Eroziunea solului

fi lipsite de majoritatea faunei qi terestre. F6rd el, continentele ar sublire mafe parre a scoarlei resurs' vitald' activitarile umane deterioreaz' aceast' florei. Dar in z'ele noastre pe tot Globul formate principale. in primul rand mineralele' solul este un amestec de trei componente in al doilea rAnd solul conline rocilor debazd,roca-mama, aflatd dedesubt' prin sfdrdmarea asemenea unui de plante qi animale) care aclioneazd substanle organice (rdmaqile putrezite vii in al treilea rdnd, solul inglobleazd organisme care leagd granuiele rocilor sf[rdmate. ,,liant', descompun mineralele' bacteriile qi ciuperciie care nevertebrate, precum viermi, care transformdsubstanleleorganice'Solurilenusuntsolide.Aproximativdou6cincimidincompozilialoreste stratul cel c'liva centimetri qi cdliva metri, in timp ce aer' Grosimea solului variazd'intreapd sau

Pimf,nturiqisoluri.Solulestematerialuifragilqiafdnat,careacoperdintr-unstrat

grosime de numai 25 de centimetri' mai productiv, stratul superior, are o in solurile fertile de soluri' De exemplu grdul prospera Unele piante preferd anumite tipuri cel mai bine in solurile nisipoase, in timp ce cartofii cresc argiloase, orzul preferd solurile ugoaleaddnci cu humd, bogate

in substanle organice'

de soluri' deoarece fermierii Pot modifica culturi se simt bine in mai multe feluri Unele

sau chimicd' compozilia solurilor prin fertilizare organicd pantd abruPtd' panta terenului' De pe un teren cu calitatea solului poate fi afectatd qi de sunt iniliall a fost indep6rtat6' iar impreund cu aceasta solul este spdlat ugor, odat6 ce vegetalia granulele de sol' indepdrtate qi rdddcinile care fixau clima este cu pant6 abruptd este 9i ea mai dificila' utilizarea utilajelor agricole pe un teren

unfactormajoralcalitdliip6m6ntuluigidrepturmafe,calamitdlinaturaleprecumsecetagi ger 9i grindina pot compromite culturile' inundaliile, sau daunele provocate de vint,

aflat in de obicei plat, cu soiuri adAnci qi fertile, Plmdntul de cea mai bunl calitate este

ZonecarenusuntSupusecatastrofelornaturale.ometoddtradilionaldconst6,insdpareaunor dar josul versanlilor. Terasarea incetinegte eroziunea solului, serii de trepte, numite tetase, inde a face agriculturd' reprezint|,o metod6 destul de costisitoare pentru cultivarea cerealelor, deoarece aduc Solurile de calitate superioard sunt folosite

fermierilorcelmaimareprofit.odatacudiminuareacalitaliisolului' compromitere a recoltei qi de erodare a

solului, cresc riscurile

de

inutilizdrii

fie neeconomi cd' iat solul trebuie destinat' cele din urmd cultivarea solului devineca pdqune, fre

utilizdrii in silvicuitur['

Calitatea pdmdntului propice agriculturii, depinde de administrarea acestuia. Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se forma, dar potdefectuoasd. Cele

fi

distruse

in

c61iva ani printr-o administrare

doui mari ameninldri pentru soluri sunt: poluarea gi eroziunea acestuia.

Eroziunea solului. Cea mai gravd formd de degradare a solului este eroziunea. Eroziuneasolului este provocatd de intrebuinlarea incorectd qi nu trebuie confundatd cu eroziune a naturald.

Eroziunea naturalI este un proces lent care nu poate fi oprit. Dar, odatd cu aceastd uzurdnaturald, se formeazf, solul nou.

Oamenii de qtiinld au estimat cd durata de erodare qi indepdrtare naturald a unui metrupdtrat de pdmdnt este aproximativ de 30.000 ani.

Dar, administrarea incorectd a pdmdnturilor poate sd accelereze in aqa mdsurd acest proces,incAt suprafele mari de teren

fertil

se

pot de-grada in cAteva decenii.

