprumuta deoarece prinvanzarea obligatiunilor primeste suma care reprezinta imprumutul de la cei care le cumpara.?a scadenta obligatiunile se intorc la emitent iar pe toata perioada pana la scadenta emitentuleste obligat sa plateasca detinatorilor o suma fixa care reprezinta defapt dobanda pentruimprumut. #ele mai sigure sunt obligatiunile emise de stat.

'onurile de tezaursunt titlurile de valoare prin care statul se imprumuta si care pot fivandute numai bancilor sau altor institutii financiare.

'iletele de tezaursunt imprumuturi ale statului pe termen mediu si lung , de la institutiide orice tip sau populatie.

3bligatiunile municipale sunt emise de administratia publica locala.#ertificatele de trezorerie, se vand numai populatiei.Piata !inanciara are % segmente&;piata primarape care se tranzactioneaza numai titluri de valoare nou emise, deci

ofertantul este c!iar firma emitenta. /e aici rezulta ca tranzactiile pe aceasta piata contribuiein mod direct la finantarea activitatii economice a emitentilor. )ranzactiile se realizeaza prin

banci iar pretul de vanzare este fix si este de regula egal cu valoarea nominala a titlurilor.3bligatiunile se pot vinde si la un pret mai mic, in dorinta de a stimula vanzarile in momentulrespectiv, iar diferenta de pret se recupereaza la scadenta.

;piata secundarape care se tranzactioneaza numai !artii de valoare emise anterior si nucontribuie in mod direct sau deloc la finantarea activitatii economice a emitentilor deoarece

ofertantii pot fi oricare dintre agentii economici.Piata secundara este reprezentata de burselede $aloriiar pretul este variabil intrucat depinde de o serie de factori.n afara de raportuldintre cererea si oferta de titluri, alti doi factori importanti sunt rata dobanzii si rata inflatiei.

/aca rata dobanzii creste, cei care au disponibilitati banesti vor prefera sa le foloseasca pepiata monetara pentru a acorda credite deoarece veniturile obtinute sub forma de dobanda suntmai mari. /e aici rezulta ca vor folosi o parte mai redusa din disponibilitatile lor banesti

pentru a cumpara !artii de valoare, ceea ce inseamna ca se reduce cererea de !artii de valoaresi prin urmare scade cursul.1egula care reiese de aici este ca intotdeauna cursul si ratadobanzii sunt in$ers proportionale#

tunci cand rata inflatiei creste, sumele obtinute ca venituri de pe urma !artiilor devaloare au o putere de cumparare mai redusa ceea ce inseamna ca sunt mai putin tentante

pentru cumparator si in consecinta cererea de !artii de valoare scade ceea ce duce la scadereacursului lor.


16/16

Pe piata secundara cererea si oferta pot sa provina de la orice tip de agent economic./etinerea !artiilor de valoare prezinta anumite a$antaesi anume

-lichiditateaexprima posibilitatea transformarii acestora in disponibilitati banesti intr-untimp foarte scurt;

-rentabilitateaexprimata de veniturile obtinute de pe urma !artiilor de valoare detinute ;

-protectia impotri$a deprecierii monedei;-participarea la dez$oltarea a!acerilor.Prima bursa de valori din 1omania s-a infiintat in %FF%. /upa al -lea 1azboi +ondial s-a

desfintat si au reaparut intr-o forma incipienta in anul %&&< piata primara iar in %&&% piatasecundara. n forma actuala Bursa de "alori Bucuresti s-a infiintat in %&&> iar piataextrabursiera 14/O in %&&'. n primii ani dupa infiintare tranzactiile au fost relativreduse, cresteri semnificative inregistrandu-se dupa anul 2

Curs Politici Macroeconomice

Documents

Transcript of Curs Politici Macroeconomice