Curs Infirmiere

7/29/2019 Curs Infirmiere

1/15


2/15

METODE DE DEZINFECIE

1.Metode fizice:- curenia reprezint ndeprtarea microorganismelor de pe obiecte i

tegumente odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice, fcndu-seo decontaminare de 95-96%, prin splare cu ap i spun sau detergent, cltire,tergere, aspirare, periere,

- incinerarea obiectelor- clcatulmbrcminii i a lenjeriei,- fierberea lenjeriei de corp i de pat 30 minute,- nclzirea cu vapori de ap sub presiune n etuve a paturilor, saltelelor,

pturilor i covoarelor, unde se formeaz vapori de ap ce asigur otemperatur mai mare de 100C,

- raze ultraviolete emanate de lmpile cu cuartz,-- dezinfecia prin cldur - umedpasteurizarea

- uscat - flambarea

2.Metode chimice

Se folosesc un numr mare de substane chimice cu efect distrugtor asupramicroorganismelor patogene ca: formol, fenol, hidroxizi, carbonai de Na i K, clorurade var, cloramina, gama larg a detergenilor.Vor fi utilizate alternativ mai multesubstane dezinfectante cum ar fi:

- pentru dezinfecia duumelelor din piatr, a materialelor plastice, a lemnului se vor folosi prin alternan una din urmtoarele soluii sod de rufe 5%, varcloros 2%, amestec de soluie apoas de sod caustic hidrod 1% cu soluie dedero,

- pentru dezinfecia pereilor acoperii cu faian sau vopsea de ulei se folosescvar cloros 2%, cloramin 2%, bromocet 1%,

- mobilierul din lemn i metal se terge cu bromocet 1%,- lenjeria de pat i echipamentul de protecie se dezinfecteaz prin nmuiere n

soluie de cloramin 1% timp de 2 ore sau cu soluie de deroform,- mbrcmintea bolnavilor, paturile i saltelele se dezinfecteaz prin vaporizare

n spaiu nchis cu formol 3-15 ml sol./ m de aer,- termometrele se dezinfecteaz prin pstrare n soluie de cloramin 2% sau

tinctur de iod 1% n alcool etilic,- plotile, scuiptorile i tviele renale se dezinfecteaz prin submersare timp de

2 ore n cloramin 4%, var cloros 4% sau iodoform,- instalaiile sanitare se stropesc cu var cloros 20%- vesela i tacmurile se dezinfecteaz prin submersare n cloramin 1% sau

bromocet 1% 2 ore dup splare prealabil.Forma cea mai bun a dezinfeciei terminale este formolizarea cu ajutorul unor

aparate care transform soluia de formol 40% n vapori.Se calculeaz cubajulcamerei i se socotesc 3-15 ml , n medie 7 ml de soluie de formol 40% pentru fiecarem de spaiu.Formolizarea sub presiune a spaiilor nchise se face folosind autoclaveformogene.Pentru controlul eficienei formolizrii se fac recoltri bacteriologice de pesuprafee nainte i dup formolizare, comparndu-se numrul de colonii aprute nfiecare caz.


3/15

Metode folosite

Mijloace folosite

Procedee de aplicareSuportul tratat

Fizice

-curenie-splare cu ap i spun,cltire, ndeprtarea prafului

folosind metode umede,aspirare, periere.

-lenjeria,

-tegumentele pacientului,

-minile personaluluimedical.diverse suprafee: noptiere,

paturi, mese (de operaie,de tratament, din sala de

mese, din saloane),alt

mobilier, pardoseli.

-radiaii UV -unele suprafee cum arfi:masa de operaie, patulpacientului

-aerul din ncperi: sli de

operaie, de pansamente,saloane, etc.-cldura

uscat

-clcare -lenjeria de pat i de corp

-incinerare -deeurile

-flambare -unele obiecte

-cldura

umed

-fierbere -lenjeria, vesela,

tacmurile.

-vapori de ap sub presiune -haine, saltele, perne,pturi, covoare.

