Curs Examaminarea Cu Lichide Penetrante
65
9 ft trf Fig. 3.4 Ridicarea lichidului lntr-rm spqtiu capilar tnatgmea 73 a coioanei de lichid dint-o discontrnuitate rezult6 din egaluea celor douE forfe: F. - fo4" capilari $i G - greutatea coloanei de lichid (fig'3'a): r ^'^'- ^/P t'''t-''f "':'ii'"i'a'i't X- 6 /;/V'i : !' '- '/ar;:,; L.+i jiltr i,': nuoircularE; gi' &=3gg9, (3.4) b;P.g peatr.ur d.isoontinu.it6,ti tip '> b; rel.a,tie oare a.ratE c6, alaturi de oaracteristicile lichiilului (p, 0) ,wrrol important il arestarea de curilenie a suprafegei contro!.ate (elideniiatE prin o). krd{jmea la care urc[ un lichid intr-un vas capilar variazl invers proporlional ou dia:aetrul tubului. Discontinuit6gile cu deschidere mic'EasigurE o presiuue cqpilarEridicatE ceea se explici marea sensibilitate a metodei de examinare' 4.F6trund.erea.tichidutu.iindiscsntinuitEtil,ema-terialulu'i. DiscontinuitEgile macrostructurale alematerialelor pot fi (conform figurii 4'1) : .P'ztt u e iichid penetrant 1 gi 5 - discontinuit6fl deschise, infundate, cu accesde sus in jos' Patnrnderea ticiidului este favorizatE deoareoe forlele F 5i G au aoelagi sens ; ,'({l't't: @aec(Lg
-
Upload
vlad-pipos -
Category
Documents
-
view
237 -
download
16
Transcript of Curs Examaminarea Cu Lichide Penetrante
9
ftt r f
Fig. 3.4 Ridicarea lichidului lntr-rm spqtiu capilar
tnatgmea 73 a coioanei de lichid dint-o discontrnuitate rezult6 din egaluea celor douE forfe:
F. - fo4" capilari $i G - greutatea coloanei de lichid (fig'3'a):
r ^ ' ^ ' - ^ / P t ' ' ' t - ' ' f " ' : ' i i ' " i ' a ' i ' tX-
6 / ; /V ' i
: ! ' ' -
'/ar;:,; L.+i jiltr i,':
nuoircularE; gi'
&=3gg9, (3.4)b;P.g
peatr.ur d.isoontinu.it6,ti tip '> b; rel.a,tie oare a.ratE c6, alaturi de
oaracteristicile lichiilului (p, 0) ,wrrol important il are starea de curilenie a suprafegei
contro!.ate (elideniiatE prin o).
krd{jmea la care urc[ un lichid intr-un vas capilar variazl invers proporlional ou
dia:aetrul tubului.
Discontinuit6gile cu deschidere mic'E asigurE o presiuue cqpilarE ridicatE ceea se
explici marea sensibilitate a metodei de examinare'
4.F6trund.erea.tichidutu.iindiscsntinuitEtil,ema-terialulu'i.DiscontinuitEgile macrostructurale ale materialelor pot fi (conform figurii 4'1) :
.P'ztt u e'
iichid penetrant
1 gi 5 - discontinuit6fl deschise, infundate, cu acces de sus in jos' Patnrnderea
ticiidului este favorizatE deoareoe forlele F 5i G au aoelagi sens ;
, ' ( { l ' t ' t :
@aec(Lg
7
T]NTVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCT]RE$TILABORATORUL DE DEFECTOSCOPM
EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE
SUPORT I)E CURS
CuPrins
l. stafrdarde gi norme utile la examinarea cu liohide penetante 1 '
2. Terminologie generali folosit6 in domeniul END -
3
3. Remember de fizic|" 6
4. pdtrunderea lichiiului in discontinuitii,tile materialului 9
5. Generalitdli despr; examinarea cu lichide Penetrante 12
6. Procedura de examinare ' 16
Pregitirea $i;;t1are" Ptealabi\d 16
APli care a P e'lretrantuluiIndepErtarea excesului de penetrant 17
Uscarea suPrafetei 18
DeveloParea 19
Observarea L9
InterPretarea 20
Cufiarea finall 2L
Recontrolarea 2l
Inregistrarea rezultatelo ' 22
7. Sensibilitateu u*r*irra,ii cu lichide penetrante 22
Sensibilitatea metodei gi detenninarea ei 22
Clile cregterii sensibilitdlii metodei -1,--a 23
combinarea metodei cu alte metode de examinare nedistuctiva 24
rre a materialelor Penetrante 25
;#t; cu tohide Penetrante 28
ecfie ocunationali 303 l
l2.Lucrfuipractice r . y !r -, ---t^.^--i- +^-i+r 31
Lucrarea nr. 1. Selectarea imperfecliunilor lmbin'arilor sudate pri1toPfue 31
Lucrarea nr. 2. Determinarea r"trrifilit4ii examinarii cu aJutorul etalonului
Miller 32
Lucrmea n, S. Co^parareaa doul seturi de lichide penetante folosind
etalonul cu gduri 34
Lucrarea nr. 4 zStabilirea condiliilor de examinare la temperaturi
in afara limitelorpropuse de producdtor 343 5
Lucrarea nr.S. Intocmirea unei proceduri de lucru 37
13. AnexeAnexa 1. Etapele principale ale examinirii cu lichide penetrante 37
Anexa 2. Metode de curafare folosite la exarninarea cu lichide penetrante 38
Anexa3.Verificareaaplicabilitftiimetodeideexaminarecu
lichide penetante 40
Anexa 4. Tipud de indicalii obfinute la examinarea cu lichide penetante 44
fuiexa 5. Clasificarea indicaliilor dupi ASTM
Anexa6CriteriideAcceptare/ReqpingereadiscontinuitElilor
Anexa 7. RaPort de examinare
Anexa 8. Rezultatele examinfuii cu lichide penetrante a lohrlui de produse
Anexa 9. Figa de neconformitate
Anexa 10. Reguli gi metode penttr verificarea periodioE a calitiifi
lichidelor Penetrante
fuiexall.NiveledecompetenppentrupersonalulcareexecutjlENDetti" 12. Algoritm Pentru tratar"aprodusului neconform
45
46
47
48
49
50
5354
1. scuRTA TNTRoDUCERE inq Nnrl.r. cENERALrrAlr. DEFTNTTII
PulinE lume in afarE de specialigtii in domeniu intalnesc deseori termenul de testare
nedistruetivd NDf - Nandestructiv Testittg sau CND - Cantrole Non Destructifi. Cu taate
acestea testarea nedistructivd contribuie la pdstrarea in siguran![ a noastrd gi a obiectelor cu oare
interacfiondm, muite dintre acestea fiind testate nedistructiv.
Metodele de control nedistructiv sunt definite ca fiind ansamblul de metode folosit pentru
examinarea sau inspeclia materialelor, semifabricatelor, pieselor sau sistemelor gi care permit
earacteizarea stdrii lor de integritate ftrd a le distruge structura sau a le afbcta utilizarea lor
ulterioard. Termenul este in general folosit pentru imrcstigaliile nemedicale destinate integritdtii
materialelor.
Ca o defini,tie generalil'. incercdrile (examindril.e) nedistructive (Nondistructive Testing -
NDT) reprezintl testarea fird a provoca daune asupra elementelor testate crednd o lume mai
sigur6.
tn general, incerc[rile nedistructive sunt asem[ndtoare celor aplicate in medicin[ pentru
examinarea "nedistructiv d' a omului sau animalelor.
fncercdrile (examindrile) nedistrucfr'ue (NDT) joac[ un rol deosebit de important in ceea ce
privegte siguranla c[ piesele unui ansamblu sau structuri ?gi vor indepiini rolul funclional o
perioadd de timp predeterminatd.
Eva[uareu nedistractivd (]trondishuctive Evaiuation - NDE]. Deqi uneori noliunile de
evaluare gi incercare sunt utilizate ca sinonime, din punct de vedere tehnic, prin evaluare
nedistructir.'d se intelege, ?n primul rffnd, misurarea gi descrierea unui defect, stabilirea formei qi
poziliei acestuia, determinarea caracteristicilor unui material, proprietdlilor fizice, magnetice etc.
Dornenii de uplieare ule NDT
. industria auto;
. industria navalI (controlui corpului navei si a structurilor sudate);
. industria aeronautic[ (aripile avioanelor. diferite piese de motor, etc);
. industria energeticb (reactoare,turbine, c&zane de incalzire,tevarii, etc);
o aerospalial[ si armatd;
. diferite structuri feroviare;
. industria petrochimicl;
r levi sau tuburi subterane supuse coroziunii;
c piesele turnate sau deformate plastic;
. structuri sudate.
Ca o reguld generald metodele NDT se aplicd in toate sectoarele de produclie.2
I.2. SCTIRT ISTORIC
Evenimente notabile petrecute Ia inceputurile in&tstriei de eontrol nerlistraetiv' 1854 - Hartford, Connecticut, S.U.A.: un boiler al F-ales and Gay Gray Car a explodat,
omordnd 21 oameni gi r[nind grav 50. De atunci, in decurs de un deceniu, statulConnecticut a adoptat o lege oare a impus o verificare anuaifl a boilerelor (?n acest caz oinspeclieviruald);
' 1895 - Fizicianul Sriftelm Conrad Rdntgen a descoperit c?,ea ce acurn sunt cunoscute carazeX. in prima sa lucrare el a discutat despre posibilitatea detectlrii unui defect folosind
radialia X;
. 1880 - 1920 - S-a folosit metoda "Oil and Whiting" de detectare a fisurilor gi crdpdturilor
in industria feroviarf,. da consta in imbibarea in ulei diluat a unei porliuni a piesei
controlate qi apoi aplicarea unui strat de culoare albd care se usuca qi forma o pulbere.
Prin scurgerea uluiului din eventualele crdp6turi, pulberea se colora in rnaro, evidenliind
defectele. Aceast[ metodd a fost precursoarea metodei moderne de control at lichide
penetrante,'
. 1920 - 1924 - Dr. H. H. Lester a inceput dezvoltarea radiografierii la nivel industrial a
n:etalelor. Foloseqte radiografia cu taze X pentru examinarea unor piese turnate utilizate
la echiparea unor instalalii ce lucreazl sub presiune in Boston Edison Company;
. 1926 - este disponibil primui instrument pe bazd de curent electromagnetic folosit in
, m6surarea grosimii materialelor;
' 1930 - Robert F. Mehl demohstreazb imagistica radiografic6 fblosind radialii gamma
oblinute din Radiunl care poate examina componente de grosimi mai mari decat cele
controlate cu ajutorul aparaturii ci raze X disponibile la acel moment;
. 1935 - 1940 - Au fost dezvoltate metodele de control cu lichide penetrante (Betz, Doane,
gi De Forest);
. 1940 - T944 - Dr. Floyd Firestone a dezvoltat ?n S.U.A, controlul nedistructiv cu ajutorul
ultrazunetelor;
. 1950 - J. Kaiser a introdus ca metodd de control nedistructiv emisia acustic6;
Evolulia metodelor de examinEri nedistructive a fost strict deterrninat[ de dezvoltarea
mijloacelor de inv igare, dar gi de exigenfele-irnpuse de domeniile de vdrf ale tehnicii, cum ar
fi: industria nuclearE, industria aeronautic[, cdi ferate, electronic[, medicin[ etc.
Unele metode" considerate traditionale, cum ar fi lichidele penetrante, radialiile
penetrante qi pulberile magnetice au o evolufie lent6, chiar ugor descendentb (radiafiile), in ceea
ce priveqte aplicabilitatea, ?n timp ce alte rnetode au cuRoscut in ultimele desenii o dezvoltare
explozivl..
In practica industriald gi ?n laboratoarele de cercet6ri se aplicl un num6r foarte mare de
metode de examin6ri nedistructive, num[rul acestora depdgind ctfta ZQO. Dintre ace a foarte
multe sunt standardizate. Tatuqi o rdspdndire mare o au un numEr redus dintre ele. circa8- -. 10.
Principalele metode de examinare nedistructivd. stnt :
- Examinarea optico-vizuald {visaal testing - VT);
- Examinarea cu lichide penetrante Qtenetrarfi testing - PT) - 1850;
- Examinatea cu pulberi magnetice (magnetic testing - Mf);
- Examinarea cu curenli turbionari (eddy current testing - ET) - 1879;
- Examinarea cu radialii penetrante (mdiography testing - RT)- lB95;
- Examinarea cu ultrasunete (ul,trasound testing - US) - 1930;
- Analiza emisiei acustice (acoustic emission tesfing - AET) - I95A;
- Verificarea etan$eitdlii (Ieak testing - LT) - 1860.
1.3. STANDARDE $r NORME FOLOSITE LA EXAMTNAREA CU LTCHIDE
PENETRAI$TE
I.3.1.. Terminologie specific domeniului END (Examinlri NeDistructive)
SR EN 1330-l:2002 - Examinbri nedistructive. Terminologie. Partea 1:Lista termenilor generali
SR EN 133O-2:200.2 - ExaminEri nedistructive. Terminologie. Partea 2: Termeni comuni pentru
rnetodele de examinare nedistructivl.
SR EN ISO 9000:2000 - Sisteme de management al calit[1ii. Principii fundamentale gi
vocabular.
SR EN ISO L27QGt2002 - Examinlri nedistructive. Terminologie. Termeni utilizali Ia
examinarea cu lichide pene$ante.
ASTM E 1316 - 1992: Terminology for Nondestructive Examination. Section F: Liquid
Penetrant Examination.
1.3.2. Standarde referitoare Ia neconformitE{i, defecte, imperfecfiuni
SR EN ISO 6520-lz1999 - Clasificarea imperfecliunilor geometrice ale imbindrilor sudate ale
materialelor metalice, Partea 1: sudare prin topire.
SR EN ISO 652t)-l:1999 - Clasificarea imperfecliuniior geometrice ale inrbinbrilor sudaie ale
materialelor metalice. Partea 2: sudare prin presiune.
STAS 6656-80 - Defectele produselor laminate, extrudate gi trase din o!el. Clasificare gi
terminologie.
STAS 6092/7 - 83 - Defectele pieselor forjate din ofel. Terminologia, clasificarea qi
simbolizarea defectelor.
STAS 6092/2 - 84 - Defectele pieselor forjate din material metalice neferoase. Terminologia,
clasifi carea gi simbolizarea defectelor.
STAS 782 - 79 -Defectele pieselor tumate. Clasificare pi terminologie.
STAS 12077 - 82 - Defectele imbinbrilor lipite. Clasificare qi terminologie.
1.3.3. Standarde referitoare la examinarea cu lichide penetrante
'7,o1",SR EN ISO 127A6:2QUI- Examin[ri nedistructive. Terminologie. Termeni utilizagi la
examinarea cu lichide penetrante.
SR EN ISO 3452-l:2007 - Examinlri nedistructive. Examindri cu lichide penetrante. Partea 1.
Principii generale.
SR EN ISO 3452-222087 - Examinlri nedistructive. ExaminEri cu lichide penetrante. Partea 2:
incercarea produselor penetrante:
SR EN ISO 3452-3:2087 - Examin[ri nedistructive. Exarnin6ri cu lichide pe rante. Partea 3:
Blocuri de referintd.
SR ISO 3452-4:2AA7 - Exarnindri nedistructir.e. E-xaminEri cu liclide peretrante- Partea 4:
Echipamente
, SR EN ISO 3452-5:2007 - Exarnin6ri nedistructive. Examin[ri cu lichide penetrante. Partea 5:
Examindri la temperature ce depdgesi 50oC.
SR EN ISO 3452-6:2807 - Examin5ri nedistructive. Examindri cu lichide penetrante. Partea 6:
Examindri la temperature sub 10oC.