Cum apare eroziunea solului. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fostcultivate sau pdqunate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, in condiliile in care anumite

plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarca qi substanlele nutritive nu suntreintroduse in sol.

Cultivarea intensd reduce fertilitatea pdmdntului gi provoacd scdderea producliei la hectar.

Este redusS, de asemenea, coeziunea solului, scdzAnd astfel rezistentdDeteriorarea pdqunilor se produce dacd omul cregte prea multe animale pe

lui la eroziune.o suprafald,datd.

Numdrul prea mare de animale consumd vegetalia intr-un ritm mai rapid, dec6t ritmul deregenerare naturald a acesteia, ldsdnd in urmd pdmdntul gol.

Eroziunea solului se produce in doul faze.in prima faz6, se sfrrAmd bulgdrii de pdmAnt(masa coeziv6, a solului) in particule separate. in faza a doua, acestea sunt indepdrtate de quvoiul apelor curgdtoare gi de vAnt.

in zonele cu precipitalii abundente, picdturile de ploaie se lovesc de pdm6nt, cu o forldconsiderabila.

in mod normal

plantele absorb mare parte a acestei forle, dar dac6 vegetalia

lipseqte, picdturile de ploaie zdrobesc solul dezgolit.

Particulele de praf sunt ridicate in aer qi pot fi deplasate p6nb la 1,5 metri.

Forla izbiturilor picdturilor de ploaie,suprafald acestuia.

taseazd,

solul form6ndu-se o crustd compact6 la

Crustele impiedicd infiltrarea apei de ploaie in sol qi in rocile de bazd,. in consecinld, cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafala pdm6ntului. Aceastd apd, denumitd de specialigti scurgere de suprafald, poart6, granulele de sol cdtre pdrduri gi rduri.

Sedimentele rezultate umplu albiile rdurilor, micgordnd astfel addncimea lor, provocdnd

inundalii. in cele din urmd cantit[li uriaqe de pdmAnt fertil ajung pe fundul mdrilor. Formarea inversiunilor de relief

obsecvent

cttnscctrcilt

Un torent consecvent, alimentat de un torent consecvent lateral, urmeazd valea unui sinclinal. Torentele consecvente qi subconsecvente erodeazd pdrlile mai pulin rezistente ale anticlinalului, pdnd cdnd cursul de apd subsecvent sapd mai addnc decdt cel consecvent..

Forma reu rete le Io r s uo raimn use.sapadd u^

che-:nq-sr

straturi orizontale

discordantd

strat dur

Captarea rdurilor

torenle con,\ectentc Bazin hidrogrtJic de tip grutii

Bszin hidrosrafic de tip gratii - detsliu .rubs'ecvenl praduce eroclureu regresivti a vdii c()n,tecvenle fnvecinale. Apoi atrage cursul sttperirtr ctl torenlului con,vecvenl tnvec:irtat Si c'onlinttd (:y cctptat"eu trtrenlult.ti

(ln tttrenl

u.rmator.

Eroziunea pe versanti. Eroziunea de supraferfd se datorcazl scurgerii clilirze pe versanji, a apelor din precipitalii, care spald un strat sublire cle sol. in faza initiald acestd eroziunea este aproape inlperceptibila. irr cele clin Lu'ntd insS recoltele scacl. deoarece solul devine n-rai putin fertil. Mult mai dr:rmaticd este croziunea in adAncime, care, se procluce mai ales. pc tcrenurile inclinate. utide scurgerea de suprafald se adund in curen{i, dupd o plgaie puternicd clevin torenfi qi taie ganfuri adAnci in p[mAnt denurnite ogage, ravene, tor:enfi.

:::w:,

Chiar cu o climci sec:etotlsd pdmdnttrl neperlurbat poate susline o reget{qie bogatd.Pridurile Si ierbwileimpotriva eroziunii.prote.f

Prin cul!iy,area lerenurilctr plate rsi tdierea pontilctr de pe punle, ornule.\pune .s 10 m.

