SPECII PERENE

plantelefloli,;..,,;, ir..i.ci:.!rJ.rraies; .,ri, ,r,:, . ,,?lfiorescinfiecarean,dup6operioadide repaus.Eletrecpeste anotimpul rece fie pdstrAndu-gi toate pe4ile ii:i: a." .) r: subterane (ex. Yuca), fie ci partea aeriand la venirea

lor reinnoindu-se anual.Dupi organele prin care supraviefuiesc peste iarn6, speciile perene pot fi grupate astfel:Hemicri-ptofite - specii caie supravieluiesc in sezonul rece prin mugurii existenfi la nivelul coletului gi

care sunt protejafi de resturile vegetale moarte;Geofite - plante care parourg sezonul rece qi supravieluiesc prin organeie lor subterane {bulbi, rizomi,

tuberobulbi, radaiini tuberizie), o.!un. in care se acumuleazi substanlele de rezewd gi asiguri perenitateaplantelor, flind utilizate gi pentru inmullirea acestor specii'

Comparativ cu speciile hemicriptofit", groht.l. se caracterizeazd, in marea lor majoritate, printr-oprezen!ilde durati mai scurti in cadrul spaliilor verzi. Unele infloresc primdvar4 altele vara, iar altele toamna,p,rtrre fiind speciile al ciror efect decorativ se men,tine o perioadi mai indelungatd, din primivari sau vari pAndtoamna.

Dupi modul cum reacli oneazd" organe subterane la temperaturile scdzute din timpul iernii, plantele dinaceastigrupise?mpartindouiqianume: y,- v^-^-.-1," -- geoJil; rastice - plante a chror organe subterane pot rdmdne in sol peste iarni (ex. Convalaria,C ro cus, Hyaci nthu s, Tuli pa, Nar ci s sus, Ho s ta' Iri s etc');

- geofite semirustice - plante a caroi organe subterane nu rezistd peste iami tn teren deschis in condiliileclimatului temperat dirn lara rourt a. organele ,.rbJ.r*. la aceste specii necesiti scoaterea lor din sol, toamnaii ei*e de venirea inghefului gi pistraiea in anumite condilii de temperatura, umiditate qi luminS, in diferitesp::;iii. Aparlin acesteigrupe specille: Anemone, Canna, Dahlia, Gladiolus, Polyanthes q'a'

Cultura. Sp"cTlt" t "*icriptofite

se inmulJesc atat prirr seminle cit 6i pa cale vegetativi, prin despirlireaplantelor.

Seminatul se face in rdsadnile reci sau in pepiniere, in perioada aprilie-iunie. AdAncimea de seminatdepinde de mirimea seminlelor qi variaz|intre 0,5-^2,ti cm. C0nd pldntulele au2-3 frunze adevdrate, se repici incuburi nutritive.^-i"-uititru

vegetativi, prin despirlirea tufelor se face in perioada de repaus sau primivara devreme,inainte de pornirea in"vegetalie^a planteior. Lucrarea se aplici doar plantelor mature, bine formate (dupi al IV-lea an de culturl).

Indiferent de metoda de inmullire, se recomandi ca inainte de plantare la locul de ciecor deflnitiv, piariii;:ic

si fie cultivate gi formate timp de I-4 aniin pepiniere'Speciile geofite se inmullesc prin refacere a arrualdsau la interval de 3-5 ani a organelor subterane'fap Oe Seciile anuale, plantile perene prezintho s_erie de avantaje qi anume:- sunt mai rustice, florile lor au o nure diversitate de forme gi culori;- se ?nmulfesc mai uqor, majoritatea vegetativ, prin despar,tirea tufelor;- odati plarrtate, ele rim6n in acelaqi loc mai mulli ani'IJtilizaieaplanielor floricole hemicriptofrte este foarte variatd, putAnd fi intdlnite solitar sau in grup pe

peluze de iarbi, de-a lungul aleilor de circulalie, in borduri mixte, stdnc[rii, pentru mascarea zidurilor sau tnamenajarea marginilor bazrnelor 9i lacurilor.

Speciile perene geofite se,intilnesc in rondouri, rfuate, platbande, borduri simple sau mixte, pete florale,

stAncdrii, in apropierea apelor. Multe dintre ele sunt foarte apreciate pentru decorul balcoanelor qi teraselor,cultivatein j*bioi.t" ,a., ghirr"c", iar altele pot fi utilizate 9i ca flori tiiate.Specii floricole perene hemicriptophyteA-canthus Dictamus Hemerocalis'Achitlea DelPhinium HeucheraAconitum Doronicum. HesPerisAgastache EchinoPs. HostaAnaphalis Erigeron. IberisAnemone Eryngium KniPhofaAquitegia Gaillardia LavandulaAster Geum LinumAstilbe GYPsoPhila LuPinusChrysanthemum. Helenium LYchnisDicentra Helleborus Monarda

OenotheraPaeoniaPapaverPentstemonPhloxPhysostegiaPlatycodon.Polygonum.PrimulaRudbeckiaSaponaria

Scabiosa.SolidagoTradescantia.TrolliusVeronica.ViolaYuca.

Specii floricole perene geophyte rustice

Specii floricole perene geophyte semirusticeAgapanthus Dahlia

AlliumArumChionodoxaColchicum.ConvallariaCorydalis

Anemone.CannaCrocosmia.

Crocus.EranthisEremurusErythronium.FrittilariaGalanthus

Hyacinthus.IrisLiatrisLiliumMuscariNarcissus

HelionthemumIncarvillea.Leontopodium.OxalisSaxifragaSedumSempervivum

OrnithogalumRanunculusScillaTulipaZephyranthes

GladiolusPolvanthes

Specii floricole utilizate pentru amenajarea stAnclriilorAcaena.AdonisAjugaAlchemilla.AlyssumArabisArmeria

AubrietaBergenia.CatanancheCerssfiumErinusGentiana.Geranium

Stachys.AlliumGypsophyllaPhloxPrimulaSaponaria

SPECII FLORICOLE PENTRU AMENAJARI ACVATICE

Amenajirile peisagistice moderne sunt aproape de neconceput fird amenajdri acvatice (lacuri, baztneetc.). plantele "acvatice sint esenliale pentru asigurarea unui decor atrdgdtor qi de succes, dAnd o nou[dimensiune qi imagine unui spaliu verde, conferind viali gi culoare, chiar qi celor mai mici amenajiri.

Nici o gruditre indiferent de stil sau mirime, nu poate fi completi fbri o amenajare acvaticd care s[-iadauge dinamism gi viafi. Nimeni nu poate ram6ne impasibil la calmul qi frumuselea unui nufrr qi a florilor saleceroase, strlucitoare, iniimp ce irigii maiestuoqi, cu frunzele lor dramatice se inal15 impunitori deasupra apei.

Caracteristica principald a speciilor acvatice consti in prezenla ridicinilor adaptate mediului acvatic,respectiv nigte radicele demrmite p niumatofori, care asigurd aerul ridlcinilor din sol, impiedic6nd asfixierea.^

Majoritatea speciilor acvitice sunt plante perene, cu perioadd de repaus iarna gi port variabil de la tufi larozetil de frunze.

Se inmullesc vegetativ, prin divizarea tufelor (rozetelor) sau prin butaqi qi bulbi. Perioada optimi deinmullire pe cale vegetat]ivi este primavara, dupd" reluarea vegetaliei la speciile hemicriptofite qi dupi infloriresau ?nainte de reluarea vegetaliei la speciile geofite'

pentru inmullirea genbrativa, seminlele pot fi seminate direct la locul de decor sau in spalii protejate'Plantele acvatice piefera solurile mligtinoase, bogate in materie organicd, um_ede gi acide'Dupi modul de ciegtere gi locul de implasare, plantele acvatice pot fi clasificate in cinci grupe: plante

natarrte; plante submerse; plante palustre; plante oxigenatoare; grupa nuferilor.i. SpnCff NATANTE. Pe l6ngi aspectul decorativ asigurat de florile qi frunzele atdgdtoate, aceste

plantele au gi rol de a reduce cre$erea algelor verzic-are pot polua apa'r -' in ,onele cu ierni reci, maioritatea plantelor natante mor odati ce temperatura scade sub zero gtade.