-pasteurizare -unele alimente


4/15

Chimice

I.Soluii

oxidante

1.Var cloros

-tergere -paviment, perei vopsiicu vopsea de uleisoluie2%

-amestec -produse patologice nsuspensie 20% (sput,urin, fecale)

-tergere isplare

-WC-urilesoluie 4-5%

-

submersiune

timp de 2 h

-plosca i urinarul nsoluie 4%-lenjeria alb n soluie 1-1,5%

2.Cloramina

-tergere -paviment, perei soluie2%

-chiuvete, bi soluie 1%-tergere isplare

-muamale, jucrii soluie 0,5%

-splare -plgi soluie 0,5-1%

-submersare -termometre soluie 2%

3.Apa

oxigenat-splare -plgi soluie 3%

II.Soluii

hidrolizante

Soda de rufe -splare,tergere

-vesela, tacmurile,duumeaua soluie 1-2 %

III.Soluii

care produc

coagularea

proteinelor

Alcoolul

-badijonare,

tergere-tegumente, suprafaamesei de operaie, lampascialitic alcool de 70

IV.Iodoforii-Septozol

-Soluie alco-olic cu iod

-badijonare -tegumente

V.

Formolul -vaporizare -aerul din ncperi (7mlsoluie de formol la fiecarem de spaiu


5/15

n prezent sunt utilizate substane dezinfectante noi cum ar fi:- Clorhexidin (Hibisol)1% pentru tegumente i mucoase- Virkon pentru pavimente, mobilier, lenjerie (eliberator de oxigen activ), non

toxic, dezinfectant cu spectru larg

Dezinfectantele se impart in 3 grupe:

- High-levelsolutii care omoara toti agentii microbieni, inclusiv sporii.- Medium-leveltoate microorganizmele, cu exceptia sporilor.- Low-levelsolutii care, in concentratiile si la timpul de actiune folosite in practica , nu au efect pe

spori, micobacterii, ciupercii si virusi.

MOD DE EFECTUARE A CURATENIEI

- se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se

deschide geamul pentru a se aerisi- caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor

- se face ordine in salon : se aranjeaza halatele, ziarele, revistele

- se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant corpul de

iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera,

masa de scris si scaunele

- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier

- se sterg de praf celelalte suprafete orizontale

- daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.

- cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si

balamalele de la usi.

- se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienicasi vasul de toaleta cu accesoriile.

- se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi

si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul

special destinat colectarii temporare din sectie.

- se matura cu matura umeda;

Spalarea

-Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S;

-Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafata si

apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta procedeul

pana se termina intreaga suprafata.

Clatirea

-Urmeaza clatirea: se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune

apa simpla in galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare;

-Se lasa sa se usuce;

-Se spala si clatesc galetile si apoi se pregateste solutia de dezinfectant in galetile curate.

Dezinfectia

-Urmeaza dezinfectia cu solutie de dezinfectant de suprafete Surfanios Citron doua linguri dedezinfectant la o galeata de 8 litri de apa si se lasa sa actioneze 15 minute;

- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.


6/15


7/15

in nici o sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se admit in

sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa).

in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic, iar in apa se

adauga o lingurita de hipoclorit de sodium 12,5 % Cl activ; aceasta operatiune nu se executa la

chiuveta din salon, ci in incaperi special destinate pregatirii activitatii propriu-zise.

Pregatirea materialului si a produselor- carucior pentru curatenie

- material pentru spalarea pavimentului

- solutie de detergent, dezinfectant

- o laveta pentru fiecare salon necesara la maturatul umed.

Tehnica

- se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se

deschide geamul pentru a se aerisi

- caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor

- se face ordine in salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele

- se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectantcorpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de

scris si scaunele

- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier

- se sterg de praf celelalte suprafete orizontale

- daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.

- cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si

balamalele de la usi.

- se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica

si vasul de toaleta cu accesoriile.

- se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi

si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiulspecial destinat colectarii temporare din sectie.

- se spala si dezinfecteaza pavimentul

- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

Intretinerea curateniei si dezinfectia saloanelor dupa externarea bolnavilor.