Fazele eroziunii solului -'\4ecanismul procesului de eroziune cuprinde urmdtoar eIe faze:

-

faza de impact a picdturilor faza de desprindere faza de transport-fara de depunere

de

ploaie

Faza de imnact

-

este acliunea violentd a picdturilor de ploaie ce cad asupra solului sub

influenla gravitaliei terestre acceleratd uneori qi de viteza vdntului , urmdrile impactului fiinddiferite in funclie de starea fizicd a terenului , astfel:

I

OUoFarticule mici dB apa 0 0$

o

h- are loc o indesara si o astupare a porilor capilari pe o sol

oil'ld1O/. apare aspeclul de

sol cu textura h.doasa ([.rto'nisipoasa)

afanat

rugozitate maremici cratere

,

adancimede3-5mm 20-38mm

Faza

de

desprindere (dislocare)

-

desprinderea particulelor sau agregatelor de sol sub ac{iunea directd a

picdturilor de ploaie qi a scurgerilor peliculare gi concentrate (guroiri) accentuatd de mdrimeapantei , depinde qi de inc6rcdtura energeticd , caracterul ploii torenliale (intensitatea qi durata

ploii torenliale)

Ec: mv2l2:y2 :

C2R

I

- in urma lovirii solului de picdturile de ploaie rczultdo apdsare gi o opturare a spalilor capilareapoi o improgcare a particulelor de sol qi apa tulbure la diferite distan{e d :30

-

90 cm de la locul

impactului gi aterizarea acestora direct pe sol sau pe frunzele si tulpinile plantelor. Faza de transport

-

atunci c8nd solul instarea (tasat

, afdnat, cultivat) nu mai

poate primi

intreaga cantitate de apd din precipitaliile respectivesolului.

,

se depdgeqte capacitatea de infiltrare a

-

depinde de volumul total de sol transportat care depinde de debitul scurgerilor pe versant, viteza gi grosimea stratului de apd scurs , tipul de sol qi gradientul de rezistenld precum qi gradul de acoperire cu vegetalie.

-

Pericolul eroziunii creqte dela2

-

6 ori la solurile lucrate din deal in vale

Faza de depunere

-

are loc in urma consumdrii energiei cinetice pe care a avut-o curentul de

apd incdrcat cu aluviuni sau ca urmare a opturdrii cdilor de accesobstacole , naturale sau artificiale.

a scurgerii prin diferite

- cea mai mare cantitate de sol erodat o dau torentii

Procesul de eroziune

- energia necesard disloclrii gi transportului

este datd de picdturile de

apd gi apa de scurgere distingAnd doud forme de eroziune de suprafa!5:

- eroziune prin picdturi gi eroziune prin scurgere , intreclar6.

acestea nu poate

fi ficutd o distinclie

Eroziunea prin picdturi arc ca efect sftrmarea agregatelor de sol , impro$carea picdturilor deploaie. Aceastd eroziune depinde de: diametrul picdturilor, unghiul de incidenld a picdturilor fald

de suprafala terenului, natura solului, existenla covorului vegetal gi nu in ultimul rdnd calitateaacestuia. Depinde qi de energia cineticd a picdturilor de ploaie.

Modul cum are loc imoactul:Relief plirrr

0

Relief cil F;rrrte

!

5i.1d

- sre loc o compensatie a msterifllului desprins cu mflterialul dEtrus

;l*r*"$,T#:,-:frEroziunea produsd prin yargere

il";'j;*'

*",

-

are loc numai dupd ce ploaia a umplut porii solului

microdepresiunile existente la suprafala solului dupd care are loc scurgerea in quroaie mici carese pot

unii devenind laminare antrendnd cu ele gi ce s-a depus in prima fazd. $uroaiele in timp

se

in quvoaie care antreneazdtot mai multe aluviuni (sol , rocb) , pAnd la limita maximd, dupd care particulele antrenate incep sd fie depuse in ordinea inversd a mdrimiiunesc dupd care se desfac

lor (in amonte particulele mai mari, in aval particulele mai mici)

Dintre particulele transportate 90Yo sunt transportate

in

suspensie,

o parte prin tdrdre ,

rostogolire sau salturi. Dacb ploaia continuS, quvoaiele se deplaseazd spre depresiuni in urma lorrdmdndnd guroiri (20

-

30 cm addncime), din aceste quroiri incepe eroziunea in addncime.

