ARTICULAŢIILE CENTURII PELVIENEARTICULAŢIILE CENTURII PELVIENE

La formarea centurii pelviene, participă cele două oase coxale împreună La formarea centurii pelviene, participă cele două oase coxale împreună cu scarul.cu scarul. În partea ant. şi mediană prin articularea celor 2 oase coxale se În partea ant. şi mediană prin articularea celor 2 oase coxale se formează simfiza pubiană. În partea post. şi mediană, între ele se interpuneformează simfiza pubiană. În partea post. şi mediană, între ele se interpuneosul sacru formând astfel articulaţiile sacroiliace.osul sacru formând astfel articulaţiile sacroiliace. Ligamentele iliolumbarLigamentele iliolumbare fixează oasele coxale de col lombară în timp cee fixează oasele coxale de col lombară în timp ce lig sacroischiadice le solidarizează cu părţile laterale ale sacrului şi lig sacroischiadice le solidarizează cu părţile laterale ale sacrului şi coccigelui. Se constituie astfel o unitate osteofibroasă la care trebuie coccigelui. Se constituie astfel o unitate osteofibroasă la care trebuie adăugată şi membrana obturatoare care închide gaura obturată a coxalului.adăugată şi membrana obturatoare care închide gaura obturată a coxalului.

ARTICULAŢIILE CENTURII PELVIENEARTICULAŢIILE CENTURII PELVIENE

Articulaţiile centurii pelviene se împart înArticulaţiile centurii pelviene se împart în::

--articulaţia sacro-iliacăarticulaţia sacro-iliacă

-simfiza pubiană-simfiza pubiană

-articulaţia lumbo-sacrală-articulaţia lumbo-sacrală

-articulaţia sacro-coccigiană-articulaţia sacro-coccigiană

Articulaţiile de mai sus au o mare rezistenţă, necesară echilibrului bazinului Articulaţiile de mai sus au o mare rezistenţă, necesară echilibrului bazinului

şi în acelaşi timp o suficientă elesticitate pentru atenuareaşi în acelaşi timp o suficientă elesticitate pentru atenuarea şocurilor produse şocurilor produse

de mers, fugă, salt.de mers, fugă, salt.

ARTICULAŢIA SACROILIACĂARTICULAŢIA SACROILIACĂ

Se realizează între feţele articulare ale coxalului şi sacrului.Se realizează între feţele articulare ale coxalului şi sacrului.

Acestea fiind Acestea fiind rugoase şi neregulate contribuie la solidarizarea rugoase şi neregulate contribuie la solidarizarea

articulaţiei şi la stabiliarticulaţiei şi la stabilittateaatea pelvisului.pelvisului. Suprafeţele articulare sunt acoperite de un Suprafeţele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialincartilaj hialin, între, între

care se află o lamă fibrocartilaginoasă intraarticulară.care se află o lamă fibrocartilaginoasă intraarticulară. Mijloacele de unire constau dintr-o capsulă articulară întărită deMijloacele de unire constau dintr-o capsulă articulară întărită de

ligamente.ligamente. Capsula articulară este strânsă, scurtă, se inseră pe marginea Capsula articulară este strânsă, scurtă, se inseră pe marginea

suprafeţelor articulare ale coxalului şi sacrului. În partea dorsală este suprafeţelor articulare ale coxalului şi sacrului. În partea dorsală este

înlocuită prin ligamentele sacroiliace interosoase.înlocuită prin ligamentele sacroiliace interosoase.

LigamenteLigamente

1. 1. Ligamentele sacroiliace ventraleLigamentele sacroiliace ventrale formate din fascicule fibroconjunctive formate din fascicule fibroconjunctive fine, întinse pe faţa ant sacropelvină a articulaţiei. (se inseră pe aripioarele fine, întinse pe faţa ant sacropelvină a articulaţiei. (se inseră pe aripioarele sacrului şi pe faţa pelvină a osului sacrat lateral de primele 2 găuri sacratesacrului şi pe faţa pelvină a osului sacrat lateral de primele 2 găuri sacrate şi se şi se fixează pe partea învecinată a liniei nenumite).fixează pe partea învecinată a liniei nenumite).2. 2. Ligamentele sacroiliace posterioareLigamentele sacroiliace posterioare.. Ele unesc spina iliacă posterosuperioară cu creasta sacrală laterală. Sunt Ele unesc spina iliacă posterosuperioară cu creasta sacrală laterală. Sunt alcătuite din fibre scurte orizontale aşezate superficial şi fascicule lungi, oblice alcătuite din fibre scurte orizontale aşezate superficial şi fascicule lungi, oblice sau verticale situate profund.sau verticale situate profund.3. 3. Ligamentele sacroiliace interosoaseLigamentele sacroiliace interosoase sunt ligamente puternice, scurte, dispusesunt ligamente puternice, scurte, dispuse sub ligamentele sacroiliace dorsale, între tuberozitatea iliacă şi sacrală.sub ligamentele sacroiliace dorsale, între tuberozitatea iliacă şi sacrală.Ligamentul iliolombarLigamentul iliolombar este un ligament puternic, situat în spaţiul unghiulareste un ligament puternic, situat în spaţiul unghiularce separă coloana lombară de creasta iliacă. Este întins între apofizele ce separă coloana lombară de creasta iliacă. Este întins între apofizele costiforme ale vertebrelor L4-5 şi creasta iliacă.costiforme ale vertebrelor L4-5 şi creasta iliacă.