- in timpul efectuarii curateniei mobilierul ramane in salon

- dezinfectia terminala (ciclica) se efectueaza in cazul evolutiei focarelor de infectii

nosocomiale dupa ce s-a declarat focarul inchis si s-au externat toti bolnavii pentru care s-a aplicat

procedura de izolare functionala (izolare pentru infectii cutanate, digestive, transmise prin sange,

respiratorii).

- in cadrul operatiunilor de curatare si dezinfectie este important : sa se curete cu detergent, sa seclateasca si sa se utilizeze o solutie de dezinfectant.

- se strange lenjeria murdara si se pune in sac impemeabilizat.

- se strang si se evacueaza deseurile din cosul de gunoi, cosul din wc, acesta se curata si se

dezinfecteaza.

- se curata si se dezinfecteaza toate obiectele din salon : patul, salteaua, mesele, noptierele.

- se curata si se dezinfecteaza obiectele sanitare din grupul sanitar atasat salonului. Daca este necesar

se detartreaza obiectele sanitare, se matura umed, se spala pavimentul si se dezinfecteaza.

- persoana care a efectuat curatenia si dezinfectia se spala pe maini si apoi pune lenjerie curata pe

pat.

- in cadrul intretinerii si curateniei saloanelor se recomanda ca de 2 ori pe an sa se spele peretii

placati cu faianta sau vopsiti, jaluzelele de la ferestre.


8/15

Notiuni de curatenie si dezinfectie.

Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care

se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu

indepartarea prafului si substantelor organice.

Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si

echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o

dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.

Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate

microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul

inert, cu exceptia sporilor bacterieni.

Produse de intretinere pentru curatenie.

- intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale,

esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.

- actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor.

Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor. Dezinfectiasuprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant.

Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti

dezinfectanti.

Rezultatele operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de

respectarea conditiilor de utilizare ale acestuia.

PRODUSE :

SAPUNURI :

Sapun tare

Compozitie: - amestec de saruri alcaline si acizi

- efectul este diminuat de apa dura- PH alcalin

- nu are putere dezinfectanta

Utilizare : - intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil

- clatiri obligatorii

Atentie! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru multiplicarea microbilor

Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere.

Sapun moale sau sapun negru

Compozitie: - amestec de saruri alcaline si un numar mare de uleiuri vegetale

- alcalinitate scazuta

- sub forma vascoasa- nu are putere dezinfectanta

Utilizare: - curatare grosiera ( ex. Paviment, gresie )

- se dizolva in apa calda

- clatire obligatorie

- se depoziteaza si se conserva sub forma vascoasa la adapost de curenti de aer

DETERGENTI :

Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali

Compozitie: - putere mare de inmuiere si emulsionare

- putere de spumare variabila

- nu are putere dezinfectanta

Utilizare: - mobilier, paviment, vesela, spalarea manuala a textilelor

- dilutie variabila in functie de concentratia detergentului


9/15

- clatire obligatorie

Detergenti alcalini sau ,, decapanti Compozitie: - apa, agenti de suprafata

- lichide transparente sau praf cu miros puternic

- indeparteaza murdaria si straturile vechi de ceara depuse pe paviment

Utilizare: - in functie de dilutie, spalarea zilnica a pavimentelor

- sunt necesare mai multe clatiri

Atentie ! - lichidele amoniacale nu se utilizeaza in sectorul alimentar.

Detergenti acizi sau ,, detartranti Compozitie: - detergenti + solutii acide puternice

- anumiti detartranti combat rugina

Utilizare: - curatarea materialelor cu depuneri de piatra

- daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar se spala vesela si ustensilele de bucatarie.

Precautii: - de evitat contactul cu obiecte din otel inoxidabil

- nu amestecati niciodata cu alte produse

- dilutii diferite in functie de cantitatea de piatra- evitati contactul cu pielea si mucoasele

- clatiti abundent

ABRAZIVE :

- sunt substante minerale de natura calcaroasa sau argiloasa cu granule mai mult sau mai putin

fine, detergent, parfum, eventual clor.