Unele specii mai rezistente , cad'lanrnOut apei in timpul iernii, revenind la suprafalA odatd cu venirea primiverii.2. SpECII SUgMnnSE. Speciile acesiei grupe cresc qi vegeteazi bine in ape ad6nci qi se

caracteizeazAprnfaptul ci rSdicinile cresc in substra! iarfrunzele plutesc la suprafula apei. Ele pot fi plantatepe substrat in iirerite vase (recipiente) care se aqeazi la c6,tiva centimetri sub apd, fiind cobordte in adancime pemisuri ce plantele cresc.

3. SPECII PALUSTRE. Plantele palustre, pe ldngi efectul decorativ deosebit pe care il au, asiguri unad[post preferat de viefuitoarele acvatice. Cu toate cd partea superioari a plantelor iese din api, rddicinile seintind in adAncimea upllor. Multe specii din aceasti grupi de plante acvatice se pteteazd gi pentru terenurimliqtinoase.

4. SPECII OXIGENATOARE. Speciile din aceasti grupd, degi nu sunt foarte attilgptoare din punct devedere decorativ, sunt foarte importante in amenajirile acvatice, frunzele lor avAnd un rol deosebit in menlinereaapei curate, reducerea poluirii, urig.rrur.u viefuitoarelor cu oxigen qi menlinerea echilibrului acvatic'

2

5. NUFERI. in prezent se cunosc peste 1.600 de varietlli de nuferi (fam. Nymphaeaceae) care reprezinticele mai popgiarc pla:rte acvatice. Sunt plante perene rustice, care solicitd expozifii sudice. Existi varietdgi pentrutoate m[rimile de ape gi adincimi, dai toate cresc qi vegeteazd numai in ape stdtdtoare^gi au nevoie de multr""... i" to"o" ,r*U.ite gi semiumbrite plantel"

"r.ri doai vegetativ, fardsilnfloreascd. inmullirea nuferilor se

realizeazdprin despirlirea plantelor primivara in luna aprilie gi mai rar prin seminfe, seminate la locul de decorin aceeaqi perioadi. Seminatul se poate face gi in sere, in vase pe diferite substraturi submerse. Plantele oblinutedin seminle nu pistreaz[ caracterele parentale.

Soiurite pitice sunt recomandate pentru ape de mici ad6ncime. Se planteazdla 15-45 cm adAncime 5i auo intindere de pini la 30-60 cm. Dintre soiurile qi varietifile pitice pot fi menfionate:

Soiurf de vigoare medie recomandate pentru ape mijlocii gi mari. Se planteazi la 15-60 cm addncime qiau o intindere de 1,2-1,5 m.

Soiuri viguroase recomandate pentru ape de mari intinderi. Se planteazdla30-120 cm ad6ncime qi au ointindere de 1,5-2,4 m.

6. SPECII UTILIZATE PENTRU ZONE MLA$TINOASE SAU CU EXCES DE UMIDITATESpeciile din aceastd grupe, deqi sunt destinate in principal pentru decorul zonelor cu sol permanent

umed sau pentru amenajarea marginilor apelor, pot fi utilizate gi in alte zone, cu condilia asigurdrii apei dinabunden!5 in special in timpul verii.

Specii natanteo Azollat Eichhornia.. Euryaleo HYdrochariso HydrocotYleo Pistiao Strafioteso Trapa

Specii palustre.. Acorus.. Alismao Butomuso Calthac Cotulao Houttuynia.t Sqecii de lris.c Lobelia.o Mentha.o Pontederia.o Sagittariao Vallisneria.

specii utilizate pentru zone ml5gtinoase sau cu exces de umiditate. Aruncus o LYsichitonc Astilbe ' LYthrum'

Specii submerseo Aponogeton.. Elodeqo HiqPuriso Nelumbo. Nuphar

' NYmPhoides

o Orontium. Polygonum

Specii oxigenatoare. Cabombao Ceratophyllum.c Eleochariso Fonttnalis.o Hottoniao Myriophyllum.. Potamogetono Ranunculus.o Utriculariao Vallisneria

. Cardamine.'

CYPeruso Dieramao Filipendulao Gunnerao Hemerocalliso Hostao Iris.o Lobeliao Lysimachia.

o Mentha. Menyqnthes. Peltiphyllum.o Rheum.. Rodgersiae Schizostylisc Tradescantia.. Trolliuso Typha

PARTICULARITATX tsIOLOGICE ALE FERIGIL OR DECORATIVE

Ferigile reprezintd o grupi insemnatd de specii decorative, rispdndite de la tropice pini in regiunilenordice. Majoritatea speciilor cultivate provin din pidurile tropicale qi subtropicale.

Ferigile sunt plante criptogame vasculare caracteizate prin absenla florilor, deci a organelor dereproducere. in sol au un rizom scurt, iar frunzele sunt constituite din fronde, carc rdmin vetzi tot anul gi launele specii pot atinge lungimea de I metru.

in stadiile tinere ale ferigilor, frondele sunt rulate, apoi se desfac, au la inceput o cregtere dreapti gi apoise recurbeazi grafios. Dupi un timp se remarcl pe fa!a, inferioari a frondelor mici pete brune care sub acliuneaaerului se deschid gi elibereazi sporii pe care ii conlin.

in general, in parcuri gi grddini se cultivi doar ferigile rustice, rezistente la frigul de peste iarnd, mai rar,se pot cultiia qi speciiie semirusiice, acestea urmind si fie scoase toamna qi pdstrate peste iarnd in spalii inchise,protejate.

Fiind plante perene, speciile de ferigi rustice, cultivate in parcuri qi gridini se caracterizeazdprin doudperioade distincte ale ciclului tiologic: perioada de vegetajie gi perioada de repaus. Toamna, la venirea frigului,brganele vegetative aeriene mor iar plantele rczistil peste iarni prin sistemul radicular $i tulpinile subteranerizomatoase.

Cerin{ele ferigilor fa(i de condi(iile de mediu. Ferigile sunt, prin excelenfi, plante de umbri qisemiumbrd; ele sunt specii ideale pentru amenajarea suprafelelor deficitare in lumin5, a spafiilor din apropiereazidurilor, gardurilor qi alto. construclii care determinl un grad mai mare sau mai mic de umbrire a terenului. Deur.-.nru,*f.rigile sunt plante excelente pentru realizarca unui covor vegetal verde pe sub arbori 9i arbuqti, maidens sau mai r-ar, singuri sau asociate cu alte specii floricole. Ele sunt foarte des int6lnite gi ca plante in ghivecegi jardiniere pentru dicorul balcoanelor, teraselor, ferestrelor sau aleilor de circulafie. Unele ferigi sunt folositeqi in rocirii.

, -1 _: ^- in marea lor majoritate ferigile sunt plante iubitoare de cilduri gi umiditate, atfit in sol cit qi i'n

atmosferd. Aerul uscat constituie adesea cauza unei vegetalii slabe a plantelor iar persistenfa acestuia face caplantele si dispari.

