NORME de IGIENA Curs Infirmiere

23
MANUAL DE NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI NORME DE IGIENĂ MODUL I DE PREGĂTIRE Nivel II (instruirea operatorilor din industria alimentară şi din unităţile de alimentaţie publică şi colectivă şi a vânzătorilor pe tipuri de activităţi - pâine, produse de panificaţie, zahăr ni produse zaharoase etc) 1

description

curs

Transcript of NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Page 1: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

MANUAL DE NOŢIUNI FUNDAMENTALE

ŞI NORME DE IGIENĂ

MODUL I DE PREGĂTIRENivel II

(instruirea operatorilor din industria alimentară şi din unităţile de alimentaţie publică şi colectivă şi a vânzătorilor pe tipuri de activităţi - pâine, produse de panificaţie, zahăr ni

produse zaharoase etc)

1

Page 2: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

NORME DE IGIENA

privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor

NORME GENERALE

Prezentele norme de igienă se aplică tuturor unităţilor alimentare care produc, prelucrează, servesc, depozitează, transportă şi desfac alimente.Toate unităţile alimentare care produc, prelucrează, servesc, depozitează, transportă şi desfac alimente funcţionează pe bază de autorizaţie sanitară.In caz de schimbare sau de extindere a activităţii, unitatea respectivă va solicita o nouă autorizaţie sanitară.Autorizaţia sanitară se vizează anual (la 12 luni calendaristice).Amplasarea, construcţia şi reamenajarea unităţilor alimentare de orice fel se fac cu avizul sanitar al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al agenţilor de protecţie a mediului judeţene şi a municipiului Bucureşti şi al direcţiilor judeţene de urbanism şi amenajarea teritoriului sau, după caz, al Departamentului de urbanism şi amenajarea teritoriului al municipiului Bucureşti.Se interzice amplasarea de unităţi cu profil alimentar în spaţiile de locuit.Se admit activităţi de desfacere a alimentelor şi de alimentaţie publică la parterul blocurilor, numai în spaţii comerciale existente, destinate prin proiect sau pentru care s-a obţinut schimbarea destinaţiei prin comisia de urbanism a organelor administraţiei publice locale.Proiectarea clădirilor se face în funcţie de profilul unităţii şi de volumul estimat al activităţii (producţie, prelucrare, depozitare, desfacere, consum). Numărul, mărimea şi destinaţia încăperilor se stabilesc în funcţie de profilul unităţii.Unităţile alimentare trebuie să aibă asigurată şi să folosească permanent în activitatea lor apă potabilă curentă, rece şi caldă, în cantitate suficientă şi corespunzătoare calitativ condiţiilor înscrise în actele normative în vigoare.In localităţile sau zonele lipsite de reţele publice de distribuire a apei potabile este permisă folosirea apei de fântână prin instalaţii proprii, corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar, cu obligativitatea ca acestea să îndeplinească condiţiile de potabilitate.Unităţile alimentare care folosesc surse proprii de apă potabilă vor asigura protecţia sanitară a acestora şi controlul calităţii apei uzate.Folosirea apei industriale este permisă, cu avizul organelor sanitare, pentru anumite operaţiuni tehnologice în unităţile de industrie alimentară . Reţeaua de distribuire a apei industriale va fi separată de cea pentru apă potabilă şi va fi într-o culoare definită, conform normativelor legale în vigoare, pentru a se exclude orice posibilitate de utilizare ca apă potabilă sau ca racordări între cele două reţele. Unităţile alimentare trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru colectarea şi îndepărtarea igienică a reziduurilor lichide, corespunzătoare normativelor legale în vigoare şi întreţinute permanent în bună stare de funcţionare. Trecerea coloanelor de canalizare prin încăperile de producţie, preparare, depozitare, servire şi desfacere a alimentelor este permisă numai cu condiţia izolării lor, astfel încât să fie prevenită orice posibilitate de infiltraţie şi impurificare a spaţiilor şi a produselor. In localităţile fără reţea de canalizare a apelor uzate colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide vor fi adaptate la condiţiile locale, asigurându-se amenajarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor respective în permanentă stare de funcţionare, astfel încât să se prevină contaminarea spaţiilor alimentare cu ape uzate, precum şi poluarea mediului înconjurător.Colectarea reziduurilor solide, precum şi a resturilor alimentare lichide se va face în recipiente etanşe cu capac, confecţionate din material rezistent, uşor de spălat şi dezinfectat.Acestea vor fi depozitate în spaţii (încăperi, boxe sau platforme acoperite) special destinate şi amenajate în acest scop, prevăzute cu mijloace pentru prevenirea accesului muştelor şi rozătoarelor, cu paviment impermeabilizat, amenajat în pantă spre o gură de scurgere, şi dotate cu posibilităţi de spălare.

Recipientele de colectare şi spaţiile de depozitare vor fi menţinute în permanentă stare de curăţenie. Evacuarea reziduurilor solide se va face înainte ca acestea să depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere. Condiţiile de ventilaţie, iluminat, zgomot şi vibraţii din unităţile alimentare trebuie să se încadreze în normele de igienă stabilite de Ministerul Sănătăţii.

2

Page 3: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Utilajele şi mobilierul tehnologic din dotarea unităţilor alimentare vor fi confecţionate din materiale rezistente la lovituri si coroziune, neferoase, uşor de curăţat, care să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice şi să nu favorizeze contaminarea microbiană a alimentelor cu care vin în contact; vor fi întreţinute în permanentă stare de funcţionare şi vor fi amplasate astfel încât să fie accesibile operaţiunilor de întreţinere igienică.Utilajele şi mobilierul tehnologic trebuie construite cu suprafeţe netede, fără locuri de reţinere a reziduurilor alimentare sau greu accesibile, astfel încât să poată fi demontate şi curăţate cu uşurinţă.In toate unităţile alimentare procesul de producţie trebuie astfel stabilit, încât să asigure desfăşurarea într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi salubre.Toate unităţile alimentare vor fi dotate, după caz, cu spaţii suficiente de depozitare a produselor finite şi semifabricate, a materiilor prime şi auxiliare, precum şi a ambalajelor, încât să nu se permită degradarea, impurificarea sau contaminarea.

Pentru păstrarea materiilor prime, a semifabricatelor şi produselor finite uşor alterabile vor fi dotate cu spaţii frigorifice, compartimentate (separat produsele crude de cele care au suferit preparare termică, separat de cele care emană mirosuri specifice de cele care împrumută mirosuri), cu volum stabilit în funcţie de natura, durata de păstrare şi de cantitatea produselor destinate a fi depozitate, şi prevăzute cu posibilităţi de control şi înregistrare a temperaturii. Funcţionarea instalaţiilor frigorifice trebuie asigurată în permanenţă, iar temperatura realizată în interior va fi înregistrată. Unităţile care folosesc în cursul activităţii produse congelate vor avea încăperi şi instalaţii care să asigure efectuarea corectă a operaţiunilor de congelare.

In unităţile de industrie alimentară se vor folosi numai surse de apă potabilă. Sursele de apă potabilă din unităţile de industrie alimentară vor asigura în permanenţă debitul de apă necesar pentru producţie. Utilizarea apei nepotabile în unităţile industriei alimentare este permisă numai la acele operaţiuni tehnologice pentru care s-a dat un aviz special din partea organelor sanitare locale.La proiectarea spaţiilor destinate procesului tehnologic se va avea în vedere realizarea de fluxuri tehnologice fără încrucişări care să permită contaminarea produselor finite.

In unităţile cu mediul umed toate sălile de producţie vor avea pereţii şi pardoseala hidroizolate, iar planşeele încăperilor în care se degajă aburi vor fi termoizolate. Unităţile de industrie alimentară sunt obligate :a) să aibă angajat îngrijitor, însărcinat cu întreţinerea curăţeniei întreprinderii şi a grupurilor sanitare, precum şi personal însărcinat cu întreţinerea curăţeniei în încăperile în care se desfăşoară procesul tehnologic;b) să asigure acestui personal îngrijitor echipament de protecţie de culoare diferită de cea a echipamentului de protecţie sanitară.Operaţiunile de întreţinere şi igienizare curentă vor fi efectuate pe baza unui plan anual avizat de specialistul de profil al inspectoratului de sănătate public.

NORME PRIVIND PREPARAREA ALIMENTELOR

Prezentele norme se referă la toate unităţile alimentare care pregătesc preparate culinare şi produse de cofetărie-patiserie în care vânzarea şi consumul produselor se face, de regulă, pe loc sau pentru consum casnic. Tipurile de unităţi de alimentaţie publică sunt cele prevăzute de reglementările legale. Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea unei prelucrări şi preparări a alimentelor corespunzătoare, în funcţie de profilul lor, unităţile de alimentaţie publică sau colectivă vor avea din construcţie spaţiile necesare pentru circuitele funcţionale: sala de mese;spaţii de preparare a mâncărurilor; spaţii de păstrare a alimentelor anexe social-sanitare.Spaţiile vor fi proiectate şi amplasate, astfel încât să permită desfăşurarea fluxului tehnologic într-un singur sens, evitându-se încrucişările între fazele insalubre şi cele salubre.în spaţiile de preparare şi în anexe pereţii vor fi impermiabilizaţi cu materiale corespunzătoare (faianţa, vopsele speciale) pe o înălţime de 1.80 m, iar pavimentul va fi prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare. Sala de mese va avea asigurat minimum 1,2 mp pentru un loe de masă. Celelalte dotări vor fi cele prevăzute de reglementările legale. Spaţiile de preparare a mâncărurilor sunt constituite din bucătării şi dintr-o serie de camere anexe în care se face prelucrarea preliminară a alimentelor.