- sub forma de pulbere, crema sau pasta

- actiune mecanica asupra murdariei

Utilizare: - curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grija

pentru suprafetele emailate.

Atentie ! Produsele sunt agresive pentru materiale ,, moi : stratificate, material plastic,suprafete vopsite.

MATERIALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI

- materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de

igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina

microorganismele.

- se recomanda ca alegerea materialului de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la

fata locului.

Materiale :

maturi din PVC, perii, teuri, mopuri

- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente carucior pentru curatenie

- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere

necesare curateniei zilnice.

carucior pentru spalarea pavimentului

- permite separarea apei curate si a apei murdare, garanteaza calitatea antimicrobiana a solutiilor de

detergent.

Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei

bune spalari.

aspirator

accesoriimanusi de menaj


10/15

PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE SALI DE TRATAMENT

I. CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA

In fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare si se continua cu

obiectele murdare (cosuri de deseuri).

NU se admite existenta existenta ghivecelor cu flori si vaselor cu flori taiate.

- se deschide geamul pentru a se aerisi;

- se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara;

- se curata si dezinfecteaza:mesele pentru tratamentobligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori estenevoie, mesele de depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti - obligatoriu de doua ori

pe zi si de cate ori este nevoie, mesele cu instrumentar steril, biroul de scris, corpul de iluminat,

scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente

si instrumentar si alte suprafete verticale;

- se curata si dezinfecteaza mesele chirurgicale sau ginecologice cu accesoriile lor, scarita,

reflectorul;

- intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si se dezinfecteaza

tubulatura de aspiratie si barbotoarele prin imersare intr-o solutie de dezinfectant; se sterilizeaza infunctie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, se clatesc abundent cu apa sterila si

se usuca sau la oxid de etilena sau la autoclav si se mentin pana la utilizare in cutii metalice sterile;

se monteaza borcanele de aspiratie curatate si dezinfectate;

- se asigura tubulatura si masti de oxigen sterile;

- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier;

- se continua cu stergerea prafului de pe restul suprafetelor orizontale:pervazul, partea superioara a

dulapurilor;

- daca se impune se sterg peretii, geamurile, usile, inclusiv balamalele;

- se curata si dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului;

- chiuveta pentru spalarea mainilor:se curata si dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop, sapuniera,

etajera, bateria, cuva cu sifonul chiuvetei; daca este cazul se aplica si detartrant;- se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie;

- se evacueaza deseurile periculoase si se inlocuieste recipientul de colectare, se goleste cosul de

gunoi si se curata, se inlocuieste sacul de plastic din cos, se matura umed pavimentul de la geam

catre usa;

- se spala si se dezinfecteaza pavimentul;

- se verifica aspectul estetic al salii si se inchide fereastra.

DEZINSECIA

Dezinsecia reprezint totalitatea operaiilor prin care se urmrete distrugerea

insectelorgndaci, nari, mute -, care transmit boli infecioase.Insecticidele sunt substane chimice folosite n dezinsecie i care omoar

insectele prin contact direct sau pri ingestie.

Insectele ca ageni vectori pot fi:- vectori cu rol pasiv care doar transport germenii musca, gndacul de

buctrie pentru boli ca dizenteria, toxiinfeciile alimentare,- gazde intermediareplonia,

Dezinfecia se realizeaz prin metode fizice i chimice.

Dezinfecia prin metode chimice se face cu:

- soluii care se pulverizeaz(omoar insectele pri contact)- soluii pentru momeli alimentare (omoar insectele prin ingestie)


11/15

Din categoria insecticidelor fac parte: DDT-ul, HCH-ul (hexaclorciclohexan),

lindanul, pedimorul, plotoxul, neguvonul, etc.

1.Dezinsecia slilor de ateptare, a cabinetelor i magaziilorse face astfel:

- pentru mute se pulverizeaz plotox 40 ml / m, cu remanena de 21 zile,- pentru combaterea gndacilor se folosete plotox cu remanena de 14 zile,- pentru combaterea plonielor se folosete plotox cu remanena de 2 luni.