Ferigiie preferi solurile affinate, bogate in humus, permeabile, cu reacfie acidl, nu prea fertile. Solurilepe care cresJ ferigile o perioadl mai indelungatil caplfi,it aceste insuqiri qi sunt cunoscute sub numele de pimAntde ferigi, fiind folosit ca substrat gi pentru alte specii acidofile. PdmAntul de f-ntnze, pdmdntul^de ericacee, tyrba,pdmdntul de conifere, pimintul de pedure sunt, de asemenea, substraturi foarte bune pentru ferigi. In zonele cusol deficitar pentru feiigi, acesta se va ameliora prin addtgareaunuia sau mai multor pimAnturi din cele amintitemai sus.

inmul{irea ferigilor. Ferigile se inmullesc cel mai adesea vegetativ, prin divizarea tufei sau rizomilor.inmulgirea ferigilor r. to'ul poate face insl gi generativ, prin sporii situali pe partea inferioari a frunzelor, prinautoinsim6nlare.

inmul7irea prin spori. Sporii aflali pe parteainferioari a frondelor dupi ce ajung in contact cu sol, daunaqtere unui organ ciracteristic piantelor dtt aciasta grupi numit protal, ca.r? se qteazinlnca o lameli fini, verde,apiatizatiain fo-rma de inimi cie prezintdcAliva periqori absorbanfi, numili rizoizi..Pe fala inferioari a protaluluisi diferenliazi organele de reproducere: anteridii (organele mascule) qi arhegoane (organele femele).

La maturitate anteridiile elibereazd anterozoizii (gamefi masculi), inzestrali cu filamente, eeea ce lepermite deplasarea. Arhegoanele, mai pulin numeroase ca organele mascule, nu conlin decit o singuri celuli'oosfera (gametul femel) gi se deschid la nivelul protalului qi contrar organelor mascule nu sunt mobile.

-

Pentru arealizafecundarea este necesaica protalul si se gdseasci pe o peliculi de ap6. Anterozoizii sevor deplasa pe pelicula fini de ap6 de la suprafala protalului cu ajutorul cililor (flagelilor) gi vor fi atraqi citrearhegoane, de o substanp chimice (acidul malic). Anterozoidul pitrunde in arhegon qi fuzioneazi cu oosferaformind oul, fiecare protal nu va dezvolta decdt un singur ou.

Acest ou va germina pe protal (care ii servegte ca rezewd de hrani in prima perioadi), va dezvolta oprimi rld[cini gi o pima frondi, apoi pe mdsuri ce planta tdndrd, se dezvoltS, protalul va dispdrea progres.iv.

Semanimliporilor de ferigi. Frondele se taie pulin inainte de maturizarea sporilor, se inchid-intr-unrecipient sau o pungn de hArtie, care se pdstreaz| intr-y1 loc uscat. Usciciunea provoaci .deschidereaspoiangilor, ceea ce iermite apoi uqor .."oltrr"u sporilor eliberafi. Se recomandi sd se semene imediat cdcidurata de via!5 a sporilor este relativ scurti.

Semdnatul propriu-zis se face asemdnitor ca pentru seminlele foarte fine, dat ptezinti urmitoareleparticulariti,ti

- umbrirea este foarte importanti deoarece protalii sunt foarte sensibili la lumini;- asigurarea umiditdlii prin introducerea rlcipientelor de seminat in api pentru a pd*ra o umiditate

ridicati, at6t-aaerului c6t qi in substrat, care de obicei este reprezentat deturbi. Prezenlaunei particule.fine deap6 pe ap af.riouri a protalului este indispensabil[ fecund[rii. Recipientele se acoperi cu folie de plastic' pdni

4

dupi germinarea sporilor qi aparilia evidenti a noilor plante, dupi care folia se perforeazd (se fac orificii deaerisire);

- dupi cca. o luni cind plantele au format mici tufe sau plante individualizate, acestea se repici pe unsubstrat de culturi.---

-- io*ittir"o vegetativd. Diizarea tufei se poate face in tot timpul sezonului cald, perioada cea matfavorabili fiind insd pimivara, dupi reluarea vegetaliei. cdnd listarii sau frunzele au 10-15 cm lungime. Pentrua putea fi divizate, pl*t.I. ,nurnA trebuie si fie suficient de voluminoase pentru a permite obfnerea unordiviziuni viabile. Diizarea se face cu mAna sau cu ajutorul unui briceag bine asculit, dupi tehnica specificiacestei metode de inmullire

Dupi replant area dlizinnilor rezultate din fragmentarea plantelor mami, acestea se udd abundent gi septlveizeazip" iurnt"in mod repetat,timp de cAteva zile pentru asigurarea inridicinirii.' in-rrjfirea prin rizomi se face in timpul sezonului de vegetalie prin desprinderea de planta mamd' arizomilor cu frunze gi plantarea lor la locul dorit.-

---

i"grlirea rerigllor are in vedere, in primul rdnd, udatul consistent gi constant, insuficienfa apei insubstrat antrenand uscarea frunzelor. De asemenea, se recomandd pulverizarea plantelor pe frunze de c6teva oripe zi, cu deosebire in perioadele foarte cilduroase.

SPECII DE FERIGIAdiantumAspleniumAthyrium.Ceterach.

Cryptogramma NePhrolePisCyrtomium. OnocleaDryopteris. OsmundaMatteucia PhYllitis

PolypodiumPolystichumThelypteris.Selaginella.

IERBURI DE C 9RATIVE (GRAMINEE oRNAMENTAL E) UTILIZ ATN iN AVTNNAJARILEPEISAGISTICE

Gramineele sau ierburile ornamentale sunt plante foarte apreciate in amenajdrile peisagisticecontemporane, fiind fillizate pentru decorul spafiilor urzi ca plante intregi, dispuse solitar sau in grupuri'singure sau in asociere cu alte grupe de plante, in-cadrul bordurilor mixte, la marginea peluzelor de iarbi sau amaiivelor de arbuqti gi subarbuqti, pe mirginea apelor, de-a lungul arterelor de circulalie etc. Extinderea tapidd'de care s-au bucurat in ultimul timp plantele din aceasti grupi, se datoreazi. pe de o parte, capacitSlii mari deinmullire, iar pe de alt1parte calitnfioi decorative deosebite gi posibilitdlilor multiple de utilizare.

' Unele specii din aceasti grupi pot fi utllizate 9i ca plante de gazon (pentru pehtze inierbate)' Spredeosebire de utilizarea lor ca plante de giton,cind datoriti tunderii se foloseqte pentru decor doar parteabazalita plantei, in canl utilizd1ii ci ierburi ornarnentale este exploatati valoarea decorativi a intregii plante. Unelespecii sunt deosebite prin forma, coloritul 9i dispozifii frunzelor (Carex, Snpa S'a'), in timp ce alteleimpresionea zd prrncaracterele infl orescen! elor (Cortaderi a, Stipa).

Particulariti{i biotogice ale ierburilor decorativeGramineele prezintd-o tutpind cilindrici, fistuloasd, numiti pai, compttsl din mai multe segmente

numite internoduri, separate de noduri. Internodiile sunt foarte scurte in primele faze de vegetalie, dar crescfoarte rapid ulterior, creqtere care poarti numele de impdiere'

Frunzeleporrr.*" de la noduri, sunt sesile, liniare, mai mult sau mai pulin alungite, formAnd la punctul

de inserlie pe tulpini o teaci care inveleqte nodul crruia ii conferi o rezistenli mai mare la accidentele mecanice'Teacapoate prezenta anumite dilatnri cunoscute sub numele de ligule Si auricule, tpu, mirimea, culoarea gidispozilia acestora constituind caractere morfologice de identificare a diferitelor specii qi varietifi'

Inflorescenla grarnineelor este un spic riai dens sau mai lax, cu lungimi variabile in funclie de specie,varietate sau soi.

Seminlele gramineelor sunt imbricate solitar intr-o membrani duri numit[ pericarp qi dau naqterefructului numit cariopsi. Datoriti acestei alcituiri, in practici, noliunea de fruct la graminee se substituie cu ceade simAnli. Mirimea seminlelor este variabiln in func1ie de specie, un g-ram conlinAnd intre 500 seminle laLolium perenne gi peste tz.boo seminle la Agrostis siotontfeia. Seminlele gramineelor igi menlin facultateagerminativi maxim Patru ani.