$uroiri

- rigold -

oga$

-

ravend

- torent

la culturile anuale scurgerea se produce la o ploaie mai mare de 10 mm, la ierburi perenescurgerea se produce

la

15

-

20 mm

in timpul scurgerii mai intdi sunt antrenate particulele de nisip fin iar cel mai greu particulele argiloase gi de nisip grosier. Pentru a caracteriza eroziunea solului s-a introdusnoliunea de eroziune medie specificd (t/haei

an).

Metode de determinare a eroziunii medii specificeMetodele indirecte

-

folosite in cuantificarea ercziunii solului

- Ecualia universald a eroziunii solului (Wichmeir) a creat o relalie de interdependenld. - in RomAnia

-

academicianul'Mofoc a adaptat aceastd relalie folosind mai multe poligoane:

EE

:

K.S.C.Cs.L'''. (1,36 +0,97.i +0,138.i')

(t/ha

ei

an)

- eroziunea medie specificd K - coefrcientul de agresivitate climaticd (dat pe hA4i ) - indicd intensitatea precipitaliilorf *""*" 1'^,, , S - erodabilitatea solului sau gradul de rezistenld a solului la eroziune (depinde de tipul de sol) C - factor ce ia in considerare cultura de pe versantul respective cea mai defavorabild - porumb (din deal in vale) C :1

'..:

pddureCs

C:0,001

-

factorul corespunzdtor lucrdrilor hidroameliorative dinzona studiatdterenuri neamenajateterase

Cs:

1

Cs:0,15

L

-

lungimea versantului pe direclia de cea mai mare pantd (m)

se mdsoard pe planuri pentru anumite zone echivalente (TEO)omogene.

-

terenuri ecologic

I

- panta versantului

Cdnd avem mai multe terenuri ecologic omogene ESs- suprafafa erenurilor ecologicEs

:

fEsS6/ISo i. eal

1 o n*

ed;t$in""^

tl, $ t*\ *,.c,hq pCI-d+a*"7I

omogene

-

eroziunea specific omogen6

E (mc/haiy

an):

1/1O.E/y

greutatea volumetricd (1,6

- ereoziunea medie

Romdnia E : "p'5tm.i fentru

-

1,89.g/cm3) 6 t/ha ri an

Metoda lui Paleakov

( C* ft-.d

b*o

^"d.Jdil

j

E=

W'T'

10-6 (t/ha

ei

an)

W:y

10'H'K (volumul de apd scurs (m3)

- turbiditatea medie a apelor scurse date de aluviunile purtate in suspensie (g/cm3) H - in[llimea ploii de calcul (mm) K - coeficientul mediu de scurgere (in funclie de zond) y - turbiditatea se determind printr-o relalie indirectd T: A'104'f',5 A - coefrcient de coreclie in funclie de facorul pedologic , litologic , relief gi vegetalie I - panta terenului

A:a

a'b'c'd

- factorul pedologic ; sol greu erodabil , mijlociu , utor b - substratul litologic - roci dure , semidure , moi c - factorul de refief - versant - concave , liniar , trepte , convex d - factorul de vegetalie - acoperire >7 5%o ;25 - 7 5% ; 0,5 mm/minut, dupd Berg) Histograma ploii - cu nucleu constant , cu nucleul la inceputul ploii , la mijloc , la sfrrqit , cudoud nuclee.

Agresivitatea pluviali

in RomAnia Stdnescu , Ils

minute , P - cantitatea e precipitalii cdzutdpe durata ploii - acest indicator (i15) pentru fiecare ploaie insumat reprezintd, indexul de ploaie anual - energia cineticd a picdturilor de ploaie depinde de intensitatea ploii torenjiale , de durata ploii torenfiale , de mdrimea picdturilor de ploaie , de vrteza de cddere a acestora.