2.Dezinfecia n saloanele de bolnavi, slile de tratament i de mese se face

astfel:

- pentru combaterea mutelor se pulverizeaz lindatox soluie 40 ml/m, curemanen de 1 lun sau se fac momeli alimentare cu neguvon i zahr,

- pentru combaterea gndacilor se fac pulverizri cu soluie de cimexan,- pentru combaterea plonielor se folosete cimexan sau plotox.

Metode fizice de dezinfecie:

- ndeprtarea resturilor alimentare din ncperi-

aezarea de plase de protecie la ferestre,- astuparea fisurilor din perei i podele- pstrarea alimentelor n dulapuri speciale i frigidere,- golirea noptierelor de alimente zilnic,- clcarea rufelor,- fierberea rufelor

DERATIZAREA

Deratizarea reprezint totalitatea msurilor de distrugere a roztoarelor careau rol n transmiterea la om a unor boli infecto-contagioase i a infestaiilor parazitare

oareci, obolani.Raticidelesunt substane chimice folosite pentru distrugerea roztoarelor.Msurile preventive constau n mpiedicarea accesului roztoarelor la alimente

i suprimarea posibilitilor lor de hran i adpost.

Metodele de combatere a roztoarelor sunt fizice, biologice i chimice.

Metodele fiziceconstau n folosirea de curse i capcane.Metodele biologice constau n cunoaterea i folosirea n combaterea

roztoarelor a dumanilor lor naturali cini, pisici.Metodele chimiceconstau n folosirea unor substane chimice cu efect raticid,

cum ar fi:

- efectuarea deratizrii cu antu prin prfuire.Se amestec antu cu talc 20-30%, se prfuiete apoi podeaua n benzi late de 20-30 cm, perpendicular

pe pereii ncperii.Se pot prepara i momeli cu 1-3 gr antu la 100 gr

mlai sau tre, apoi momelile se pun lng sursa de ap sau alimente i

se prfuiete n jurul momelii cu praf de antu.- efectuarea deratizrii cu warfarin prin pregtirea de momeli prin amestec de

alimente 99,5% i warfarin 0,5%.Aezarea momelii se va face lng surselede ap i alimente.

- efectuarea deratizrii cu past fosforic prin ungerea unor alimente cu past.


12/15

COLECTAREA DESEURILOR

Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.185/2003 Norme tehnice privind asigurareacurateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii, va informam urmatoarele:

NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor dezinfectante sau al

antisepticelor ! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza,

precum si riscul de inactivare si incompatibilitate.

NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a

curateniei, pentru dezinfectante si pentru antiseptice.

NU este permisa aruncarea ambalajelor goale de la produsele de curatenie, de dezinfectie sau

de la antiseptice decat dupa ce au fost curatate sau /si neutralizate.

NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse dezinfectante pentru produsele

antiseptice.

- flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfel:

denumirea produsului, concentratia, data cand a fost preparat, termen de valabilitate.

Ordinul 219/2002: privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

DESEURI NEPERICULOASE :

Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu

prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu:

Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare;

Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice,

gipsul necontaminat cu fluide biologice;

Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie;Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice;

SUNT DESEURI NEPERICULOASE - SE COLECTEAZA IN SACI NEGRI SI SE

TRANSPORTA LA RAMPA DE GUNOI A SPITALULUI PENTRU A FI PRELUATE IN

SISTEMUL DE COLECTARE DE DESEURI MENAJERE A ORASULUI .