3

Page 4: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Spaţiile de prelucrare preliminară a alimentelor (curăţare, spălare, tocare) sunt spaţii cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.In funcţie de categoria de încadrare a unităţii vor exista anexe, precum: laborator de cofetărie, patiserie, boxă pentru ceai, cafea şi lapte, camera pentru prepararea mâncărurilor reci (salate, maioneze, preparate cu gelatină, sandviciuri, aperitive reci), complet separate de bucătăria propriu-zisă.In unităţile de alimentaţie cu un singur spaţiu de producţie — bucătărie, în care se realizează prepararea, fierberea sau coacerea alimentelor, se vor folosi ca materii prime produse agroalimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.a) Spălarea veselei pentru servire şi a vaselor de bucătărie se va face separat, într-un loc anume stabilit şi amenajat, unde nu se fac alte operaţiuni de preparare; acest loc va fi strict delimitat.b) Vesela curată pentru masă trebuie să fie păstrată în spaţii separate de vasele de bucătărie.Spaţiile de păstrare a alimentelor sunt reprezentate de: depozite, magazii, beciuri şi spaţii frigorifice. Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de obiectele de inventar, ambalaje goale, substanţe pentru curăţenie şi dezinfecţie.Produsele perisabile se vor păstra în spaţii frigorifice separate, la temperatura prevăzută de furnizor.Preparatele finite şi cele care se consumă fără a mai fi prelucrate termic se vor păstra separat de carne, peşte, viscere crude şi de preparatele de carne (mititei, carne tocată etc.)Pâinea, chiflele, cornurile se vor păstra în spaţii special amenajate, în coşuri de răchită, (material plastic) sau în navete, cu condiţia ca acestea să fie acoperite, la adăpost de praf şi de insecte şi să nu fie aşezate direct pe podele.Anexele social-sanitare cuprind: camere-vestiar, cabine cu duşuri, grupuri sanitare (WC) şi chiuvete pentru personal şi separat pentru clienţi, boxe pentru reziduuri.Grupurile sanitare (WC) pentru personal şi cele pentru consumatori, în orice fel de unitate de alimentaţie publică sau colectivă, vor fi în permanenţă întreţinute în perfectă stare de funcţionare şi vor fi dotate cu hârtie igienică, săpun şi şerveţele de hârtie la chiuvetă.în unităţile mici de alimentaţie publică cu până la 3 salariaţi, de tipul patiseriilor, barurilor de zi, iaurgeriilor, snack-barurilor, nu este necesar grup sanitar separat de cel al consumatorilor.Dotarea cu ustensile şi utilaje se face ţinându-se seama de natura, volumul şi de profilul unităţii de alimentaţie - publică sau colectivă. Nu se vor folosi vase şi ustensile de bucătărie degradate.Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de ambalaje goale, substanţele pentru curăţenie şi dezinfecţie.In unităţile alimentare folosirea gheţii naturale este permisă numai pentru răcirea băuturilor îmbuteliate. Gheaţa va proveni numai din gheţării autorizate sanitar.In unităţile de alimentaţie publică şi de alimentaţie colectivă, care pregătesc şi servesc preparate culinare, se vor respecta următoarele condiţii de protecţie sanitară a alimentelor:a) Operaţiunile de prelucrare a cărnii, peştelui, legumelor şi produselor decofetărie şi patiserie se vor efectua în încăperi sau compartimente separate. De asemenea,se vor separa operaţiunile de preparare a cărnii şi peştelui crud de operaţiunile finale depreparare a acestor produse.Toate operaţiunile de preparare a cărnii crude (tranşare, ţocare, preparare mititei, cârnaţi proaspeţi, chiftele etc.) se efectuează într-un spaţiu destinat numai acestor operaţiuni. Spaţiul va fi dotat cu butuc, funduri din lemn, marcate distinct, ustensile (maşina de tocat, cuţite, topor etc), bazine ce vor fi racordate la instalaţia de apă caldă, rece şi canalizare.b) Materia primă şi produsele finite se vor prelucra pe mese (sau funduri din lemn) diferite, marcate vizibil: "peşte crud", "peşte fiert", "pâine" etc.c) Preparatele culinare finite,, pâna la servirea lor de către consumator, vor fi păstrate la o temperatura de minimum +60 grade C (mâncăruri calde) sau maximum +8 grade C (preparate reci)d) Refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocaturilor de carne crudă cu cele tratate termic nu este permisă.e) In unităţile de alimentaţie colectivă şi alimentaţie publică, în care sunt servite grupuri organizate (turişti, mese comune etc.) se vor consuma numai mâncăruri pregătite în aceeaşi zi, din care se vor păstra probe în recipiente curate, opărite şi etichetate) timp de 48 de ore la o temperatură de +4grade C, în spaţii frigorifice special destinate acestui scop.

4

Page 5: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

f) Se vor folosi numai ouă cu coaja intactă, spălate şi dezinfectate înainte de spargere, folosirea ouălor de raţă în această categorie este interzisă.g) Nu este permisă încorporarea în preparate a grăsimilor folosite la prăjire.h) Legumele şi fructele care se consumă în stare crudă se vor spăla sub curent continuu de apă potabilă.i) Nu este permisă păstrarea alimentelor, cu excepţia peştelui, în contact cugheaţa sau cu apa rezultată din topirea gheţii ori servirea băuturilor, fructelor şilegumelor în contact cu gheaţa, cu excepţia cuburilor de gheaţă preparate din apăpotabilă, în congelatoare speciale.In cazul în care, pentru depozitarea materiilor prime uşor alterabile şi nealterabile, nu se poate asigura decât o singură încăpere, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiţii:a) dotarea corespunzătoare cu rafturi, hambare sau recipiente pentru toate produsele nealterabile;b) asigurarea unui spaţiu frigorific pentru produsele alterabile, cu compartiment separat pentru carne crudă, care să nu aibă o temperatură mai mare de +4 grade C;c) asigurarea unei ventilaţii satisfăcătoare prin ferestre sau ochiuri cu rame şi sită metalică;d) aprovizionarea cu materii prime uşor alterabile, îndeosebi cu carne şi lapte, să se facă pe măsura capacităţii spaţiului de răcire şi să nu depăşească nevoile de consum pentru o zi.în unităţile care sunt lipsite de spaţiu pentru organizarea bucătăriei (snack-baruri, pizzerii etc), preparatele culinare specifice acestora se pot executa în sala de consum, în faţa consumatorilor, cu obligaţia ca prin organizarea, dotarea şi întreţinerea locului respectiv să se asigure o curăţenie permanentă, iar unitatea să dispună de disponibilităţi satisfăcătoare de ventilaţie(naturală sau mecanică).

NORME PRIVIND DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL ALIMENTELOR

Depozitarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină modificarea proprietăţilor nutritive, organoleptice şi fizico-chimice, precum şi contaminarea microbiană. în acest scop alimentele vor fi depozitate în încăperi sau în spaţii special amenajate, protejate de insecte şi rozătoare , dotate cu instalaţiile şi aparatura necesare pentru asigurarea controlului condiţiilor de temperatură, umiditate, ventilaţie etc, stabilite prin acte normative în vigoare.1) Aşezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventuale zile de fabricaţie, pe grătare sau rafturi, în stive, rânduri distanţate, astfel încât să se asigure o bună ventilaţie şi accesul persoanelor şi al mijloacelor care controleză produsele depozitate.2) Nu se vor introduce în spaţiile de depozitare produsele alimentare conţinute în ambalaje murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igienă.3) în spaţiile destinate depozitării alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui surse de contaminare a acestora.Unităţile alimentare vor fi dotate cu spaţii necesare pentru depozitarea ambalajelor. Pereţii acestor spaţii vor fi etanşi, nepermiţând accesul rozătoarelor. Seinterzice depozitarea ambalajelor de transport în spaţii de producţie, prepararea sau vânzarea alimentelor.Transportul alimentelor se efectuează în funcţie de perisabilitatea produselor, numai cu mijloace autorizate sanitar, igienice, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, insectelor, rozătoarelor şi altor posibilităţi de poluare, degradare şi contaminare atât a produselor transportate, cât şi a ambalajelor.Mijloacele de transport al alimentelor trebuie să fie amenajate şi dotate în funcţie de natura produsului transportat,iar pe pereţii exteriori se va înscrie denumirea produselor respective (carne, pâine, lactate etc.) Pereţii exteriori şi platforma vor fi confecţionate din materiale rezistente, impermeabile, uşor de curăţat.Alimentele uşor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, preyăzute şi dotate cu mijloace de ventilaţie şi frigorifice, inclusiv cu aparatura pentru controlul şi înregistrarea temperaturii. Pentru transportul în cadrul aceleaşi localităţi sau cu o durată mai mică de 4 ore se pot folosi mijloace de transport izoterme.

5

Page 6: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Carnea în carcasă se transportă agăţată pe cârlige din material inoxidabil.Se permite transportarea de alimente sub formă de materii prime şi semifabricate împreună cu produse finite care se consumă fără altă prelucrare termică, dacă se asigură condiţii corespunzătoare pentru fiecare categorie.Alimentele vor fi însoţite pe tot timpul transportului de documentele care să certifice că produsele respective au fost recepţionate conform actelor normative în vigoare.Producătorul este obligat să asigure transportul produselor numai îh maşină autorizată.Mijloacele de transport al alimentelor, precum şi ambalajele de transport trebuie păstrate permanent în perfectă stare tehnică şi de curăţenie; acestea vor fi spălate şi dezinfectate după fiecare transport.Personalul care asigură transportul şi manipularea alimentelor uşor alterabile şi a pâinii va purta echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor (păstrat în vehiculul respectiv), la urcarea pe platforma vehiculului şi în timpul tuturor operaţiunilor în care acesta vine în contact cu alimentele şi va avea carnet de sănătate.

Desfacerea alimentelor

Unităţi de desfacere a alimentelor:1. Magazine alimentareMagazinele alimentare trebuie să aibă din construcţie următoarele spaţii: sala de desfacere;grup social-sanitar (vestiar şi WC); magazie de alimente; 2. Unităţile vor fi amenajate corespunzător."

Magazinele alimentare trebuie să aibă asigurată în permanenţă apa caldă şi rece, în cantitate suficientă şi corespunzătoare calitativ condiţiilor înscrise în actele normative în vigoare.1) Dotări minime obligatorii: rafturi şi spaţii frigorifice în sala de desfacere; rafturi şi grătare din lemn în magazii.2) Pentru alimentele uşor alterabile, care se menţin la rece^u^unt permise supraaglomerarea spaţiilor frigorifice de păstrare şi expunere, precum şi introducerea în acelaşi spaţiu a produselor crude şi semifabricate împreună cu cele care nu necesită tratare termică înainte de consum (se vor prevedea spaţii frigorifice separate pentru aceste categorii de alimente).3) In magazinele alimentare cu o singură sală de desfacere (cu o suprafaţă de minimum 20 mp) se pot amenaja raioane separate pentru preparate din carne şi lactate şi pentru carne crudă preambalată, care să fie prevăzute cu spaţii frigorifice de expunere şi depozitare, cântare şi vânzători pentru fiecare raion.4) In magazinele care tranşează şi desfac carne crudă alături de alte alimente se vor asigura circuite separate (sala de primire şi tranşare, spaţii frigorifice, raion separat de desfacere, cu cântare şi vânzători).5) Pentru raioanele de preparate din carne, lactate, brânzeturi şi pâine plata produselor se va face numai la casă, nu direct la vânzător.