Inmultirea ierburilor decorative. Ierburile decorative perene se pot inmulli atAt generativ prin seminle catqi vegetativ prin despi4irea plantelor...

lnmullirea prin seminle se realizeazdin pepiniere, creqterea materialului biologic pdndla faza optimd de

dezvoltare pentru decorul ,pujiilo, verzi se reali)eazhin decurs de 2-3 ani pentru majoritatea speciilor'*"'"'*i#;i;;;;rg"t"ti"a, prin desparlirea tufelor este mai uqoari qi mai raqidn.gi presupune existenla unor

plante mam6 mature,-suficieni de viguroase, in virstd de 3-5 ani care si permiti divizatea lor' Pot fi' fillizate

5

pertru oblinerea de noi plante gi exemplare mai pulin dezvoltate, dar in acest caz, dupi divizarea plantelor,acestea vor fi crescute in pepiniere timp de I-2 ani, p6nd ajung la dimensiunea optimi pentru plantarea la loculde decor.

Capacrtatnextraordinarl de inmu(ire a ierburilor decorative, nemaiintdlnitAla alte specii, se datoreazd aganumitului fenomen de infrSfire a ldstarilor. Aceastd particularitate de cregtere a ierburilor decorative se reflecti informarea succesivi de noi listari din mugurii afla[i Ia subsuoara frunzelor bazale ale listarilor astfel incit intr-oanumiti perioadi de timp (mai scurti sau mai lungi, ?n ftinclie de specie) dintr-o singuri planti se formeazi unnumdr foarte mare de ldstari numili fra1i.

Implicarea practici a fenomenului de infrdlire consti in acoperirea integrald" a solului de citre lastariinoi ce se formeazd permanent labazalistarilor vechi.

Relatiile ierburilor decorative cu factorii de mediu. Gramineele ornamentale sunt, in marea lormajoritate, specii care soliciti un sol mijlociu, fertil, bine structurat, bogat in humus cu pH cuprins intre 6-7.Cresc gi se dezvoltd bine pe terenuri insorite, expuse la soare, potrivit de umede, permeabile.

Speciile ornamentale soliciti o umiditate moderatd dar constantd a solului qi temperaturi moderate.Unele specii de ierburi ornamentale pot vegeta qi in condilii de umbri qi semiumbri'. Acorus gramineus, Carexsp., Phalaris arundinaceae, Sasa veitchii, Typa angustifolia q.a., iar alte specii sunt adaptate qi tolereazi bineexcesul de umiditate, asigurAnd decorul terenurilor mliqtinoase sau a marginilor bazinelor 9i lacurilor (Acorusgramineus, Phalari s arundinac ea etc.).

Specii de ierburi (graminee) ornamentale. Sortimentul ierburilor (gramineelor) decorative este foartebogat gi cuprinde specii cu o mare variabilitate in privinfa taliei plantelor qi insuqirilor biologice ale frunzelor 9iinflorescenfelor.

Pe lAngi decorul in spaliile verzi, inflorescenlele unor specii de graminee ornamentale pot fi utilizate cusucces ca plante uscate pentru decorul interioarelor sau sunt folosite la realizarea aranjamentelor uscate atAtsingure cAt qi in combinalie cu alte specii.

Alopecurus. Arundo.Arundinaria Calamagrosfis

CarexCorfaderia.

GlyceriaMiscanthus

PennisetumStipa.

IMPORTANTA GAZONULUI. CLASIFICARE

Gazonul (sin. peluz6, covor vegetal) constituie un element de bazd in amenajarea spaliilor verzi qireprezintd o suprafalf inierbati, mai mult sau mai pulin intinsi, compusi din una sau mai multe specii degraminee (uneori leguminoase) care prezintd anumite particularitili botanice gi care suporti tunderea, astfelincit suprafelele gazonate pot fi menlinute la o anumiti inillime prin lucriri de cosire (tundere).

Prin culoarea sa verde qi prin suprafala intins6, gazonul scoats in evidenti at6t clidirile, cAt qi toatecelelalte elemente profilate sau plantate pe peluze. Pe l6ngn rolul estetic, gazonul previne eroziunea solului 9iimbogdleqte solul in substanfi orgaucl, fiind totodati qi un mijloc important de proteclie impotriva prafului.natoriti fotosintezei plantelor din care este format, gazon.ul absoarbe bioxidul de carbon din atmosferi qielibereazd oxigenul purificAnd astfel aerul.

IJn gg;onfrurnor, mitisos, de un verde smarald, constifuie un element important pentru orice amenajarepeisagisticd. Acesta nu numai ci scoate in evidenli culorile strilucitoare ale florilor sau altor plante, ci este giodi6nitor qi pl6cut pentru ochi. ln aceeaqi ordine de idei, un gazon prost intrefinut poate da un aspect inesteticunei amenajiri, aspectul general fiind mult diminuat dacd gazonul nu este la inilfime.

Suirafeleie gazonate au cunoscut o extindere continui qi foarte importantl in ultimele decenii, cAndexpansiunea urbanii impus g6sirea unor solulii de amenajare peisagistici in care prezen[a gazonului este deneinlocuit. Suprafelele ocupate-de gaotr, in majoritatea categoriilor de spalii verzi ocupi cea mai mare parte dinsuprafala totali de amenaj at (65 -7 5%)

Clasifi rur"u guionului. Diversele tipuri de gazon se clasifici in principal dupd mai multe critent:destinalia gazonului, compozilia gazonului, cerinfele plantelor din care este alc[tuit gazonul fa!5 de sol.

Dupd destinalie, gazonul se grupeazd astfel:- pilurele dinparcurile publice iau alte spalii verzi intinse ca suprafal5 unde gazonul este reprezentat de

pajigti naturale, "o*pur" din graminee cu

frunzi lati care, uneori pot fi combinate cu bulboase cu inflorire deprmerrara (narcise, bianduge erc.). Aceste peluze se cosesc de 2-3 ori pe an, iar in cazul amestecului cu bulboase,pri1nu cosire se face dupi inflorirea deplind a acestora pentru a nu deteriora decorul realizat de flori;

peluzele Oin grddinite publice, de cartier, private, botanice, scuaruri, fbgii plantate sau din spaliile verziaferente instituliilor sunt constituite din graminee decorative prin desimea lor, care necesiti tundere frecventi;

- peluzele de pe terenurile sportive acoperite cu gazon de compozilie diferitS, dar rezistentl la cilcare gitasare, care necesitd tunderi frecvente pentru pdstrarea innllimii specifice, impuse de diferitele sporturi practicate:tenis (0,5 cm), golf (2-3 cm), fotbal (3,5 cm). rugbi (6.5 cm).

Dupd compo4ilia gazonului, acesta se grupeazd astfel:- gazon rustic sau de agrement, compus din plante de talie inalti cu sistem radicular ad6nc, frunzig lat gi

capacitate slabi de ldstirire (Bromus inermis, Dactylis glomerata etc.\;- gazonul fin sau ornamental, constituit din plante de talie mijlocie, cu capacitate buni de listf,rire,

inridicinare superficial5 qi frunziq fin (Festuca pratensis, Lolium perenne etc.);- gazonul foarte fin sau englezesc, compus din plante de talie scundS, cu inridicinare superficiali,

capacitate mare de listirire, frunzig foarte fin (Festuca rubra, Poa pratensis, Agrostis tenuis, Agrostisstolorufera S.a.).

Dupd, preferinlelefald de sol, gazontil ornamental poate si fie pentru: soluri mijlocii, soluri grele, soluriu$oare, terenuri umbrite.

Aldturi de aceste tipuri principale, mai existi qi gazonul mauritan gi gazonul format din planteinlocuitoare de gazon.

Gu4onul mauritun sau inflorat este destul de pretenfios, fapt pentru care se utilizeazd, mult mai rar, doarin locuri expuse vizitatorilor, dar frr6 acces direct, pentru a se evita tasarea sau c[lcarea acestuia; este constituitdin diferite specii floricole anuale, perene, bulboase. infiinlarea sa este costisitoare iar intrefinerea este dificili,fiind irt6lnit destul de rar in amenajirile peisagistice.

