Curs Economia Intreprinderii_tema 6

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII

ÎNTREPRINDERILE

MICI ȘI MIJLOCII

STRUCTURA

Întreprinderile mici și mijlocii – definiții

Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economie

Factori care contribuie la succesul sau eșecul

întreprinderilor mici și mijlocii

Tendințe actuale și perspective ale întreprinderilor mici și

mijlocii

ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII – DEFINIȚII

◦ Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este cel mai

reactiv sector al economiei;

◦ Pentru a supraviețui pe piață, sistemul de conducere

dintr-o întreprindere mică sau mijlocie trebuie să se

adapteze pemanent la un mediu instabil.

Definirea întreprinderilor mici și mijlocii:

pentru întreprinderile mici și mijlocii nu există o definiție

unanim acceptată.

de-a lungul timpului, au fost acceptate criterii catitative

și/sau calitative de încadrare a întreprinderilor mici și

mijlocii.


În caracterizarea dimensiunilor întreprinderilor mici și

mijlocii s-au avut în vedere avantajele și dezavantajele

acestora:

1) Numărul de angajați:

avantaj: accesibilitate;

dezavantaje:

- aplicarea unitară ignoră corelația dintre captalul fix și

resursa umană;

- reflectă doar numărul angajaților permanent.


2) Valoarea capitalului:

- teoretic este reprezentativă;

- dezavantaj: probleme de operaționalizare;

3) Cifra de afaceri:

- permite definirea întreprinderilor mici și mijlocii sintetic;

- pot să apară întrebări referitoare la reprezentativitatea

criteriului atunci când apar comparații între întreprinderile

mici și mijlocii care activează în sectoare de activitate diferite;

- în țările cu economie în tranziție sau cu mediu instabil, acest

criteriu implică actualizări permanente din cauza ratei

inflației mari.


4) Valoarea producției, capacitatea de producție și cota de

piață:

- sunt indicatori cantitativi secundari.

Aceste elemente cantitative, deși au anumite limite,

permit o abordare relativ unitară și identificarea

întreprinderilor de mici dimensiuni.


Criteriile calitative au fost abordate de specialiștii

care consideră că dimensiunea unei întreprinderi este și o

rezultantă a mediului economic în care aceasta își

desfășoară activitatea:

Influențele sectorului de activitate;

Influențele tehnologiei utilizate;

Influențele configurațiilor organizatorice și manageriale

existente pe piață;

Influențele gradului de dependență față de întreprinderile

mari.


Întreprinderile din Uniunea Europeană, din anul

1996, au fost definite luând în considerare următoarele

criterii:

Numărul personalului angajat – mai mic de 250:

Clasa micro: 0 – 9 angajați;

Clasa mică: 10 – 49 angajați;

Clasa mijlocie: 50 – 249 angajați.

Cifra de afaceri mai mică de 40 milioane de ECU;

Să aibă independență economică.


Concluzii:

întreprinderile mici și mijlocii fiind caracterizate de

dinamism, mobilitate și diversitate nu este posibilă și nu

este indicată aducerea lor la un numitor comun.

sectorul întreprinderilor mici și mijlocii poate fi

delimitat riguros pe perioade trecute și scurte de timp.

ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ÎN ECONOMIE

Rolul întreprinderilor mici și mijlocii:

În anii `70 întreprinderile mari erau considerate ca fiind

cele care asigură dezvoltarea economică.

În prezent, contribuția întreprinderilor mici și mijlocii la

dezvoltarea economică este o realitate unanim recunoscută.

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii contribuie la

reînnoirea structurii oricărei economii moderne și

creșterea competitivității întreprinderii.


Principalele funcții:

Contribuie la îmbunătățirea mediului concurențial;

Puternică individualizare a produselor și serviciilor oferite

și eficința activității desfășurate;

Creează noi locuri de muncă;

Contact direct cu piața;

Generează oportunități de dezvoltare și adaptare a

tehnologiilor corespunzătoare.


Valorificarea nișelor de piață care nu sunt profitabile pentru

întreprinderile de mari dimensiuni;

Valorificarea resurselor locale;

Activează ca furnizori specializați pentru întreprinderile mari;

Stimulează dezvoltarea capacităților antreprenoriale;

Încurajează investițiile;

Generează efecte pozitive pe termen lung în planul stabilității

sociale și politice.

FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL SAU EȘECUL

ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

În literatura de specialitate sunt prezentați factori care

trebuie luați în considerare la stabilirea succesului sau

eșecului întreprinderilor mici și mijlocii:

1. Factori care vizează întreprinderea:

Resursele financiare;

Resursele umane;

Resursele de sistem;

Resursele de afaceri.

FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL SAU EȘECUL

ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

2. Factori care vizează întreprinzătorul (Bărbulescu C.,

Gavrilă T., 1999):

Abilitățile operaționale ale întreprinzărorului;

Corespondența dintre obiectivele individuale ale

întreprinzătorului și cele referitoare la

întreprindere;

Abilitățile manageriale ale întreprinzătorului;

Abilitățile strategice ale întreprinzătorului.

TENDINȚE ACTUALE ȘI PERSPECTIVE ALE ÎNTREPRINDERILOR

MICI ȘI MIJLOCII

Experiența acumulată de țările cu tradiție evidențiază

o serie de tendințe, printre care regăsim:

În majoritatea țărilor, și în special în cele dezvoltate, ponderea

întreprinderilor mici și mijlocii a înregistrat o creștere

spectaculoasă.

Potențialul economic este reflectat în realizarea unor

indicatori, precum: numărul de salariați, volumul investițiilor,

valoarea adăugată, cifra de afaceri.


MICI ȘI MIJLOCII

Activitățile întreprinderilor mici și mijlocii sunt dominante în

comerț și servicii, și mai slabe în industrie și transporturi;

Din cauza dificultăților financiare apare tendința de asociere

a întreprinderilor mici și mijlocii.


MICI ȘI MIJLOCII

În România s-au evidențiat, de-a lungul timpului, o

serie de tendințe specifice:

Întreprinderile mici și mijlocii activează în special în

sectorul terțiar;

Cea mai mare parte a întreprinderilor mici și mijlocii este

formată din persoane individuale sau asociații familiale;

Unele întreprinderi mici și mijlocii s-au creat ca urmare a

restructurării unor întreprinderi mari;


MICI ȘI MIJLOCII

Particularități ale dezvoltării sectoriale și teritoriale;

Manifestă o tendință de asociere profesională sau pe

domenii.

...

Structura organizatorică a întreprinderilor mici și

mijlocii este simplificată (având maxim 3 niveluri

ierarhice).

În desfășurarea activității, întreprinderile mici și

mijlocii au relații cu ceilalți agenți economici (beneficieri,

furnizori, bănci, întreprinderi de export, concurenți, unități de

învățământ și de cercetare).

Curs Economia Intreprinderii_tema 6

Documents

Transcript of Curs Economia Intreprinderii_tema 6