6) Pentru amenajarea unui raion de vânzare a pâinii este necesară o suprafaţă de minimum 10 mp.7) Semipreparatele din carne crudă şi tocaturile din carne se expun în vitrine frigorifice, separat de alte semipreparate, şi se servesc cu ustensile adecvate, care nu se folosesc şi pentru alte produse.8) Alimentele neambalate, care se consumă fără o prelucrare termică, vor fi servite ntrmai cu ustensile adecvate (cleşti, linguri, furculiţe etc).9) în unităţile de desfacere a pâinii şi a produselor de panificaţie şi în alte asemenea unităţi care desfac produse neambalate se vor lua măsuri care să nu permită alegerea manuală a produselor de către cumpărători. Aprovizionarea acestor magazine pe aceeaşi uşa cu cea de acces al cumpărătorilor se va face cu întreruperea activităţii în timpul efectuării acestei operaţiuni.10. Expunerea la vânzare a produselor alimentare se 'va face la temperatura recomandată de producător.12, Depozitarea ouălor în cofraje sau în lăzi se face în spaţii răcoroase, fără miros străin, la temperatura de minimum 4 grade C, ferite de razele soarelui sau altă sursă de căldură. Vânzarea ouălor în unităţile de desfacere se va face numai în raioane cu produse preambalate. Este interzisă vânzarea ouălor la raionul de preparate din carne ori produse din lapte sau la raioanele de produse

6

Page 7: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

alimentare neambalate care se consumă ca atare, fără a mai fi supuse unui proces termic. Ouăle vor fi stanţate cu data ouatului, individual sau pe ambalaje.în magazinele alimentare este interzisă depozitarea ambalajelor în încăperile de vânzare, în spaţiile de circulaţie, vestiare sau pe trotuarele aferente.în magazinele alimentare în care se autorizează şi desfacerea produselor nealimentare este interzisă vânzarea produselor cu risc de influienţare a proprietăţilor organoleptice ale alimentelor sau de contaminare cu substanţe nocive.

Comerţul de mic detaliu stabil şi ambulant

Prin comerţul de mic detaliu se înţelege desfacerea de alimente şi sortimente restrânse, pe o perioadă determinată, în puncte fixe sau mobile. Punctele fixe de desfacere stradală (chioşcuri, barăci şi tonete) a alimentelor trebuie astfel amenajate şi dotate, încât să asigure condiţii igienice corespunzătoare pentru protejarea, păstrarea şi servirea produselor, precum şi pentru menţinerea sahibjiîăţiLîn vecinătatea punctului de desfacere.în aceste puncte profilul activităţii va fi determinat de tipul unităţii, cu amplasament şi dotările existente.Unităţile de desfacere din această categorie trebuie să fie situate la o distanţa de cel puţin 25 m de WC-urile publice, de locurile de staţionare a vitelor sau alte asemenea surse de contaminare şi de cel puţin 100 m de zonele insalubre, precum: abatoare, depozite sau fabrici de prelucrare a deşeurilor şi pieilor crude, rampe de gunoi, întreprinderi de ecarisaj etc.Toate punctele fixe vor fi inscripţionate vizibil cu denumirea societăţii comerciale, adresa, numărul autorizaţiei de funcţionare.Punctele fixede desfacere stradală a alimentelor, precum şijinităţile mobile (indiferent de tracţiune) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii şi măsuri precum protecţia sanitară a produselor şi a consumatorilor:a) să fie dotate cu stelaje, rafturi etc. pentru păstrarea produselor ambalate sau a fructelor şi legumelor, precum şi cu vitrine închise pentru produse neămbalate, iar pentru produse perisabile, cu vitrine frigorifice şi frigidere;b) să fie racordate la reţelele publice de apă potabilă şi de canalizare ori să fie dotate cu instalaţii proprii de apă potabilă, de colectare şi evacuare în condiţii igienice a apei uzate;c) să aibă recipiente cu capac etanş pentru colectarea reziduurilor solide, iar în exterwr^o^uripentru aruncarea hârtiilor şi a resturilor;d)săfolosească veselă (tacâmuri şi pahare), care va fi spălată şi dezinfectată la curent de apă, după fiecare folosire, şi uscată în poziţie verticală, pe dispozitive speciale, fără utilizarea cârpelor, paharele se vor păstra cu gura în jos pe tăvi de scurgere şi vor fi reclătite la curent de apă înainte de folosire;e) este interzisă refolosirea veselei şi a paharelor de unică folosinţă.Cărucioarele şi tonetele folosite pentru comerţul mobil de alimente trebuie să fie închise, cu pereţii netezi vopsiţi în ulei sau cu lac de culoare deschisă, şi dotate cu coşuri pentru hârtii şi resturi; vor purta o inscripţie care să indice denumirea şi adresa societăţii comerciale căreia îi aparţine (în cazul vânzătorilor particulari, numele, prenumele şi numărul autorizaţiei de funcţionare).Organele sanitare pot permite vânzarea produselor din carne (fripte sau prăjite), a produselor de patiserie, a produselor de panificaţie şi în cărucioare, tonete sau în vitrine mobile numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii: să funcţioneze în vecinătatea unităţii alimentare de la care se aprovizionează (maximum 20m), să fie amenajate conform cerinţelor sanitare, pentru a se asigura protecţia alimentelor împotriva prafului şi a muştelor, să fie aprovizionate numai cu preparate proaspete şi pentru o perioadă de cel mult 4 ore; să poarte denumirea societăţii comerciale şi numărul autorizaţiei de funcţionare a unităţii-mamă.Vânzarea îngheţatei este permisă prin comerţul de mic detaliu stabil în următoarele condiţii:a) prin sistem automat (aparat de îngheţată), care trebuie să fie amplasat în vecinătatea unităţii care o prepară, racordat la apă rece curentă şi caldă, prevăzut cu spaţiu frigorific, cu echipament de protecţie şi cu casete închise pentru păstrarea vafelor, cornetelor şi a paharelor de unică folosinţă;

7

Page 8: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

b) îngheţată neambalatiLservită prin porţionare cu cleşti speciali, va fi păstrată în caserole din material inoxidabil sau din alte materiale avizate sanitar de Ministerul Sănătăţii în conservatoare frigorifice şi va fi servită numai în interior. Transportul de la furnizor se va face în caserole închise ermetic şi cu maşini izoterme;c) îngheţata preambalată va fi păstrată în congelator protejată de căldură şi de soare;d) este interzisă congelarea îngheţatei după topire sau amestecarea în aceeaşi caserola a mai multor forme de îngheţată cu data de fabricaţie diferită. Înainte de a fi umplută cu îngheţată caserola va fi spălată şi dezinfectată conform normelor igienico-sanitare.Produsele de patiserie si de panificaţie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adăpost de praf şi de muşte, fiind servite numai cu ustensile .speciale. Este interzis a se permite consumatorilor să aleagă produsele cu mâna.Vânzătorul ambulant va purta echipamenţuj_de^protecţie a alimentelor şi ecuson.Comerţul cu băuturi răcoritoare se poate face la puncte fixe (dozatoare, îmbuteliate) sau la puncte mobile (numai îmbuteliate).Băuturile răcoritoare la dozator vor fi servite în următoarele condiţii:- să existe racord la apă potabilă şi la canalizare, efectuat numai de unităţi de specialitate;- să aibă dispozitive de spălare a paharelor cu apă;- să aibă tejghea cu suprafaţa impermeabilizată, prevăzută cu tăvi din metal cu găuri de scurgere,

pentru aşezarea paharelor spălate cu gura în jos;- prepararea băuturilor se va face la punctul de desfacere prin adăugarea de apă şi C02, concentrat

în doze sigilate.Distribuitoarele automate de băuturi calde şi reci, sandviciuri, de produse ambalate, etc.vor fi amplasate în locuri la care accesul pentru întreţinerea igienică să fie uşor. Produsele vor fi înlocuite înainte de expirarea termenului de valabilitate.Băuturile îmbuteliate vor fi puse în vânzare numai după ce vânzătorul va controla conţinutul la lumină şi va verifica dacă sticla este închisă ermetic; în cazul în care se observă corpuri străine, sedimente sau tulbureală ori în cazul în care sticlele nu sunt bine închise, le va scoate din consum.Băuturile îmbuteliate se pot răci prin scufundare în apă cu gheată, astfel încât sticlele să stea numai vertical, chiar dacă sunt închise ermetic, iar gâtul să depăşească nivelul apei cu cel puţin 1 Ocm.

Pieţele alimentarePieţele alimentare sunt destinate comercializării produselor agroalimentare şi de uz gospodăresc.Administraţia pieţelor va acorda vânzare liberă producătorilor numai în limita posibilităţilor de asigurare a spaţiului de vânzare.Pieţele de alimentare din localităţile care dispun de reţele de apă şi de canalizare vor fi prevăzute cu:platou impermeabilizat dotat cu fântâni arteziene, hidranţi şi guri de canalizare; WC public cu compartimente separate pentru femei şi bărbaţi; boxă cu paviment şi cu pereţi din ciment sclivisit, racordată la reţeaua de apă şi de canalizare, pentru păstrarea recipientelor în care se colectează reziduuri solide;- bazine compartimentate pentru spălarea legumelor şi a fructelor; chioşcuri, barăci sau pavilioane compartimentate;vitrine, mese fixe, grupate pe categorii de alimente, prevăzute cu acoperişuri;grătare sau suprafeţe din lemn, cu o înălţime de 10 — 15 cm de la sol, pentru depozitarea alimentelor ( nu este permisă aşezarea acestora direct pe sol sau pe platou, chiar dacă sunt ambalate).