Pluntele inlocuitoare de ga4on (gazonante) constituie un alt tip de peluz6, amplasati in zoneinaccesibile sau umbrite, pe taluzuri sau pante abrupte. Acest tip de gazon necesiti o intrefinere specifici impusdde spectrul de specii utllizate gi caracteristicile acestora.

Chiar dacd definilia gazonului este aceea de covor vegnic verde, de dimensiuni mici, care acoperdpim6ntul dens gi suportd cdlcarea, existd qi alte plante care pot fi fiilizate in aceleaqi scopuri, fiind numiteinlocuitoare de gazon sau gazonante. Aceste plante au talie mici, o cre$tere mai mult sau mai pulin repenti,formAnd tufe foarte dense qi compacte, acoperind foarte bine suprafala solului. Dintre acestea, cel mai frecventutllizate ca plante gazonate sunt'. Potentilla neumanniana, Sagina subulata, Ajuga reptans, Armeria marifima,Lysimachia numularia, Vinca minor S.a.

Criterii de alegere a speciilor utilizate la realizarea peluzelor. Peluzele sunt realizate din una sau maimulte specii de plante aparlin6nd familiei Graminee. Uneori acestora li se adaugi plante din familiaLeguminoase sau din alte familii botanice.

Folosirea unei singure specii pentru realizarea covorului de iarbl este foarte rar intilniti deoarece niciuna din speciile cunoscute nu rdspunde in mod satisfrcitor la toate exigenlele legate de calitatea gazonului saurelalia plantelor cu factorii de mediu. Alegerea speciilor celor mai potrivite pentru fiecare tip de gazon se face infunc1ie de cerinlele speciilor fatfi, de sol, climi, de posibilitilile de ingrijire a gazonului gi de scopul pentru careacesta se infiinleazi.

Pentru o alegere judicioasi a speciilor este necesar sd se cunoasci particularitifile fiecirei specii in partegi anume (tabelul 17 l.):

-aspectulplantei,daciformeazitufesauseintindepesol, dacdarecregtereinaltisaujoasd,frunzalatdsau ingustS, culoare verde deschis sau verde inchis etc.;

- ritmul de cregtere, lent sau rapid, mai ales dupi tundere;- cerinlele faln de sol qi climi;- rezistenla la cosit frecvent gi la cdlcat.

Tabelul 17.1.Particulariti,tile p rinc ip al e I or gramine e utllizate p entru p e luz e

Specia FineleafrunziquluiCuloareafrurzelor

Gradul deacoperire a

solului

Nr. zile de lasemdnat la

rdsdrit

Viteza decre;tere

4srostis stolonifera destul de find verde deschis foarte dens 5-15 slabdAsrostis tenuis destul de find verde cenu$iu foarte dens 7 -15 slabdCvnodon dactilon medie verde glauc deschis foarte dens 7-r5 destul de slabdCvnosurus cristatus destul de erosierd verde mediu t2-t5 medieFestuca arundinacea medie grosierd verde inchis destul de dens 6-t2 raoidiFestuca rubra Foarte fini Verde inchis foarte dens 12-25 slabdFestuca ovina foarte fini verde glauc inchis dens r5-20 slabdLolium perene de la find la grosierl verde deschis strdlucitor mediu-dens 5-r2 rapiddPhleum pratense destul de erosierd verde foarte intens mediu t2-r3 mediePhleum bertolonii medie verde intens destul de dens L0-12 slabI-mediePoa pratensis medie-srosierl verde inchis mediu 15-25 slabd-medie

7

17.3. CARACTERISTICILE MORFOLOGICE ALE SPECIILOR UTILIZATE PENTRUGAZON

Familia Graminee (Poaceae) din care fac parte plantele utilizateca specii de gazoncuprinde peste g.000de specii rdspandite pe tot globul. Dintre acestea unele sunt anuale, iar altele sunt perene. pentru gazon sefolosesc aproape in exclusivitate speciile perene.Plantele din aceasti familie se ciracterizeazd printr-o capacitate foarte mare de inmullire, nemaint6lnitila alte specii, datorati fenomenului de infrdyire a l5sLrilor. Aceasti particularitJe de cregtere a gramineelordetermind o cregtere continui a unor noilasiari din mrrg,rri afla1rlarubr,rouru fiun elor bazale,astfel inc6t, osingura planti este.capabild s[ formeze, ?ntr-un timp mii lung sau mai scurt, un numdr foarte mare de listari,numili fra1i, acoperind permanent solul.Importanla' practici a fenomenului de infralire constd in acoperire a integral1,a solului de citre ldstariinoi care se formeazd permanent derabazalistarilor vechi.Din punct de vedere botanic, gramineele se caracteri zeazd, printr-o tulpini cilindrici, fistuloasi, deobicei goald, numiti pai, compusi din mai multe noduri ji internoduri. Intemodurile sunt foarte scurte inprimele faze de vegetafie, dar cresc foarte rapid, fenomen cunoscut sub numele de tmpdiere. Datorita cosiriirepetate, acest fenomen nu se observi la plantele utilizatein alcituirea gazonului, ci doar la gramineele utilizate caierburi decorative.Frunzele pornesc de la noduri, sunt sesile, liniare, mai mult sau mai pulin alungite, formdnd la puncful deinserlie pe tulpind o teaci care inveleqte nodul ciruia ii conferi rezistenfi mai mare la accidentele mecanice.Teaca poate prezenta anumite dilatdri cunoscute sub numele de ligute si auricule, forma, mlrimea,culoarea gi dispozilia acestora constituind caracteremorfologice de identificaie a diferitelor specii gi varietifi.Inflorescen,ta gramineelor este un spic, mai dens sai mai lax, cu lungimi variabile i; fun;fe ;. ,f""i.,varietate gi soi.Seminlele de graminee sunt imbrdcate solitar intr-o membrani durd numiti pericarp, din care se formeazdfructul denumit cariopsd. Datoritd acestei alcdtuirii, in practic4 noliunea de fruct ia graminee se substifuie celeide simAnfd.Mirimea seminfelor este variabil5 in funclie de specie, un gram conlinAnd cca. 500 de seminte la Loliumperenne gi peste 17.000 seminfe la Agrosris stolonifera. -seminlele gramineelor a. int"r"r o;ui,f,.o1uiry "-.n1infacultatea germinativd maxim 4 ani.

17.4. SPECII DE GRAMINEE UTILIZATE PENTRU GAZONDin numdrul mare de graminee, aproximativ 25 sunt folosite pentru gazonin diferite regiuni ale globului,din care numai 10-72 prezntiinteres pentru condiEiile din fara noastrd.in general, speciile de graminee l/rrlizatL pentru giton se deosebesc ugor dupi caracterele botanice

esenfiale, in timp ce soiurile ameliorate se diferenliizd mai-mult prin unele insugiri fizioiogice (ritm de cre$tere,rezistenfp la iernare, rezistenla la boli etc.).

In funclie de tipul de gazon pentru care sunt utllizate, speciile de graminee pot fi impirlite in doudcategorii:

speciile pentru gazon ornamental sau de "lux", caracteizateprin frunzig fin, uniform gi ritm mai lentde cregtere (Agrostis sp., Festuca sp., Cynodon q.a.);

- speciile peryru gazan obiqnuit (util), sunt de regulS mult mai rezistente, formdnd o peluzi destul deatractivd,; unele specii nu suporti cilcatul excesiv; sunt utilizate cel mai frecvent sub formi de amestecuri despecii qi mai tar se tnfiinleazd"un gazondoar cu o singuri specie (Lolium perenne, poa sp., phleum protensjs $.a.).Dupd sensibilitatea fap de cdlduri qi rezistenfa la temperaturi scizute, giu-l"eet! pentru g*onpot h:

- specii pentru zone temperate sau reci: recomandate pentru zonele in care temperaturile medii dintimpul perioadei de vegetalie sunt cuprinse intre 15-24"C (Agrostis sp., Festuca sp., Lolium sp., poa sp., phleumsP.):

- specii pentru zone calde: specifice zonelor in care temperaturile medii din perioada de vegetalie suntcuprinse intre 27-32"C (Cynodon dactylodon, Stenotaphrum secundarum, Eremoihloa ophiuroiles, Zoysiajaponica, q.a.).