Biomecanica articularăBiomecanica articularăEste o articulaţie de tranziţie între diartoză şi Este o articulaţie de tranziţie între diartoză şi amfiamfiartoză, cu mişcări reduse ale artoză, cu mişcări reduse ale sacrului, de-a lungul unui ax transversal, care trece prin ligamentele sacrului, de-a lungul unui ax transversal, care trece prin ligamentele

scaroiliacescaroiliacedorsale, astfel la naştere permite modificarea diametrelor bazinului.dorsale, astfel la naştere permite modificarea diametrelor bazinului.NutaţiaNutaţia:: baza sacrului se înclină înainte şi în jos, paralel cu deplasarea inversă baza sacrului se înclină înainte şi în jos, paralel cu deplasarea inversăa vârfului coccisului şi astfel diamentrul antero-post al strâmtorii sup a a vârfului coccisului şi astfel diamentrul antero-post al strâmtorii sup a micului bazin, se reduce, dar se măreşte în sens amicului bazin, se reduce, dar se măreşte în sens anterontero-post, diametrul stâmtorii-post, diametrul stâmtoriiinferioare.inferioare.CContranutatiaontranutatia:: baza sacrului se deplasează înapoi, iar vârful în sens invers. baza sacrului se deplasează înapoi, iar vârful în sens invers.Mişcarea de nutaţie este limitată de ligamentele sacroischiadice.Mişcarea de nutaţie este limitată de ligamentele sacroischiadice.Aceste mişcări se pot efectua şi înafara actului naşterii. Aceste mişcări se pot efectua şi înafara actului naşterii. Exemplu de nutaţie reprezintă susţinerea unei greutăţii pe umeri. Exemplu de nutaţie reprezintă susţinerea unei greutăţii pe umeri. Greutatea este transmisă prin intermediul coloanei spre baza sacrului şi acesta este Greutatea este transmisă prin intermediul coloanei spre baza sacrului şi acesta este împins înainte.împins înainte.Exemplu de contranutaţieExemplu de contranutaţie;; repausul unei persoane pe regiunea lombară, repausul unei persoane pe regiunea lombară, sprijinit pe o bancă transversală. sprijinit pe o bancă transversală. Baza sacrului este dusă înapoi, deoarece Baza sacrului este dusă înapoi, deoarece greutatea trunchiului apasă asupra bazei sacrului prin intermediul coloanei greutatea trunchiului apasă asupra bazei sacrului prin intermediul coloanei vertebrale. În acelaşi timp membrvertebrale. În acelaşi timp membreele inferioare deplasează oasele coxale le inferioare deplasează oasele coxale înainte.înainte.

SIMFIZA PUBIANĂSIMFIZA PUBIANĂEste situată anterior, Este situată anterior, ppe linia mediană, între cele 2 suprafeţe simfizale ale e linia mediană, între cele 2 suprafeţe simfizale ale oaselor pubiene. Suprafeţele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin subţireoaselor pubiene. Suprafeţele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin subţire între care există un între care există un disc interpubian disc interpubian care umple spaţiul interosos rămas liber.care umple spaţiul interosos rămas liber.Simfiza este întărită de ligamenteSimfiza este întărită de ligamente::1. 1. Ligamentul pubian superiorLigamentul pubian superior este o lamă fibrosaă întinsă transversal între este o lamă fibrosaă întinsă transversal între cei 2 tuberculi pubieni, pe faţa sup a simfizei.cei 2 tuberculi pubieni, pe faţa sup a simfizei.2. 2. Ligamentul pubian inferior sau arcuatLigamentul pubian inferior sau arcuat se întinde între ramurile pubiene se întinde între ramurile pubiene inferioare. Rotunjeşte unghiul subpubian formând arcada pubiană, reper inferioare. Rotunjeşte unghiul subpubian formând arcada pubiană, reper obsetrical important.obsetrical important.Biomecanica articularăBiomecanica articularăEste o simfiză care în timpul sarcinii şi naşterii, prin distanţarea celor 2 Este o simfiză care în timpul sarcinii şi naşterii, prin distanţarea celor 2 suprafeţe articulare, modifică diametrele bazinului mic.suprafeţe articulare, modifică diametrele bazinului mic.