La pieţele alimentare din localităţile fără reţele de apă şi/sau de canalizare,aprovizionarea cu apă şi evacuarea reziduurilor lichide se vor face conform prescripţiilor organelor sanitare locale. Locul de staţionare a vehiculelor la aprovizionarea cu alimente va fi imperineabilizat, amplasat la cel puţin 20 m distanţă de ultimul loc de desfacere a alimentelor şi supus aceluiaşi regim de întreţinere şi curăţenie ca şi restul pieţei.Chioşcurile şi rulotele de desfacere a alimentelor vor fi dotate cu chiuvete, sifoane de scurgere, recipiente pentru colectarea reziduurilor solide, dulapuri sau vestiare pentru îmbrăcămintea de protecţie sanitară a alimentelor şi pentru cea individuală şi cu materialul necesar pentru întreţinerea

8

Page 9: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

curăţeniei. Cele în care se desfac alimente de origine animală uşor perisabile vor fi înzestrate cu utilaje frigorifice.Mesele de prezentare şi desfacere a alimentelor vor fi confecţionate din beton sclivisit, mozaic sau din scândură groasă, bine încheiată. Mesele amplasate în exteriorul clădirii vor avea acoperişuri care vor depăşi marginile meselor cu cel puţin 0.75 cm.Este interzisă oricărei persoane particulare sau oricărui angajat al pieţei să locuiască ori să doarmă (ziua sau noaptea) în încăperile ori pe mesele din piaţă, care sunt folosite la desfacerea alimentelor. In acest scop în pieţe se vor amenaja dormitoare speciale.Vânzătorii şi producătorii vor asigura întreţinerea curăţeniei, evitând împrăştierea deşeurilor, a furajelor, răspândirea de ape murdare etc.Reziduurile provenite în timpul vânzării se vor strânge în recipiente cu capac, care vor fi evacuate de către lucrătorii administraţiei pieţei, pe măsură ce se umplu, în spaţiile de colectare a gunoiului pieţei.Administraţia pieţei este obligată să asigure îndepărtarea reziduurilor solide din zona pieţei cel puţin o data la 24 ore şi funcţionarea în bune condiţii a instalaţiilor de apă curentă şi de canalizare; va asigura combaterea şi distrugerea insectelor şi a rozătoarelor.Locul de desfacere a cărnii crude şi a produselor de măcelărie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:paviment impermeabilizat, uşor lavabil, prevăzut cu sifoane de pardoseală; pereţi impermeabilizaţi până la înălţimea de 1.80 m; racord de apă curentă şi de apă caldă curentă; racord la canalizare; să fie prevăzut cu camere sau dulapuri frigorifice; tranşarea se va face pe butuci, spălaţi şi dezinfectaţi după încetarea vânzării; administraţia pieţelor este obligată să asigure producătorilor echipament de protecţie pentru toate produsele (carne crudă şi produse de măcelărie), înainte de. a le vinde, producătorul va prezenta dovada controlului sanitar-veterinar.Locul de desfacere a peştelui proaspăt trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:sa aibă amenajat un spaţiu separat cu paviment din material impermeabil şi uşor lavabil, prevăzut cu sifon de pardoseală; pereţii să fie impermeabilizaţi pâna la 1.80 m; să aibă apă curentă şi caldă şi canalizare; peştele va fi păstrat în vase din material uşor lavabil (inox, material plastic alimentar) şi acoperit cu bucăţi de gheaţă; peştele adus spre vânzare va fi prezentat pentru controlul efectuat de către organele sanitar-veterinare din pieţe;Vânzătorii vor purta echipament de protecţie asigurat de administraţia pieţelor.Locul de desfacere a laptelui şi a derivatelor din lapte: vânzarea laptelui şi a produselor lactate se va face în locuri speciale, pe mese acoperite cu material impermeabil, uşor lavabil şi prevăzute cu vitrine.Ambalajele cu produse lactate vor fi acoperite cu tifon curat, hârtie albă, capac din metal.Producătorul va avea asupra sa dovada controlului sanitar-veterinar şi carnetul de sănătate, conform prevederilor Ministerului Sănătăţii, înainte să-şi vihdă produsele.Vânzătorii vor purta echipament de protecţie complet, asigurat de administraţia pieţelor şi, în mod obligatoriu, ecuson cu numele şi cu comuna producătorului.Vânzarea legumelor şi fructelor se va face în spaţii curate, în lăzi sau în navete.Vânzarea animalelor şi a păsărilor vii se va face în zone special amenajate din teritoriul pieţei şi separate de locul de desfacere a celorlalte produse alimentare; zonele respective vor fi astfel dotate:solul va fi impermeabilizat şi prevăzut cu gura de captare a apelor de spălare; va exista sursă de apă rece; vor exista pubele pentru colectarea reziduurilor şi dejecţiilor.Se permite pătrunderea în zona de vânzare a păsărilor vii şi a animalelelor cu tracţiune animală, cu condiţia să li se asigure o zonă impermeabilizată cu posibilităţi de spălare, la o distanţa de cel puţin 20m de locuinţe sau de alte locuri de vânzare.Controlul respectării normelor de igienă prin teste de salubritateIn scopul prevenirii bolilor prin nerespectarea normelor de igienă, inspectorii sanitari vor recolta periodic din unităţile alimentare care produc, prepară, servesc, depozitează, transportă şi desfac alimente teste de salubritate de pe suprafeţele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe mâini şi de pe echipamentul de lucru al personalului care manipulează alimente şi din aerul din încăperile de lucru.Astfel de teste de salubritate se vor recolta în caz de suspiciune de contaminare a unor alimente, dar mai ales în cazul toxiinfecţiilor alimentare.

9

Page 10: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Rezultatele testelor de salubritate trebuie să corespundă următoarelor norme microbiologice:se consideră condiţii corespunzătoare acelea care nu se abat de la următoarele prevederi:Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:A = EnterobacteriaceaeB = Stafilococi cuagualazopozitivC = Stafilococi hemoliticiD - Mucegaiuri

Microorganisme A B C D Bacteriiaerobe mezofile (NTG) coliformeConducte de la instalaţia de pasteurizare

l/ml - - - absent/ml

Observaţii:Suprafeţe de lucru de pe fluxul tehnologic, care vin in contact direct cu alimentul

2/cmp - - - absent/10 cmp

Observaţii; Se acceptă NTG =20/cmp, dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 10 cmp

Mese dinblocurialimentare

4/cmp absent/100cmp absent/100cmp absent/100cmp absent/100cmp

Observaţii: Se accepta NTG =20/cmp, dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 10 cmpBazine, tancuri,aparate

1/cmp - absent/10cmp

Observaţii: Se acceptă NTG = 20/cmp dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 10 cmpEchipament de Protecţie

2/cmp absent/10cmp l/ml absent/ml

Observaţii: Se acceptă NTG = 20/cmp, dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 10cmp

Tacâmuri /10ml absent absent absent absent Soluţie spălareObservaţii: Condiţiile se referă la un obiectFarfurii 1/cmp absent absent absent absentObservaţii: Condiţiile se referă la un obiectCăni,Ceşti, Pahare /10 ml absent absent absent absent Soluţie spălareObservaţii Condiţiile se referă la un obiectHârtie şi folie de plastic folosite învânzare

1/cmp - - - 3/cmp absent/cmp

Mâini absent absent absentObservaţii: Se acceptă NTG = 2/ml capacitate, dacă bacteriile coliforme sunt absente.Aerul din încăperile de producţie

600/mc - - - 300/mp

Ambalaje din: sticlă, carton,metal etc, carevin in contactdirect cualimentul

Capacitate capacitate Material palstic

Norme privind personalul unităţilor alimentare

10

Page 11: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

In unităţile alimentare operaţiunile de manipulare, preparare, transport, servire şi de desfacere a alimentelor vor fi executate numai de persoane care au efectuat controlul medical la angajare şi periodic, la unităţile sanitare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii.Excepţie face personalul zilier din unităţile industriale care prelucrează alimente de origine vegetală şi plante industriale, în cazul în care acestea simt supuse sterilizării termice în cursul procesului tehnologic.

În toate unităţile alimentare conducătorii acestora sau persoanele din unitate special desemnate au obligaţia de a verifica zilnic starea de igienă individuală a personalului şi de a depista persoanele care prezintă febră, diaree sau infecţii acute ale nasului, gâtului sau pielii. Aceste persoane nu vor fi primite în unitate decât cu avizul medical. Toate persoanele care lucrează la prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor sunt obligate să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii, să se prezinte (sau să anunţe) la unitatea sanitară în cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu îşi reia activitatea decât după primirea avizului medical.Toate persoanele care lucrează la manipularea, prepararea, transportul, servirea şi desfacerea alimentelor sunt obligate:a) să poarte în timpul lucrului, în raport cu specificul locului de muncă în conformitate cu actele normative în vigoare, echipamentul' de protecţie sanitară a alimentelor, alb sau de culoare deschisă, curat, care să acopere îmbrăcămintea şi părul capului şi să fie impermeabil în părţile care vin în contact cu umezeala; persoanele care execută operaţiuni de curăţare nu vor purta echipamentul de protecţie sanitară a alimentelor în cursul efectuării acestor operaţiuni;b) să nu intre în WC cu echipamentul sanitar de protecţie a alimentelor;c) să îşi spele mâinile cu apă şi săpun înainte de începerea lucrului şi ori de câte ori este necesar în cursul activităţii, în special după folosirea WC.Toate persoanele care lucrează la manipularea, prelucrarea, transportul, servirea şi desfacerea alimentelor sunt obligate să îşi însuşească şi să îşi reînprospăteze cunoştinţele de igiena alimentelor, necesare în activitatea lor.La nivelul fiecărei unităţi de alimentaţie va exista o evidenţă a controlului medical pentru tot personalul din subordine.

Dispoziţii finalePrevederile prezentului ordin reprezintă cerinţele minime pentru asigurarea funcţionării unităţilor de producţie, depozitare, transport şi de comercializare a alimentelor.Pot fi solicitate amenajări sau proceduri suplimentare de către medicul inspector de specialitate, astfel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea populaţiei.Medicul inspector de specialitate va stabili împreună cu managerul societăţii comerciale punctele critice de control care vor fi monitorizate.

AMBALAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

Ambalajele (sticle, bidoane, hârtie), trebuie să fie perfect salubre, pentru a nu constitui factori de contaminare. Nu se admite ambalarea produselor în ambalaje provenite din deşeuri.Condiţiile de păstrare a produselor ambalate sunt aceleaşi ca şi pentru cele neambalate, în ceea ce priveşte temperatura şi umiditatea.