DESEURI PERICULOASE:

DESEURI ANATOMO-PATOLOGICE

Parti anatomice, fetusi, placente, material biopsic din blocurile operatorii

Cadavre de animale de laborator

SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN SACI GALBENI SI SE

TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE

DESEURI INFECTIOASEDeseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice:


13/15

Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau

toxinele microorganismelor

Seringi, perfuzoare fara ac, sonde si alte materiale de unica folosinta

Recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice

Campuri operatorii, manusi folosite in acte medicale

Sonde si alte materiale de unica folosinta

Materiale de laborator folosite, comprese, pansamente, membrane de dializa

Pungi din material plastic pentru colectarea urinei

DESEURI INTEPATORE-TAIETOARE

Ace, ace cu fir, seringi cu ac, acele de la perfuzoare

Catetere, branule, pipete

Lame de bisturiu de unica folosinta

Sticlarie de laborator si alta sticlarie sparta sau nu, care a venit in contact cu materialul infectios

SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN CUTII DE CARTON CU PERETI

REZISTENTI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FIINCINERATE

DESEURI CHIMICE SI FARMACEUTICE

Seruri si vaccinuri cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate

Reziduuri de substante chimioterapice

Reactivi si substante folosite in laboratoare

Substante dezinfectante expirate sau deteriorate prin depozitarea necorespunzatoare

SE COLECTEAZA IN RECIPIENTE SPECIALE CU MARCAJ ADECVAT PERICOLULUI

(INFLAMABIL, COROZIV, TOXIC) SI SE INDEPARTEAZA CONFORM PREVEDERILORLEGALE PRIVIND DESEURILE CHIMICE PERICULOASE.

COLECTAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR MEDICALE

Ordinul M.S.F. nr. 219 din 01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.

Deseurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau

nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare.

Deseurile nepericuloase- sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu ceaa deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu.

Deseurile periculoase- sunt deseurile rezultate din activitati medicale care constituie

un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea

sanitara, in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea

bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea,

depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice.

Deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - sunt deseurile care includ

tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii

si din alte proceduri medicale.

Deseurile infectioase - sunt deseurile lichide si solide care contin sau sunt

contaminate cu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau

au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor.


14/15

Deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de substantele chimice solide,

lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele

expirate si reziduurile de substante chimioterapice.

Deseurile intepatoare - taietoare- sunt deseurile care pot produce leziuni mecanice

prin intepare sau taiere.

Deseurile radioactive - sunt deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din

activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale

radioactive.

Sistemul de gestionare a deseurilor- reprezinta totalitatea activitatilor de colectare

separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si

eliminare finala.

Depozitarea temporara - este pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor

ambalate corespunzator, in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si

transportul lor la locul de eliminare finala.

Eliminarea finala- reprezinta totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si

biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale care

vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra stariide sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri.

Incinerarea deseurilor - arderea deseurilor si instalatii speciale, denumite

incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie.

Depozitarea sanitara- este depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

in locuri special amenajate numite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase.

Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost

supuse tratamentelor de neutralizare.

COLECTAREA LA LOCUL DE PRODUCERE

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea

deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se

realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri

periculoase. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu

deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se

elimina odata cu continutul.

Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile

sanitare sunt :

a) Galben - pentru deseurile periculoase(infectioase, taietoare-intepatoare, chimice

si farmaceutice)b) Negru - pentru deseurile nepericuloase(deseuri asimilabile cu cele menajere).

- pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma ,, pericol

biologic .- pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate

pericolului : inflamabil, coroziv, toxic.

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din

carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbena sau

marcati cu galben.

Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la

actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special

care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa


15/15

umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiv. Capacul cutiei are

orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care

se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru

mediu. Cutiile trebuiesc prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile

la locul de depozitare intermediara si ulterior la locul de eliminare finala. Cutiile au

culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma ,,pericol biologicCaracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare :

- recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de

inchidere definitive sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care

manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului

- recipientul trebuie inscriptionat in limba romana

- recipientul trebuie avizat de M.S., dupa ce a fost supus procedurilor de testare

specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice.

In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise,

seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din

polietilena.

Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase,

este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi.- deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj

adecvat pericolului (inflamabil, coroziv, toxic). Ele se indeparteaza conform

prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.

- deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de

polietilena de culoare neagra, inscriptionati cu ,, Deseuri nepericuloase . In lipsaacestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.

- pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu

datele de identificare ale sectiei sau laboratorului.

Curs Infirmiere

Documents

Transcript of Curs Infirmiere