SR EN ISO 3059:2002 - Exarnindri nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante qi cu pulberi
magnetice. Condilii de observare.
EN 1289 - Niveluri de acceptare pentru imperfecfiuni superficiale in suduri metalice controlate
su lichide panetrante.
EN 1371-1 - Examinarea cu lichide penetrante. Partea 1: Pjese turnate in forme din nisip, in
cochilb, prin gravitalie gi joas[ presiune.
EN 1371-2 - Examin a cu lichide penetrante. Partea 2: Piese tumate de percizie cu modele
ugor fuzibile.
Standarde ASTUI seria E
E 1208-94 - Test Method for Fluorescent Liquid Penetrant Examination Using the Lipophilic
Post - Emulsification Process.
E 12rc'94 - Test Method for Fluorescent Liquid Penetrant Examination Using the HidrophilicPost - Emulsification Process.
E t2L9'94 - Test l\{ethod for Fluorescent Liquid Penetrant Examination Using the solvent -
Removable Process.
E 165-95 - Test Method for Fluorescent Liquid penetrant Examination.
E l4L8-92 - Test Method for Visible Liquid PenetrantExamination Using the Water-WashableProcess.
E 1220-92 - Test Method for Visible Liquid Penetrant Examination Using the Solvent *
Removable Process.
E 113f97 - Test Method for Fluoreseent Penetrants, Comparing the Brightness of Fluorescent
Penetrant.
E L417-97 - Practice for Liquid Penetrant Examination.
E 433-71 - (1993) - Referenoe Photographs for Liqiud Penetrant Inspection.
1.3.4. Standarde gi norme referitoare la calificarea personalului care executi
examiniri nedistructive
SR EN 473:20A3/A1:2006 - Examindri nedistructive. Calificarea gi certificarea personalului
pentru examin6ri nedistructive (END). Principii genera-le.' Recommanded Practice SNT - TC - 1,4. for Nondestructive Testing Personnel Qualification and
Certification.
MIL - STD - 4LA - Nondistructive Testing Personnel Qualification and Certification.
PT CR 11-2003 ( Normb ISCIR) - Autorizarea personalului care efectueazd examindri
nedistructivela instala{iile mecanice sub presiune gi la instala{ii\e de :lLdicat.
in anexa 11 sunt prezentate cele trei nivele de competen
2. Terminoiogie generalE folositE in domeniul' END
ft{ono
inninte & aface cwa, trehufu sd convenirn antpra tnpebsufui e4act.alzu"aintefsr.Corfucitn
Defectos'copie - $hi]I,t* cafe se ocupE cu' definire4 caracterizrea' mbsurarea gi'
deteotafea defectelor (discontinuitEiilod materialelor .
Prgdusr cerin$E, ea+acteristicF"
pradus- rezultatgl unui proces (ex.: materiale procesate, hardware, software, servicii)'
Carac'terisficd -tEs[turE. distinstivi (a unui produs, piesi naterial, sewioiu etc')'
Cerinld- nevoie sau agteptare caf,e este declaratS" impliciti sau obligatorie'
C onformiane - indep linirea unei ce rinlp'
Examinareo insPec{ieo control
Examinare- acliunea de a observa" a oerceta, a judeca, a privi atent ceva (un obiect'
un produs, o PersoanE etc.).
Dovadd obiectivd- date care sud$n cE ceva existl sau este adevirat
Inspecyie - evaluEre a colTfo'rmit*lu pris obsef,vafe gi jude'ca;re iusogite dupE caz de
mdsurare, inceroare sau comparare ou ceva (de exemplu, Gu un calibru, cu o norm[)'
incercare - determinarea uneia sau mai mulior oaracteristici iir conforsritate ou o
procedur[.Verificare - confirmare, prin furnizare de dovezi obiective cE au fost indeplinite
cerinlele sPecificate.
Validare - confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, ci au fost indeplinite
cerinlele pentru o anusritlutilizare sau o aplicare intenlionati.
ObsewaYii:. Termenii ,,tradifionali" folosili ln domeniu gi cei noi, infioduqi prin alinierea
standardelot to*att.iti f" oete intemalionale (EN,ISO), sunt adeseori contradictorii 9i
pJ g.n tr confuzie. De acee4 sunt necesare preciz6rile care umreaz6.:
, - Inspeelra calitdgii trebu.ie inleieas[ oa. f.rind, ,,aotil'itatea de rnEsurare, exan0inare,
incercaie a uneia s-au mai multor caracteristici ale unui produs gi compararea
*restora cu ceringele specificate, in vederea cieiermin[rii conformitigii lod''
* Controlul nu este- defifiir ifi stan'dardele noi gi este. fslosit tn mod' o'bigmrir ca
sinonim al termenului examiitare qi include tehnicile 9i aotivrtElile cu caracter
;;;*.&.-!, utilizate pentru stabilirea caracteris'ticilor produsului'
A
!. putem-spune,deei ,,eoo.tol.cu radiatii penetrante? , da4 mai corec! ,,examinar€'cu.radra-1ii p"o.t*t." pintnr a den-umi metoda de lucnr gi ,jnspeclie cu radiafii
;;;&"1"" catrd n" t"f"ri* la deciziaprivind obieotul controlat luatE pe baza aplic5rii
metodei'tesPective-Natd: in multe standarcle, ce derivi d.in normele ISO sau EN, termenul ,,control" a^re
=""r"f de ,,st[panird' sau linere sub coniror' (a rxrui proc€s, produs, situa't-ie' De
exemplu:,,controlul produsului neoonform")
Contro! nedistructiv, control distructiv
Mendd de examinare nedistntctivd - metod[ de exarninare gi/sau incercate, cate
;;il obginerea unor informafii oifrice sa': de aitil natr-rrE asupra defectelor,
inemaliilor, defornagii.lor geomitoioe sau a sfirii' fiziae a'le obiectului' confolat
i*ut"iiut", ,o*porr"rrt", ans-arnbluri) prin mijloace care nu altetea.zd aptitudinea de
tntrebuinlare a aceshria (STAS t2 509-86). Pe scurt controlul nedistnrctiv nu
afecexiantegntateaobi'ectului'coutrslaf Frwcurtare'END:
Mendd de exaninare distnrctivd - metodE de examinare gi/sau inceroare, insoliE de
llrt*gut"" Ba4iali sau totai[ a obieotului examinat (sinonim: metod6 de control
distnrctiv).Defectoscopie nedistructivd - $tiifltE care se ocupd cu desorierea, caraoterizarq
a.t""torua gi mEsurarea d'efec{ei'or (irqperfeogiuuitor; discoutimritEgilor) materialeioq
prin folosirea unor metode de examinare nedistructivE'
Neeenformitete, def,eetrineperfec{iune !Neconformitate - neindeplinirea unei cerinie'
Defect - nelndeplinirea unei cerinlp referitoare la o utiiizare intenlionatB sau
specifi.cati (SR EN ISO 9000).
Discontinuitate -perturbare a oidinii, continuitdiii" omogenrtEiii sau vaiorii piesupuse
,* i*po*" unei caracteristici a m'aterialului obie.stului controlat Exemple fisuri;
;;h",;."mogenitEli ale stnrchrrii, diferenle de grosimi neimpuse prin proiect etc'
ObsewaP.ii:' DeSi noiiunile ,,neconfonniate" gi ,,defect" pax a fi sinonime, standardele in
vigoare inuoduc o oarecare confuzie, deoarece:- SR EN ISO- 9000 recomandE folosirea cu extemE' prudenll a teunemlui,,defect" din cauea implicaliilorjuridice ale acestr:ia (de exemplu, produs defect)
- Standardele vechi, folosite in examinErile nedistnrctive folosesc termenul
,,defect'' desemnAnd o discontinuitate (de- ex-. STAS 7084), fie o- djscontinuitate
nru."uptuta de specificalia tehnicd srflrdard, caiet de sarcini, prevederi contractuale
ete.) a bbiectrilui esntrolat (de'ex' STAS 7e042'90)'. ln oonseoinfE, recomanddrn folosirea cu precddere a termenului ,disoontinuitate" tn
special pentu neconformitdlile legate de continuitatea macrostructuralE a materialelor
;i-;:#enului ,,defect'' pentru o discontinuitate (in general, neconformitate)
Lu"r"ptuti. Standardele recente recomanddin acela;i scop, termenul,,tmperfecqiune"
5
Ci'iterit de acceptare/respingere
#criteriu de Acceptate/Respingere (A/R) - norml sau standard la cal'e se fac referiri-;;;;
h"t"" a""r"l"i de acceptare sau respingeie a produselor cu rrecorrflormitill
Trasabilitate - abilitatea de a reconstiilri istoricu! aplicarea sau localizarea a oeea oe
este iuat ia coasiderare (ex.: oAgitte" mut"Aulelor'gi componentelor, p.rocesarea 5i
distri'buirea loq exaffIinarea sau irrspegtia prodrselor- etc'):
h'odus neconform
Produs neconform -.produsul aa din',cerini'e1e'
specifi.cate. {a't s4"r $u.$'it: f
Pradas necanftrm recaperabil' se poate acliona
pentu a elimina necooformit[$le c .
i in scopul ini$al
iex.: reprelucrare, redresare, reparare)'
bore.c,fie_ ac$unea de inlEturafe a uuei.neconforffiififl soilstEEte.
Prodws neconform nerecaPeraDll - produs neconform care nu mai poate fi utilizat in
scopul ini$al (sinonim: rebut)'
Rebutare - acfiune intreprinsd asupra unui prod-us neconform, pentru a lmpiedica
;d;* acestuia lu r.opol ini!ia1. (exemple: reciclare, distnrgere).
krdfua{ie ( 'f 't^'n+ )
Indicayie- info#"pe oferitE - du 9. metodi de examiaare nedistructivE int-o forma
accixibili -i*Gi; 9! inlglegprii operator'lui .(e.1': cifre afiqpte' bucte intr'o
oscilograma, o patE Ae culoare, o deviafe a unui ac indicator)'
T T;5#i::TJ-1$'ilTill';:lTll';:::"*!auneidisconrinuit* 6- (p,enal t,:h':t"'ie i. nerelevdnte - provocate de alte cauze decst existenfa- unei discontinuitlgi de
obicei, tiin cauza aplioirii ,r"oor""p*zEtoare a metodei de examinare (sinonim:
ind ioal ie fa lsn) ; . r . , . - , -1 ,, neconchtdente - indica$i pe baza cirora nu s.e
9oate,sl1?#,5.j*."X:: , i;: i.'
discontiiluitEs sau ml se poate detemina nytp*jftff";f; .T '*i""
,,ii *' ?,o *o ,t''n*
inregish'are
Raport de examinare - t,nigr..gsug tntocmitl tn urura aplic[tii unei metode de
examinarg inspecpie, incercare, pit *t se declar[ condiflile . tehnice folosite'
rezultatele oUpoJute cu do.rezile or.lsa* gi respoosabilitE$le personalului operator'
S ensibilitate, rezolu.tie
sensibiritatea metodei- valoarea minimE a parametrului sau caracteristicii obiectului
contolat,caremaipoatefievidenliat[tncondiljidecontroldate.Pt,ftere separatoare_ distanla miniml dinte dou[ indica!* d.,9i*i*:it[1i. care mai
potfievidenfiatedistinctincoadiliideexaminaredate,
-U^ sdlt' urtwa{
'ul** dL
" dth'*k
or.nra-,."af, Ce- Ql!t"'t'^ ( e r-/e bec!'f a4- t:!'Lf Oafia'*f + a d"&u'' i;t""o*{t+*'{*|'
-o{il, ;i'{Pi;#- ;' r*f en n'/r-t'f w$s
4#i w; { cl-nr***d-t **' &l't,'i ' o
1 0
2 - disoontinuitate.desc,h.is4 infindatd., ou aooes de'jos irr sus. Patnfrderea este'mai'
redus6, deoarece cele doud fo4e au sens opus, ins[ rEmane destul de lnsemnatE, ca
urmare ca urmare a mEsimii fo4ei F;
3 - discontinuitate stipunsE, cu acces din ambele par,ti. Pitrundere foarte br:ni'
4 gi6 - discontinuitS,fitnohise- PEtrundere imposibill-
Concluzie : Examinarea cu lichide penetrat
semifabricatelor, indiferent de pozltia !*oJ iaduffitdrtrr pozi$u rrizcrnlalf= * uSusofih-clfiate, ca sE pdrmif6 sotrrgerea1rT6i
c. Pd#unilerea.lieh,iilalai.indisaananaitEf..,?nrcgimdina'mie.
patrunderea lichidului intr-o discontinuitate este un proces clinarnic, care se desfrSoard
;;-;;;tt*p a gi este influenlat de viscozitatea dinamioi a lichidului, q, Luind in
considerare aceste condilii, s-au stabilit relalii care stabilesc ad6ncimea de pdtrundere
a lichidului, asfel :
- pentru discortifiuitn$ tutrul.are :'
7z : (ro cos? / 2tlt ,
- pertru' discoutimritEgi tip fi sur*:
h2 : (boeos?/3q) .
(4.1)
(4.2)
Relagiile de mai sus pot oferi o baea.pentu calculul parametrului regimului de examinare,
a"i"*it timpt de puiit orr. In -practic[ nu se folosegte aceastE cale, a oalculului, pentru
a"t"r-i".t.i acesnri paramefiu ii metode experimentalg mult mai efioace'
j P.iltrunilerea.liclddatu-i,tntt-o-diseentL'tuitet"e?nf*nca,t"d"
La o discontinuitate infundatE, adAncimea de pEtrundere rezultati din calcul, nu se atinge,
deoarece ea este condiflouatE de presiun-eap- a aerului-prins in discontif,uitrte, care s'e opuue
;;;rtfi generate d;;ili*"a superficialdTp' p",'*depo este presiunea afinosferici)'
Considerand presiunea capilar* p, @ fiind raportul dintre forla cqpilat*' F 9i suprafala
lichidului ̂ S, rezult6 cd pentru o discontinuitate tubularE ea va fi:
p " :F /$ : rbocos | / rbz :ocosA/b ' (4 '3 )
iarpent'u o fisurE:
p" : F / S : 2 ( I + b) o cos?/l b= 2o cos? / b' (4'4)
Ecuafile care red.au.regimul dinmrio' de p'Efruuderc a lichidului rs* discontinuitatg in
."ia[lif" exist"nl"i coniapresiunii, devin foarte complicate, 9i sunt de forma :
e pa) h! / 4'pf ho2 (4'5)' , pentru'eavitE;ti
tubulare 9i
t @2 I 12'q) : h2 /? p,+ pohs I 3p! ho * po @" + p) lf l4 p"3 ho2 (4'6) ' pentru fisuri' in
care :
nvidarea Pieselor (P * 0)'
l'Se:wibilitatea.ahsolutd-a.wetodei.de.*amiwwe.cu.lic]tid,e.penr4rante:
La determinarea disconrinuitdgii minime deteetabilE" tn literatura de specialitate este oferitd o
relafe deforma:.
Pentru a ob$ne o sensibilitate mate ar trebui s[ se utilizeze:
- penetranli cu tensiuue superficialn"tiltmai mic6 o ( 0'1 N /m;
- peuefranli cu capacitate marc-de ffnectare 0 = 0' + cos0' =' t '
In coadiliile ceie mai favorabiie rezult6 c6, teoretic,dgTnlg+:Bi'g-g-+,*g-qggEbtg este de
apro-rimativ:'
it;f..r p*l
ceea ce oorespunde limitei de sensibilitate sabiliti experimental' in
t-aite praoti"u(le creqle'e a sensibilit5lii vor fi tatate mai tirziu'
o Factorii care iniluenleazd capilaritatea'
pitrunderea iiohidului penetrant'in discontinnitEt'le fiue depiude de.