ETICHETAREA ALIMENTELOR

Normele metodologice, precum şi alte detalii privind etichetarea produselor se regăsesc în hotărârea de guvern nr. 106 din 7 februarie 2002.Eticheta = orice material scris, imprimat, litografiat sau ilustrat, ce conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este aderent la ambalaje acestuia.Scopul etichetării este de a oferi consumatorului informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat.Etichetarea revine în exclusivitate producătorului.Etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:• denumirea sub care este vândut alimentul;• lista ingredientelor şi cantităţile în care se găsesc în respectivul produs;• cantitatea netă;

11

Page 12: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

• data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;• condiţiile de depozitare sau folosire;• denumirea şi sediul producătorului, ambalatorului sau distribuitorului;• locul de origine sau provenienţă a alimentului;• instrucţiuni de utilizare;• concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum• menţiunea de identificare a lotului.

DURABILITATEA MINIMALA (TERMENUL DE VALABILITATE)• Trebuie menţionată obligatoriu pe etichetă:• Data este stabilită de către producător;• Data menţionată nu poate fi prelungită;• Alimentele cu termen de valabilitate expirat se vor scoate din consum;• Data trebuie verificată atât de vânzători cât şi de cumpărători.

CONDIŢII GENERALE DE IGIENĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE "

Unităţile din sectorul alimentar trebuie să respecte normele de igienă.Unităţile din sectorul alimentar trebuie să identifice activităţile care sunt determinate pentru securitatea alimentară şi trebuie să garanteze că procedurile de securitate corespunzătoare sunt stabilite, implementate, şi menţinute şi revizuite pe baza principiilor utilizate în sistemul de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control, abreviat HACCP:a. Analiza riscurilor alimentare potenţiale ale unei operaţiuni din cadrul activităţii unei unităţi din sectorul alimentar;b. Identificarea punctelor din cadrul acestei operaţiuni unde pot apărea riscuri alimentare;c. Stabilirea punctelor identificate ca fiind critice pentru securitatea alimentelor, denumite puncte critice;d. Identificarea si implementarea procedurilor de control şi de monitorizare în aceste puncte; e. Revizia periodică şi ori de câte ori apare o modificare în sectorul alimentar a analizei riscurilor alimentare, a punctelor critice şi a procedurilor de monitorizare.

(Hotărârea de guvern nr. 1198 din 24 octombrie 2002, art.4).Unităţile alimentare trebuie să garanteze securitatea şi salubritatea produselor alimentare. în acest sens, spaţiile alimentare trebuie să fie în permanenţă curate şi bine întreţinute. De aceea, acestea trebuie să fie proiectate, amplasate, construite şi dimensionate astfel încât să permită curăţenia corectă şi eficientă, să ofere protecţie împotriva acumulării de deşeuri, a contactului cu produse toxice, a pătrunderii impurităţilor în produsele alimentare şi a formării condensului sau igrasiei pe suprafeţe; să permită o bună practică a igienei produselor alimentare, să asigure condiţii corespunzătoare de temperatură pentru prelucrarea şi depozitarea în condiţii igienice a produselor alimentare.

Spaţiile alimentare trebuie să dispună de chiuvete destinate spălării mâinilor şi de grupuri sanitare racordate la un sistem eficient de evacuare. Numărul şi amplasarea chiuvetelor trebuie să fie proporţional cu numărul de angajaţi. Chiuvetele de spălare a mâinilor trebuie să fie separate de cele pentru spălarea produselor alimentare, trebuie de asemenea sa dispună de alimentare continuă cu apă caldă şi rece. Grupurile sanitare nu trebuie să aibă ieşire directă în încăperile în care se manipulează produsele alimentare.Ventilaţia spaţiilor trebuie să fie asigurată prin mijloace eficiente, care să nu permită pătrunderea fluxului de aer dintr-un spaţiu contaminat într-un spaţiu curat. Ferestrele şi celelalte spaţii de aerisire trebuie să fie construite astfel încât să evite acumularea murdăriei, să fie echipate cu plase de protecţie împotriva insectelor, uşor de îndepărtat pentru efectuarea curăţeniei.Personalul care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile alimentare trebuie să aibă vestiare amplasate în afara spaţiilor de producţie sau prelucrare.Vizitatorii trebuie să primească echipament de protecţie.

12

Page 13: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

În spaţiile alimentare este interzisă acumularea deşeurilor, cu excepţia celor care nu pot fi evitate pentru funcţionarea societăţii. Toate deşeurile trebuie să fie colectate şi depozitate temporar în containere închise ermetic, ce vor fi golite periodic şi vor fi menţinute in buna stare de funcţionare permiţând cu uşurinţă igienizarea şi dezinfecţia.

NORME PRIVIND IGIENA INDIVIDUALĂ A PERSONALULUI DIN SECTORUL ALIMENTAR

Igiena personală reprezintă totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stări de curăţenie a întregului corp, a vestimentaţiei, prevenind ca lucratorul să devină o sursă de contaminare a alimentelor cu care vine in contact.Personalul din unităţile alimentare trebuie să efectueze în mod obligatoriu controlul medical, la angajare şi periodic. Examenele medicale periodice obligatorii cuprind examen clinic, coprobacteorologic, parazitologic, exudat, RPA, conform ordinului MS nr. 933/2002.Toate persoanele care lucrează în domeniul alimentar trebuie să aibă echipament de protecţie (ce va fi ţinut în vestiare separat de hainele de stradă) pentru protejarea siguranţei alimentului, să aibă unghiile tăiate, scurte şi curate, să nu poarte bijuterii de nici un fel, să aibă părul strâns sub bonetă, să îşi spele mâinile cu apă caldă, săpun, periuţă de unghii, apoi să îşi usuce mâinile la jet de aer cald sau prosoape de unică folosinţă. Aceste manopere trebuie efectuate la începerea programului şi ori de câte ori este nevoie, în special după folosirea toaletelor.

MODULUL II SERVICII DE CURĂŢENIEIntroducere in epidemiologia bolilor transmisibile

Epidemiologia este ştiinţa care studiază cauzele apariţiei, extinderii si dispariţiei bolilor transmisibile si elaborează cele mai eficiente metode de profilaxie si de combatere a bolilor transmisibile. Boala infectioasa este reprezentata de orice boala determinata de un agent patogen.Agentul patogen este reprezentat de microorganismul (bacterie, virus, protozoar) care poate determina in anumite condiţii o boala infectioasa.Boala transmisibila este orice boala infectioasa caracterizata prin posibilitatea de a se transmite de la variate surse de infectie(om sau orice alta vietate) la o persoana receptiva.Transmiterea unei boli este condiţionata de prezenta a 3 factori, numiţi factori epidemiologici principali: izvorul (sursa) de infecţie calea de transmitereorganismul receptiv(populatia receptiva) Izvorul de infecţie este reprezentat de orice macroorganism (om, animal) bolnav cu o forma tipica,atipica, frusta, inaparenta de boala, sau purtător de germeni.. Purtătorii de germeni sunt persoane sănătoase , sau aparent sănătoase care au in organismul lor si elimina in mod continuu sau intermitent germeni patogeniEliminarea germenilor patogeni in mediul extern se face prin: secreţii nazo- faringiene, saliva, secreţii purulente ale tegumentelor si mucoaselor, sange,glandele mamare, urina,fecale.Calea de transmitere este calea pe care agentul patogen o parcurge de la izvorul de infecţie pana la persoana receptiva. Transmiterea poate fi:

a. directa, prin contactul direct intre persoana care se infectează si persoana infectata sau produs patologic provenit de la aceasta;

b. indirecta, realizata prin intermediul unor elemente din mediul extern , ce reprezintă factori de transmitere ai infecţiei: apa, aer, sol, alimente, obiecte, mana murdara,vectori.Principalii agenţii patogeni implicaţi in producerea bolilor Principalii agenţi patogeni

implicaţi in producerea bolilor sunt:- BACTERIILE- VIRUSURILE MICETELE(ciuperciIe )- PARAZIŢII

BACTERIILE sau microbii sunt organisme microscopice, invizibile cu ochiul liber, constituite dintr-o singura celula si care se înmulţesc in organismul uman, dar si in produsele alimentare, reziduurile organice in descompunere. Dupa agresiunea lor fata de om se clasifica in:Patogene- produc îmbolnăviri daca ajung intr-un organism receptiv

13

Page 14: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Condiţionat patogene- in mod obişnuit nu produc îmbolnăviri, dar in anumite condiţii (scăderea rezistentei generale a organismului- oboseala, suprasolicitare, alimentaţie defectuoasa), creste agresivitatea bacteriilor devenind patogene. Saprofite, nepatogene Exista anumiţi factori care influenţează înmulţirea bacteriilor:Apa - scăderea cantităţii de apa din alimente si suprafeţe duce la moartea bacteriilorPresiunea osmotica( tendinţa apei de a trece înăuntrul sau in afara celulei)- soluţii saline duc la moartea bacteriilor. Excepţie face stafilococul auriu.Temperatura- exista o relaţie stricta intre valoarea temperaturii si durata ei de acţiune: temperatura ridicata in scurt timp are eficienta mai mare decât una scăzuta ce acţionează timp îndelungat;temperatura de refrigerare încetineşte multiplicarea bacteriilor;temperatura de congelare distruge bacteriile prin formarea de cristale de apa in celula lor;

Timpul - înmulţirea bacteriilor este foarte rapida daca se îndeplinesc condiţii prielnice detemperatura, umiditate, hrana, timp. VIRUSURILE sunt vieţuitoare microscopice, invizibile cu ochiul liber care atunci cand pătrund in organism produc boli numite viroze. Sunt mai mici decât bacteriile , nu au structura celulara, nu pot trai decât in interiorul unei celule gazda pe care o distruge. Se găsesc in spatiile inchise si in zone aglomerate.MICETELE (CIUPERCILE) sunt organisme unicelulare, microscopice care se dezvolta pe seama materiilor organice, având un mod de viata parazitar sau saprofit. Se inmultesc rapid (24-48 ore), la temperatura camerei (20 grade) - cele ale fanerelor, si la 30-37 grade C cele care parazitează mucoasele si organele interne.PARAZIŢII sunt vieţuitoare care caută hrana si adăpost in organismul uman. Ouăle de paraziţi sau alte forme de viata ale lor, eliminate prin materiile fecale ale gazdei(om sau animal) , contaminează apa, solul, legumele, fructele, mâinile etc. De pe acestea vor ajunge in organismul uman. Acţiunile lor dăunătoare constau in consumarea substanţelor nutritive, acţiuni mecanice iritative si eliberarea de toxine in corpul gazdei cu efecte alegizante si inflamatorii.

