Criminalistica : cursul 1

12 Oct 2015

Criminalistica este o ştiinţă juridică cu caracter autonom şi unitar care însumează o serie de

cunoştinţe despre procedeele şi mijloacele tehnice destinate... despre metode, procedee şi probe

practice despre caracterele descoperirii.........identificării persoanelor şi prevenirea pregătirii şi desfăşurării

unor astfel de fapte.

Direcţiile de acţiune:

• iniţiere de metode tehnice destinate cercetării urmelor infracţiunilor, urmelor obiectelor,

urmelor omului, şi de instrumente, mijloace de transport, chimice în vederea identificării

persoanelor

« adoptarea de metode aparţinând ştiinţelor exacte: fizică, chimie, biologie şi aplicarea lor

• elaborarea de reguli şi procedee tehnice destinate efectuării unor acte de urmărire penală în

vederea creşterii eficienţei prin asigurarea fundamentului ştiinţific

• jurisprudenţa sau practica judiciară conduce la valorificarea experienţei pozitive rezultată din

activitatea de urmărire penală pe linia identificării infracţiunilor.

Metode de cunoaştere generale:

• observaţia

• analiza

• sinteza

• deducţia

• inducţia

« comparaţia

Toate aceste metode au fost adaptate la obiect.Metode din alte domenii:

• analize fizico-chimice ale urmelor şi microurmelor, resturilor de obiecte şi materii

• metode biologice de examinare a urmelor de secreţii şi ţesuturi

• metode antropologice

« metode de examinare optică

• folosirea de radiaţii vizibile sau invizibile

Procedee de efecturare a unor acte de urmărire penală bazate pe elemente de psihologie

Metode proprii criminalisticii:

Ex metode destinate descoperirii sau examinării urmelor şi mijloacelor de probă ,

- metode de identificare cadavre şi persoane dupa semnalmentele exterioare,

- metode de prevenire a infracţiunilor in mod tehnic, de fals, furturi şi alte

fapte penale Caractere criminalistică:

• judiciar - presupune legătura criminalisticii cu activităţi de cercetare şi urmărire penală

• autonom- criminalistica prin metodele şi mijloacele folosite ajută la descoperirea şi identificarea

făptuitorilor ca urmare a ridicării şi examinării urmelor faptelor ilicite

• unitar-criminalistica ajută la rezolvarea mai multor probleme determinate de

varietatea de natură penala şi împrejurările fiecăreia în momentul săvârşirii

• pluridisciplinar- criminalistica reprezintă o punte între ştiinţele juridice şi ştiinţele naturii

astfel

că putem constata o multitudine de conexiuni între biologie, chimie...

Părţile principale ale criminalisticii:

« tehnica criminalistă cuprinde ansamblul metodelor şi mijloacele tehnice, ştiinţifice

destinate

descoperirii, fixării, ridicării şi examinării urmelor sau mijloacele naturale de probă

• tactica criminalistă reprezintă totalitatea procedeelor şi regulilor altele decât

cele stabilite prin normele de drept privind efectuarea actelor penale în cadrul anchetei

penale

» metodologia criminalistă care vizează cercetarea unor categorii de fapte penale

împotriva vieţii, patrimoniului, accidentele rutiere, navale, de muncă etc.

Principiile investigaţiei criminalisteP rincipiul legalităţii se referă la faptul că întreaga activitate e reglementată de constituţie şi normele penale.Principiul aflării adevărului eîn legătură directă cu înfăptuirea justiţiei penale care statuează inperios necesar aflarea adevărului. Art 5 CPPPrezumţia de nevinovăţie orice persoană împotriva căreia a fost pornit un proces penal e prezumată nevinovată, numai organelor judiciare revenindu-le obligaţia de a administra probe pentru demonstrarea vinovăţiei.Principiu! existenţei urmelor oricărei infracţiuni potrivit căruia nu există fapte fără urme. Urma este orice modificare materială intervenită în condiţiile săvîrşirii unei fapte prevăzute de legea penală. Principiul identităţii- Identificarea presupune căutarea şi valorificarea ştiinţifică a probelor necesare identificării infractorului şi soluţionării cauzei penale din punct de vedere ....identificarea suspecţilor nu trebiue să se limiteze la subiectul activ, ci trebuie făcută şi identificarea împrejurimilor.Principiul operativităţii în efectuarea investigaţiei penlale (celeritate) este caracteristic întregii acţiuni criminalistice de altfel întregii acţiuni penale servind în mod direct procedurii penale în scopul stabilirii relativ complete a faptelor şi suspecţilor.Metodologia, obiectul si principiile identificării criminalistice:-identificarea unei personae sau a unui obiect e posibilă nu doar prin intermediul unor metode tehnice, ci si pe baza declaraţiilor în procesul penal.