- tensiunea superficiali a lichiduiui peneEmt;
- forma discontirnritEgiior' (fr);
- tempeIatttfa suprafelei qi a iiohiduiui penetrant, cafe influenleazi viscozitstea-
gi teusiunea suPerficiald;
condilii de laborator'
T2
- Presiuoea atrrosferioE.;
- factorii mecanici : rugozitatea suprafelei interioare a discontinuitElii 9i
obtuatea meca$ic* a secgiunii capilate, ceea ce provoacE mErirea wghiului' de o'ontacto;
- faotorii ehimiei: stratgrile de oxizi care au energie superfieiald mai mare
dec,gf metalul gi micgorearl unghiul de coutac! favcnizbnd deci p'ltruuderea lichidului;
- p6trunderea altor fichide in discont ce€a ce prgt'uce mErirea
unghiului g; a t*sirmii superfici'ale specifice anrestecului' peretrailf - lichid parazit
micgordnd caP ilaritatea;
- praful gi p.ar.ticulele soloidale cnre mfuescmghiulO gi scad' cqpilariffiea;
- substanlele organice (uieiuri, uosori, vopseie) obt q.Y" disoontinuitEEile,
modific* *grti,1tr*ifii *poloi"it, *x*"r viscozitatea pe,netrautuluiu reduc contastul gi
"fu"t""ra nelgativ procesul de emulsionarg in cazul folosirii penetangilor cu postemulsionare.
5. GeneraiitE i desptre examinarea cu tichid'e penetrante
Termeni ginofiudi de bazd
penetrant - liohid av6nd proprietatea de a pdtrunde in cavitE.tile, fisurile etc., de pe suprafala
unui material 9i de a rimAne in ele tn timpul ir
vrteza cu care penefrantn{ pitrunde in' disc
coeziunea, adeziunea 9i visOozitatea sa, plecum Ft de tempefalura $1 S*rea sr
*-ui*ut"tui gi a intericrului discontinuid, sinon;'rrr lichid penetrant. B*rB*$l
oo!s.F,_4g9lglg""t'.!ili:${:-"FraS+fl yoresce,nf, )1nt, aplicatpe suprafala examinatE, dupi indepdttq* excesului de
penetrailtBluidindisco.ntinuitagr.giaformffiuruifo.ndncioal.ele substante folosite ca developanF: caolinul, talcul,
oare albE. Developanfii potfi: usoa$ (pulberele ap5, alcool" acetond sau altl substanti uqor
volatild etc.)'
Setde.produsa Sinonim: famiite'de Tnocluse - totalitatea substmlelorcarepermitefe'stuarea
uoei e*aminiri cu Urfria" p*e[ante-, liwate unitar de cdtre producltor. El se compune din cel
p"p" J"re elemente: p"""tt*tnl qi cievelopantrrl" cirora, de obicei, li se adaugdun degresant
(tabelul4.1).
Examinare cu lichide penetrante eI) - succesiune de operalii in care se fo-lo.seqte un set de
lichide peuetante, t*n." anurnitE ordine; ir vederea detecterii discontinuidlilof superficiale
deschise (fig. 5.2).
'P>' ' l '?Fi ' : t t ' ! ' i : t E A #*
J 4 -.:'i rrtr- r V, f
t /' v,r\'?.* ( i .r ,f 4I 1' \':; tf1'1fu*rls *a/ 1 | I
: xal e6g--c€+s ;' E*rdE;9 It"tU EslgcseP Fod?TfITTNS
ruets rnlluo{1a lrlroJuoc nig4ltqrsues InIeArur;.d ep -ttlTrmJ .rerm s .eJu+ou ep nldruoxg
'atuer1eued ePFIcll
irc-i-liE'rlitri€xe 1lJgr4geJg eftsecsu roiirit.ledo €o'rIfrIS€cOfiS ptluezerd eise g'E trt'5E t4
.ITtniaqpL
EI
.(ereolne
ep ls?+uoonc 151
uecserong)ixFrr
1U?.4elled
eJsolnc eP?s.er+uoo'ne
Fl?.4eued
luecseronlJ,trr€4eued
tueAlos t$ qdV'(cde)
EIBUS er$Elc - g:(Pde ug
pnpp):ore8pue-z:(pde)
arqplcard.puotido - t
j ?dv
fl
iq,
c
nrluad ]uaalosnes gde
eP Pz€q ed
(sodeeu.peum) ttrellos
ep ?zeq ed
Pd€rrJ olsuedsns
pde qg.llgnlog
lBcsjl
p
0
Ll
n(iit'
lne4eusd ep IninsecxeBorqrp depq nrlued snpord
(t-tfg NAUS 'Juoc) erelnuruxe eP asnPord
1 0
v
CurEiireasuprafelei
agent decur[!ire
20
>d
Penetrarea penefiaot
a OJ
+
indepdrtarcaexcesului dspenetraat
agentiatermediar
40 Uscareasuprafelei
surs6 decildur6
50
v/ P
Developarea developant
60
-+
Observarea lampI
7" Lrtemre'rarea
go Curnlirea finald\ 4 y
agent decur[!ire
T4
Fig. 5.3. Operapiiie necesare la examinarea cu lichide penetrante,
1'5
ia.anexa 1 sunt sintetizate.etapele;PrinoiPale nsesareexarninErii ou lichide penetante; 4 A
oofiotprsffi iltffi, ffia*lanwe, ltd/tlr'Llat ;'ft #th'*e LLrvld*) th-
Metodf de e*aminaierat Hchide penevante'
in practici se folosec frecvent dou[ metode de bazl ale examin6rii cu lichide penetrante:
- metoda calofi.ii, la care penetantul este un lichid colorat (de obicei roSu), ia'r
obsenrarea se face to il# alba, ;bi$n;itE^ Indicaliile de defect apar ca pete de culoare rogie
ste'un lichid fluoreseeat, iar observarea se
rccat[. krdica1iile de defect apax ca pete
ohis al developantului (in mcd obignuit de
rmPa de radialii ultraviolete)'
obsewaiie: se pot folosi 9i penetrans colora$ avind qi proprietatea de {luorescen{i
(micati). Metoda respectiv[,.a colorlrii 9i lluorescen{ei, imbinfi particulariti{ile ceior
dou[ metode de bazI.
C ompatibilit fr !i; rc comwddli
prodriseie de examinare ale unui sistem trebuie si fie compatibile tntfe ele' De aici
rezult6 cE este interzis* afiestecarea diverselor substerr,te de eiamin'are; provenind de ia
produc6tori diferili.
Frodrrsele de exfimisare trebuie sE lie compatit
giinuolear.a
Exemple: . oplwile inoxidabile austenitice 9i titanul slrnt atacatE de halogenii Cl si Fl; { I
- oleiwile cu conlinut ridicat de nichel'srmt a'^uacate de sulf'*! -* i g
- materialele ptasticf in funclie de compozi$e, pot fi atacate de solven$i aromatigi, solvenli , ,haiogenali esteri; .Jr.?" ifilre f';At*t p;ffiie6G" *" &,-'f:::{,?7il;X
t* *': !'; " (t'r t ! !
- materialele din cauciuc, in func{ie de coipozitie, pot fi atacate de solven$ atomatici'
fi'acFtll3i-petroliere uSoare; solvenfl' halogenali; esteri 5i' ceione:
: Iichide peueFante' sau a organisruului de.un buletin de analizi; coniinuhri de halogeni
I la piese din materiale plastice sau cauciuc' se
I halogenaf' esteri, cetone, fracliuni petroliere
1 6
6. Froced'ura d'e examinare
rltpentrureugiaexaminEriiFafedreptscop.indep'hrtareaa iubstantelo, glur" de pe suprafafl, asfel incat s6 se
t" *"it6iil disintinuffilor. Se pot fclosi acele metcC,e
u conduc la obtu#eJai'"ooti*lugtgt' i''* fi;' ,:'"'' "'' :1'4, tn":':d inktT; rt-
- curdlireamecanicicuperiidesarmdmoale; 'ic'+iat'':s' Ll#'t;": /o;'*"''E' /utor(''
- spdrar-ea cu apa; preferabil' caldl; ?3 " l, ,". ;i:,: . *,!,1;,' ;:,,, ,) ,l ,tii't' '
- spdlarea cu solvengi organici (benzen, aceton6, benzind uSoard, whlte-spnt'
tetraclorurE, de caiboa" tricloretilend etc);- spllarea cu solulii de detergenpi;- decaParea chimiofi- eur6$rea cu'ultrasunete;- cur[lirea cu vapoqi de soivenli
"r.. (o;=51?' /;r -1.?
Obsewayte. flr se recomaudE examinarea ctr lichide penetrante a nn'or snprafege a cEror
rugozitate depd.gegte valoarea Ra > 12,5 pm'
In stadiut fiuar aI curl$rii preal.abilg piesele d3 ryaminat tebuie usc*te temeidc astfel'
incdt si nu rlminE. api sau solvenli in disconginuitili'
Factorii legaF de staf,ea suprafetei, care pof influenla uegativ reanltatele finale ale
e*aminerii cu lichide penetrante sunt prezentaF in tabelul 6.1'
Tahelul6.l
Aplicar ea P enefi a nlulu.iI se poate face prin:'pensularg stropirg
rn strat subgre qi va fi rnen$nut "rn
+'imp, asdel
rc in cavitatea iiscontinuitEpilor' Se pot folosi
ride penetante, sau valorile reoomandate in
tabeiui 6.2)
t 7
Timpulde penetr&re Tabehil 5t2
lvlaterial Produsulcontrolat
Tipul defectelor
Timpul de penetrare, tp, ln aintlte(valori rpdii pentt temperair:ri de16 . . . 32'C)Penekmfisolubilitu apE
Penetranfi solubilifl. solvenli organici
Otel
Piese h:rnatePiese forjate sauo<f'udatelntinari sudateToateprdusele
3060
60JV
10l0
70
LU
Air:oiniu
Piese turnatePiese forjate sauex8udatei:aUineri sudateToate produsd.e
cutg porisupraprmeri
pori, nepdtnnderifrsuri
5 - l s
3030
)l0
1010
Mapezir'r-
Piese turnatePiese forjate sauortrrrdateilnbinfti sudateToate produsele
cute, poris:pr4rmeri
porf aepdtrunderifisuri
15JU
3030
10
- t n
10
AliajeCu-Zn ECu-Sn(alame qibronzun)
Piese fi.matePiese forjate sausxhrudatelrntiaari sudate saulipiteToate produsele
cute, porisuprqprmai
pori, ne,pdtrr:nderi
fisud
1030
l )
30
)t0
10
10
Titan Toate produsele frsuri s - 3 0 20 -30
Max 3o min '
Durata; de pe,lretare trebuie'st fie cet pufin egalE cu_ durata. folositE la determinarea
sensibilitd$, conform pr.57l - 3. In niciun caz nu trebuie ca penetantul s[ se usuce in
discontinuites din cauzrt duratei proa mari._#Temperatum supraf;lei pe care r. d"p*. perietrantul trebuie s[ fie cuprins6 inte 10 $i 50"fi;:ffi;fi;. intrarea umezelii L discontinuitati. h cazuri speciale lempemmt6
gtr'.a*e p6n[. ia 5o C. Pentnr femperaturi tn afara. intenraiuiui 10.."50o C'trebuie folosite
numai setlrri de substanfe penetrante gi proceduri aprobate prin pr. EN 571 -2 in acest scop
(v. experimentul4 gi anexa 3).
Iwd:qd.ttareu ecesulat de'penetrantDup6 scurgerga timpului de penetrare excesul de penefant se inlEtur[ cat mai bine de pe
suprafrla de oontrola*.; tn urme-acestei opera,tii uebuie si- rEmflni penetant numai !n ca'ritilile
discontinuitEfilor. Modalitatea de inliturare a excesului de peneEant depinde de natura
acestuia gi, implioit, de natura agenliior intermediari (solvengi) folosili pentru indep[rtarea lui.
1 8
sul de'penetrant se poate indepdrta prin clEtireieratura L5 ... 50 0C, cu condilia de a nu depagin'a.sub 2; b.ax-) +i qtelgffi cu tampoane dra'Af {./-1.$7 ,re *F* (ort'r;tm e 7e1{ ; "
Penetrantul solubil in solvent organic se indepirteafrin dou[ etape:
- se ?ndepirteazt cit se poate de fiIu{t peneffint prin gtergerea suprafeiei cu o plnz*
curati, llgfflg-.$-qgFe- $1 -uscata; --- $tergerea cu un tampon igUig*-rylig iq*s.g*Eegq apoi cu un tampon uscat'
Penefi'anfii postemulsionabili se indepdrt'emztlgator.
Daoi emulgatorul este lzidrofi
trebuie efectuat5 o spilare cu apE" pentnr a i
suprafala de examinat 5i pentnr a facilita o e
fi aplicatuiterior. Daci emuigatorui este lp'
imeisie, durata de contact cu piesa stabilincduat[ Eebuie sE fie sufipienti pentru a pe
supra'fr'lade'examinat;intimpulspllEriiultersare-cuapa:
Durata emulsionarii nu trebuie dep[giti; imediat dupd. emulsionare tebuie aplicat6 o spilare
"" rpi r, *"airiit, prezentS.te Tul_tffi?
la p-enrrranlii solubill tn ap6..
Obsewa{ie : Folosirea penetranlilo1"o pott"-tttiiory19, bevi mai scumpi decdt cei obiqnuili,
et're justificatx pi,n -"riqt
*" iensifiUie,Li examinErii, ca ufirraie a cregterii rezervei de
p.rru#*t rXmas in discontinuit[1i dupd tndepErtarea excesului de penetrant
pentru penetranlii care se pot indepdrta cu ap[ gi solverrf' mai int6i trebuie indepirtat cu apd
penetrantul f"""UU * gpe $l apoi ^se
cur1p cul p6r:z6 curatt, frr* seang ugorumezit[ in
solvent.
Indif,erent de metsda f,olositE- ia.indepartarea. sxcesului de penetrant, la sfbrgitul acestei
oper4ii, trebuie verificatii vizual suprafala piesei, pentru a oonstata eventualele reziduri de
plnetrant rErnase Pe suPrafalE :
- pentrupeneganlifluoresoengi, fn 1'umin['Try, cu iiadiere peste 3W/mz (300 pWcm2) ;
- pentru penetranli colorafi, in lumina alba" cu ilurninare peste 500 lx.
Uscarea'stqtrafe{et'rffant este necesard indep6rtarea oricEnri strop deuscarea acesteia- Cu excep$afolosirii ulterioare a
lalte cazuri se procedeaz[ la indeplrtarea rapidd a
tode:
- $e{gere cu-o p6nz* orratii, uscat*, firl scame;
- ev-aporare la temperaturi ambianfi, dupi cufundare in apl fierbinte ;
- evaporare la te.rnperatur[ ridicatE ;
- ciroulalie forlatE a aeruiui ;
T9
- o combiaa'Fe'a'rnetodelor de'mai inainta
Daci se folosegte aer comprimat, trebuie avut griji cd acesta sd fie firE apd gi ulei' iar
p*-i,*** ^r"+ilrre oar *uij"*[ posioil. Temperahrra nu trebuie s6" dephgease[ 5o o C'' Se
va evita o uscare excesiv6 pentru a nu ajunge la intdrirea penetrantului din discontinuitifi.
Operalia decurge ln mod dife4 funclie de tipul developantului folosi1
*-Bevelopmt rssst Acesf developanr se folosegte g-utrrg.lg
uptioa i-ifo.*, infi'un strat sub$re.pe.suprafali,-ptin y:-jii-,irmEtoareleiit odo"*. in carner[ cu turbionare, pulneritate eleotrostaticE pat fluidizat.
Developant suspensie in api. Aplicare prin.-imersi. P suspensia agitat6 sau prin
il;;. .il;t* de imersie, cer mai redusi posibil, se stabilegte prin incerodri.