Lottuu prngttNn L. - raigras peren, zdzanie, iarbi de gazonEste una dintre speciile de graminee cel mai frecveni utilizatdin [ara noastrd pentru gazon, datorit6faptului ci seminlele se oblin uqor, iar plantele risar repede, acoperind solul cu o telind frumoasi dI culoare verdeinchis (fig.17.1).Plantele prezintd'tufe cu ldstari semierecli sau culcaf,, lungi de 30-60 cm. Tulpinile sunt fine qi frunzele

inguste, lucioase, de culoare verde inchis incep6nd din anuf al doilea de la semdnat, plantele necosite ins picdlamijlocul lunii mai. Creqterea plantelor este stimulati de tunderea repetati qi de cilcai.

8

In condilii favorabile, plantele rdmin verzi tot anul, insi degeri in timpul iernilor aspre, mai ales dacinu este acoperit cu zdpadd". Preferi un climat dulce, cu iemi bldnde, umede gi suporti greu acoperirea cu zdpadd,timp mai indelungat. Creqte destul de bine chiar gi pe soluri cu un anumit grad de sdrilturare. O ,eg"n.rare bunda plantelor este asigurati numai pe soluri bogate qi fertilizate, udate frecvent ?n perioadele de seceti.

Gazonul de raigras are dezavarfiajul ci se rS.regte repede, devine neuniform, cu porliuni in care seinstaleazl, buruieni sau trifoiul alb. Dupd ierni foarte geroase qi lungi, gazonul de raigras trebuie desfrinlat qireinsdmdnlat.

LoLruM MULTTFL0RaM L,am. (sin. LitalicumA.Br) - raigras aristatPlantele formeazd tufe laxe, cu ldstari mai erecli gi mai inalli decdt raigrasul peren. inspici uneori chiar

din primul an, iar in anul al doilea inspici in luna mai qi formeazd, spic foarte repede dupi cosit (fig.I7 .2.).Este o specie pretenfioasi, care pretinde un sol fertil, lutos pAnd la luto-nisipos, bogat in azot, terenuri

foarte insorite gi multd apf,. Rezistenla la ger este mai slab[ decit a speciei precedente, in sch,imb suporti relativbine arqila din timpul verii (dar nu gi seceta).

Valoarea raigrasului aristat pentru gazon este mai redusi, deoarece degi are o cregtere foarte rapid6, estefoarte pretentios gi nu rezisti mai mult de I-2 ani. Se recomandi folosirea lui in cazul in care se doregte oinierbare foarte rapidi sau umplerea temporari a golurilor apirute intr-un gazonmai vechi.

Fig. l7 .l. Lolium perenne L. Fig. 17 .2. Lolium multiflorum L.

PoA PRATENSIS L. - firufiPoa formeazd tufe ce se intind mult cu ajutorul unor rizomi, din

mugurii cirora apar mereu noi ridicini qi listari. Astfel, golurile, care suntdestul de frecvente la inceput in gazonul de firula se acoperd in decurs de I-2ani. Plantele prezintd tulpini fine gi frunze inguste de culoare verde inchis.lnspici devreme, incepdnd de la sfbrqitul lunii aprilie din al doilea an de laseminat (fig.17.3.).

Este o specie cu o buni adaptare at6t in zone mai umede c6t qi maisecetoase, insd preferi soluri nu prea grele, bine aerate gi aprovizionate cu api.Suferi pe soluri sirace, acide, reci qi excesiv de umede. Este foarte rezistentiatAt la temperaturi scizute cAt qi le cele ridicate. Preferd locuri insorite, darsuporti gi o uqoard umbrire. Cu toate ci nu este o specie foarte pretenfioas5,creqterea ei este favorizati de o buni fertllizare qi de irigare.

Poa formeazd, o lslind, uniformd qi deasi, fiind una dintre cele maivaloroase specii pentru gazon.

Extinderea suprafelelor inierbate cu Poa este limitati de faptul ciseminlele sunt greu de procurat, risirirea plantelor este mult intfuziati dacdterenul nu a fost bine pregitit gi tasat, plantele tinere cresc foarte incet,acoperind terenul mai tArziu decdt Lolium.

Fig. 17 .3. Poa pratensis L.

Cu toate neajunsurile prezentate, avdnd in vedere calitilile deosebite ale gazonului din Poa -frumusefea, durabilitatea, rezistenla la cdlcat - in viitor va trebui si i se dea o intrebuinlare mult mai larg6.

POA TNVLALIS L. - $uvarul de munteAceasti specie este inruditd cu firula de care se deosebegte prin faptul ci plantele sunt mai inalte, au

tulpini mai fine gi se intind prin stoloni. Se dezvoltd bine pe terenuri umede, pe soluri grele, fertile. Rezisti laumbrire dar nu gi la seceti. Specia nu suporti tunsul frecvent gi nici cilcatul (frg.I7.q.

FESTvcA RUBRA L. - piiug roquin prezent se cunosc mai multe forme de piiug ro$u: una care formeazi tufe dese (ssp. commutata sau

var. fallax) gi alta care se intinde ca qi firula, cu ajutorul unor rizomi scurli (ssp. rubra sau var. genuina). indl-limea plantelor vaiazdintre 20-70 cm. Tulpinile sunt fine gi frunzele inguste, de culoare verde inchis @g.17 .5.).

Pdiuqul rogu este o specie pulin pretenfioasd fa[i de climd gi sol. Crepte bine chiar gi pe soluri sdrace,acide, pe care raigrasul qi firula nu se dezvolti satisfrcitor. Rezisti foarte bine la ger qi la usciciune, suportlcdlcatul gi cositul frecvent.

Festuca este una dintre plantele cele mai valoroase gi apreciate pentru gazon, fiind folositi foartefrecvent in amestecuri cu alte specii. Datoriti faptului cd formeazd, o felinl deas6, bine incheiatS, forma cuizomi este preferati, deqi necesiti mai multi lumind qi mai multe ingrdqiminte cu azot, respectiv un sol fertil,permeabil pentru api qi aer.

Piiuqul rogu cu tufr este recomandat pentru peluze care trebuie si reziste la umbrire slab6.

Fig. 17.4. Fig

FESTUCA ARaNDINACEA Schreb. - pliugul inaltSpecia preztntd, tufe la"xe, inalte, cu tulpini relativ groase, frunze late gi groase. Plantele incep si creasc[

primivara devreme qi rdmdn verzipdndtoamna tArziu. Ele listiresc foarte repede dupi cosit, insi nu suporti binecositul prea de jos (fig.17.6.).

Este o specie care rezistd bine la ger, la seceta qi arqila din timpul verii,precum qi la umbrirea moderati. De asemenea, suportd bine excesul de api qipoate fi cultivat pe terenuri unde stagneazd apa. Cu toate ci este pulinpretenlios fap de sol, cregte qi se dezvolti bine pe solurile fertile gi pe celeingrigate cu doze mai de azot.

Fiind o specie pufin pretenlioasi, avAnd o capacitate buni de adaptare giformAnd o lelini destul de deasd, el se folosegte din ce in ce mai mult caplanti pentru gazon, mai ales in zonele cu un climat aspru gi pe terenurileunde nu se poate pregiti un pat germinativ bine m5runjit.

Se recomandi folosirea pliuqului inalt in culturt pur[ qi mai rar inasociere cu alte specii.

F ES TU CA TENU I F O LIA SibIh.Ambele formeazd"tufe dese, au frunzele foarte fine, sunt rezistente la seceti qisunt recomandate pentru gazon qi combaterea eroziunii pe solurile nisipoasesau pietroase. Ambele sunt folosite in amestecuri.

