22.10.2015CURS ISTORIA FILOSOFIEI ROMÂNEȘTI II

Continuitatea unui filosof: teme, idei, concepte, problematică (identitate culturală/contradicția)- filosofia românească n-a avut o evoluție autonomă – condiționată de altă cultură, dar și

reacție la ceea ce se întâlnește în filosofie – evoluție a filosofiei în interiorul culturii române și ce s-a întâmplat în afara acestei culturi

MODELE FOLOSITE ÎN CONSTRUIREA UNEI ISTORII:

Modelul descriptiv- locul pe care o are o reconstrucție filosofică într-o serie de reconstrucții – logica

discursului: refăcută într-un sens conceptual (sunt evidențiate conceptele principale și refăcute ideile principale)

- atitudinea pe care o are istoricul: foarte atent la OBIECTIVITATEA materiei – un fel de exiterioritatea (nu este prezent prin propriile subiectivități filosofice)

- doxografia nu comentare/interpretare, ci consemnare (Diogenes Laertios, Titu Maiorescu, P.P. Negulescu)

- aici sunt însemnări filosofice – înfățișează o anumită filosofie- model necesar într-o cultură - când ne gândim să interpretăm o idee filosofică este util să

găsim influențe filosofice

Model normativ- pune o istorie a filosofiei sub niște reguli- acele reguli nu sunt întotdeauna explicit menționate- istoricul filosofiei este interesat de o reconstrucție a conceptelor filosofice- Kant regândește filosoficul – referirile lui istorice sunt contextuale- Emil Stan, Vocația paideică a filosofiei românești (lipsește Blaga – era foarte orgolios și

rece, prin urmare nu prea avea discipoli)- normativiștii sunt, de obicei, filosofi- Cioran avea una dintre cele mai bune cunoașteri a istoriei filosofiei- există trei versiuni ale modelului normativ:

a) formalistă – stabilim un criteriu foarte general (N. Bagdasar – rațional, Gilson – relația cu teologia)b) conținut (istă) – legat de un conținut de gândirec) hermeneutic – de interpretare ca atare a filosofiei – așezare într-un sistem

- nu trebuie să gândim în categorii morale, ci după eficiența în ordonarea materialului de lucru

- critica străinilor la opera lui Cioran este mai bine făcută decât cea a românilor

Modelul speculativ- spiritul este în mișcare continuă, prin care se cunoaște și autoreflectă pe sine – la Hegel,

Conceptul este rezultatul mișcării continue a spiritului (Rațiunea este conceptul spiritului subiectiv, Statul conceptul spiritului obiectiv, Filosofia conceptului spiritului speculativ)

- speculativ (reflexie în oglindă): filosofia oglindește mișcarea de sine a spiritului

- la noi, există două încercări de istorie speculativă a filosofiei: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței (un fel de filosofia existenței pornind de la gândirea tradițională ce se exprimă în cuvintele noastre comune, populare – există anumite cuvinte purtătoare de potențialuri filosofice) și Constantin Noica, Rostirea filosofică românească

- tipuri de istorie speculativă – se diferențiază în funcție de concepția asupra timpului:a) istorie culturală a filosofiei – cronologică (cum apar ideile, conceptele – contexte culturale)b) istorie topologică a filosofiei

- aducerea unor reconstrucții filosofice referitoare la aceeași temă- filosofia românească s-a aflat într-o cultură dominată de literatură și istoriografie