Mecanismele de transmitere a bolilorExista 4 cai principale de transmitere a bolilor:1) CONTACTUL DIRECT2) CALEA AERIANA3) CALEA DIGESTIVA4) AGENŢII VECTORI

1)CONTACTUL DIRECT: -boli infectioase(infectii streptococice si stafilococice, hepatiteleA,B,C, infecţia HIV- SIDA)- boli venerice(transmise prin contact sexual)2)CALEA AERIANA: - prin ea se transmit majoritatea infecţiilor care afectează caile respiratorii(gripa, guturaiul,virozele eruptive), unele infecţii bacteriene si virale ce afectează sistemul nervos(meningita, encefalita) Germenii ajung in organismul receptiv prin:- picaturi de saliva infectata care se răspândesc in jurul bolnavului la 2-3 m in timpul tusitului si strănutului;- nuclei de substanţa organica infectata rezultaţi din uscarea picaturilor;- praful cu bacterii;3)CALEA DIGESTIVA: - se transmit bolile numite bolile mâinilor murdare (toxiinfectiile alimentare, febra tifoida,hepatita virala tip A, dizenteria)- agenţii de transport ai germenilor sunt mâinile, hainele ,ustensilele murdare,etc.4)AGENŢII VECTORI- insecte- rozătoare- animale domestice/ sălbatice- pe aceasta cale se transmit tifosul, ciuma, boala somnului, febra recurenta |

MODALITĂŢI DE PREVENIRE A BOLILOR TRANSMISIBILE

Prevenirea bolilor transmise prin contact direct:

14

Page 15: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

- supravegherea epidemiologica a populaţiei prin investigaţii epidemiologice, clinice si de laborator efectuate in cadrul examinărilor medicale- controlul medical periodic al persoanelor care constituie potenţiale surse de boli venerice- instruirea si educaţia antiveneriana Prevenirea infecţiilor transmise pe cale aeriana:depistarea izolare şi tratarea bolnavilor şi purtătorilor reducerea numărului de microbi din aerul încăperilor prin: aerisire; spălarea pardoselilor, pereţilor si mobilierului cu apa si detergent si apoi dezinfectarea lor maturarea umeda; folosirea aspiratoarelor; evacuarea rufariei si paturilor fara a fi scuturate in încăpere; impregnarea rufariei si a paturilor cu substanţe chimice de care adera microbii;sterilizarea încăperilor si obiectelor din ele cu ajutorul razelor UV; - masuri de igiena personala: folosirea batistei la tuşit si strănutat; spălarea si dezinfectarea corecta a lenjeriei si batistelor dupa utilizare; igiena nasului si a gurii; Prevenirea infecţiilor transmise pe cale digestiva:examenul coprobacteriologic si coproparazitologic pentru depistarea purtătorilor de agenţi patogeni; respectarea regulilor de igiena la producerea, depozitarea, transportul si prelucrarea alimentelor; igiena personala a lucratorilor efectuata corect si folosirea echipamentului de protecţie curat si complet; folosirea numai a apei potabile; evacuarea reziduurilor lichide si solide rapid si corect;prevenirea bolilor transmise prin vectori precum si distrugerea vectorilor si bararea cailor de acces.

Norme tehnice privind curăţenia si dezinfectia in unităţile sanitareconform ORD. M.S.F. NR 185/2003

Curăţenia - este metoda de decontaminare care asigura îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte, tegumente, odată cu îndepărtarea prafului si substanţelor organice. O curăţenie eficienta poate realiza reducerea numărului de microorganisme pana la 95-98% .Metodele de efectuare a curăţeniei sunt: spălarea, ştergerea umeda, aspirare, metode combinate, alte metode, toate metodele se asociază cu aerisirea.Spălarea- este precedată de evacuarea reziduurilor solide in condiţii de siguranţa: sortarea (deşeuri infectioase, deşeuri intepatoare ,taietoare, gunoi) ; colectarea in recipiente cu pedala si sac de material plastic; depozitarea primarain unitate . Spaţiul de depozitare trebuie sa fie cu pereţi impermeabili, paviment lavabil, protejat de accesul muştelor si rozătoarelor, cu suficiente pubele etanşe; in el se face periodic dezirifectie(la 3 luni) si deratizare (la 6 luni). - substanţe folosite:• apa potabila calda (35-45 grade) pentru spălare si (60-65 grade)pentru clatire, suficienta cantitativ si cu duritate scăzuta;• substanţele chimice(folosite la spălare): sa nu fie toxice, corozive, sa fie uşor de indepartat prin clatire, sa nu aiba miros puternic si persistent;- folosirea doar a produselor avizate si autorizate de MS. Pentru secorul sanitar/alimentar- respectarea recomandărilor producătorului;- respectarea regulilor de protecţie a muncii;- includerea ermetica a recipientilor;- etichetarea(numele produsului, termen de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a praparat soluţia)- nu se vor amesteca produsele de dezinfectie cu cele de spălare; produsul se va păstra in ambalajul original; produsul nu se va utiliza dupa expirare- ambalajele golite vor fi clătite si apoi evacuate ca reziduri solideSubstanţele chimice folosite la spălare sunt : carbonarul de sodiu (soda de rufe), săpun, detergenţi anionici concentraţie 2%, alte produse etichetate si avizate / autorizate de Ministerul Sanatatii ca detergent dezinfectant. Tehnica spălării pavimentului si a altor suprafeţe consta in:- utilizarea a 2 galeţi (prima cu soluţie de spălare si a doua cu 1/2 volum de apa potabila calda);- umezirea suprafeţei cu mopul cu soluţie de spălare;

15

Page 16: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

- agitare, frecare,periere;- culegerea apei dupa spălare si descărcarea in a doua găleata;- umezirea suprafeţei următoare, urmând aceeaşi tehnica pana la epuizarea conţinutului galeţii cu soluţie de spălare;-clatirea suprafeţei totale, spălate ca mai sus . Spălarea poate fi simpla sau urmata de dezinfectie. Condiţii de eficacitate a spălării si ştergerii umede:utilizarea de mopuri si lavete curateutilizarea de substanţe de spălare in soluţii proaspete, cu produse avizate de MS.; schimbarea frecventa a lavetelor si a vaselor cu soluţie. Se interzice scuturatul si maturatul uscat in încăperi.

Reguli pentru depozitarea produsilorsi ustensilelor folosite la efectuarea curăţeniei:- spatii speciale destinate pentru depozitarea produselor si ustensilelor aflate in stoc (magazia spitalului, colectivităţile de copii)- spatii special destinate in secţii pentru depozitarea produselor si ustensilelor pentru curăţenie si pregătirea activităţii;

Cerinţele spaţiului:paviment si pereţi impermeabili si uşor de curăţat; aerisire naturala; iluminat corespunzator(natural si artificial); condiţii necesare păstrării calitatilor(temperatura/umiditate) ; accesul uşor la materiale;chiuveta/ bazin cu apa potabila rece si calda precum si racord la canalizare suport uscator pentru manusi, mopuri ,lavete; pubelfi si saci colectori pentru deşeuri in număr suficient.

Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei:Zilnic: la sfârşitul fiecărei activităţi, ustensilele utilizate se spală, se curata, dezinfectează si se usucă. Dezinfectia materialului de curăţenie se face odată pe săptămâna pentru secţiile fara risc si dupa fiecare utilizare in secţiile cu risc.

Alte reguli la efectuarea curăţeniei:- incepe din locurile curate (sali operaţii, oficii alimentare) către locurile insalubre (grupurile sanitare)- personalul care efectuează curăţenia sa fie calificat, sa poarte echipament de protecţie, sa aiba efectuat controlul medical periodic, sa nu fie folosit in alte locuri de munca, sa respecte regulile de igiena personala, sa anunţe medicul la primele semne de imbolnavire. tRitmicitatea curăţeniei:- curăţenia generalafurmata sau nu de dezinfectie ciclica profilactica)cu program pe grafic , avizat de medicul epidemiologaeTpital; cuprinde podeaua ,peretii, uşile, ferestrele, paturile, saltelele, utilaje, obiecte sanitare;- curăţenia curenta (zilnica ) consta in aerisire , îndepărtarea rezidurilor solide,schimbarea lenjeriei, aşezarea paturilor, ştergere "umeda, spălare paviment;- curăţenia permanenta se efectuează la orice eveniment si consta in curăţarea pavimentului, suprafeţelor, aparaturii si utilajelor

Controlul efectuării curăţeniei - organoleptic;- examene chimice (de potabilitate a apei si respectarea concentraţiilor soluţiilor de spălare si dezinfectie); - probe de salubritate efectuate prin serviciul de specialitate al spitalului 2. Dezinfectia - este un complex de masuri ce se aplica pentru scăderea numărului de microbi producând decontaminarea microbiana in proporţie de 99% - 99,9% (sunt distruse toate microorganismele cu excepţia sporilor microbieni).- completează curăţenia si se aplica dupa aceasta;- nu înlocuieşte curăţenia;- se aplica pentru obiecte, suprafeţe, aer.

Metode de dezinfectie:masuri fizice(arderea, căldura uscata, fierberea, căldura umeda, RUV)masuri chimice cu agenţi sau substanţe dezinfectante Substanţele dezinfectante se folosesc numai cu avizul Ministerului Sanatatii pentru sectorul sanitar si alimentar; se vor respecta instrucţiunile producătorului de pe eticheta flaconului original (modul de depozitare, locul de utilizare, concentraţiile de lucru, timpul de contact, intervalul devalabilitate).

16

Page 17: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

Clasificarea dezinfectiei pe 4 nivele dupa tipul de microorganisme distruse si timpul de contact necesar:

- sterilizare chimica (la rece) pentru endoscoape si laparoscoape;- dezinfectie de nivel inalt pentru instrumentar;- dezinfectie de nivel mediu;- dezinfectie de nivel scăzut; Aceste tipuri de dezinfectie se aplica dupa efectuarea curăţeniei

la obiecte, suprafeţe.

