CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

6
CURS DE LIMBA GREACĂ – TEOLOGIE CURS II 1.Spiritele: Fiecare cuvânt grecesc care începe cu o vocală poartă deasupra acesteia un semn numit spirit (spiritus-suflu) care indică respiraţia necesară pentru articularea vocalei iniţiale. Spiritele sunt de două feluri: lin, notat [’], semn grafic fără pronunţare aspru, notat [‛] şi rostit [ h ]. 2. Semnele accentului. Regulile de accentuare. În afara câtorva cuvinte atone (neaccentuate), fiecare cuvânt grecesc poartă un accent pe una din ultimele trei silabe ale sale. Accentul este redat cu ajutorul a trei semne: [ ΄ ] ascuţit ` ] grav [ ˜ ] circumflex Deplasarea şi modificarea accentului în cursul flexiunii se face în funcţie de cantitatea vocalismului final. Accentul ascuţit sau acut poate sta pe una dintre ultimele trei silabe ale cuvântului: a. accentul ascuţit stă pe antepenultima silabă cu condiţia ca ultima silabă să fie scurtă άν-θρω-πος (Nominativ singular). În flexiune, când ultima silabă devine lungă, accentul trece pe antepenultima silabă: αν-θρώ-που (Genitiv singular). b. accentul ascuţit poate sta pe penultima silabă: λό-γος, παρ-θέ-νος. c. accentul ascuţit poate sta pe ultima silabă: ψυ-χή (Nominativ singular). Accentul circumflex stă pe una din ultimele două silabe ale cuvântului: σωμα, γη, γλωττα. Accentul circumflex stă pe penultima silabă cu condiţia ca aceasta să fie lungă şi ultima scurtă. Dacă ultima silabă a cuvântului devine lungă în cursul flexiunii sau cuvântul primeşte o silabă în plus în cursul flexiunii, accentul circumflex se modifică: se transformă în ascuţit rămânând pe aceeaşi silabă ca în forma de bază (N sg): σωμα/σώματος γλωττα/γλώττης Accentul grav stă pe ultima silabă a cuvântului, atunci când nu urmează nici un semn de punctuaţie sau un cuvânt neaccentuat. 3. Citiţi textul: Πάτερ μν ν τος ορανος· γιασθήτω τνομά σου· λθέτω βασιλεία σου· γενηθήτω τθέλημά σου, ς ν οραν, καπτς γς· τν ρτον μν τν πιούσιον δς μν σήμερον· καφες μν τφειλήματα μν, ς καμες φίεμεν τος φειλέταις μν·

description

greaca

Transcript of CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

Page 1: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

CURS DE LIMBA GREACĂ – TEOLOGIE CURS II

1.Spiritele: Fiecare cuvânt grecesc care începe cu o vocală poartă deasupra acesteia un semn numit spirit (spiritus-suflu) care indică respiraţia necesară pentru articularea vocalei iniţiale. Spiritele sunt de două feluri: lin, notat [’], semn grafic fără pronunţare aspru, notat [‛] şi rostit [ h ]. 2. Semnele accentului. Regulile de accentuare. În afara câtorva cuvinte atone (neaccentuate), fiecare cuvânt grecesc poartă un accent pe una din ultimele trei silabe ale sale. Accentul este redat cu ajutorul a trei semne: [ ΄ ] ascuţit [̀ ` ] grav [ ˜ ] circumflex Deplasarea şi modificarea accentului în cursul flexiunii se face în funcţie de cantitatea vocalismului final. Accentul ascuţit sau acut poate sta pe una dintre ultimele trei silabe ale cuvântului: a. accentul ascuţit stă pe antepenultima silabă cu condiţia ca ultima silabă să fie scurtă άν-θρω-πος (Nominativ singular). În flexiune, când ultima silabă devine lungă, accentul trece pe antepenultima silabă: αν-θρώ-που (Genitiv singular). b. accentul ascuţit poate sta pe penultima silabă: λό-γος, παρ-θέ-νος. c. accentul ascuţit poate sta pe ultima silabă: ψυ-χή (Nominativ singular). Accentul circumflex stă pe una din ultimele două silabe ale cuvântului: σωµα, γη, γλωττα. Accentul circumflex stă pe penultima silabă cu condiţia ca aceasta să fie lungă şi ultima scurtă. Dacă ultima silabă a cuvântului devine lungă în cursul flexiunii sau cuvântul primeşte o silabă în plus în cursul flexiunii, accentul circumflex se modifică: se transformă în ascuţit rămânând pe aceeaşi silabă ca în forma de bază (N sg): σωµα/σώµατος