LIGAMENTELE SACROISCHIADICELIGAMENTELE SACROISCHIADICE Ligamentul sacrotuberalLigamentul sacrotuberal are formă triunghiulară, cu baza pe sacru şi are formă triunghiulară, cu baza pe sacru şi

vârfulvârful

pe tuberozitatea ischiadică. Are originea pe spina iliacă postero-inf, marginea pe tuberozitatea ischiadică. Are originea pe spina iliacă postero-inf, marginea

lat a sacrului şi a coccisului cu fibre convergente oblice, ce se inseră pe lat a sacrului şi a coccisului cu fibre convergente oblice, ce se inseră pe

partea postero- medială a tuberozităţii ischiadice.partea postero- medială a tuberozităţii ischiadice. Ligamentul sacrospinalLigamentul sacrospinal are forma triunghiulară şi se inseră prin bază pe are forma triunghiulară şi se inseră prin bază pe

marginile laterale ale sacrului şi coccigelui iar prin vârf pe spina ischiadică.marginile laterale ale sacrului şi coccigelui iar prin vârf pe spina ischiadică.

Ligamentul sacrotuberal şi sacrospinos transformă scobitura ischiadică mare şi Ligamentul sacrotuberal şi sacrospinos transformă scobitura ischiadică mare şi

mică în orificiul ischiadic mare şi în orificiul ischiadic mic, completând astfelmică în orificiul ischiadic mare şi în orificiul ischiadic mic, completând astfel

peretele lateral al pelvisului.peretele lateral al pelvisului.

Membrana obturatoare este o formaţiune fibroasă care închide complet gauraMembrana obturatoare este o formaţiune fibroasă care închide complet gaura

obturată. obturată. Este stEste strâns ataşată cadrului osos, cu excepţia părţii antero-sup libere, râns ataşată cadrului osos, cu excepţia părţii antero-sup libere,

care participă la delimitarea canalului obturator.care participă la delimitarea canalului obturator.

ARTICULATIA COXOFEMURALAARTICULATIA COXOFEMURALA ŞŞoldul este astfel structurat incat soldul este astfel structurat incat săă permitpermităă 2 func 2 funcţţii aparent opuse, ii aparent opuse, respectivrespectiv pendularea şi fixarea pendularea şi fixareamembrului inferior în mers.membrului inferior în mers. Articulaţia şoldului este o enartrozaArticulaţia şoldului este o enartrozacu 3 axe de mişcare, care conferă atâtcu 3 axe de mişcare, care conferă atâtun maximum de mişcare cât şi un un maximum de mişcare cât şi un maximum de stabilitate.maximum de stabilitate.SUPRAFELETE ARTICULARESUPRAFELETE ARTICULARE Capul globular al osului femural, Capul globular al osului femural, aproximativ 2aproximativ 2//3 dintr3 dintr--o sferăo sferă Suprafata semilunara a acetabululuiSuprafata semilunara a acetabulului Acetabulul este completat si Acetabulul este completat si adancit de ligamentul transvers aladancit de ligamentul transvers alacetabulului format din fasciculeacetabulului format din fasciculefibroase cu directie transversala, fibroase cu directie transversala, TrTreecandcand peste scobitura acetabulara.peste scobitura acetabulara.

COMPONENTE CARTILAGINOASECOMPONENTE CARTILAGINOASECele doua suprafete osoase suntCele doua suprafete osoase suntacoperite de un catilaj hialin, care acoperite de un catilaj hialin, care lipseşte în partea anterioară a foseteilipseşte în partea anterioară a foseteicapului femural, cât şi în fosacapului femural, cât şi în fosaacetabulară. Fundul acesteia este acetabulară. Fundul acesteia este umplut de o masă grăsoasă.umplut de o masă grăsoasă.Labrul sau cadrul acLabrul sau cadrul aceetabulartabular este un este un fibrocartilaj inelar, situat in jurul fibrocartilaj inelar, situat in jurul circumferintei cavitatii acetabulare iarcircumferintei cavitatii acetabulare iar prin adancirea cavităţii cotiloide, prin adancirea cavităţii cotiloide, capul femural este aproape in intregimecapul femural este aproape in intregimecuprins in acetabul.cuprins in acetabul.Pe sectiune are forma prismatica , Pe sectiune are forma prismatica , tringhiulara, se insera pe spranceana tringhiulara, se insera pe spranceana acatabulara. În dreptul incizuriiacatabulara. În dreptul incizuriiacetabulului, labrul trece ca o punte acetabulului, labrul trece ca o punte peste ea transformând-o într-un peste ea transformând-o într-un orificiu. Aceasta porţiune poartă numeleorificiu. Aceasta porţiune poartă numelede ligament transvers al acetabulului.de ligament transvers al acetabulului.