Clase chimice de substanţe dezinfectante:- clorul si compuşii clorului (diclorizocianurat de sodiu - Javel, hipoclorit de sodiu cu 12,5% clor activ, cloraminele )- compuşii cuaternari de amoniu ( clorura de benzoalconiu, clorura de didecildimetilamoniu, cetrimide)

Prevenirea infecţiilor nosocomiale conform Ord. M.S. 916/ 27.07.2006

Infecţiile nosocomiale constituie principalul risc pentru sănătate in unităţile intraspitalicesti si de asistenta sociala. Infecţia nosocomiala este infecţia contractata in spital sau in alte unităţi sanitare si se refera la orice boala datorata microorganismelor; ea poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic si afectează fie bolnavul datorita internării lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau aflat in tratament ambulatoriu , fie personalul sanitar datorita activităţii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital. Pentru prevenirea apariţiei acestor tipuri de infecţii atribuţiile personalului din unităţile sanitare sunt clare si trebuie respectate cu stricteţe.

Atribuţiile personalului (in activitatea de prevenire a infecţiilor nosocomiale) :

INFIRMIERA:

- efectuează si se îngrijeşte de igiena individuala a bolnavilor nedeplasabili; întreţine igiena paturilor si noptierelor din saloane; efectuează dezinfectia rufariei bolnavilor cu potenţial infectios;

- pregăteşte salonul pentru dezinfectia ciclica si ajuta echipa de dezinfectie la efectuarea acesteia; respecta regulile de igiena personala la îngrijirea bolnavilor (spălatul mâinilor, portul echipamentului de protecţie regulamentar);

- transporta plostile si urinarele, le goleşte, le spală si le dezinfectează;

ÎNGRIJITOAREA DE CURĂŢENIE:

- efectuează curăţenia saloanelor, sălilor de tratament, coridoarelor, grupurilor sanitare;- efectuează dezinfectia curenta a pardoseliIor, peretilor,grupurilor sanitare, plostilor si păstrarea

lor corespunzătoare;- transporta in cadrul circuitului stabilit, reziduurile solide, curata si dezinfectează recipientele;- intretine curăţenia, salubritatea, dezinfectia si dezinsectia; - respecta regulile de igiena personala; - poarta echipamentul de protecţie stabilit;- asigura spălarea, dezinfectia si păstrarea igienica a veselei, tacâmurilor, curăţenia oficiului si a

sălilor de mese;

PRECAUŢII IN PREVENIREA INFECŢIILOR CU CALE DE TRANSMITERE SANGVINA

Reguli generale:Toti pacienţii sunt potenţiali infectaţi fluidele biologice sunt potenţial contaminate cu HTV obiectele folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare. Prin precauţii înţelegem masurile prin care persoanele sensibile de a primi infecţie vin in contact cu :sângele si alte fluide biologice (conţinând HIV sau alti germeni)

17

Page 18: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

toti pacienţii potenţial infectaţi cu HIV sau alti germeni Riscul de contaminare a tegumentelor si mucoaselor este dat de contactul cu sânge, lichid sinovial, sperma, ţesuturi si alte produse patologice. Precauţiile ce reduc riscul de contaminare se refera la:- folosirea echipamentului de protecţie , care este bariera intre lucrator si sursa de infecţie (manusi de uz general pentru manipularea de materiale contaminate, curăţenie, îndepărtarea produselor contaminate, activităţi de întreţinere; halate, sorturi, bluze impermeabile, masca, ochelari de protecţie, ecran de protecţie bonete).Spălarea mâinilor:CAND ? - la intrarea in serviciu si la părăsirea locului de munca;- înainte de abordarea fiecărui pacient;- înainte si dupa aplicarea fiecărui tratament;- dupa scoterea mânuşilor de protecţie si a mastii;- înainte de prepararea si distribuirea mancariisi medicamentelor;- dupa folosirea batistei, grupului sanitar, pieptanului, dupa activităţi gospodăreşti;CUM? - dupa îndepărtarea bijuteriilor si a ceasului;- îngrijind unghiile (curate, tăiate scurt);- folosind apa curata, potabila, periuţe si săpun;- prin spălare insistenta si dezinfectie dupa manipularea bolnavilor septici; si contagiosi ,dupa tratamente si investigaţii parenterale, dupa toaleta bolnavilor la internare, manipularea cadavrelor, dupa recoltarea de produse patologice sau manevre de investigaţii;- uscarea sau ştergerea cu prosop de unica folosinţa.

Tehnica spălării mâinilor: • umezire• clabucire • frecare (articulaţia pumnului, palma, dosul palmei, degetele mare si arătător si spatiile interdigitale cate 10 secunde fiecare, totul timp de 1 minut);• clatire energica la jet de apa pentru îndepărtarea reziduurilor de substanţa; uscare la jet de aer cald, prosop de hartiesau bumbac de unica folosinţa.

EXPUNEREA PROFESIONALA- se refera la inoculări accidentale (înţepare, taiere) sau prin contactul pielii si mucoaselor rezentând soluţii de continuitate cu materilul moale, suprafeţe sau rezuduuri din activităţile medicale;- prevenirea accidentelor si a altor expuneri profesionale se face prin precauţii privind :- obiectele ascutite(conf. Ord. MS. 219/2002, trebuie colectate imediat in containere rezistente la intepare sau taiere, acestea fiind amplasate la indemana si marcate corespunzător)- lenjeria (conf. Ord. MS. 1025/2000, trebuie sa fie manipulata cat mai puţin posibil, sa se sorteze si prelucreze corespunzător, sa se folosească pentru colectare saci impermeabili marcaţi, sa fie respectate circuitele funcţionale)- curăţenia si decontaminarea ( conf Ord. MS. 185/ 2003: trebuie sa se folosească manusi la îndepărtarea lichidelor contaminate sau obiectelor contaminate, sa se faca decontaminarea cu soluţii dezinfectante, suprafeţele prelucrate sa fie uscate, reziduurile contaminate sa fie neutralizate prin autoclavare si ardere;- igiena personala (sa se spele mâinile si părţile corpului ce au venit in contact cu lichidele biologice suspecte, sa se evite activităţile cu risc de expunere atunci cand subiecţii prezintă leziuni cutanate si deficit imunitar).

Atitudini in cazul expunerii profesionale cu produse patologiceIn caz de intepare sau taiere accidentala cu obiecte potenţial infectate: stimularea sangerarii locale spălarea cu jet de apa curenta, 5 minuteaplicarea de antiseptice locale, dezinfectate , spălarea cu apa si săpun clatirea cu apa curenta a cavităţii bucale daca a fost afectata clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta si ser fiziologic Evaluarea riscului de contaminare se face se face pe trei categorii de locuri de munca cu risc:

18

Page 19: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

1. contact permanent, inevitabil, consistent2. contact imprevizibil, inconstant3. contact inexistentPentru categoriile 1 si 2 se aplica „ Precauţii universale", conform Ordinului Ministerului Sanatatii 916/ 2006.

19

Page 20: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

NORME DE IGIENA A PERSONALULUI-Conf. Ord. MS. 933/ 2002 modificat si completat cu Legea 319/14. 07.2006

Generalităţi

Examene medicale impuse angajaţilor: - la angajare;- periodice;- de triaj epidemiologic.

La angajare se va efectua examinare:- . clinica- de laborator (serologia sifilisului, examen coprobacteriologic si coproparazitologic. Radiografie pulmonara) Periodic se va efectua: - examinare clinica- - RPA la indicaţia medicului

- examen coprobacteriologic semetrele 2 si 3 In caz de îmbolnăvire, inainte de începerea lucrului, fiecare salariat ce lucrează in sectoare de risc trebuie sa solicite imediat medicului consultaţie si tratament; la intorcerea in serviciu va prezenta avizul medicului personalului pentru a lucra in sector medical in secţie cu risc.

UNITĂŢILE DE CAZARE

Prin unităţi de cazare se înţeleg locurile de untilitate publică, astfel amenajate încât să permită cazarea persoanelor şi prestrarea de servicii specifice. în funcţie de structură, dotare şi calitatea serviciilor, se împart în moteluri şi hoteluri vile-bungalouri, cabane, campinguri şi sate de vacanţă, fiecare din acestea clasificându-se în cinci categorii (stele). In vederea asigurării condiţiilor de folosire cu caracter sanogen şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi accidentelor este necesară respectarea unor norme de structură, dotări, unităţi, etc.Condiţii specifice de igienă pentru hoteluri Spaţiile de cazre propriu-zise: .• au structura respectând normele privitoare la:

i. numărul de camere - 1,2,3 sau 4 persoane (peste 4 persoane cazarea se consideră colectivă);ii. dimensiunea camerelor - ca să se asigure 20-30 m2 / persoană, cu înălţimea de 2,80m (5stele) şi 2,50 pentru 3,2 stele;iii.grupuri sanitare:

1. suprafaţa minimă de 5mp la 5 şi 4 stele, 4,5mp la 3 stele şi 3mp la 2 stele;2. WC-ul separat la camerele şi hotelurilor-apartament de 5 stele;3. WC-ul cu duş cu cu suprafaţă de 3 mp;4. căzile de baie să fie prevăzute cu perdele lavabile şi dezinfectabile.

• asigură apă rece şi caldă pentru igiena corporală în cantitate de 10-601 / persoană pe zi, în funcţie de numărul de numărul de stele, din care circa 30% caldă.• au izolaţie fonică a pereţilor, tavanelor, pardoselelor şi ferestrelor, precum şi a ascensoarelor, astfel încât să nu se depăşească 45dB (A) ziua şi 35dB (A) noaptea;• asigură iluminatul natural şi artificial astfel încât:

i. intensitatea luminoasă să fie între 150-300 luxi la nivelul de folosinţă (20-40 w/mp);ii. ferestrele să nu se deschidă către curţi interioare sau terase tehnice;iii.Să se prevadă perdele şi draperii pentru evitarea insolaţiei excesive;

• au microclimat ce oferă temeperatura aerului vara de 24-26°C şi iarna 20-22 °C, viteza curenţilor de aer de 0,1-0,3 m/s şi umiditate relativă între 35-65%;• au mobilier şi tapiţăria ce pot fi desprafuite şi curăţată şi care nu favorizează producerea de accidente sau intoxicaţii prin degajarea de substanţe toxice;• asigură lenjeria strict individuală. Schimbarea lenjeriei se face după fiecare persoană cazată. La aceiaşi personă, schimbarea lenjeriei de pat se face cu o frecvenţă diferită, după numărul de stele: zilnic la 5 stele, la 2 zile la 4 stele, la 3 zile 3 stele, 5zile la 2 stele şi la 7 zile la o

20

Page 21: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

stea. Prosoapele şi hainele se schimbă zilnic sau la maxim 2 zile. Ele sunt făcute din materiale în culori deschise.