Recunoaşterea obiectelor şi persoanelor e posibilă prin individualizare, diferenţe, sesizarea caracteristicilor care se diferenţiază în realitatea obiectivă.

Identificarea criminalistică presupune recunoaşterea unui obiect şi poate să-l apropie de alte obiecte asemănătoare de gen sau specie dar care se diferenţiază de acestea, sens în care devine unic. Condiţiile pentru identificare sunt:-nu sunt necesare toate caracteristicile, ci doar cele esenţiale

-caracteristicile generale pot fi dublate de caracteristici generale sau particulare şi identificarea e făcută dinamic în legătură cu obiectul identificării criminalistice au fost stabilite următoarele trăsături obiectul material poate fi orice persoană, fiinţă, lucru sau element din lumea materială şi e scuceptibil de a fi identificat după urmele....

Obiectul identificării e un obiect concret nu numai în natura sa ci însuşi prin raportul cauzal cu faptacercetată.

acţiunea judiciară prin ipoteza că deşi identitatea e comună persoanelor, e porprie fiecăruia dintre noi şi ne deosebeşte de altul, sens în care trebuie să ne intereseze şi neidentitatea... bunurilor sustrase sau folosite

Principiul delimitării obiectelor identificate :a) obiecte scopb) obiectmijloc de identificare

obiectul scop e obiectul material aflat în legătură cauzală directă cu fapta ilicită, fiind concretizat în persoana infractorului sau victimei, instrumentelor destinate să fie folosite la săvârşirea faptei produse infracţiune

obiectul mijloc de identificare reprezintă prin el însuşi urmele obiectului scop şi de compoziţie rezultate experimental în laborator cu obiecte a fi supuse obiectului infracţional

Principiul stabilităţii relative a caracteristicilor de identificare determină identificarea unei personae sau unui obiect e posibilă în ipoteza în care acesta a creat cu urmele din câmpul infracţional urme care reflectă caracteristicile sale esenţiale.

Stabilitetea se referă la intervalul de timp cuprins între momentul prelevării şi momentul descoperirii.

Principiul dinamicităţii caracteristicilor de identificare se referă la schimbarea trăsăturilor şi proprietăţilor caracteristice a interacţiunilor cauzale cu factori care pot determina transformări de ordin cantitativ şi calitativ.Fazele şi metodologia identificariii criminalistice

Faza 1 delimitatea grupului, genului sau categoriei căruia îi aparţine obiectul scop.Faza 2 procesul de identificare prin individualizare determinarea obiectului concret aflat în raport cauzal cu

fapta cercetată.Metoda principală la care se recurge în identificarea unei personae, a obiectelor şi a

fenomenelor, a legăturii cauzale cu un fapt juridic e examinarea comparativă.Fundamentul metodologic al identificării criminalistice constă în selectare şi comparare.

Faza 1 se selectează persoanele sau obiectele suspecte cu elemente asemănătoare fiind excluse cele cu particularităţi deosebite evident contrarii.

Faza 2 examinarea comparativă a caracteristicilor asemănătoare în scopul stabilirii coincidenţei sau concordanţei între trăsăturile reflectate în urmă şi cele ale modelelor de comparaţie.

Efectuarea examenelor comparative în scopul selectării obiectelor care urmeaza a fi examinate

presupune mai întâi cercetarea separată a caracteristicilor generale şi individuale ale urmelor şi ÎMta

caracteristicilor obiectelor suspecte,.