γλωττα/γλώττης

Accentul grav stă pe ultima silabă a cuvântului, atunci când nu urmează nici un semn de punctuaţie sau un cuvânt neaccentuat. 3. Citiţi textul: Πάτερ ἡµῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς· ἁγιασθήτω τὸ ὄνοµά σου· ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου· γενηθήτω τὸ θέληµά σου, ὡς ἐν οὐρανῷ, καὶ ἐπὶ τῆς γῆς· τὸν ἄρτον ἡµῶν τὸν ἐπιούσιον δὸς ἡµῖν σήµερον· καὶ ἄφες ἡµῖν τὰ ὀφειλήµατα ἡµῶν, ὡς καὶ ἡµεῖς ἀφίεµεν τοῖς ὀφειλέταις ἡµῶν·

Page 2: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

καὶ µὴ εἰσενέγκῃς ἡµᾶς εἰς πειρασµόν, ἀλλὰ ῥῦσαι ἡµᾶς ἀπὸ τοῦ πονηροῦ. Ἀµήν. 4. DECLI/AREA: numele greceşti se grupează în trei declinări, în funcţie de temă: Declinarea I are tema vocalică [α ]; conţine nume feminine şi câteva masculine (ca în latină) Declinarea a II-a are tema vocalică [ο/ε ]; cuprinde nume masculine şi neutre, doar câteva feminine (ca în latină) Declinarea a III-rea are a. teme consonantice: în oclusivă, siflanta σ-, nazala ν, lichidele λ şi ρ; b. teme în semivocalele ι şi υ. Regula flexiunii: flexiunea se realizează -prin schimbarea desinenţei/terminaţiei cazuale; -prin schimbarea accentului; -prin alternanţă vocalică în silaba predesinţială (uneori); Declinarea I: are tema vocalică α lung sau scurt. Vocala tematică poate fi observată în silaba finală a cuvântului: καρδία, Παρασκευή, µοιρα, θάλασσα. Observaţii: - α din finală este lung dacă accentul (la Nominativ sg.) se află pe ultimă sau penultima silabă: θεά, θυσία; - α din finală este scurt dacă accentul este retras: ‛ιέρεια. - varianta tematică [ η ] se întâlneşte numai în grupul dialectal ionic-atic şi doar la singular. - numele masculine de declinarea I se deosebesc de cele feminine la trei cazuri: N., G., V., singular. Desinenţele cazuale ale numelor de declinarea I: Singular N = tema (pentru feminine)/ας, ης (pentru masculine) G =ας, ης (pentru feminine)/ου (pentru masculine) D = α/η cu ι subscris. Ac. = αν V = N Plural N = αι G = ων D = αις/αισι Ac. = ας N =V

Feminine

πολιτεία (st. πολιτειᾱ-) στρατιά (st. στρατιᾱ-) ἀλήθεια (st. ἀληθειᾰ-)

Page 3: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

Singular Dual Plural Singular Dual Plural Singular Dual Plural

/ominative πολιτεία πολιτεία πολιτεῖαι στρατιά στρατιά στρατιαί ἀλήθειᾰ ἀληθείᾱ ἀλήθειαι

Genitive πολιτείας πολιτείαιν πολιτειῶν στρατιᾶς στρατιαῖν στρατιῶν ἀληθείας άληθείαιν άληθειῶν