D.welopmf pe b.ufi de solvenf. se depune prin pulverizare ifi straf subFe gt unifotm'
"rf"f incat sa ajungfl uned pe suprafala urmfind apoi evaporarea solventului'
Developant solubil ir+ ap5. Aplicare pri+ imersie in stspensie ag1ta6 sau prin'pulver'Lzate.p*ut, a" imersie, cflt mai reiusE polibil, se stabilegte prin incerciri. Piesa trebuie uscat5
prin evaporare natuiali sau int-un Cuptor cu circulalie fo4atE a aerului'
!,ry"f be dwelopare; ra, se misoarft imedi.ar dupa aplicarm d'evelop'antilorusca,ti F dilr
m-oient'l uscdrii-compt"t" u developantului umed aplicat. El este cuprins inte 10 ... 30
minute gi de regulE este egal cu tirnpul de penetrare:
g/'oj "
1*t)= (0,5... r) lo J,. '
Se poate consuita gi tabelui 6.2:- -(6.1)
" . 1 1 :t ; ,1 ,11 ; - ;1 . , . ' .5 : " t : i - )
ramins;zE la luminE naturalE sal artificialEuminos poate fi asigurat de o lampi curu un tub fluorescent de 89-WIa o distan!6iau reflexii pe supraft,ta examinatE.
n{i se examineas; in iqpiq't9-;g$Egqg|C-rmeniul de 330€90 nm lungime de undE;I Wm2 (1000 pW/cm2 ). Suprafelele seffiu*reflexii. Unghiul dlnte oonnala la
suprafafe- gi diieolia d'e ilbminare nu va depaSi 300; o.bgg5ral:ea se va fncepe dup[ scurgerea
a 5 minrite de la ;esul ;teratorului in incinti" affiIffiochii lui sd se adapteze la
l"ffiili"a vizibiie in inceperea intrrnecat5 unde se face obsewarea este limitatl la
ma:c 20 lx. Dac6 e nevoie i se po# asigura operatorului o iluminare de fond cu o surs[ IJV-i:lffiasfef
incat el sE se poatl deplasa in interiorul cabinei.
Observafie: Ldmpile IJV se m'onteazl in. a;a fel fo'dt'lumina s* cadE pe piesa eraminatE dar'
nu pe ochii oPeratorului !
?eninr a decela indical.ii care se pot contopi datoriil difuziei excesive a peneirantuiui in
developan! se recomandd ca examinarea sE se facl din momentul aplicirii developantului,
20'
co*tinuendu-seapoila diferite intervale-detimp; inainte'gi dupd sourgereatimpului minim'
de develoPare.Condiiiile ilumin6rii ( UV, a luminii reziduale, a lumiaii v:.zibile) se verificE la tnceputul
examinarii, la schimtarea paftrmetrilor de lucru sau atr.rnci cdnd operatorul consider6
neoesar, dar nu mai pu{in de o datE pe schimb'
Factorii legair- de tehnica examinErii; oare inrluenieazi' negativ rezultatele finale sunt
prezentali in tabelul 5.3.
fnterPtetarea
prezenp unei cantit1li e,ridente de penetrantpe fondul deve!.opa-ntului se nurneqte it'dicalie'
Ea poate fi:. o p a t E d e e u l o a r e r o q i e p e f o n d a l b - l a m e t o d a c o l o r l r i i ;- o pati luminoasd (de obicei galben, galbenwerzui) ue fonduJ. inchis al
developantr:lui (de obicei de culoare indigo, ca urmare-a folosirii unui filtnr indigo-violet la
iuopu be radialii ultraviclete) la exarninarea prin metoda fluorescenlei'
ln nnoge de coocludenla lor indica$ile pot fi:
- indicapie relevan;td sau concludentE" care poate fi asooiatd prezen,'tei unei
discontinuitlti;- indicayie nerelevanfr sau neconcludentd, provocat5 de o alti cauzE dec6t prezenla
unei disoontinuitili, de obioei datorati rurei tehnici operatorii incorecte;
- indicalie falsd, datoratE configuraliei geometrice a suprafelelor, crustelor, oxizilor
etc.
Operafia din tehnica de
examirrare InsufrcientE
Eliminare dificiii a excesuluiNu apar defecte finePene*r,rarea
Se elimin6 penetrantuidiscontinuitnlile pulin aAanii
Pot sd apar6 indicaliineioncludente
Inciepdrtarea excesutui de
Defectele fine sunt ascunse
iile fine nu se vfld
2t
in afara petelor de-eulsare'sau' lumild' elare; se coasider6 ca fiind ga'.t?Fi gi tentele' de
*Iio,r",ieprezentfuid pete difuze pe o suprafalE relativ intins[ a suprafelei (de exemplu, cea
proveniad de lagrup5ri depori mici)'olflnute la examinareatn anexa 4,
gi clasele acestoJa, conforrnpenetrante, rar q lgry_}
tehnisi'de lucru;trEIlIITCit tl|j lrrLr k=:;;:*\\
Pentruruue<@{3-49-)se..1Relea1a.1*ry:t:t":T1:
"r*l-pr""*,i-r*t*At-at "prescripgia tehnicd PT cR 6-99" ;LS.c.r.R., referitoare la
t t - - - - ^ , - r - l ^ . ^ - - ^ ^ ^ , ^ j ^ ^ - , , L
;;#;;;:*:ii.nlae penetrant" "
i*uioarilor sudate ale elemeotelot mecanice sub
;;;-i"J$i instalaliilor de ridicat. seeai nlate^foigs: qi 'ta1gd,llit lTi:9^1t:Ii"T"i*-1"i*'r" J;;;d;; i*o"q"ti""iior imbinarii::11*1p,:,:131*illTu "t"til;nEN ii-o zo o4zr;imbinarile sudate pe material de bazL aluminiu 9i aliajele lui.
standardului ASTM' E +33 -71 (1993)'
;ffi se fficrpretuaa-Tuand { cgns,rderf!, ..99ry1"_l1 t:t-1"":t^ l:amplasare p" rupr*f*1" piesei 9i evolugia l-or-fe ciur.ata developdrii (obseryarg se va face de
sdtwa o.ri ra iuteroJi de tin:p incryena de h t minf $i continuend'cu'5, 15 sr 30 minutg'te asupra deschiderii discontinuitEgii 9i mdrimii
itura materialului 9i tehnologia de oblinere a piesei'ntului din loourile unde au apErut indioatii qi
examinarea optico-vizualE" a zonelor respective folosindu-se o lupE"- rn cazut apaxi+isi
indicaliilor ,recoooludeote, supglla sau por,tir:aea de suprafali se supgne din nou
examindrii, ou ,up*t "r
trt*^ot fazelor, folosind acelagi tip de penetrant $i aceea$i
Cardlareafinal:iii penetrant prin sp[lare cu api sau $tefgere cue exa:minare. Neoesitatea ouralErii' fiaale seerfera cu procesul ulterior sau cu condifile de'reglijate. Recoaandiri asupra acestei operalii
se g*sescln anexa?.;;A-r; impune, dupd curdlarea finald, se poate aplica o proteclie adecvati impotiva
coroziunii.
Recorctrolarea
Dao6 recontrolarea este necesar6, de exemplu ce urmare a apariliei indicaliilor
neconcludente, hebuie repetat tot procesul de examinare, inqepnad cu curl1area
nrealabilE_Este recomandabila o nou[ alegere a oondiliilor de examinare, mai favorabilo
ilGil;;iru""itutu mai bune. Nu estJadmis6 efectuarea noii examinEri, folosind aitd
familie de substanle Penetrante.
22
I'nr egi's ttare a re zull atelot
In ursla exarninfoii cu lichide penetrante tebuie compieotatE rnapa de inregistrEri
care face posibil6 .oogr.ur* calitEgii otl.ectn'lut exa:ninaf gi asigurarea frasabititttii; impuse de
sistemul de manag"ment aI catitEpii adoptat in organiza$e.Elem"-ntul de be.z6 il ccnstitue rapolfirl de examinare. Acest document uebuie si
dea r6spunsuri la urm6toarele intreb[ri ;- Cine a examinat ?- Eentrue'ine afostafectuateexaminarca?- Ce s-a examinat ?- Care au fost condi{iile tebnice impuse la efectuarea examlnErii ?- Careaufost rezultaiele oblinute ?- Cum au fost distribuite responsabilitEiile ?In standardul SR EN 571-1 Si pf CR 6-99 s',rnt oferite modele de rapoarte de
exarninare, cu precizarea necesar[ cd fiecare organizalie poate elabora propriul model de raport ,
"" .*Aip" se dea tetp*t*i *"lgumitoare la intebdrile de mai gus. In anexa 7 este oferit un
asefirenea model.Raportului de examinare i se pot atasa o serie de documente care s[ complecteze
inforrrafiile lesate !:;!;H;:X:::m;'*ur, "o
indiearea zonersr supuse examindrii si .cucotarea ior corespunzitoare, care sE permiti identificarea ulterioar[,{Er6 echivoc, a zonelor
respective ;- rentltatelb examindrii untd lot db piese identice, folbsind acel'eagi condilii
tehnice cle examinare v' anexa 8);- iU" de necoif.ormiiate,.pentnr disco_ntinuit5lile caxe au condus la adoptarea
deciziei RESPINS, necesare *riidtii situa$eiprodusului neconform (v' anexa 9).
Menfionlm o[ pentru a fi consid entd doatment, o inregistrare trebuie s[ aibd :
numlr de?nregistraie, dat6; semn6turilepersoanelor responsabile
7. Sensibilitatea examindrii cu lichide penetrante
Sensibiiitdiea r,eiedei gi rletaminarua ei
Sensibilitatea unei metode de examinare nedistnrctivd - valoarea minimd a parametului sau
caracteristicii obieot*lui examinat, oare mai poate fr evidentiati ln condilii de examinare date.
Sinonim : sensibilitate absolutd'
Sensibilinp geometricd - lnsuqirea unei metode de examinare cu lichide penetrante de a oF-ri
i"Ai*Ui rat riai mari, provenind de la o disoontinuitate ou anumite dimerisiuni.
rsite la compararea perfonnan$elor a doui seturioilditii diferite de utilizare' Ele vorfi descdse pedistnrctive. Examinarea cu lichide penetrante'99 sunt desorise dou[ blcouri de comparare, Pi 9i
P2 , preluate din standardul vechi,scos din uz, STAS 10214- 84 (v' anexa 3 gi experimenhrl 5)'
?,?
Enlon M1ller - bloc de refedn1.6 ooa.,ma-nd. s disconti:auitate p1an5; simulatE; folosit pea'tnr
determinarea sensibilitdlii geometrice (v. erperimentul 2)'
E,alon cu gfu,ti - bloc de referi4i^ cu dis-corltinuiute tubular[,- folosit ia deteminarea"
sensibilitilii geometice gi la comparare ( v. experimentul3).
Cd.ile cr qierii s ensibili:,ifii meto dei
Factorii care influengeazi capilaritatea gi sensibilitatea examinErii cu lichide penetrante au fost
pir"",,Lfi la pct. S. pin aiaLizarea acestor factori rcaaltA cdile care trebuie urmate pentu
asi'guraria rrrei sensibiliti,ti cf,f mai bune :'
n etapele de er.aminare (cur[lerea adec'ratE auri de materiale, respeotarea reoomand[rilorla condiliilor optime de observare eto.). Trebuierenli asigurE, de regulE', o sensibilitate mai bund
dectt utilizarea penetranfilor coloragi.
apenetra.rea Ia. eald, Tinand oont de i.nfluen!+ favorabilE a- oreqteri'i'ternperaturii a$uprz[ tensiunii
superficiale gi unghiului de udare, s. poate efechra examinarea la cald, tealizatb fie prin
irJ"eiir*piesei, fie prin ?ncdlzteapenetrantului, fie prin incllzirea amAndorura. Temperatura va
ii:.t"UiffiE priu insercdri preaiabile gi oo o" depap terqperatra maximE recomandatii de staildard
(so'c).
c penetrarea.tn vid.Ideea vine de la consta;tarea creerii contrapresiunii d-e aer iu discontinuitE$lerlui. DacE se videaaE piesa tnainte de aplicareapare, ceea ce perrritea acumularea in cavitate ai tefrnid se aplicI pieselor relativ mici, fiindde dimensiuni rezonabile. Existi 5i o varianti cuil1 pieselor mari..
tpenetrarea cu ultrasunete. Tehntca aceasta constd in vibrarea ultrasonord a pieselor (freovenlE
de 17 . . .zo. lK.'\Jz); oeea. ce- accelereazE gi sporegte. phtunderea penetrantului tn eavitate. Se apliea'
pi..f"t relativ rnici, fiind condifionati de puterea fiansductoarelor US folosite.
. FoIo sft e a' penetran,ttlo r gam S i.
peaetraotul lichid obluui1 este inloouit cu un amestec gar:os de 95% kriptoo inert, stabil, K.r -
n gt Srti ,^top i.1ipgg; radioactivKr'- 85, cu' perioadE de tryffietEgre de circa 4 ore, care emite
,aAia6l F gi f. icriptoo-ut e{e un gazgeu(de 3,5 orimai greu ca aerul) 9i se g6segte in aer int-o
;;;;;d"ii"'foarte mici (circa t.la4vo,in volunn). Diametnrl foane mic al atornului de kiptcn
G;-g,i'nm) ii p"*rit" acestuia si patrundd in cele mai mici discontinuitSli, de ordinul.de
*eri*"' a 1...10'a mm, oeea ce inseamn[ oi sensibilitatea examinErii prin aceasta tehnioi
dep[gegte de citca.ttel ori p.e. cea' a metodel clasise"
operaliile necesare examinlrii cu kripton, aseminEtoare celor de la examinarea obfnurtl" sunt
ur.nnEt'carele:
- cuiiiaiea mecanici gi chimici a suprafelei supusd examindrii;
4 tt:4
- vidarea'piesei iaff-o inein'tE adewatE;
- expunerea piesei unui jet de amestec de kripion, care pltrunde prin greutate gi
pin difuie, iu discontinuitqtilefine depe suprafa.t* ;
- indepirtarea excesulr;i de kripton prin aeeesui aeruiui in incintd gi refrcerea
presiunii. Kriptonul fiiud'mnltmaigreudecAf aerul rEmf,ne captiv in discontimifili
- apiicarea pru p':iverizare a uaei peiicule de em':isie fotosensibiiE"
ase,lrhr1fiome selei folosite la fiimeie radiograficg ca sffatabsorbart krdica,tiile de deft'crapar-ce
;dl"".tite ca unnare a interac$unii emulsiei cu radialiile emise de izotopul radioactiv blocat
io a*ooio"itEt'. pelicula radiografici se Cespriade de pe zuprafala piesei oa un film, 9i se
< citegte > cu uadispozitiv cu senzori electouioi de mfsurare.
Avantajeie acestei metode constE. in matea sensibilitate g! timpi de penetarg reduqi la minimum.
Oo..oiot de aplioare constE h exasrinarea, deosebit de eficace, a paletelor de turbini, unde
d"t".turru celoimai fine discontirtuitS$ de suprafagE este urm5rit6 ln mod special.