Din aceste motive trebuie cunnoscute:

-să se cunoască exact persoanelor sau obiectul de la care provin

-la obţinerea modelelor de comparaţie să se ţină seama pe cât posibil de condiţiile în care s-au format

Prin icării criminaliste

Principiul i'th impune ca însuşi prin natura activităţtii de indentificare să fie circumscrisă

urmele la faţa locului urmele de comparaţie să conţină suficiente caracteristici de comparaţie a

factorului creator... examinarea calitativă să aibă Ia bază aceleaşi metode cu aceleaşi modele similare

de aceaşi prevenienta astfel incat rezultatele otinute pot avea in caracter categoriile de certitudine

absolute sau de probabilitate.

Cursul 2 : 9 nov 2015

Procedura de efectuare a CFLOiectivele CFL

1) Activităţi de cercetare a locului faptei în scopul descoperirii urmelor şi mijloacelor materiale

de probă pentru predarea acestora organelor de investigare ale poliţiei şi reprezentantului

parchetului şi instanţei după caz;

2) Cooperarea dintre persoanele care lucrează la faţa locului în scopul obţinerii celor mai bune

rezultate;

3) Depozitarea şi transportarea

probelor Locui faptei (definiţie)

Locul faptei reprezintă arealul unde s-a desfăşurat o activitate infracţionala în totalitate sau parţial ori locul

unde s-a produs rezultatul acesteia.

Locul faptei nu e strict delimitat de locaţia incitentului, ci include şi zonele unde au fost comise fapte

relevante înainte sau după producerea infracţiunii,

Cercetarea la faţa locului este activitatea de cautareâ, localizare, descoperire, prelevaare,

documentare, fixare, ridicare, colectare, ambalare şi transport a probelor provenind din locul faptei.

Aceasta formează baza investigării cu succes a cazului investigat.Primul organ sesizat (definiţi^ poate fi polliţist, procurai; judecător şi reprezintă persoana care

observă sau ia la cunoştiinţă în orice mod de săvârşirea unei infracţiuni încheiată sau în timpul săvârşirii fără a face diferenţa dacă este sau nu în timpul programului.

Şeful echipei de cercetare la faţa locului este procurorul pentru infracţiuni date în competenţa sa şi poliţistul anume desemnat din cadrul structurilor de poliţie judiciară.

Responsabilul cu activităţile criminaliste e poliţistul criminalist din cadrul structurilor teritoriale de poliţie cu atribuţii de cercetare la faţa locului anume desemnate în fişa postului.

Autorul reprezintă atât suspqtul cât şi persoana împotriva căruia s-a pus în mişcare acţiunea penală ori s-a început urmarirea penală ca urmarea a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală.

Proba reprezintă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei ori inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea tuturor împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Mijloacele materiale de probă sunt obiecte care conţin sau poartă o urmă a infracţiunii, obiecte care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni, obiecte care sunt produsul infracţiunii, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului.

Fixarea locului faptei se referă la locul faptei, proba sau mijloacele de probă aflate prin:

Realizarea fotografiei de orientare, schiţa, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu,

prin utilizarea aparatelor fotografice şi a reperelor sau etaloanelor metrice în condiţii de

iluminare artificiale sau naturale.

VideofilmareaRealizarea sciţelor/ desenelor la scarăDescrierea acestor activităţi în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului

Activitatea de documentare se referă la probe şi mijloace naturale de probă şi cumulează activităţile

de fixare fotografice şi video, atât în detaliu, câtt şi ca schiţa, atât în faza dinamică, câtt şi în faza statică.

Totodată stabileşte poziţia probei în reiaţionare cu reprerul sau în funcţie de suportul pe care se află prin

descriere în detaliu { natură, formă, culoare, dimensiune, stare de agregare) cât şi marcare pe desenele

schiţei.Contaminare sau intercontaminare

Contaminarea este impurificarea unei probe prin diverşi contaminanţi chimici sau filologici

obţinându-se o probă cu caracteristicile tuturor participanţilor, alături de structura originală a probei.