Dative πολιτείᾳ πολιτείαιν πολιτείαις στρατιᾷ στρατιαῖν στρατιαῖς ἀληθείᾳ ἀληθείαιν ἀληθείαις

Accusative πολιτείαν πολιτεία πολιτείας στρατιάν στρατιά στρατιάς ἀλήθειαν ἀληθείᾱ ἀληθείας

Vocative πολιτεία πολιτεία πολιτεῖαι στρατιά στρατιά στρατιαί ἀλήθεια ἀληθείᾱ ἀλήθειαι

Masculine

νεανίας (neanias) (st.: νεανῐᾱ- (neania))

Ἀτρείδης (Atreidēs) (st.: Ἀτρειδᾱ- (Atreida))

στρατιώτης (stratiōtēs) (st.: στρατιωτᾱ- (stratiōta))

Singular Dual Plural Singular Dual Plural Singular Dual Plural

/ominative νεανίας (neanias)

νεανία (neania)

νεανίαι (neaniai)

Ἀτρείδης (Atreidēs)

Ἀτρείδα (Atreida)

Ἀτρεῖδαι (Atreidai)

στρατιώτης (stratiōtēs)

στρατιώτα (stratiōta)

στρατιῶται (stratiōtai)

Genitive νεανίου (neaniou)

νεανίαιν (neaniain)

νεανιῶν (neaniōn)

Ἀτρείδου (Atreidou)

Ἀτρείδαιν (Atreidain)

Ἀτρειδῶν (Atreidōn)

στρατιώτου (stratiōtou)

στρατιώταιν (stratiōtain)

στρατιωτῶν (stratiōtōn)

Dative νεανίᾳ (neaniāi)

νεανίαιν (neaniain)

νεανίαις (neaniais)

Ἀτρείδῃ (Atreidēi)

Ἀτρείδαιν (Atreidain)

Ἀτρείδαις (Atreidais)

στρατιώτῃ (stratiōtēi)

στρατιώταιν (stratiōtain)

στρατιώταις (stratiōtais)

Accusative νεανίαν (neanian)

νεανία (neania)

νεανίας (neanias)

Ἀτρείδην (Atreidēn)

Ἀτρείδα (Atreida)

Ἀτρείδας (Atreidas)

στρατιώτην (stratiōtēn)

στρατιώτα (stratiōta)

στρατιώτας (stratiōtas)

Vocative νεανία (neania)

νεανία (neania)

νεανίαι (neaniai)

Ἀτρείδη (Atreidē)

Ἀτρείδα (Atreida)

Ἀτρεῖδαι (Atreidai)

στρατιῶτᾰ (stratiōta)

στρατιώτᾱ (stratiōta)

στρατιῶται (stratiōtai

Declinarea a II-a conţine nume cu tema [ο/ε] de gen masculin şi neutru, dar şi câteva feminine a căror flexiune este identică cu cea a masculinelor. Regula neutrelor: au trei cazuri identice la singular: /. Ac. Şi V. şi, de asemenea la plural / =Ac.=V=α (ca în latină) Desinenţele cazuale ale numelor de declinarea a II-a: Singular N = ος (pentru masculine/feminine) ον (ptr. neutre) G = ου D = ω cu ι subscris Ac. = ον (ptr. Masculine şi feminine) = N (ptr. neutre)

Page 4: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

V = ε (ptr. masculine/feminine) = N (ptr. neutre) Plural N = οι (ptr. masculine/feminine) α (ptr. neutre) G = ων D = οις/οισι (locativ) Ac.= ους (ptr. masculine/feminine) α (regula neutrelor:N=Ac.=V) V = οι (ptr. masculine/feminine) α (regula neutrelor)

Masculine /euter

ἄνθρωπος (st. ἀνθρωπο-) human δῶρον (st. δωρο-) present

Singular Plural Singular Plural

/ominative ἄνθρωπος (ánthrōpos) ἄνθρωποι (ánthrōpoi) δῶρον (dôron) δῶρα (dôră)