Poa trivialis L. 17 .5. Festuca rubra L

Fig. 17 .6. Festuca arundinacea L.

l0

AGRoSTIS sroLoNrFER4 L. - iarba cAmpuluiSpecia formeazd o lelin[ deasd datoritd stc]onilor sii care se intind mult pe sol. Tulpinile sunt fine, inalte

de 40-100 cm,iar frunzele de li1ime mijlocie. lnfloreqte tfurziu,incepAnd de la sfhiqitul lunii mai (fig.17.7.\'.Este o specie care preferi zonele cu umiditate ridicatd in sol gi in aer. Suporti seceta de scurti durati gi

rezistd bine la temperaturi extteme, dar preferi cildura moderati. Yegeteazd bine pe solurile grele, cu o bundcapacitate de relinere a apei gi bogate inazot, atiltla soare cit gi la umbr5. Este o specie sensibili la putregaiulde zitpadd, (Fusarium nivale).

Plantele de Agrostis formeazd o lelind deas[, de culoare verde deschis, care poate fi cositi de jos.

Fig. 17 .7. Agrostis stoloniferaL. Fig. 17.8. Agrostis tenuisL.

AcRosrrs rENUrs Sibth - iarba cAmpuluiSpecia seamdnd foarte mult cu precedenta.Formeazi o felind deasd intinzdndu-se prin rizomi (fig.17 S.).Este mai pulin pretenfoasi fali de sol gi fa15 de lumind decdtA. stolonifera. Rezisti bine la aciditatea

solului gi este mai sensibili la temperaturi ridicate.

DACTYLTS GLqMERATA L. - golomS!Plantele autalia de 50-100 cm, tulpini lat-turtite 9i frunze late (fig.17.9).Specia preferd solurile lutoase, fertile gi bine aprovizionate cu ap6. Este rezistenti la secetd gi ger, dar

inghefurile tdrzii de primdvari distrug uneori listarii tineri. Suporti destul de bine umbra.Este mai putin recomandat pentru peluze, datoriti faptului ci plantele formeazd" tufe iar lelina este

destuli de rar5.

PHLEUM PR,4TENSE L. - timofticdEste o specie de talie inaltd, cu ldstari lungi de 30-100 cm, cu tulpini relativ groase gi frunze late. Este o

specie ideali pentru solurile argiloase qi lutoase din zonele umede. Este foarte rezistenti la ger, insi nu rezistd"laseceti (frg.17 .10.). Se utilizeazd,mairar qi doar tn amestecuri de graminee.

Fig. 17 .9. Dactylis glomerata L.

llFig. 17. 10. Phleum pratense L.

BRoMaS INERMTr Leyss. _ obsigdSpecie de talie inalta (50-100 cm), cu tulpina relativ groasd qi frunza latd(fig.17.11.).Este o specie foarte rezistent[ la ger gi secet5. Cu toate ci tufele se intind prindzomi qi acoperd bine terenul, specia nu este agreatd, ca plantd, de gazon deoarece se

reface foarte incet dupd tiiere. Se foloseqt. t*i mult pentru inierbarea terenurilorerodate, a pantelor de la marginea qoserelor, a terasamenteloi de cale feratd etc.

Aenopvnov CMSTATaM (L.) Gaertn., se utilizeaza doar pentru infiinpreapeluzelor din aeroporturile situate in zone secetoase.

in unele cazuri se recomandi amestecareafolosite pentru insimAnfarea gazonului cu o cantitateperene.

seminlelor de graminee perenemici de semin,te de leguminoase Fig. 17.11. Bromus

inermis L.Dintre acestea, cel mai frecvent se folosegte trifoiul alb (Trifulium repens L.), specie care formeazd"

stoloni lungi gi acoperi repede golurile din ,telina de graminee. Adesea irifoiul alb se instal,eazi?n gazon clnn frrtsi fie semdnat qi face concurenfi gramineelor. El infloreqte tot anul qi infloritul nu poate fi opriinici prin cosirifrecvente. Gazonul impdnzit de florile de trifoi alb are o culoare verde-cenugie, nu piea plicuti.

O alti leguminoasd care se adaugd uneori (destul de rar) amestecului pentru g{roneste ghizdei ul (Lotuscorniculatus L.).+ .. Lucerna qi trifoiul rogu, nu se folosesc in gazonul ornamental qi nici in cel destinatterenurilor de sport.In lipsa unor seminte de graminee corespunzdtoire ele pot fi seminate cateodatd pentru r;""*|;;iroriuterenul clr un covor verde. Aceste specii nu suportd cilcatul sau cositul frecvent.

in prezent, leguminoasele sunt considerate in cadrul gazonului,buruieni gi sunt tratate aa atare.Principalele argumente aduse impotriva leguminoaselor din gazonsunt:- ele se instaleazd' sub formi de pete neuniforme intre graminee gi dau un aspect nedorit gazonului;- combaterea buruienilor din gazonul cu leguminoase se poate face greu cu a.yutorul erbic-idelor,- florile leguminoaselor atrag albinele qi alte insecte, care pot ?n1epa copii Le se joaci pe u,. astfel degazon;Pe lingd aceste argumente, mai mult sau mai pufin plauzibile, se poate mentiona c6 intr-un gazon

ingnJit qi exploatat in mod corect, leguminoasele dispar Oe ti sine datoiticompetiliei gramineelorCARACTERISTICI DE RECUNOA$TERE A GRAMINEELOR PENTRU GAZONRecunoaqterea speciilor de graminee din gazonprezintd, o mare importanfi pentru a putea aprooiacorect

daci acesta este compus intr-adevdr din speciile semdnate gi in ce proporfie. irrrr Aite.- inarei"or..ti a speciilorcomponente ale gazoniui, se poate observa daci suprafatp gazonatd a fost invadati sau nu de unele speciinedorite (buruieni). Compozilia botanici trebuie determinatd gi la brazdele de telini luate din pajigti, prni- uputea alege un material de plantat valoros.

Principalele caractere botanice dupi care se determinl speciile de graminee sunt:D prefoliatia - modul de aqezare a frunzeitinere in teaci (fig. 17 .r2.):- prefolialie cutanath (a): Lolium perenne, Festuca rubra, Poa pratensis, Foa triviolis, Dactylis glomerata;

prefolialie risuciti (b): Lolium multiflorum, Bromus inermis, Phleum pretense,'Agisns tunlris,Agr o s fi s s tolonifera, Fe s tuca pr a te nsi s, Fe s tu ca arundinac e a

D prezen{a sau absenfa urechiugelor, forma gi mlrimea acestora (fig. 17.13.):)l forma ligulei (fig.17.14.):- perigori in loc de liguh (a): Cynodon dactylon- ligula ascufita (b): Agrostis stolonifera, Phleum pratense, Poa trivialis, Dactylis glomerata,- liguli scurtS, trunchiati (c): Agropyron cristatum, Agrosfis tenuis, Poa pratensis, Bromus inermis,

Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca rubra, Lolium perenne, Lolium *ultiflorum,- liguli ciliatd, (d): Agropyron repens)l forma tecii (fig.17 .15.):-teacddespicati (a): Lolium sp., Festuca sp., Poa sp., Agrostis sp., Phleum pratense, Dactylis glomerata;- teacd inchisd (b): Bromus sp.D suprafa{a limbului foliar:- limb neted: Dactylis glomerata, Phleum pratense, Bromus inermis;- limb cu doub linii paralele de-a lungul nenurii mediane: poa sp.

I2

fbri urechiuqe urechiuge lungiin formi de gheare

Fig. 17.13. Tipuri de urechiuqe

z-.--.}-,1a

17.12Fig. Tipuri de prefoliafle

WWFig. 17.14. Tipuri de ligule

Fig 17.15. Tipuri de teaciD forma tufei: tipuri de listirire (fig.17 .16.):- cu formarea unei tufe (a): Lolium perenne, Lolium multiflonm, Festuca pratensis, Festuca arundinacea,

Phleum pratense, Dactylis glomerata;- cu rizomi (b).: fustuca rubra, Poa pratensis, Agrostis tenuis, Bromus inermis, Agropyron repens;- cu stoloni (c): Poa trivialis,Agrostis stolonifera;- cu rizomi qi stoloni (d): Cynodon dactylon.