Intercontaminarea este procesul prin care se realizează un schimb de materie biologică intre

două sau mai multe probe individualizate fiecare, dar care astfel contaminate nu mai permit

individualizarea.Atributii şi responsabilităţi pentru primul organ sesizat:

• Salvarea victimelor;

• Prevenirea distrugerii sau diminuării valorii potenţialelor probe materiale care pot conduce la

identificarea autorului;

Aşadar: 1) se acordă primul ajutor victimelor în viaţă dupa consultarea prealabilă a

personalului specializat.

2) se face o evaluare preliminară a locului faptei pentru stabilirea condiţiilor

concrete existente şi necesitatea prezenţei unor unităţi specializate de interventie (ISU,

ambulanţa)

Toate acestea evaluate în funcţie de natura faptei existentă şi înlăturarea pericolului

» Raportarea evenimentului şi solicitarea echipei la faţa locului;

• Stabilirea perimetrului câmpului infracţional şi luarea măsurilor de semnalizare şi pază a acestuia,

sens în care nu va permite acces nici unei persoane până la sosirea echipei de cercetare la faţa

locului;

• Să noteze următorarele date: ora la care a ajuns la faţa locului, ora la care a fost sesizat, ora

aproximativa a săvârşirii faptei atunci când se poate;

• Să protejeze probele care sunt în pericol de a fi distruse, modificate sau alterate de concdiţiile

atmosferice existente sau de alte persoane;

• Să noteze pe cine a găsit la faţa locului, starea victimelor, martorii oculari, persoanele care au

pătruns în câmpul infracţional după săvârşirea infracţiunii;

• Să identifice martorii oculari din punct de vedere al identitătii şi să procedeze la o investigare

sumară a acetsora cu privire la date despre producerea evenimentului;

Dacă există indicii cu privire la persoana autorului seva proceda la urmărirea şi reţinerea

acestuia sau transmiterea semanlmentelor în vederea dării în urmărire.

• Să separe autorul de martorii oculari;

• Să solicite martorilor oculari să nu discute evenimentele atât intre ei, câtt şi cu altepersoane,

Pe cât posibil să separe martorii ocualri atât intre ei, cât şi de trecătorii din zonă.• Să asculte atent la tot ce se petrece în zonă;

Şeful echipei de cercetare la faţa locului în momentul prezenţei în câmpul infracţionar are urmatoarele atributii:

• Conduce şi coordonează activitatea de cercetare la faţa locului;

• Stabileşte momentul începerii şi finalizării cercetării la faţa locului după consultarea cu

ceilalţi membrii ai echipei şi decide cu privire la amânarea, întreruperea sau reluarea

cercetării la faţa locului;

• Verifică dacă au fost luate primele măsuri;

• Stabileşte componenţa echipei şi solicită prezenţa unor specialişti din alte domenii ori

personal suplimentar perntru activităţi extinse şi conexe;

• întocmeşte procesul verbal de cercetare la faţa locului dupa consultarea cu ceilalţi membrii

ai echipei;

• E menegerul de caz şi gestionarul probelor

Responsabilul cu activităţi criminaliste are următoarele atribuţii:

• Stabileşte perimetrul locului faptei şi la marcarea acestuia cu elemente specifice;

» Stabileşte şi marchează traseul în câmpul infracţional;

• Stabileşte punctul de plecare al examinării tuturor probelor prioritizându-le în funcţie

de condiţiile de mediu, pericol de deteriorare sau dispariţie;

® Stabileşte oportunitatea şi momentul când poate fi folosit câinele de urmă;

• Coordonează şi desfăşoară activităţile criminaliste de căutare, fixare, ridicare, prelevare,

ambalare, sigilare şi etichetare a acestor mijloace de probă;

La finalizarea activităţii de cercetare la faţa locului face vorbire de mijloacele de probă în

cadrul procesului verbal şi preia spre exploatare mijloacele de probă.