- Combiwrea' metodei' ea' a;ke-mdod.ed:s snminarenedistractivd'
Examinarea culichide penetrante poate fi combinatE cu alte rnetode de END, oferindu-$i
avantajele recrmoscu@ in rezolvarea rmorprobleme mai complicate'
Ve rifi mre a e tmg ei t-dlii at Ii chide ltp'netran te'
, M.etoda este o m€fodl io.caiE de veri-ficare a etanpeitElii (metodE care permite tocullzrlea
neetanpitdfilor) gi consti in aplicarea penetrantului pe o parte a . peretelui examinat 9i a
;;;J&;*hr pL pu*"u op"ra'fn+l"u1iiL corytal1te atata locurile prin care se produc :*igi
sensibititatea metodei de verificarea aetanqeitEf,i cu lichide penetrante este de circa 1.10 -'
,..1.10 -6 Pa.mt/s, Recomand6ri:
- se vorfolosi' penetrar,ti flurorescen'ti ;
- depr:nerea penetantului se poate face pria pulverizuq s+ropire, umplerea urma6 de
golirea incintei' verifi'ca;te ;
- duaprsi de penetare este mai mare decit ce-! obiqnuit, pentru a permite penetantuiui
sE strEbatE Peretele;
- metoda se poate aplica levilor sourts, cotrrrilor, recipieo$lor de orice capacitate.
Verificarea etangeitdpii at lichide penetrante St enngarea piesei.
Metoda denvl dh cea precedentE insi penetant':i este special:o re.$ind sfutte]icE"
fluorescent5, .ur. ui..ti ptoptl"tuteu de a se intfui d o anumiti temperaturE (cca 100. '. 120 ' C).
ienetrantul se apiicd ptin u*pf.rea incintei ou lichid, dupE vidarea aoesteia (penetrare in vid),
urmate de coifue. Discontinuiiage strdpunse se p'rra in eviden
23
r-'dn ouptor elecffie sau'pnn umplere'cu' aer ealdcare s-au umplut cu penetrant devin etan$e prinieselor de avion, trmate din aliaje ugoare, cu
Observafie : Din ca,-rza cE pene:trrotul este mai vOscos deoit cei obignuif, sensibrlitatea
metsdei de veriflcare a etaff$eitEtii este flEi redus* dec6t'la metsda precedent* De aceea se ffece
lu inoodoo"rea sub presiwre a penetfturtului in incintd . Metoda devine asfel verificarea
etffi,{eitdlii prin probd kiCroulicd, Iichide Wnetrante Ei etangare.
8. Reguli gi metode de verificare a materialelor penetrante
Stnnrtarde'uti;lc.
pr. EI,tr STt - 2 Nondestnrctive Testing. Penetrant testing. Part 2. Testing of Penetaat
IMaterials.
,t3l{S IZSB1 -A1,Defectoscopie cu iichide penetrante. Reguti <ie verificare a cali+51ii..
ASTM E 1135 - g7. TestMetod-ofcomp'aring theBrightn'essof-F1u'orescenfPenetrants:
ASTM D l4g - ig95. Test Metod for Sui$.tr in Pefoler:m Produets (Generai Bomb
Method):
ASTI{ D 5 1 6 - I 990. Test Method for sr-rlfate Ion h Water'
ASTM D- g0g - lg;gs. Tesf Methocl for Chlorine in New'and-Used Petroleum- Products'
(BombMethod).
ASTM D t352 - 1gg5. Test Meyfhocl'for sulfrn-in Fetroieum Products (fligh- Temperature
Method.
Co-meutariu:'
Verificarea lichidelor penetrante intereseazE deopoirivd gi pe producitor 5i pe
utilizrrorins6 acesta Oin urmt po"te *oli"ia producdto'rului (ftrnizorului) Furlerea la dispozi$e a
*ri l"f.ti" de analiz6 din care sE reiasd Jnumite caracteristici ale materialelor (de exempfu,
*-U"JJ Ae helogeni).Testarea calitdlii tichidelcr penetarite tebuie sE fie o practicE cbiqn'.rita
;;il;-;..cutantui examin[rii. Adeseori el t'ebuie s6 asigure beneficianrl de corectihrdinea
ixamin6rii, pentnr satisfaoerea cerinlelor sistemului de management ai calitfiii sau ale
organismuluii de supraveglere tehnioE^
p6n6 la aparilia standardului EN 571 - 2 carc va reglementa problem4 se poate
folos.i.standarCul STAS.iZ:S-g sau unele standarde stl6ine, de obieei amerisane.
Documentagia pus[ la dispozilie de fumizorul de produse de examinare trebuie sE
conlinil:
26
- denumi'rea/marea'produc6tonrlui;
- deiumireaProdusului ;
- nndrutlotului';
' datafabricaliei;- term'enuldegarurlie;
- sigla oomparfimeotului oalitate ;
- condiliile de prsfrare (temperaturE, umiditate, lulrinE etc)';
- condiliile de utilizare;
- confinututdeelemerite d[uuEtore (la cerere);
- punotul de aprindere sau autoaprindere 9i normatiwl de referinli;
' toxicitatea giuorma de referinp'
Atenfie: legislalia tn vigoare, obligi funrizorii s6 ofere dooumentalia in limba romani'
Cer.eti-le !
'y'erifi,carecpniodicfr a'catitd'{iptodaselnr-deswninare'
Considerente generale :
1.". Nfateriatele d'e examinare se degradeaaE in timp, chiar dac[ nu sunt folosite'
2o pentru aceeagi marc[ de produse, calitatea poate sd difere de la lot la lot
3o ldaterialele oare se folosesc de mai multe ori, de exemplu in cuvele de irnersie, in
bazinele de sfopire Li". u" condifi mai severe de lucru deoarece sunt supuse unui proces intens
de degradare ptio toUetattire, impurificaie, pierdere de componenfi volatili etc'Ele vor fi
denumlite in continuare, produse recirculate'
4o penfir cei care ualizlglzd cantitEpi insemnate de produse de. examinare este
convenabil.r qp'*i"i*oea cu r.o.turi la diferite interv'ale de timp. La recep$a fiecfuui l'ot de
;il; ; pieleveaza cdte o mostrd etalon d1n fiecare produs (min.0,5 I sau doud flacoane
presurizate), care ," iAtb"*d la inttEreic, la te,rrperatrra recomandatd, in recipiente curate'
inchise ermetic si eiiclJate cu datele de identificari a lotului (denumire, numinrl lotului, data
prelevdrii) pAnE la epuizarea acestuia'
. .
Verific6rile , metodele de verificare periodicfr gi componentele "99"i
de produse la
care se executii sunt pllentaisln tabelul 8.1, iar descrierea metodelor de verificare, in anexa 10'
27
Tabelal8.l,
Caracteris-
tica.ve,rifi-
catd
Degresant Peoetrant Agent icltermediar Developant
Deter-
gexlt
So1-
venl
Fluo-
resce,nl
Colo-
rat
A * X4y4 Emulgator Uscat Suspensie Solu-
bil
Hidro-
fir
Lipo-
fil
So1-
vent
Sol-
ve,nt
Apd
Aspect x x x x x x x x x x x x
Miros x x x x I x
Densitate x x x x
Viscozitatt x x x x
Coloare
Fluores-
centE
x
SubstmP
Uscatl
x x
Absorbtia
aoei
x x x
Absortlia
Denetrant
x x
Volatilitatr X x x
Lavabilital x x x x x x
Rupere
filmlichid
x x x x x
Corosivi-
tate
x x x x x X x x x X
Sensibi-
litate
x X x x K x x
z8
9. Echipannente fotosite la examinarea cu Hchide
penetrante
Des crierea echiPawentelor
pentru efectuarea examindrii cu lichide penefiaflte se folosegte o gamd largd. de echiparnente
care difed de la un "*
urftol ia S:nofl. de paricularitE$le.lucrErii oare trebuie execrrtate :
- exasrinare in€mplatoare, de exemplu pentnr verificarea reugitei unei reparafii,
caracterizarea unei avarii etc ;
- examinare continuE pe un flux de fabricalie, de exemplu, examinarea unor piese auto pe o
linie de fabricatie;
- examinarea unui lot de piese mai mio sau mai numeros ;
- examingrea unui obiest cu gabarit mare de exemptu, uil rezervor din aluminiu la
locul de fabrica$e;- examinarea unor obieote pe teren, de exemplu, tmbinIri su<iate la locul de montaj
etc.
Compartimenhrl examinare cu lichide penefrante al unui laborator END trebuie sE aib[
umltoarele echipamente 9i riotdri :'
- o platformd peagq --ex?41113l9?, p-i5,eJor cu gabarit .milel .pt"."6*ti cu stative
penri.' pi"*ii;#; aifie a;;qe qtai aii"iompiimat colector de reziduri gi apE de spalaie'
sistem de iluminare cu luminE uiUe, n* $i portatrv, lampi lJV,sistem de ventila$e, sisteme de
transport 5i manipulare a pieselor ;
le uscare etc ;.
- un spa$u inchis; cu- d'otEri' minime qpecifice r:nui laborator chimig pertru
efectuarea testeloi de verificare a materialelor de examinare (v' anexa 10) gi apar.ature
adeoratE t n urot'-ttt;";* lunine albi Ei lumin[ IJV, micrcscop de masurare' balanfE
blocuri de comParare etc'
.echipamentpeatruefeofirareaLucti lnlgr'f i39.13p;compresor,deaermobilcudispozitive dfiG;;; Hmpi mo'bile de ilurrin#e";:#fr sau recipiena* ql materiaie de
exa-minare, mijloace de deplasare erc'
Fiecare persoanE, care efeotueaz1 aser'nenea o*tT1l ftPltl,ti qtryi=qfnfexaminare X 8... 12 Pi echi cascE, ocheiari,salopeti/go4, c?qcil ochelan, , .,
mascE. de Proteofle a resPiratie---*)* *.^. !i-li. o-.-^irlirrrFo
e prorcoFe a tesprrau _
I:r cazul in care exdmirarea cu l{cnlcfe peueuanre se cxedutE pe tinii specializate,
incluse in fluxul de iabricagie, echipamentele sunt adecvate acestui mod de organizare a
produc$ei:
29
- transpo.rful-pieselor este-meeanizat gi este asigurat de ua tansportor cu lan[
piesele mari sunt tansiortate individual, iar cele mici in coguri din phsn de s6rmi, mai
multe la t:n ioc ;- piesele surf tre'cute pe tAnd pe la posturilq de lucru' ir ordinea operagiil'or
necesare. Sunt prefer ate txatarcapieselor prin stropire, pulverizare sau imersie. Cufundarea
;t"*t intr-c baie de irnelsie se realLeazi prin curbarea pe vertical[ a taseului
Luorporto*lui in zona respectivE^ Uscarea se realizeaad prin trec€rea t'ansportorului printr-
un tunel de usoare ou aer oald ;- vitezr de deplasrre a tarrsportoruiui' este impusE de timpul uecesar efectu[rii
celei mai tndelungate operaf,i, de obicei, penetrarea;
- mecaniza!:ea. oper:a..tiilor exa;ninErii su liohide peneta.nte este posibild' aproape
in totalitate. excep$e Ac etapete de observare pi interpretare care necesiti intervenlia
directE. a oPeratorului ;- ffeserea la automrtisrrea trrrocesulu! ln totalitate, in actuaiut stadiu de
dezvoltare a tehnrcii. inc[ intAmpine dificulte$ legate de sesizarea prezenlei indicapiilor 9i
iii."pr"-*"a lor. O'solutie a iroblemei inregistrerii prezenlei indicaliilor o oonstituie
folosirea penetanlilor fluorescenf ce dau indicalii pete luminoase a c6ror prezenlE este
,CJ" sesizat de cate un senzor, de exemplu de o ce1ul6 fotoeleotricd. A face deosebirea
i*e,. iot * o indisaiie de defectqi o indicatie falsE esJe olr.oblemE" greu de rezolvat" ohiar
auJprogresele ln do-eoiul attuiir"i computerizate a imaginilor a fEcut progrese notabile'
Abordarea problemei echipamentelor in standaidul pr. EN 956. ExaminEri
nedistructive. Examinarea cu lie.hide penefrante. Echipament , va permite tratarea
acestei probleme in mod unitar.
fnreghtraren ind'inagii'lnr de defect
In unele cazuri, de exemplu atunci cend tebuie luate deciziile de respingele 1i de aplicare a
;;i;"r."tii sau de rrb.rturr a piesei- suat neoesare dovezi- care si ajute Ia fi:ndamen+a'rea
J.oi"i"i respective (v. anexa !i, tatarea produsului neconform). O asemenea dovad6 o
constituie fiia de neconformitate (v. anexa s;, ta care se iaclude gi o prezentare a indicaf,ei
sare a sond's Ia luarca deciziei'de re'spingere. Aceasf mod de abordare a problemei,
,"tirzu" un principiu al managementului calitdfii, care spune cd orice decizie se ia pe bazi
de dovezi.
In asemenea sitaalii se cere inregistarea indicapiilor inf-o fry"l convenabilE,
care s6-i asigure conformitatea cu realitatea (respectarea configuraliei gi dimensiunilor).
Dovezile fciosite potfi urmdtoarele :
- precizarea discontinuit4ii in raportul de examinare, cu indicarea codului
acesteia dintr-un standard gi a dimensiunilor caracteristice ;
- schip* indicaliei cu precizarea corfiguragiei; dimensiuniior qi pozi$ei pe
pies[;
- preluarea indicaliei pe band6 adezivd latE (scotch band);
- fotografie;
30
- imagine eleeffonie6preluat6 eu' o eamer'E digita'li;
- peliculi de developant pentu aplicaiii speoiale (developant tip e, tn ab. 5.1).
In ace$f din urmi caz, se procedeaza' soffirm' metodologiei descrise in starrdadul SR
EN 571- 1, astfel:
o se gterge indioalia sare trebuie inregistrarS, h.depEr'€n6:-se doveloparitul' su.o ctrpi
curat[, uscatE" ftrE scame;
o se aptic[ aceiaqi penetrant prin orice mijloc convenabil, apoi se p:oceseazi suprafalp la
fel ca pii*. datX, ptni la aplicarea developantului ;
o dupd indep[rterea excesului de penetrant qi uscarea suny'rafelei, se aplic$ developantul
pelicular, coofotm recomandirilor producltorului ; t
cand timpul de developare a expira! se detageazd..lgliE stratul de developatit, care se
pr"^;ifi"b forma uo&:p*u*1u inciuzfue inaicagia. krrdicag'a apare pe suprafa.ta' stratului
tare a fost in contact direot cu piesa-
Csncluzie : laboratonrl.de END.trebuie si fre dstat cu mijloacela R€q€sar€ intoomirii'
impecabile a inregistrarilor: aparat foto, camere digitale, aparat de filma1' calculator
"t"l.t onir, i*primante etc. In anexa 13 este prezentat rin document tip in.egistr:nre,
firtocmir confornr cerinlelor-amintite mai ftrainte'
10. M5suri de sEnEtate gi protecfie ocupa{ionalE
iTENTIE!Ivlaterialele folosite la examinarea cu lichide penetrante pot fi volatile,
toxice gilsau inflamabile!
Se vor respecta misurile de protec$.e corespunzdtoare gi, in mod deosebit'
oele indicate de Produc6tor!O atenlie deosebit6 s+va aoorda' protee{iei oehilsr!
In cazul unui oontaot prelungit cu materialele de examinare se vor proteja mainile ou
gnoii de protecliu, 'puni
a preveni apariiia dermatozelor. Este recomandati
folosirea cremelor de protecfie a mdinilor'
zona deiuoru gi incaperea se vor ventila intens, iar la un contact prelungit cu mediul
,de lucrrl se inrpune foltsireamfutilor gi filtrelor de protecfie'a respiraiiei'
Fumatr:l este interzis la locul de muncd deoarece devine mai periculos decSt t
deja in mod normal, oa urmare a producerii de produst **1:t:: -.r11rt **t:U v l * - '
ru*eto, qi de persoaneie din jur. Deasemenea, penml a preveni otravirile, se va evita
desustarea sau consumarea alimentelor in zooa de luoru I
Deoarece materiaiele folosits sunt inflam'abile, se va acorda o ate,lrfie d'eosebiE prevenirii
upu.iti"i incendiilor. Acestea pot fi provocate de temperaturile de inflamabilitate coborate
aie materialelor, de unde in*erdic$a de folosire a acestora in preajma surselor de cElCurE sau
chiar expunerea lor la soare.