Genitive ἀνθρώπου (anthrṓpou) ἀνθρώπων (anthrṓpōn) δώρου (dṓrou) δώρων (dṓrōn)

Dative ἀνθρώπῳ (anthrṓpōi) ἀνθρώποις (anthrṓpois) δώρῳ (dṓrōi) δώροις (dṓrois)

Accusative ἄνθρωπον (ánthrōpon) ἀνθρώπους (anthrṓpous) δῶρον (dôron) δῶρα (dôră)

Vocative ἄνθρωπε (ánthrōpe) ἄνθρωποι (ánthrōpoi) δῶρον (dôron) δῶρα (dôră)

Declinarea a III-a conţine nume de toate genurile. Fiind mai veche decât declinările cu temă vocalică, conţine tipuri morfologice arhaice. Desinenţele cazuale de declinarea a III-a:

Masculine - Feminine /euter

Singular Dual Plural Singular Dual Plural

/ominative -ς or — -ε -ες — -ε -ᾰ

Genitive -ος -οιν -ων -ος -οιν -ων

Dative -ι -οιν -σι(ν) -ι -οιν -σι(ν)

Accusative -ᾰ (orig. -ν) -ε -ᾰς (orig. -νς) — -ε -ᾰ

Vocative -ς or — -ε -ες — -ε -ᾰ

Declinarea a III-a cuprinde: I. Teme în oclusivă, adică: a. în guturală: κ (surdă) γ (sonoră) χ (aspirată) b. în labială: π (surdă) β (sonoră) φ (aspirată)

Page 5: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

c. în dentală τ (surdă) δ (sonoră) θ (aspirată) d. în grupul dentalic -ντ Caracteristici: -sunt sigmatice (de regulă), adică numele însufleţite au la N.sg. desinenţa –ς. -V. sg. = N. sg. -nu au alternanţă vocalică în silaba predesinenţială; -neutrele respectă regula neutrelor: cazurile tari (N,AC., V.) sunt identice. -la întâlnirea dintre tema în oclusivă şi siflantă se produc modificări fonetice: κ, γ, χ + σ = ξ π, β, φ + σ = ψ τ, δ, θ +σ = σσ/σ

Masculine

Velar Labial Dental

κόραξ (st.: κορακ-) γὺψ (st.: γῡπ-) τάπης (st.: ταπητ-)

Singular Dual Plural Singular Dual Plural Singular Dual Plural

/ominative κόραξ κόρακε κόρακες γὺψ γῦπε γῦπες τάπης τάπητε τάπητες

Genitive κόρακος κοράκοιν κοράκων γυπὸς γυποῖν γυπῶν τάπητος ταπήτοιν ταπήτων

Dative κόρακι κοράκοιν κόραξι γυπὶ γυποῖν γυψὶ τάπητι ταπήτοιν τάπησι

Accusative κόρακα κόρακε κόρακας γῦπα γῦπε γῦπας τάπητα τάπητε τάπητας

Vocative κόραξ κόρακε κόρακες γὺψ γῦπε γῦπες τάπης τάπητε τάπητες

Expresii şi proverbe: βασιλεία τῶν οὐρανῶν Γενηθήτω φῶς. Fiat lux. This is the Latin translation of the Hebrew יְִהי אֹור (yehiy 'or). Ἰατρέ, θεράπευσον σεαυτόν· "Medice cura te ipsum."

This is a Latin injunction, urging physicians to care for and heal themselves first, before dealing with patients. It was made famous in the Latin translation of the Bible, the Vulgate. The proverb was quoted by Jesus, recorded in the Gospel of Luke chapter 4:23. Luke the Evangelist was himself a physician.

Page 6: CURS DE LIMBA GREACĂ TEOLOGIE II

ΙΧΘΥΣ: Ἰησοῦς Χριστὸς Θεοῦ Υἱὸς Σωτήρ As an acronym: ΙΧΘΥΣ (Ichthys) — "fish". Κύριε ἐλέησον Πίστις, ἐλπίς, ἀγάπη (1 Corinthians, 13, 13.)