Toate aceste probe şi mijloace de probă exploatate vor fi reliefate în planşa fotografică sau expertize

ulterioare.

Planşa fotografică urmând a fi anexată la procesul verbal, iar expertizele demonstrând săvârşirea

faptei.

Măsuri care trebuie întreprinse la sesizarea unei infracţiuni:

Ce se cere

Date de persoana care informează despre producerea evenimentului

Date de identificare, adresa, modalitate de contactare, dacă e persoana care a sesizat săvârşirea faptei de la faţa locului sau prin intermediul unei alte persoane

Faţă de autor sau victimă Număr victime, starea lor medicală şi eventual date despre autor

Fapte sesizate Reproducerea cât mai exacta a acestora şi urmările lor

Pericolele potenţiale Dacă autorul e încă la faţa locului, dacă a fugit, dacă e înarmat, dacă e pricol de explozie sau de contaminare cu substanţe chimice sau bilologice

Măsurile imediat necesare Informarea serviciilor de specialitate, delimitarea câmpului infracţional, protejarea probelor şi iniţierea căutărilor

Documentarea scrisă a evenimentului:

în maxim 24 de ore de la încheierea activitîţilor primul organ sesizat va întocmi un proces

verbal cu privire la circumstanţele comiterii faptei, măsurile înteprinse până la declanşarea cercetării

la faţa locului, scopul şi rezultatul acestora, dacă locul faptei a suferit modificări şi în ce constau, care

este rezultatul interogării martorilor oculari.

Deplasarea la faţa locului se efectuează cu echipele colaboratoare criminalistice din dotarea

unităţilor sau cu echipament specializat în situaţiile în care sunt sesizate fapte cu pericol deosebit.

Deplasarea se face pe cel mai răpit traseu, cel mai corect din punct de vedere tactic cu sau

fără utilizarea mijloacelor de avertizare sonoră sau vizuală.

Pe parcursul către locul faptei vor fi avute în vedere semnalmentele prsoanelor, obiectelor

sau mijloacelor de traansport raportate ca fiind autori, produs ai infracţiunii sau mijloc de săvârşire al

infracţiunii.

Sosirea la locul faptei:

Vehicul de deplasare al echipei se poziţionează astfel încât să se afle în:

1. siguranţă departe de zonele periculoase sau astfelîincat să poată pimi autorul;

2. să asigure un acces facil şi rapid în câmpul infracţiional precum şi la mijloacele tehnice care for fi

folosite

La ajungerea la faţa locului pentru stabilirea inter criminis vor fi avute în vedere în mod

obligatoriu planurile topografice şi schiţa clădirii.

Va fi avută în vedere obligatoriu siguranţa tuturor membrilor echipei, precum şi prevenirea

contaminaăii probelor.

în caz de pericol deosebit de grav se va interveni doar după înlăturarea pericolului de

unităţile specializate.

După ce locul faptei a fost delimitat şi perimetrul e protejat cu forţele de ordine se va stabili

un perimetru interior propriuzis în care se efectuează cercetarea la faţa locului..

Şeful echipei CFL e singurul abilitat să permită accesul în câmpul infracţiiuonal, doar anumitor

persoane şi doar după ce a stat de vorbă cu responsabilul activităţilor criminalistice.

Ca excepţie se poate intervenii doar pentru:• Acordareea primului ajutor şi salvarea vieţilor omeneşti;

• Internenţia echipei de pompieri sau ...

• intervenţia echiperi de contaminare biologică, nucleară sau chimică

Traseul de acces în câmpul infracţional se stabileşte de regulă prin locurile în care nu sunt probe sau

mijloace de probă sau a fost deja examinat, acestea fiind deja prelevate sau ridicate. Totuşi pentru

evitarea oricăror alterări a probelor până la ridicarea probelor accesul se va face doar în costume de

protecţie.

E necesar să fie înregistrate toate datele de identificare ale tuturor persoanelor care au pătruns în

câmpul infracţioanal şi care îl pot afecta în orice mod.