Pentru a u;ura alegerea celor mai potrivite specii, in funclie de scopul urmdrit, principalele insuqiri alegramineelor sunt prezentate in tabelul 17.2. Aprecierea calitililor speciilor i-a frcut prin u"ordur"a gnor punctepe o scard de la 1-10.

Fig. l7 16 Tipuri de ldstirire a gramineelor

RECUNOA$TEREA GRAMINEELOR DUPA CARACTERISTICILE SEMINTELSRSeminlele de graminee perene folosite pentru insdmAnlarea gazo-nului sunt, de obicei, produse in unitifi

specializate gi sunt comercializate in ambalaje pe care este imprimati denumirea speciei qi a soiului.In cazul unor seminte de provenienfi necunoscuti este indicat si se trimiti o probi laboratorului pentru

controlul semintelor, unde va fi determinati specia qi calitatea seminlelor.

13

-

Seminlele principalelor specii de graminee perene pot fi recunoscute destul de ugor dupi caracteristicilemorfologice ale acestora gi anume (fig.I7.I7.).

Fig. 17 .17. Seminlele principalelor graminee perene :utilizatepentru ins[mdn{area gazonului- peduncul scurt, lat-comprimat, ugor ingustat spre bazi cu paleea inferioari nearistati (Lolium perenne)

sau aristati (Lolium multiflorum);- pedunculul aproape cilindric seminlele au lungimi de 8-12 mm (Bromus inermis);

prezentga la baza seminlelor a periqorilor lAnogi (Poa pratensts) sau absenla acestora (Dactylisglomerata, Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca rubra);

- paleea inferioari prezintd, o nervuri proeminenti, vdrfulglomerata); seminlei este curba! scurt aristat (Dactytis

- paleea inferioari lipsiti de nervura proeminentS, sim6nla nearistati (Festuca pratensis, Festucaarundinacea);

- snmdn!5 aristati (Festuca rubra),- seminle lipsite de peduncul, mici, de culoare atbd-argintie, lucioasi, de formi ovald (Phleum pratense)

sau de formi lanceolat[ cu vdrful transparent (Agrostis stolonifera, Agrostis tenuis).Pentru aprecierea calitdfi semintelor un rol importantil joacdgerminalia gi puritatea acestora.Puritatea se exprimd in procente gi reprezintd num5rul de seminte autentice, aparlindnd speciei sau

soiului analizat, existente intr-o probi de 100 grlme. Fiecare specie piezintd, anumite valori ale puritilrisemintelor. Cu cit acest procent este mai apropiat de 100%6, simdnli este di calitate mai buni.

Germina{ia (facultatea germinativi) reprezinti numdrul de seminle, exprimat in procente, capabile sigermineze atunci c6nd sunt puse in condilii optime.

Elementele care definesc autenticitatea seminlelor sunt forma, mdrimea qi aspectul tegumentului (culoare,luciu, pubescenfS).

Germinalia seminfelor este condifionati de un complex de factori: structura semintelor, stadiul lor dedezvoltare, prezenp,in seminle a diferitelor substan,te qi in primul rdnd al enzimelor, condifile de p6strareetc.

in prezent, existd standarde care prevdd limite minime de puritate gi de germinalie pentru diferitelespecii. Seminlele care nu satisfac cerinlele standard in vigoare sunt considerate de slabi ialiiate gi nu vor fifolosite pentru semdnat.

AMESTECURI DE SEMINTE RECOMANDATE PENTRU GAZON

De obicei, gazonul format dintr-o singurl specie are culoarea cea mai uniformi qi aspectul cel maiplacut. Totugi, se utilizeazd, foarte frecvent amestecuri din doud sau mai multe specii de graminee, dioarece acesteaau o mai buni capacitate de adaptare la condiliile vaiate de mediu. Laalegerea speciilorpentru amestecurileutilizate la infiinfarea gazonului trebuie si se lind seama de principalii factori de mediu (tipul de sol, umiditateasolului, panta terenului, umbrirea, temperafura, modul de exploatare a gazonului etc.), precum qi decompatibilitatea speciilor intre ele.

In timp ce literatura de specialitate mai veche recomandi, pentru infiinfarea gazonului amestecurile din 6,8 chiar 10 specii, inprezent,tehnologia modemi a gazonului foloseqte cel mai frecvent amestecurile de 2 sau celmult 4 specii.

Exemple de amestecui de gazon:

@'@ i,% @,ffi ffidmu,

dd-Mu dd wWLgliutn multiflarufr Festuca lubra DacVna glgaenta

I4

GazoNon AGREMENT:Teren uqor:40Yo Lolium perenne50%o Festuca rubraIjYo Festuca ovinaTeren greu:45%o Lolium perenne40Yo Festuca rubraI5%o Poa pratensisTeren umbrit:35Yo Lolium perenne35Yo Festuca rubral5Yo Poa nemorqlisl5%o Poa trivialisTeren tnsorit'.40o/o Lolium perenne30%o Festuca rubra30o/o Festuca ovina

Gazox oRNAMENTAf,:Teren greu:50Yo Festuca rubra30%o Agrostis tenuis20%o Festuca ovinaTeren usor:75%o Festuca rubra25Yo Agrosfis tenuis

Gazox pnNTRU TERENURT DE spoRT:Teren usor:40o/o Lolium perenne20%o Festuca rubra20Yo Fe stuca arundinqcea20To Festuca ovinaTeren greu:50Yo Lolium perenne25%o Festuca rubraI5Yo Festuca arundinaceaI0%o Festuca ovina

Teren umbrit:30Yo Lolium perenne40%o Festuca rubra20%o Fe s tuca arundinsceaI0%o Poa pratensis

GnzoxnNclEznsc:Teren greu:20%io Lolium perenne65%o Festuca rubraI5Yo Poa prqtensisTeren usor:20Yo Lolium perenne70Yo Festuca rubral0%o Poa pratensisTeren umbrit:60Yo Festuca rubra20%o Poq nemoralis20%o Poa trivialis

60%o Poa pratensis35o/o Festuca rubra5%o Agrostis tenuis50%o Festuca arundinqceq25%o Bromus inermis25Yo Dactylis glomerata

GlzoN pnurRu TALUZURT LA $osELE, DrcuRr etc.50Yo Festuca rubra40%o Festuca ovinaI}Yo Agrostis tenuis50%o Lolium perenne30%o Bromus inermis20%o Poa pratensis

Gazollnusrrc:40%6 Lolium perenne50o/o Fe stuca pratensi s5%o Poa pratensis5%o Agrostis tenuis

in general, un amestec va fi cu atAt mai reugit cu c0t se va tine seama de toate condiliile naturale gi deexploatare a gazonului. Foarte agreale sunt amestecurile formate din asocierea speciilor cu creqtere rapidd, careacoperi repede terenul (Lolium sp.) cu specii cu dezvoltare mai lent5, care se intind cu ajutorul rizomilor saustolonilo^r (Poa sp., Agrostis sp.).

ln cele mai multe cazui, la alcituirea amestecurilor pentru gazon intervin qi alfi factori, de naturiorgantzaloicd qi economici cum sunt imposibilitatea procur{rii seminlelor din anumite specii sau preful acestora.

ln prezent, existi unitali specializate (depozite de seminle) care se ocupd cu realizarea unor amestecuride gazon standard, pregitite in mod corespunzdtor gi comercializats la standardele cerute. Pe ambalaje esteobligatoriu si fie trecuti denumirea speciilor din care este format amestecul gi recomanddri pentru folosire gidestinalia acestuia.

t5