3 1
cf, ln oare aidtnri de sistemrul de m'anagemenfile rnanagement al sinEti{ii 9i securitEfiinCistradve trebuie sd fie la curent cu
racticd 9i sE-si asune responsabiiitlSle care le
revin.
11. MEsuri privind protecfia rnediului
ibui la poluarea rnediului pri:r nerespectareaelor utilizate ln cantitdli mici se faoe cu apd
materiale biodegradabile, coadilie ce se ceren'lina're. trn oazr'il exarninb'rii ?n'serie, ulde se
) se trec prin site moleculare de ultraflltrure'nateriale de examinare o constihrie agenful de' dao* are' la baz* fricloretan' sau' tricloretil'enfrl a apei. Un litnr de asemenea substanle, estede apE Potabit5 !
Agadar:
- rrrl deversa{i ptoduse chimice ln' releaua de canalizare ( produse expirate'
reziduri de la operagiile de sn611e 9i cldtire etc' ;
-nuarunca l i la in t fuup la rerec ip ien l i i rn ' ^c . rear r fos tdepoz i ta tesubs tanEe lefolosite la examinare ;
- aplica$ intocmai prevederile sistemrtlui de mranageiln€nf d'e mediu;
implementat tn organizaPie ;
.conro lag ipersona iu la f la f i f i subord ineaDvspeuhu. fespec ta teanotmelor .deproteclie a mediului.
t2'. Lucrdri Practice.Luewea nr. 7. Selectarea imperfec{iunitor imb'inErilor sudate prin topire' caie pot fi
detectate prin' eranaiirare cu lichide' penefrante;
scop: cagtigrea abilitelii de a stabili obiectivele unei examindti cu lichide penetrante'
Nofiuui teoretice; Terminolo gie'
SR H,I ISO 6520 .4/9. Clastfioarea imperfeclirinilor geometice ale tmbinlrilor sudate prin
topire Pe materiale metalice'
pr. EN 1.3J0-- 6. Examiabri.nedistnretive, Terminologie, Partea a6'a: Temreni utilizali?n
sistemele de examinare cu lichide penetante.
Imbinare sadatrt - lnbinare nedemontabilE realizat6 printopirea localE" a" mate.rialuh*i de
bazE. gi a unui metal de adaos, inoluz€nd cus[h:ra sudatE gi materialul de baz[ influenlat
termig de-o-parte gi de cealalt[ a cus[turii pe o distanlE de circa 25 mm (un fol pe dreapt4
un'Eol Pe s'r6nga):
Modul de lucru
r Atunci c6rd.re propuneru sE efestutff o exroinare uedistmctivE a unei itrbififui sndate,
va trebui s[ trecem ln revisti toate discontinuitiflle caf,e pot s[ aparl in imbinarea sudati
respectiv6, ind',rse de tipul materialului Ce bazi sudat, cauzate de tchnclcgia Ce sudare sau,
in uaele cazuri, de modul de exploaffre. Majoritatea aeestor discontinuitili sunt deserise tn
standard sub denumirea de imperfeciiuni.
e Cursantul.va studia shudardul qi va reline acele discondfiuit*,ti cme se preteazE detect'ffiiiprin examinare cu lichide penefiante: discontinuitEfl deschise la suprafalE in care este
posibilE pBtrunCerea lichidului penetrarrt.
. Se va intocmi o listi cuprinzdnd : grupa, denumirea" simbolul 9i schila imperfecliunii.
Lwcrwr-eu ftr.2 Determinarea'sensihiiitii-tiieraminEriicuajutonrletalomrluiMiller.
insugirea nogiunii de sensibilitate a controlului gi a modirllri de utilizare a etalbnului
NoSuni' teoretice; Terminologie;
Sensibilinte - veaterminologie generali.
Sensibiliane geometrtct - insupirea unei'mercde de exandn€re cu iishide pene-trante de a
oferi indicagii c6t mai mari de la o discontinuitate cu anumite dimensiuni.
EuIorc Miller - dispozitiv sare imitE o discontirnritate planE, prin aldturarea a doi cilin&i
ingrijit prelucrali (fig. 1 0, 1).
p1uli}6
S'cop:Mi11er.
dis c ontinuitate ptan'fr
Fig. 10.i. Etalonui ivlilier.
J J
Etaleeul poate. fi folosit pentru aprecierea sensibilitagii materialelor fslssite. la
;**i"*; cu fichide penetante sau verificarea etapelor examin6rii'
Modulielucru:. Se demonteaai etalonul Miiler, se gterge cu o bucad de material textil imbibat tn
sol-uent- cilindrii * cugor."=e foarte biie cu sotvent, se ceateazl apoi se inchide
etalooul strAngAnd bine piuliga-
. Se m6soar[ cu un mioroscop deschidereab adisoontinuitElii artificiale de pe etalon'
e- Se efestTlee'h exailnhlafea cu lichide penefiaute, a dis'costinuit*$i pe intreaga
oircumferinp folosind materialele gi parametrii de lucru testafi, dup6 metodologia
prezentatE la Punchrl 5.
Dup6 expirarea timpuh{ d9 {evelogare se m[soar6 l[fimea indicaliei xi (fig'10'2) pe
diferite po4iuni de lungime /i $i se calculeaa6 o medie ponderatix' a l[fimii indicaliei:
developant
l z ' z
l r * r
a b
F€. 10.2. Mdsurarea iadica$ilor'
nS1 r> l,x.
''. - fi ''
. in conditiiletrc'ars' Ii+ tz+... + l;:trD''-m nD
D fiind diametnrl po4iunii cilindrice a etalonului'
se determina sensibilitatea geometrica -.9, pe aya, raportului dinte deschiderea
Il*"ti*i*efli D gi ie,ti*.uindieagiei de defeCtr, coniorrn reiagiei:
h-
Sg:1 - : . ( 10 .2 )nm
cu cdtvaloarea obginuti este mai apropiaE de t ou stat sensi'oilitates geometri'ct e mai
mare..pentFt a compa* mai arulte seturi.de lichide penetraate se palsulg etapele descrise rnai
inainte pentry t"..r" ot to p*tt 9i se alege acela care asigUr[ cea mai mare sensibilitate
goemetrioi. In mod simiiar se pot compia gi dou[ tehnologii de coatrol cu parametri
diferi,t,
"La sft.r$it, se intocmegte un refetat de laborator, oonform indicaliei cadrului didactic'
(r0.1)'
34
Ex.terimentuI ftil 3 :- Compar.area' a' doui- sefari de lichide' penetnante-folosinil-
etalonul cu giiuri.
Scop: tnsugirea modului de utilizare a etalonutui cu gduri'
Nogiuni teoretice. Terminologie
Set de lichide pendTnnte - v. pct 5.
Enlon cu gduri - placi metalio[, confeot'ona6 din acelaqi material ca gi cel al pieselor
oer€ urmeaz[ a se exatnina, avtnd trei gEuri ooaxiale de diametre diferite (4; tr; 0,1 mm)t
oonform figurii 10.3.
Detaliul.4
Fig. 10.3. E+alon cu gir:ri.
Modul'd'elucnr
" Se curi!6 etalonul, degresandu-se gi usc6ndu-se cu atenlie ou aer cald. Se verificd daol
giurile nu sr:nt infimdate.. Se aplicd penetrant pe faia de jos J 9i apoi developant pe fa4a de sus 'S'
E Dupe scurgerea tirnpului de developare (5; 10 sau 15 minu^te), se mEsoari diarne'urul
indicaliei circulare "*u
ip*. pe developant. Se tnregistrezd timpul gi dia^metnrl indicagiei.
" Se cur[p etaloaul gi se procedeaz6 ca mai inainte, folosindu-se cel de al doilea set de
lichide penefrante.. Setul oare, pentu acelagi timp de developare, produce indicaf,a cu cel mai ma^re
diametnr este mai sensibil'n Se intocmegte un referat de laborator, conforrn indicadei lectorului'
Lucraree nr, 4: Shbilirea ccnC$ilcr de examinare la temperafuri in afara limitelor
propuse de Producltor
Scop: tnsugirea modului de folosir-e a blocului de referin'gd tip Pl.
Nofiuni. teoretice; Terminoiogie;
Modul de lucrur. $e studiazE anexa 3.. Se intocmegte o instrucliune de lucru pentru unul din cele doud cazuri posibile:
pdtrat sau rotund 100 nn
35
1.o - suprafala. de. examinat se-gdsegte-1a' o' temperatur'd mai selzutE dec6f cea' prevdzutE de'
produCitor sau de aormativele de control;
i"- soprafrp, de e:<aminat se glsegte ta o temperaturi, mai ridicatE decflt cea prescrisE'
r Pentru inoXlzire se va folosi un cuptor electic iar pentru r[cire ua frigider'
Temperatura se va m[suia cu un termometnr de inointl Sau cu termometru de oontaot'
r. Se intocmqte uu referaf coqtinf,ud imtrocEiunea de lucru gi o fiEd de observagie
in care se descriu opemliile executate'
Lnct ar ea' w.5. krtocmirea' unei pro"cedmi de luciu-
Scop :Formar-a deprinderii de redactare a unei proceduri sau i:nsffuofiuai de lucru
Noliuuiteoretice.Terminologie' 1, 7 -.6iiicedura de lucnt - document care descrie modul de efectuare a unei activitili sau a
lu iichide penetante) 'lcrie o activitate punctua
36
Recomand6ri':-- la definitii sunt explicate acele nofiuni care sunt necesare descrierii activitElii. DacE
.,orri un sLndard de'terminologre, sava indica nt:mdrul acestui standard gi se vor descrie
o.*r"i acei termeni de spwialitate, stre nu' se reg[sesc in standard'; pentru'termenii' care
,u,"puu des, se folosesi prescurtEri (de exemplu, pentnr sintagma lichide penetrante se
vafolosi lP);- regulile du proceduri descriu activitatea conform standardului de referinti, adapat
situagiei .oo&.t (piese, material) sau prin trimitere la folosirea standardului
(nerecomandat);I ftrr;trfi[rite oiea modelele formularelor folosite la inregisfiarea rezultatelor (raport de
examinare gi anexele acestuia).
hEodul de lucru'.Cursaniii vor intocmi, sub indrumafea lectorului, o procedurfl de lucru pentru un caz
"ooor"i d. exemplu, examinarea cu lichide penetrante a tmbinlrilor sudate ale
recipientului X. sau o instrucfiune de lucru'
rt{-u{ dr* --) 0c #9+
Aplicare penetantlndepErtabil cu solvent giagteptare timp de contact
Aplicare penetrantpostemulsionabil gi
agteptare limF de contactlavabil cu apd Si a$ePtare
timp de contact
Aplicaeemulgator lipofil 9iagteptare timF de
Cl5tire, pulve-rizare cu ap[
Aplicare emulgator hidrofi.lgi agteptare timp de contact
{A
Aplicare developaatsolubil in apd
38
Anexa2
Metode d.e cwdlarefolosite I^s. s@minnres, cu lichide pendrante
Curi{area pieselor gi rnrterislelor*supuse exarninfitii
La alegerea metodei de curilare Se vor avea tn vedere urmitoarele aspecte:- na.tr.ra irnpuritEtilor gi.contarninan$lor;- efectul metodei de curE$re asuprapiesei sau a materialului;- aplicabilitatea practici;- metodespecificeimpusededoctmentqttadeexeorgie:
1.1. pardyareqcuf,gtergmli /':ii rr,f oia ,;i' ,1,;e,t .n I.t,/ 'wla 4rrd;'fif tt'': l ( O ' h ' { r t i e ' # t t 6
Detergellii ffint boi"i"!f neinflarnabili; solubili in apd ce confin substante specialdestirite'umectdrii. EmuhionErii gi saponificdrii unei variet[li mari de subtanleimpurificante ca de exemplu: grisimi, uleiuri, emulsii de ricjre, ccmpuqi pentnr
.oflr*g nepigmentanli eta Se admite folosirea unor solu$i alcaline, neute sau acide
cu condilia Je n r reaclioneze chimio cu piesa supus6 examindrii. Se foloseso in general
solulii "o
o "orr""ttrapq
de 4,5 ...6 gA (dac[. produc[torui nu prescrie aitfei) ia o
temperaturE de 77 ... 93 0C. Timpul de curifire este de cca. 10 . .. 15 minute.
1.2. CurdYarea a; solvenYi
Solven$i se folosesc pentru dizolvarea 'materialelor
organice (gr[simi, uleiuri,
vaselin5, paste, vopsele), nefiind reoomaflda+i pentu indepirtarea imptuit{ilor
*orguoi"i (m'gnlE, ,nrrder; flux de sudare, stropi). Soiveqtii'tgbuie_ ti g".tipsif de
reziJuuri in special dnd sunt aplicati direct, cu o pensul6, sag in instalalii de imersare.
Obsewafe; unele tipuri de solveali sunt irdla,nnabili gi/sau toxicl La'stiliearea lor se
,ror r"rpl"t" instrucliunile produc6torului referitoare la acest aspect.
4*t., *,/e. pueri t f.'r-.r'esfe:
Este o metoda indicatE pentru indepErarea grEsimiior de pe suprafele 9i din
disoontinuitili. Trebuie awt in vedere faptul ci datoritl timpului de contaot relativ
scurt dinte vapori gi suprafelele de curllat se poate ia6mpla sd nu se indeplrteze
impurit[gile aftite tn disoontinuitEgi adAnci. Din aoest motiv se recomand[ o imersare
uiterioari in solvent. Metoda este neindicati pentru indepiriarea impurit{ilor
anorganice gi a unor straturi rfiqinoase (material plastig lac, vopsea etc').
t.4. CurdYarea ?n baie alcalind
Blile alcaline se obfin din solulii apoase neimflamabile conlin6nd deteleenti special
selectali pentru a umecta, emulsiona gi specifica contaminanlii. Se pot folosi b6i calde
penn-u indep'drtarea rnginii gi a straturilororidate. Substantele diu componen,ta bEii se '
vor utiliza in conformitate cu instnrcgiunile date de produc5tor.Io g"rreral, se adrnite o conoentralie de 6 . .. 12 gA la o temperaturi de 8? ... % 0C.
eJ4--l"
. lF,L 't ! eU
/ ,tt "+ -ir.d*-
39
Obsertatie: piesele. ourbfate-in bAi alcaline' trebuie cldtite eu apd gi uscate' pnn
incdlzire.penetrannrl se va- aplica numal dupil oe temperatura- suprafelei se if,-aadrcazE" tr-
domeniul admis p"otrg examinare. Pentru indepErtarea impuriti.!ilor anor-ganice 5i a
'root i*purit[fi organice de pe suprafefele unos piese_agabatidce se pot folosi aburi
atcatini,'metode represen€nd o v-ari'antE u bliir oalde. Intructi uneori nu se. pot
inAeparta rmpuritdfi-aflate in discontinuitEli ad6nci se recomand[ o sp6lare ulterioari
cu sclvent.
Metoda permite combinarea aciunii detergenlilor sau a solvenlilor cu efectul deeficienfei- gi. o rniegorare a tirnpuluifi lncElzitE pentru a elimina urmele
m.O**o**lui se va face duPi
1.6. Curdlarea strafttrilor de wpsea
Opera$rurea se efectuegz* prin imen.area pi'esei ln bEi a{caline caldg fiepdn aplicatea
p* r"f]*A[a ei a unor solvengi cu vfiscozitate redusi pentru aplicarea prin procedeul
io"ttetti.**ir*t" tipori 4e solvenli se fsiosesc ln general la temperatura mediului anrbiant
DupE indepdrtarea statului de vopsea piesele se spald cu apfl 9i se usucS'
1.7. CurdParearnecanicd'ii" carbtrrile, nisipul, sdrurile se potpolizase, r6zuire, giurire, filetare,, suflare cu alice sau cu bile dinefomreaed suprafafa rnetalelor (intutind afeeta sensibilitatea. rnetodei
1.8. Decaparea cuacizi l^f rtc'7s.lt.i! ii'iu"'"b ,
Solugiile acide se folosescpentru derugiuarea supnstaturi de material impurifioat' Se vor respectaproducEtor.