Autorii şi martorii trebuie să fie prezenţi în toate fazele efectuării cercetării la faţa locului, iar cu ocazia

audierii pe lângă relatarea faptelor percepute personal aceştia vor fi audiaţi individual pentru a nu se

influenţa reciproc.

Toate modificările aduse în câmpul infracţional vor fi reliefate în procesul veerbal cu menţiunea

modificărilor aduse de către cine şi în ce scop.

Cursul 3: 26 octombrie 2015

Metodologia identificării criminalistice

Obiectul şi principiile identificării criminalistice ^

Identificarea unor persoane sau obiecte privită în sensul ce! larg reprezintă un element

definitoriu al investigaţiilor criminaliste fiind de altfel problema centrală de investigaţie criminalista.

Presupune recunoaşterea unui obiect concret care poate avea elemente sau însuşiri de natură

să-l apropie de alte obiecte asemănătoare de acelaşi gen şi specie, dar care se deosebeşte de toate

acestea prin trăsăaturi care îi fac să fie identic cu sine însuşi, adică unic.

lindenîificarea criminalistiică reprezintă procedeul identificării unor persoane, obiecte sau

fenomene aflate în legătură cauzală cu fapta ilicită prin metode ştiinţifice in scopul stabiliriii adevărului

în procedura judiciară.

Trăsăturile obiectului identificării criminalise

Obiectul material al identificării criminalistice, care poate fi orice persoană, fiinţa sau lucru,

element ai lumii materiale care se manifestă în timp şi spaţiu succeptibil de a fi identificat după urmele

create în câmpul infracţional.

Obiectul identificării este un element concret nu numai prin natura sa, ci şi prin insusi raportul

cauzal cu fapta cercetată.

Principiile procesului identificării criminalistice

Principiul identităţii reprezintă faptul că identificarea unui obiect sau o persoană proprii fiecăruia trebuie

completată cu reliefarea diferenţelor de oricare altul de aceeaşi natură.

Principiul delimitării obiectului identificării criminalistice în obiect scop şi obiect mijloc de identificare

Obiectele scop sunt obiecte materiale în legătură directă cu fapta iiicită şi concretizate în diferite

ipostaze cum ar fi persoana infractorului, victimă, instrumente infracţionale destinate săvârşirii

infracţiunii sau produsele infracţiunii după caz.

Obiectele mijloc de identificare reprezentate de urmele obiectului scop, de modele de

comparaţie realizate în laborator cu obiecte presupuse a fi fost în câmpul infracţional.

Principiul stabilităţii relative a caracteristicilor de identificare. Determinarea spre identificare a unei

persoane sau obiect în legătură directă cauzală cu fapta ilicită e posibilă numai în ipoteza în care aceasta

a creat urme în câmpul infracţional şi care reflectă trăsăturile cele esenţiale.

Principiul dinamicităţii caracteristicilor esenţiale de identificare. Organul judiciar şi experţii sunt obligaţi să

ţină seama în investigarea faptelor de faptul că toate obiectele şi persoanele se află în mişcare.

Fazele si metodele de identificare criminalistă

Faza 1 delimitarea grupului.....4- completare în lecţia trecută

Tehnici de laborator destinate investigaţiilor crimminaliste Mijloace tehnico-stiinţifice

destinate cercetării ia fata locului-CFL

Au drept obiect să servească direct de mijloacele criminalisticii şi cu corectitudinea

folosirii metodelor ştinţifice de investigare a faptelor de natură penală.

Laboratoarele criminalisticii, principalele tehnici de investigare

Metode de examinare microscopice

Examinarea optică presupune investigarea criminalistica de laborator prin folosire de metode şi

mijloace tehnico-ştiinţifice prin vizualizare şi relevarea unor detalii care conduc la identificarea

persoanelor, obiectelor cât şi efectuarea identificării calitative sau cantitative.

Ex:Lupa, microscopul, stereomicroscopul, microscopul electronic Metodele de analiză spectrală au următoarele particularităţi:

• analiza spectro-chimică se caracterizează prin precizie, sensibilitate şi rapiditate• nu necesită cantităţi mari de spubstanţă pentru comparaţie

Se utilizează în special pentru analiza resturilor materiale, la accidentele rutiere, trageri cu arme de foc, incendii, falsuri etc

Analiza spectrală prin emisie serveşte ia determinările calitative care presupun identificarea unuia sau mai multor elemente chimice folosite in amestec.