- repezintd, forla cu care picdturile de ploaie aclioneazd asupra solului ( : its 'P''') unde I15 - agresivitatea pluvial5 , i15- nucleul ploii pe 15

viteza v6ntului. Diametrul picdturilor cele mai mari sunt de d : 6 - 8 mm , cele mai frecvente sunt sunt de2 - 3 mm. - la o cregtere a diametrului picdturilor de la 1 - 5 mm , realizatd la metoda infiltrometrului , eroziunea creqte de trei ori. Determinarea diametrului picdturilor s-a fdcut cu ulei de ricin. Yiteza picdturilor de ploaie depinde de; - mdrimea, indllimea de la care cad , vitezavantului (v : 2 - 9 m/s). - in perioada de iarnd - ploile torenliale ar fi de lYo

Mirimea piciturilor de ploaie - , depinde e indllimea la care se afl6 norii , intensitatea ploii

,

primdvara- I9o/o Yara-70% toamna - l0% (6%in luna septembrie) - la o intensitate de 2,5 mmlminut , la o cantitate de apd cdzutd, de 50 mm a rezultat o eroziune a solului de240 tlha - apa rezultata in urma topirii zdpezllor are un debit mare producAnd eroziunea pe un solinghelat sau dacd solul este saturat cu ap6.

-

Factorii favorizanfiRelieful - panta , lungimea versanlilor , forma versantului , expozilia versanlilor Panta - element dinamic ce influenleazd ,la o cregtere a pantei de patru on , vrteza cregte e doud ori. In funclie de pantd s-au determinat diferite inclindri ale versanfilor. Clasifi carea

fbcutddeMoloc: inclinareaversantuluii:l00Yo,i:45o-versantfoarteabrupt,>deaceastd valoare , versantul este extrem de abrupt;

i>5yo - se produce eroziunea solului

Lungimea versantului - cu cdt versantul este mai lung cu atdt ercziunea este mai mare , se determind pe direclia de cea mai mare pantd Lr..-5li stanla criticd de neeroziune LW:: (6tlha qi an)/ K.S.C.C.W (t,36 +0,97.i +0,138.i2) (m) /,'&;\t4^

&{.u /*^^4N

4!;

Forms versantului

-

liniard , convexd , concavd gi in trepte

\

)r+ J \.-{- 1.50

--1-

1

1.?5

0,50 - 0,?5

Expozitisversantului -peversanliiinsorili cu expozilie S,

S -V sau E, eroziuneaestemai mare , pe aceqti versanli solul se usucd mai repede , vegetalia nu se dezvolta in condilii bune nu constituie un scut de apdrare , topirea zdpezilor mult mai bruscS precum gi fenomenul de dezghe! (30% - 40o/o eroziunea mai mare decdt pe versanlii umbrili)

Solul - favorizeazd, eroziunea in mod direct prin gradul de rezistenld qi indirect prin capacitatea de infiltralie. Gradul de rezistenld este in funclie de texturd , structurd , densitate aparentd sau greutatea volumetricd gi confinutul in humus. Solurile slab structurate sunt cele mai erodate , ugurinla cu care solul se desprinde gi se erodeazd poartd denumirea de erodabilitate qi este influenlat in funclie de clasele de sol. Capacitatea de infiltralie este invers propo(ional5 fenomenului de eroziune: infiltratie mare - eroziune micd.Roca - pe rocile dure stratul de sol sublire la o ploaie torenliald este rapid spdlatd , fa15 de cele moi la are eroziunea este pulin sesizabild.

Vegetatia - este cel mai bun scut protector impotriva eroziunii solului prin relinerea de cdtre frunze , tulpind a picdturilor de ploaie reducdnd viteza de cddere a acestora gi viteza de scurgere a apei la suprafata solului.

-

tt+^2xa4^1 fu*r1)eur.-

--

pe gflou o,do hal glob 0,90 ha/l,apde

locuitory'

in Europa 0,30 halcap de locuitor Romdnia0,26halcap de locuitor Normal ar fi 0,40 -0,42halcap de locuitor

- vegetafia ierboasd conferd o bund protecfie - culturile - cel mai slab protector - porumb din deal in vale - amestec de ierburi perene - leguminoase - cel mai bun protector

Factorul antropicar[tura deal-vale.

-

aclioneazd, negativ

prin : despdduriri , desleleniri , pdqunatul neralional

,