Observayie: urmele de acid se indepdrteazd de pe gupgfala piesei prin spdlare cu ap[.
Ulterior, pe respectiva suprafaia sJ phicn o solglie_de neutralizare. Ea se usuci prin
inclizire gi se rEoegteinainte de aplioarea
La unele materiale exisg posibilitatea eliberarii de hidrogen datoritE aofiunii aciziior.
.Asemenea piese Eebuie degresate prin ?neElzire,dupE opera$unea de deoapare'
1.9. Tratarea pieselor ceramice fnflacdrd
Metoda este uiilb pentl lndepEriarea impuri"'iiilor anorgan'ce gi organice' de'pe
suprafap pieselor ceramice. fuderea va avea loo tntr-o atmosferE oxidanti, curati, la o
temperaturi ce nu degradee-z[ materialul.
40
2. Curifarea' PostoPe ratou'V-
2.1. Indepdrtarea developanwlr'ti
D.evetopantnl us.caf se indqpErteazf cruu jetde aerfitatde impuritEEile uleioase sau'
ptin tpefute cu ap[. Developantul umed]se indepErteazE' prin spdlare manuald sau
rnecanicE. folosindu-so ap[ sarr solu$e de detergen-fi'
7.2. Ind epdrtdrea P ene tratttului
enefiant se recomalrda degresarea cu vapori'ent (minim 15 minute) sau curilirea curcomandd degresarea ou vapori urmad de oe determin[ exPerimental.
Araca-3
verificarea apliiabilitdlii rnetodei de waminnre ca liclt'ide penetrante
(extras din STAS t0214 - 34 Si'PT CR 6 - 2003)
ride penetm.nte se determini pe blocurile de3cesare pentrs stabilirea msdului de utilizaregi developare) a unui set de materiale de
; lemperaturi in afara limitelcr indicate in
standard, penfiu compafarea performanlelor a dou[ setirri de lichide penet'anle diferite sau
p"rr- ,r..ifio*uu oondiiiilor de pdstrare 9i depozitare.cele doui tipuri de blocuri de
tomparare sunt prezentate. infigura t3 '1'
Blocul pi. se confeqioneaz1 din sluminiu gi poate fi.mono.oloc' sau din' do-u'E bloond
identlce. In cazul monoblocului,Efald sefiteazd, cu A gi cealaltd cu B. DacE se utilizeazdcu A gi celElalt cu B. Dupi debituea lai feEe a monoblooului (A Si E) sau pe fiecareeaz6 cu ajutorul unei crete termocolor un cercrcajuiui se lncElzeqte ou ajutonrl unui bec:e 510 qi 525 o C, eviden$ati prin schimbareagi in timp de 4 minute. Imediat dupd aceastEterminAnd asf;eL' ap anfit unei reiele de' fi su.-i:i marcati a blocului sau pe blocul similar (incurile se usuc[ prin incllzire la o +-emperat';rE
de max. 150 oC Ai se lasi sd se rlceasc6 la temperatura mediului ambiant '
+T
Blocul p2. este.monobloo gi are form6 prismaticd. O parte se noteazd pe o falE cu'A iar
cealalt6 cu B . El se confecfioneae[ dint-o(oiel inoxidabii, cupru etc.), iu pe una diaproxirnativ 250 pm. Pe fnp necromat6 se p
de 5 mm diametnr. kr stratul de crom vaamprerrte. Variind for"ia de ap[1are,, se poati
,"""o**ae ca in timpul proceiului de fisurare blocul s[ fie a$ezat pe suprafrli planE'
;;;ij*tt in douE p*.t simetioefaEE de iocul unde se produce amprenta' Se produc opt
pe"+ f" zeee.amprente; dou[- eato douh ou. aceeagi forfE; s-imetric fa'ta' d+ mijloeul blooulut'
astfel inc6t amprentele oblinute ou fo4a maximE si se afle la extremitili, iar cele cu forla
!0ijloe.L[f,mea fisurilor oblinute cu forla rnaximd, poate {ep65i ?0 ttno" dar cele- fnrrn minimE nu vor d'euEii Z um-. Pot'fi luate in- consideragie fo4e de- apfuare
va mdsura cu un miorosoop X 100. In refeauantifica fisura cu lEtimea cea rnai mare,aoeasta
oaracteridnd gupul de fisuri din amprenta respeotiv['
a) M o.uo 'b lo 'c
b') B' 1o'cu'r i s eParate. Blocul Pl
A+
B\f
5 0
AD
,D
Strat de crom
\\rrl r\Ur f\{/f\I/4 1.,r2- \\r/. * n/71\ zrrrr /'ts 'e A
F + > F s > F z > F t F r < F e < F l < F +
Btocut'P2
Fe mijlocul blocurilor-de compamrePl (varianta monobloc) gi P2
se practic6 un canal de 2 mm la.trme gi 1 mm addncimg necesar introducedi unui ecran de
protecge, care se impiedice amestecarea, !a aplica^re, a lichiCelor penetrante'
Blocurile de comparare pot 6 folosite pentff stabilirea condiliilor de examinare in
urm6toarcie cazuri :
- utilizarea setului de tichide penetrante Ia temperahri mai rnici decfit cele prevEzute
de producEtor;.
- u+jlizarea sefului de tichide pene'.rafite la ternperafuri reai mari decfit cele
prevdzurte de- Producdtor ;
- pentru compararea performanlelor a doui, seturi de liohide penetante diferite, in
interva{ul de temperaturi prevEzut ;
- pentru stabilirea unei noi tehmc.i de utrlizare a unui an':mit set de lichide penerraute ;
- pefltrg verificarea alterErii lichidelor penietrante, a impurificdrii sau a unei'
depozitariincorecte a acestor4 in timpul de garanfie prevEzut de producltor'
{. in' cazul in'care suprafala de exarninat se gEse$te Ia o temperatur6 mai micE
dec6t oea prevdzuti in standard, utei bloool de comparare monobloc sau blocul B (in cazul
blccuritoiseparate) c6t qi setul de lichide penetrante se aduc ia tempere,tara respectivH qi
se efecflreaz[ exarniaarea suprafelei a blocului (in cazui monobloc) sau a blocului ts (?n
43
eastil btocurilor separate): Se readuce blocul (in oazul moaobloc) la temperatura standard
iir" "**i"eaze suprafaia A (ia cazul monoblocului) sau a blocului A (in cazLil blocurilor
^-L^l^ ^..*-^f^ro o,,a* acamEnx*nqre r€rntl+E eAsepastte).
separate) 1a temperatura mediului a:nbiantgi se ef,ectueazi tl:1S*^=T"t:l^T1l:^ff,i
+ In caztrl tn care suPiafrla se g*
oblocului) sau blocui A (ia cazul blocurilor
44
Tipuri de indicatii obpinute la examinarea cu lichide penro#u**r
Tipul indioaliei Aspect Exemple'
LiniarX1. continuE
Z. lntreruptdsau pmctate
h",d''4a ̂ ' I> 3 d^* *;'1,',,,r'nrt
Fisuri, crdpdturi,lipsi de topire,reprize, exfolieri,supmpunefl,nepEtrunderi g.a.
Fisuri foarte inguste,fisuri sau aliedis continuiteS p ar.tialstE-punse lasuprafalE sau inchisepar,tial la prelucrareapreliminari.
NeliniareGotunjtte)
d
tn.u i:t*i d
O o o
J , ' * i I < 3
Su{luri, pori,porozitEgi cu diferitegrade de finefe,incluziuninemetalice poroases.a.
Fisur[ la rece
Fisur[ la caid
Fisuri derectificare
t ' 3 e'rr,l.'i", Forozitate
Porozitateaccentuatd
Porozitatefoarte find
Fisuri decoroziri:resubtensiune
,ii[!ii.;,;,,ti::{rJi{$i1i.:i
TentE de^,,1^^-evuru4 w
45
AnextS
Ctasif carea indicatiilor dupa,4"SIM E 433 - 71
Tipuri de irdicatii-:'
Tip I - Aceea la eare nioiuna dintre dimeasir:niie masr:rabile nu este de 3 ori mai mare
decaf ce8lalta.
Tip II - Aceea la care una dlnte dimensiunile masurabile este de cel putin de trei ori
mai mare d-eusr cealalta.
Clase:
A- sin'gglare;
B-multiplenealiniate; Exemple denoatii:i-A tr-B etc.
C- multiplealiniate;
"D - intersecrii de suprafete.
I - B
v t r ( o\ > - /Z,r_$\
-./ .-X
l J - D
-&C7
i l - L t t - u
E}(EMPLE
&t=t
I . A
er l E
G €
I . C
t - u II -A
Andxa-6
Criterit de AcceptureRespingere a discontinuitdTilor
. J=Iu.sunfadmisediscortinuitft,ti ale carorindicalii suntliriiare' ( ' 'i;Z;
, Nu srint admise disoontinuitif izolate, ce dau indica{ii rotr'rnjite, daail/
din".ensiunea maximE aindioaliei este mai nna^re de 4mm'
rlii rotunjite cu dimensiuneaI'ie, cu condi$a ca distumla dintedista.nla dintre doul gruPuri de
46
qi componentelor instalaliilorde
Tipul indica$ilorNiveluri de accePta.re
. i1 ' vLe - '- 1 J, ?
) -
l 3 2 m m l 3 4 m m / < 8mm
Indicalii lini6P
7 - lrrngimea indioa{iei
d s 4 m m d < 6mm
d < 8mm
Indicalii neliniared - axa cu d'imensiunemaximd
Ob'sewalit:t Laexaminarea echipamenmtelor, elementelor
t4i:$l-guprineniv"-lul_de?lgl-_pjsi_].. La examinarea echipamentelor sub presiule' condiFiie minime de accePtare
cresc,fu otdinea sevedtElii ace$tota, astfel :
- echipamentele sub presirrne dio categorille I gi tr - nivel de acceptare 2;
- echipamentele sub presiune din categoriile III qi IV - nivel de acoeptaxe
L 2
' Pentru alte e:<arnin5ri, nivelurile de acceptare se stabilesc de la caz la caz' de
cdtre organismele comPetente'
+ t
Anexa T
Universitatea POLITEHMCA din BucuregtiLaboratorul de Defectoscopie, Sala CF 105Spiaiul Independenlei; 3 13, Sector6O6OQ3Z, BucuregtiTe!.:4O29445
RAPORT DE EXATfiA{ARECU UCIIIDE PE}IETRANTE
N r l
Beneficiar: 'Adresa:
Comaeda nr , 'Data efeotudrii examindrii:
Proba nr. ... .... Materialului .' '
Procedeul de obtinerel ... ... .. '.Nr. plan de examinare:
Modul de p'regitire a produsulur pento exrormaxc: "'Procedura de lucru folositii: '',. .. 'Criteriul AdmislRespins: ... :..... ...... ."
Condifiileteh edeefectuare fl examinirii
Setul de lichide penetante, produc[tor, nr' lot:i;t[par;+;*AeaiuiUiamtiant: ...,:.:......,...:Temp'rafi$apieseiexamin.t€i ' ...;.:.. ' .
Timpul de penetrare (min): .-. ..-..Timpul de developare (rnin):
Uscare:Modul de hdepErtare a sxoesului.de penetrant " ' "Tipul gi puterea limpiilftrminare pe suprafali:Distanla dinte lampd gi piesfi (crn): . '.-...
Examinarea s-a efecfaaf n '.
Rezultatele examinirii
Defecte csnstatate (denumird/simbol/standard):
F*esponsabilidti
* Inainte/dupd t'atasentr:I ternric, tr cazr:l sudr:silor, trr stare finald, dup[ primui stra+-
rdddciad etc:
pe stretr.rJ de
48
AaexsS
Rezr-rltatele examini.r.ii cu lichide peneh'aate a lotului de produse,.',., a,,,' *.
Semrr[flrra,
l,{ot5: Acesf formular se folos'egte atunci cfrnd' se' extmineazfi un lot de ptoduse
identice, in aceleagi condifii tehnice, precizate in raportul de exanrinare
anexE la exaruinare nr... ... ... /
49
Anexa 9'
Universitatea POLITEHMCA din BucureqtiLaborato!'ut de DEF'ECTOSCOPIE
Corp CF 105, SPt IndePeudenfei: 313Sector 6, Cod 060032, Bucuregti
Tel. 402 9 455
FI$A DE I\TECONFORMITATE
Denunrirea BrodusuiuiNr. lotului ' 'RePer nr " ' '
Beneficiar
50
Anexa l'0'
Reguti gi metode pentru vefiltcarea periodicd a calitdlii lichidelw penetrante
@onf STAE 12589-- E7 :-Defecioscopie'crlirhifiepenftmtte; M€iode'dererifrcare'd'caiitatii)
1o. Veriflcarea asPechilui
Se apiic[ od de cAte o-ri se procedeazd la completarea san'uupierea cwlior unei instala,tii
,"o i,, cazul in care se trec. la folosirea unui nou flacon presurizat. Verificarea se executi
virual, urrn6rindu-se starea fizic5" culoarea gi omogenitatea
proa"s"ffii.dizolvat fui api 9i a folosirii apei la eliminarea
excesului de penetrant, se vlrific6 gi limpezimea comparativ cu apa potabild conform
STAS L342._&4,
2". Veriflcarea rnirosului
Mro.sul se verificE numai.dac* existE'bEnuiala impurificErii produselor. Se coutparE cu
mostra etalon.
3". Determinarea densitEfii
Densitatea matedalelor petr€fante se determhd o datE pe ft.raE, numai pentn-r iichidele
recirc*late. Determinure* se executE' conform' STAS 35 - 84; la tempe'ratura' mediului
u*Ui*t Nu se admit abateri de densitate mai mari de 1004, comparativ cu mostra etalon.
41 Determinarea viscoziiifii
Viscozitatea se determini o dati pe l':nd numai peatru lichide recirculate. Se lucre*z5 la
;;;-";;; mediului ambiantconiorm STAS 4095' - 82. Nu se admif abateri'de vispozitste
mai mari de 10%, comparativ cu mostra etalon'
5". Verificarea cuio rii"
Cuioarea se verificE o datj pe slp+imfoI, o'snai la penetrarrfii coloragi, _recrcuiafi. Se
p*p*e "
solufi'e din 5 mI ie penetrant folosit curent, cu 95 mI de diclormetan 9i se
i"t o6o." intr-gn cilindru grad+ tip I, de 100 ml. Se pregdtegte ?n mc{ identic o solufie cu
mostra etalon. Ambii ciUnari se ag.eazi in fala rxrui ecran luminos difirz gi se priveso prin
transmisie. Dac[ solulia pt paruti din penet'anhrl utilizat curent este mai incolorE" se
"a"oge centit6f, deteminaie de O,Z ml dl'r acelagi penetrant, pAnE la egalizarea nuan.telor. Se
is,tebn oantitatea. de. penefiant adEugatE , expdmatE in mm; dup[' care.se calculeazE'
coeflcientul de decolorare in procente, cu ajutorul relaliei tV i (5 + 9] .100 cafe nu trebuie
s[ depEgeascd 20%.
6o; Determinarea iiuorescen{ei.