Analiza spectrală prin absorbţie e indispensabilă în analiza lichidelor de origine organică sau neorganică, a corpurilor amorfe, a cristalelor sau a probelor ce conţin peste 3 elemente chimice care se manifestă în aceaşi regiune a spectrului.

Metodele cromatografice reprezintă metodele analitice pentru determinarea de ordin calitativ şi cantitativ prin separarea sau fracţionarea unor amestecuri complexe.

Cromatografía în strat subţire constă în separarea amestecului pe o placă de sticlă acoperită cu un strat subţire de absorbant care absoarbe prin capilaritate componenţi ...^..transportaţi de solvenţi faza mobilă repartizându-l direct pe spurafaţa fazei staţionare(sticla). '9rv^>Sx

Cromatografía faza gazoasă- gazocromaîografia presupune transformarea componentelor probei în gaze sau vapori transportaţi de un gaz inert p ‘

Alte metode:Analiza prin luminiscenţă necesită cantităţi mici de substanţă sau concentraţii

ale acesteia activate prin substanţe radioactive.Anaiiza prin activare cu neutroni e o metodă modernă de cercetare si e

caracterizată prin sensibilitate deosebită, precizie superioară şi e nedistructivă ca în cazul defracţiei cu raze x.

Fotografia juridică, rolul fotografiei juridice în investigarea infracţiunilor Avantajele fotografiei juridice sunt:

* fidelitatea în fixarea şi redarea imaginilor locului faptei, a urmelor faptei ilicite, a rezultatelor diverselor cercetări criminalistice în laborator atât în radiaţii vizibile sau invizibile;• obiectivitatea în prezentarea datelor obţinute prin mijloace criminalistice fixate prin fotografie atât a faptei cât şi a persoanei făptuitoare.

Fotografia juridica operativă. Procedee de fotografiere la fata loculuiFotografia de orientare serveşte la fixarea de imagini al întregului loc al faptei într-un ansamblu de puncte de reper şi/sau de orientare de natură să permită identificarea zonei în care a avut loc infracţiunea ori a avut loc un eveniment cu implicaţii juridice.Fotografia schiţă e destinată redării în exclusivitate a întregului loc al faptei cu tot ce are el caracteristic. Este alternativă la fotografia de orientare în ipoteza că aceasta ocupă o suprafaţă mai mare şi presupune redarea pe sectoare sau porţiuni a locului faptei în condiţii similare de iluminare cu acelaşi obiectiv şi la aceasi scară.Fotografia încrucişată se execută cu operativul situat succesiv în puncte diametral opuse

Fotografia obiectelor principale din această categorie pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele,

instrumentele folosite la săvârşirea unei infracţiuni. Obiecte purtătoare de urme Fotografia

semnaimeteior e un ansamblu de probe fotografice destinate înregistrariK.persoanelor care au săvârşit

infracţiunea precum şi a cadavrelor necunoscute în vederea identificării lor ulterioare. Fotografia de

identificare a persoanei se referă la identificarea persoanelor care au săvârşit infracţiunea împreună cu

identificarea dactiloscopică.

Fotografia de identificare a persoanelor necunoscute reliefează toate detaliile din punct de vedere tehnic şi

antropomorfic, cadavrele in vederea identificării ulterioară a acestora.

Fotografia de fixare a rezultatelor activităţilor de urmărire penală se referă la toate activităţile

desfăşurate cu ocazia perchiziţiilor, reconstituirilor*,....................în teren în care ilustreză activităţile cuprinse înprocesul verbal.

Toate aceste fotografii vor cuprinde fotografia de orientare, schiţa, fotografia obiectelor principale si de detalliu putând fi susţinute de înregistrări video, de redarea activităţilor infracţionale, declaraţiilor suspectului, martorilor sau alte părţi din procesul penal.