Spaţiile utilitare sunt:• oficiul cameristelor, care trebuie să fie dotat cu:

i. trusă pentru curăţat încălţămintea;ii. pungi de plastic pentru preluarea şi predarea lenjeriei;iii.dulapuri pentru păstrarea ustensilelor şi a aparatelor pentru efectuarea curăţeniei;iv. materiale diversificate pentru curăţenie şi dezinfecţie;v. dulapuri pentru hainele de stradă şi de lucru;

• spaţiile pentru depozitat bagajele vor fi:i. dimensiuni corespunzătoare şi rafturi pentru depozitate;ii. acces uşor;iii.utilaje pentru transportul bagajelor.

• spaţiile de alimentaţie publică, mic comerţ, recreere, odihnă, întreţinere corporală, sport, recepţii etc. vor respecta condiţiile de igienă specifice funcţiei.• spaţii anexă:• spaţii verzi:

i. spaţiile verzi interioare, în diverse amplasamente, au rol estetic, de reducere a poluării cupraf, gaze şi microorganisme;ii. spaţii verzi exterioare au rol estetic, pentru sport recreere;

• parcări• anexe gospodăreşti etc.

Curăţenia în holuri, saloane, scări, coridoare, oficii se efectuează zilnic şi constă în:> spălarea pardoselii şi a scărilor, uscate şi lustruirea cu materiale specifice fiecărui gen de pardoseală;> ştergerea prafului sau a urmelor de pe aceste pardoseli se câte ori este cazul;> aspirarea prafului de pe covoare, mochete şi mobilier tapiţat;> înlocuirea laiferelor de pânză de pe mochete sau scări zilnic sau de câte ori este necesar;> ştergerea cu cârpe din molton a prafului de pe mobilier, a piselor şi plantelor decorative;> curăţirea vazelor de flori scrumierelor de masă şi a celor cu picior;> spălarea scrumierelor cu jet de apă şi dezinfectarea cu deterdent anionicl%;> spălarea şi ştergerea ferestrelor, a geamurilor de la uşi, a elemnşilor de calorifer sau sobe şi a lambriurilor lavabile oride âte ori acestea prezintă urme de praf sau murdărie;> ştergera cu perii din păr a prafului de pe pereţi şi tavane;> spălarea perdelelor transparente şi curăţirea chimică a draperiilor sau perdelelor opturante, periodic, astfel încât să fie în permaneţă curate;> înlăturarea zilnică a prafului de pe preşurile si grătarele de la intrările în unitate cu ajutorul periilor cu coadă;> curăţarea zilnică prin spălare, maturare cu peria, ştergere etc. a spatiilor pentru depozitare bagajelor a garderobei a camerelor de lenjerie curată şi folosită, în birouri, recepţie, scări de serviciu interioare si exteriare ect;> curăţenia în spatiile comune se face în aşa fel încât sa nu se tulbure liniştea sau circulaţia în unitate, în primele ore ale dimineţii astefel încât până la ieşirea clienţilor din camere curăţenia să fie terminată.> curăţenia generală a grupurilor sanitare comune din hol şi etaje se efectuează cel puţin de 3 ori pe zi şi constă în curăţarea cu peria şi praf de curăţat, a dezinfecta şi a da cu detartrant;> colacul de la WC se spală cu detergent anionic;> se spală pereţii lvabili şi pavimentul, uşile oginzil şi chivetele;> în fiecare cabină trebuie să existe hârtie igienică, tablete desodorizante, tablete desodorizant-dezinfectante în pisuarele din WC-urile pentru bărbaţi;> la chiuvete trebuie să existe săpun, prosoape de hârtie şi coş cu sac din matreial plastic pentru colectarea prosopelor de hârhie folosite;> chiveta va avea suprafaţa intactă fără tuburi de cauciuc care să prelungească robinetel;

21

Page 22: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

> chivetat se spală si se dezinfectează cu praf de curăţat, inclusiv interiorul robinetelor cu o perie subţire;> săpunul solid se păstrează într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspenda cu dispozitiv;> este de preferat montarea dispozitivelor de perete pentru săpun pulbere, lichid sau fulgi de săpun; ele se curăţă şi se clătesc cu apă ferbinte înainte de umplere;> cabinele WC pentru femei se dotează cu cutii metalice sau din material plastec cu capac şi pedale; după golire se spală cu jet de apă, se dezinfectează cu soluţi de var cloros 2% şi se clătesc;> recipienţii pentru colectarea gunoiului şi camerele de gunoi se mătură se spală şi se dezinfectează de cel puţin două ori pe zi sau ori de câte ori este nevoie; dezinfecţia se face cu var cloros 5%;> colectarea reziduurilor solide se face în recipienţi cu pungi de plastic închise etanş;> platforma sau încăperea de depozitare a recipienţilor va fi racordată la hidrant şi la canalizareModul de curăţenie în spatiile de cazare Curăţenia în camere, apartamente, garsonire şi anexele respective se menţine în permanenţă. Curăţenia generală în unităţile sezoniere se face bianual şi se iau masuri pentru conservarea unităţilor în perioada de nefuncţionare. în unităţile cu funcţionare permanentă curăţenia generală se efectuează lunar. Păturile se vor curăţa chimic annual. Husele pentru perne şi saltele se spală bianual

Zilnic se efectuează următoarele operaţiuni:> aerisirea prin deschiderea ferestrelor;> lenjeria de pat şi cea de noapte a clientului se aşează cât mai aproape de ferastră sau uşa balconului;> lenjeria si prosopul folosit se strâng în sacul căruciorului de lucru si depozitează în spaţiul destinat lenjerie murdare;> schimbarea lenjeriei de pat se face ori de câte ori este necesar dar nu mai rar de 3 zile, în cazul urcarea, a fost folosită de aceiaşi persoană;> se schimbă lenjeria de pat după fiecare persoană care părăseşte unitatea;> debarasarea: se îndepărtează vasele sau alte ambalaje în care sau servit micul dejun, scrumierele, florile vestejite, etc.> curăţenia grupui sanitar se face în următoarea ordine:

1. cada sau cuva duşului, lavuarul, bideul, si feroneriile acestora, faianţa sau pereţii lavabili, oglinzile, etajerele, suporţii pentru prosoape şi hârtie igienică, pardoseala, WC-ul, cu anexele;

2. se folosesc pentru spălare bureţi din material plastic şi soluţii de detergenţi;3. fiecare obiect după spălare se desinfectează cu soluţie de detergenţi anionici 2% sau apă4. fierbinte 77-82°C timp de 1 minut5. după efectuarea curăţenie grupului sanitar camerista se spală pe mâini cu apă caldă şi săpun.

> Curăţenia propriuzisă în camere:1. ştergera prafuluide pe pereţi şi tavan cu perie din păr sau aspirator;2. se aspiră praful de pe covoare sau mochotă apoi de pe mobilierul tapiţat;3. se mătură cu peria din păr sau se aspiră praful de pe pardoseală, după care se curăţă si se

spală;4. se mătură praful di lojele şi balcoanele respective;5. se aşează aşternutul depat, se acoperă cu cuvertura;6. se şterge praful şi eventualele pete de pe cristaluri, mobile, obiecte de invetar, ferstre,

uşi, din interiorul dulapurilor; o se aşează obiectele la loc, se închid ferestrele sau se lasă întredeschise;

7. se lasă sa pătrundă prin ferestre cât mai multălumină; ferestrele se acoperă cu jaluzele, obloane sau perdele groase în scopul menţinetii temperaturii scăzute în timpul călduros pentru protejarea acestora.în caz de intemperii;

> După efectuarea curăţeniei în cameră, se revine în baie pentru definitivarea operaţiunilor de curăşenie şi aranjare se şterg cu buretele umezit şi apoi cu pânza curată uscată suprafeţele dezinfectate, se aplică banderola de hârtie cu menţiunea "dezinfectat" pe cadă, bideu, WC. Se înlocuiesc materialele consumate (hîrtie igienică, şerveţele pentru fard, sşpun etc); nu se dotează camerele de baie cu tablete desodorizante. Perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână

22

Page 23: NORME de IGIENA Curs Infirmiere

După terminarea curăţeniei din camere se trece la retuşarea celei a coridoarelor şi scărilor, după care se face curăţenie în oficiile cameristelor.In timpul curăţeniei se urmăreşte prezenţa insectelor (păduchi, purici, ţânţari, ploşniţe, gândaci) sau a rozătoarelor informând şeful de unitate pentru a lua masuri. Dezinisecţia se face de rutina cel puţin la 3 luni, deratizarea la interval de 6 luni, urmat de deratizare curentă şi dezinsecţie curentă.Transportul lenjerie murdare se face în saci special confecţionaţi în acest scop. Transportul lenjeriei curate se face în coşuri căptuşite cu pânză în material.Cameristele trebuie dotate cu perii din păr de cal, perii de parchet, făraşe, găleţi, bureţi din material plastic, desfundătoate de chiuvete, bucăţi de pânză şi molton.Echipamentele şi matreialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu detergenţi anionici şi se clătec cu apă fierbinte, se usucă şi se depozitează uscate în rastelele din debaralele oficiilor pentru cameriste sau in dulapurile debaralelor grupurilor sanitare comune.Conducerea unităţii procură şi distribuie cameristelor toate materialele necesare curăţeniei.La fiecare recepţie trebuie să existe o trusă de prim ajutor dotată conform normelor în viguare.Unitatea va ţine în permanentă stare de funcţionare instalaţiile de iluminat, încălzit şi ventilat existente în dotarea unităţii; se vor efectua revizia periodică şi expuatarea parametri la care au fost proiectate şi executat.Filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat trebue păstrate curate şi uscat; praful depus pe canalele de ventilaţi se îndepărtează aspiratorul de praf.Se va asigura pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferită faţă de cel destinat altor activităţi.Personalul va avea asupra sa dovada despre starea de sanatare la angajare şi va efectua control medical periodicşi anume: examnen clinic general şi dermatovenerian semestrial, radiografie pulmonară, examen serologic aniluetic annual. (RE-W).

23