Fluorescenla se determiaa o data pe siptlmdni n':mai la penetranii recirc':lafi. Se prepar[ o
solugie Ae iO ml de penetrant folbsit curent, cu 190 ml de dicloretan qi se intoduce inh-un
51
p*Lar cilindric de 250 ml: Se-pregiteqte'?n mod identic o solulie cu _mqsf1.etalon: Se'citesc
valorile misurate ale intensitElii luminoase a solu$ei curente 5i a soluliei din mostra etalon,
in condiliile STAS 1050 - 76, disper-€ud':-se caudtS$ convenabiie din solugiiie st':diate,
intre foliile de polibtiren transparent. Valorile intensiingii lumiiroase citite se noteae6 cu A gi
B, respectiv C, pentru folii frre solulie, Coeficientul de sc[dere a fluorescenfei, in procente,
calcglat cu ajuioru 1 reia$ei i(A - B) / (A - C)l .100, trebuie s[ nu depi$pasci 207o.
7". Determinarea volumului de decantare al substanfei uscate
Se d"etermini o datl la 24 h; numai pentra dweiopan$ii in zuspemie; recircula,ti.
Developanhrl se agiti timp de 10 min gi se extrage o cantitate de 250 ml care se introduce
intr-un;ilindru gradat tip i de 250 ml. DupE o deoantare de 24 h, se citegte nivelul la care se
separi substaata solidi de lichid. Se admit abateri de maximum 20% tatS de mostra etalon.
In'plus, se verifica prin oompara{ie, aspeotul lichidului de deasupra substanlei decantate. Nu
se admit diferenle sesizabile'
8o. Deternainarea capacitElii de absorbfie a apei
Se exe.cgt6 o date-pe lun'*, numai pentru produse recirculate. Intrun paharcilindric de 150
ml se introduc 5 ml apd potabilIla 95 ml penetant, respectiv 1 ml apd potabild la 100 ml
emulgatcr lipofil. DupF- agitare, se verific6 vizual absenla ftnomenelor de h:lb';re;e,gelificare, separare, coagulare sau stratiflcare. Cu amestecul obf,nut se executE in plus,
verifi oarea s ensibilitElii, descris mai departe'
9o. Deterneiuarea capacitiiii de absorbfie a penefi'anfului
Se execut[ o datl pe luni, nunaai peatn: produseie recircrrlate. Intr-uapahe ciiindric de 150
o,l ." intoduc 5 mI pernefiant la 100 ml emulgator hidrofil sau lipofil. Oupl agitarg se
,r.iifi"e vizuat absenla fenomenelor de tulburare, gelificare, coagulare sau stratificare.
1'0o. Verifi carea volafilitifi iAre caracter de recomandare. Cunoaqterea timpului de volatilizare este util execuliei uuei
examindri corespunzEtoare. Verif;carea se executd o datE pentru fieoare lot de substanie 9ipentru fiecare marcd de material examinat. Verificarea se executi fie pe pllci din materialul
de examinat, cu suprafala de minimum 100 cm2 ,avAnd rugozitatea 9i temperatura
asemenitoare oonditilor concrete. de- luonr, fie. direct pe-piesa da examinat, dao6-.aoeasta are.
o s"praAfe de minimum 100 cm2. Se umecteazd suprahtp cu solvent sau (developant in
solvent) gi se m[soar[ timpul necesai uscdrii, care trebuie sd fie de ma,'rimurn 15 min.
t 1". Ve rificarea lavab iiitifiiSe
"*eou6 o dati pe s[ptfmdnE la penetrangii qi emulgatorii recirculagi, respectiv o dati pe
lot la materialele nerecircul . Verif,carea este infomaadvl pentru developanli gi se executE
o dati pe lot, Se confeclioneaz[ plioule din otei inoxidabil cu dimensiuniie de 100 X 100 X
1 mm, cu rugozitateaRa= 15..,.30,reahzate prin sablare, PlEculele se degreseazd 9i se
usu.c[..In. ,onlitrout*re imerseaz[.plhoulele in penetran! se ssoate o p1[oui6 qi. se menline 5
min tn pozllie verticald, pentru scufgerea excesului. Daci este cantl, pl[culele se imerseaed
in continuare in emuigator, tmpul de imersare fiind stabilit de produc6tor. Apoi se spald sub
52
jet de.apd cu temperatura de-15..,50eC, la o presiune de maximua?ba4 timp de 5 minr Se'developeaai suprafala gi se examineazd. Sunt admise urme de colorare sau fluorescenlE ,numai pe rnarginea pl5cufei. In continuarq pi6cula se spal5 din nou sub jet de ap5, tl-mp de
15 mih. sunt admise urme de developant numai pe marginea plEculei.
12o, Verifrcarea ruperii filnnului de tichidVerificarea se efectueazb pent-u fiecare tip de lichid penetrant examinat o datE la 8 h (o datipe schimb). Verificarea se executd fie pe pl6ci din materialul de examinat cu suprafap de
*i"i*o* 100 em? , av6nd nrgozitatea-gi tempera-tara- asem[n6toare'eondi;tiilor de lueru; fie
direct pe piesa e><aminatii. Lichidul de verificat se aplicEpe suprafrla de oontrol, care se lasE
apoi aemigoatd timp de 15 min, dmp ir care nu se admite strilngerea liohidt:lui h pete.ste
aamise scurgerea lichidului pe suprafefe inclinate:
13o .Verifica rea corosivitE{iiSe execut5 o dati o da€ la 6 luni pentru fiecare tip de lichid penetant supus examin[rii. Din
materialul metalic de examinat se oonfeciioneaad epruvete cu dimensiunile 75 X 25 X 7mm. Epruvetele sepolizeazLou-hArtie abrazivi.. nou[,- ou. granulalie fin[, apoi se qterg. ou- ocirpi curat[ pentm a se indepdrta ursrele de pilitur[ gi se spali in acetonE. Lichidul de
verificat se toarn6 ]at-unpatrar cilindrio gi se iniroduce epruvea pe jum[tate in lichid,av6ndu.se gfij'i ca aiesta s6'nu ajung6'pe'suprafeiele neumec'rate:(dacE lichidulverificat este'
un degresant tip detergent sau un solvenq epruveta se introduce complet in tichid). Paharulse acopert. cu o sticlE de co-as, se ta','ele$te inff-o fclie de aluminiu gi s_e introduce trtr-undispozitiv termostat, etuvE, unde se pdstreaed la o temperaturd de 50 +2o C, timp de 3 h, cuexcep,tia degresantului tip detergen! caxe se pdstreazE la 65 + 2" C timp de 18 h, respectivsolvenli gi ioate lichideie cu punct de inflamabiiitate egai sau mai mic de 50o C, cate sep6streaza la20o C, timp de24 h. Se scoate epruveta, se spald in acetond 9i se usucd cu.o
Latti. de fi11ru. La examinare, pe suprafeEele epr.wetei nu sunt admise urme de colora^re,oxidare sau ooroaune:Observafie : pentu lictridele pe baztr apoasd se a&nite o ugoarE colorare a suprafelei. in cazul. d3eresanfilor pe
bazd dedetergenti gi a solvenlilor, epruveta se c8ntdregte dupd spElarea cu acetond, cu o precizie de + 0,1 mg.
Dw6 exeeutui"" ujninuarj.! in afaraixaminErii vizuale, se c6ntEregte din.aou epruveta, IIU se admite s so6dere
a masei mai mare de 2 mg, rtqpectiv o crestere a masei mai mae de 1 mg'
14o .Verifi eal'ee sen sibilitE{ii
AceastE verificare se execut5 in funclie de modul de ambalare, asfel :- pentru recipienli mai mari de 50 1, minim o probd pe recipient ;- pentnlrecipien$ mai mici de 50 1; minim'o probE la 100 I ;- pentru flacoane presurizate, o probd la 100 flacoane.
Verificarea se execut* prin comparare cu mostra eta{on, conform' procedurii
descrise in anexa 3. Setul de probe verificate trebuie sE permitE depistarea de fisuri cu
desohidere la suprafap de minimurn ? pm.
53
Anexall
Ni.'ele d.e cczqtetenld'pen#wpersenala! cETe secwtd END
(conf. SREN4?3 si PT CR 11 -iSCIR)
Penfru niveiul i:
- pune in fiuectiune gi etaloneazil echipamentele de examinare nedistructivd pentru care este
autoriea!.stipflnegtecunogtinpteoreticegipracticepentrrrmetodaincareesteautonzaq
- efectueazd examindri nedistructive in conformitate c9 proecdurile de lucru, manualul de
calitate. al laboratoruili. .i" *igtrtt'eazd iitka:rele' obiinute ( gi semneaz[ rapoartele de
examiraare in calitate de executant);
- crmoa$ie qi aplicd prcvedirile mnnrrslulpl ds catitaie al laboratonilui ia care lucreaza;
- cunoagte gi aplici normele'de protecfa muncii speoifice domeniulur pentru care este
autorizat;- nu are drepnrl sd elibereze documente privind interpretarea' rezultatelor oblinute in'
exanrinEri nedistnrcf,ve.
Pentrunivelul'2:- interpreteazE rezultatele examinErilor nedistnrctive tn conformitate ctr procedurile de lncru'
manualul de calitate J Utomtonrtui .t" qt t"t""azd. rapoaf.ele de examinare nedistructivd
emlse 0a nrbrico "*oo',t
sau verificat sau aprobat dupir crurr e cazul) ;
- ounoagte li'nitele setodei pentru rare este autorizat;
- orgafueaza* activitatea de'examin'are'nedistructiva*in cadrul lab-oratorului;
- indnrmd, supravegtreazi 5i verificd activitatea personalului din subordine 5i a personalului
in crrs de autorizre 5i instniire;
- intocmegte procedr:rile de lucru, care vof fi cuprinse in manualul de calitate' pe metoda gi
speciaritatea pentnr ;;H; uot#rot, a*-",*ni auc6 peatnr intocmirea ror exist[ Prescripiii
tibnioo - Coieolia IS CIR in domeniu;
- elaboreazd ma:rualul calit[$i laboratorului, in cazul ln care este nr:mit gef de laborator'
Fenfiu'nivelul3:'-alege,stabilegtegirecomaaddmetodelegiprocedeeleadecvatedeexaminarenedistr:ctivd;
- elzbsreazd prooedr:ri de lucru pentnr metodele in care este autorizat' dar care nu suII
cuprinse U erescripliile tehnice - Coleclia ISCIR;
- evalaeazl,atestd E COmpara rezultatele exmhFrilor nedistrucdve' cu luarc de deoizii
;r"dffi eiaiirii activitag in domeniul examindrilorrespective;
- ctnoagte date despre fabricalia 9i tehnologia prodtselor;
- cunoarsie metode compleme,ntare de exaElinare aedistl.ucfivi fa
54
Algoriln penfu ba!ffiea prcdusulwi neconferrn
Anexa 12
Erpediere
& i'tO r
Notificarecor:opardmeat
fabricalie(acpuni corective)
- Acceptare ca atare aProdusului- Declasare- Derogarepost-fabncafie
Alegerea ogrectt4Repreluor'are
- Recondilionare- Rena.ra,re
Produsneconform
nerecuperabil'(rebuO
11 }& {L -
2 :"$r'ii-; l'ii"'t't",,r.r,r"$tYi
(t's)"Isg - DSg: g.so.c ' D'Ig
:aFs erelcEJedns ropuntsuei "
ruqrFqse 3P
€lilpuoc 'nid1+ Inpund H[
'rss < oso : €e]€lll€Eeq Ptnc?]s4?s eg ps (rsel 1- g .,upedser-tcse)
D - S ?1.1u111 rolrrrq?r}s el? elerrgiredns elrunrsuel aqu1ec +se Eleriuesa eriipuoc
o 'Darolcautnecnpord es ? ru+ued 'e pgllrgc ep cltll HEun tm rS ereXceum ep ereur elslrced€c
.m slg 'gcTurots qprcgtednsermlsuel-nc eprupli -a&Ixcootlualop+q47 ''
'eprcgredns rol eplmlsusl ep pdrcuud ru epuldep eruc '(earepeum)
rninprJlos efeJrudns ed mpgqql esunlrcpe Quluuelep erEncslouilagr$iei:oJ.F o'f
D - S - T PidTr-t eiepercT e1 eleicgradrrs ioimnisircl irdqllliisg 'Z'E'ATg.
+culuogepr.q8un - g
plucgredns Getmrsual - g@@
'!".t,:.r _,,;:-:t,.,,
i:i:tt' :;5v tit' f'4@?
'('Z'S'EF) gpicg:edns "elmlsuol
em+qsuoc 'F
es e;ec 'Er€lncelorn ericeqc ep ?lelc+Iednq ro1szero$cfiu gs epur] erec blqeunsz erice:p e1uiE:eq elrqce.dser :(S-D plos -Prupq siE#E
Jns"A PPn nu FpIqerI 'l > "l
d, v,r, - ?'e; ?4' '"* :(pE1os)Fss^EpnlnFrlcrl "g <"'il
:?c301 'ogewuzepe ep eirog uud elezuslecruc 'PTIos - PTgoli
* i',ieuruzeoc ep elrcg uud epzpep€JBc 'P'.ucq - PlgcrJ:slftmrfcereltn ersrepnuoc uI n€l es prlos - pF{cll uiepelut e1 o
:FlIo s - #!t4l .nlnttagl a7 -a snpotd.auaruofla E'
ata&uldsat ep eleiro; g1seylreru es 'rcmr
reu siuelsrp e1 erdorde es elelncelour EcEfl .ud--rglT op IJsuI teru eiuelstP n:+ued ElTcrexges TamV;aic) d1i".tf" ep erelrceiouiietui ninitog
'(npgtg tlued) purnio nes GP-Hos r'Elreq
'€rruoJ €4spd Jp-Is nu elundroc 'E?slxe re nu efro; e6ecs Waqzro1?capuuaru! afuol erynu
a.uruicwelur.ap efroE.!$egueru .os elnceloru .er$rI'auffizaoc ap ailo.{ '
9So ?SD
rJnsrJ
eJ€lnqnl.
Im?-jf,i
'errpn eP-1ntq8un - -g
lgprcgradns etmlsuel ep lrqltelcgeoc - o -iPpuoriePre€ e{erelecce - 3
lmlnryrqs-5" -FJxtmqo^€seut - d
iplrlcTl eP reuuoloc eeullil?t4 'q:arucv!
3'd';t
G't) :E;ocE?='/ 'fu'l '
:tiielel nc AuIIsJeleP es lgEBr ep eupul1le n11dee
ilEqce uI EiEIIa P1qq1 ep elmoloc rgrm aemdgul - uynT'p1 naiaTr
'(q'g'g'Sg) xaLuol csluatiltmgzeaulog es tS
re:pdec .lnqn1 uU prtogoc InpHclI ieeunrzeoc tgceP ?clur Ieru else €eunrzeP? ret GOll "'06 = 0)
nr"* "lo
1""+*r ep piltiadn'ergruoTe pprcg:edns auffsuelnc eiepFlcq n4ued -
i(zqg'g.Bg)^freuoer,slu2.t,i2.|Ifrflzff:a|dEloy$relldeeFqnl.uxEeJnlflPlqstl.t'urlugoeregdord grnoF.afr* else €ermTzepe '(o0I "'Q : g) npceolsual Pl.gcfl rm n4ued -
:nietqrselolnaolErrllnwP"unpmdePseltod(ruurl>O)mpdtcqllluli\-Jlu!'ennrzeoc ep rS eunuepe ep ropfro; lqJoder ep e$curgrq 'Fxtsluary '
lr,ino$Ileltr Eer€u$od' g' €'FTS'ElN
€'0I'06? - to-'o
l.ryN"Ol 'Z'ZL=Cegg' tduo eldulexg
' I I I / N : I S 4 9 )
.: s.il$nlsser:rrp en I -p7ntc{"tadns.aanusaal 'ap 1tryap{ao7
0q