MIJLOACELE DE UNIREMIJLOACELE DE UNIRESunt reprezentate de o capsula întărită de un număr de ligamente, dintre care Sunt reprezentate de o capsula întărită de un număr de ligamente, dintre care unul este situat chiar în interiorul articulatiei, ligamentul capului femural. unul este situat chiar în interiorul articulatiei, ligamentul capului femural. Capsula articulara, are aspectul unui manson strans si foarte rezistent format din Capsula articulara, are aspectul unui manson strans si foarte rezistent format din fascicule conjunctive asezate pe doua planuri.fascicule conjunctive asezate pe doua planuri.- StratStratulul superficial, reprezentat de fibre longitudinale sub forma de fascicole superficial, reprezentat de fibre longitudinale sub forma de fascicole

maimaisemnificative pe fata ant a articulatieisemnificative pe fata ant a articulatiei- Stratul profund, format din fibre circulare, mai groase posterior. Ele sunt Stratul profund, format din fibre circulare, mai groase posterior. Ele sunt

grupategrupatein jurul colului femural, au forma de inel, formand zona orbiculara, având o in jurul colului femural, au forma de inel, formand zona orbiculara, având o impotranţă reala în susţinerea colului, deoareceimpotranţă reala în susţinerea colului, deoarece diametrul ei este mai mic decât al diametrul ei este mai mic decât al capului este de înţeles că acesta nu poate părăsi acetabulul dcapului este de înţeles că acesta nu poate părăsi acetabulul deecât dacă ea este cât dacă ea este secţionată ca în dezarticulaţie, ruptă sau desprinsă de pe os, ca în traumatisme.secţionată ca în dezarticulaţie, ruptă sau desprinsă de pe os, ca în traumatisme.- Capsula articulara se inseră pe marginile cadrului acetabular şi pe spranceana Capsula articulara se inseră pe marginile cadrului acetabular şi pe spranceana acetabulului, iar pe femur, pe linia intertrohanterică şi posterior puţin medial de acetabulului, iar pe femur, pe linia intertrohanterică şi posterior puţin medial de creasta intertrohantarică.creasta intertrohantarică.

1.1. Ligamentul iliofemural,Ligamentul iliofemural, este cel este cel mai puternic ligament al articulatieimai puternic ligament al articulatieisuportă greutati până la 500kg. Este suportă greutati până la 500kg. Este situat pe faţa ant a articulatiei. Are situat pe faţa ant a articulatiei. Are Formă unui eventai şi uneşte spina ilacaFormă unui eventai şi uneşte spina ilacaantero inferioara cu liniaantero inferioara cu liniaintertrohanterica. intertrohanterica. Este format din două părţiEste format din două părţi:: partea parteatransversă şi partea descendentă.transversă şi partea descendentă.Ligamentul iliofemural limitează Ligamentul iliofemural limitează extensia, rotaţia în afară şi adducţia. În extensia, rotaţia în afară şi adducţia. În poziţia de ortostatism coapsa este poziţia de ortostatism coapsa este extinsă şi cele două fascicule ale extinsă şi cele două fascicule ale ligementului apasă asupra colului ligementului apasă asupra colului femural contribuind la menţinerea femural contribuind la menţinerea capului în acetabul. Este numit sicapului în acetabul. Este numit siligamentul pozitiei in picioare.ligamentul pozitiei in picioare.

2. 2. Ligamentul pubofemuralLigamentul pubofemural este este situat pe faţa ant. a articulaţiei. Se situat pe faţa ant. a articulaţiei. Se intinde de la ramura superioară a intinde de la ramura superioară a pubelui la trohanterul mic. Limitează pubelui la trohanterul mic. Limitează rotaţia ext. şi abducţia.rotaţia ext. şi abducţia.

3. Ligamentul ischiofemural3. Ligamentul ischiofemural, se găseşte, se găseşte

pe faţa post a articulaţiei. Situat între pe faţa post a articulaţiei. Situat între

ramura superioară a ischionului şi ramura superioară a ischionului şi

trohanterului mare. Limitează rotaţia int trohanterului mare. Limitează rotaţia int

şi adducţia. şi adducţia.

Ligamentul capului femural sau Ligamentul capului femural sau ligamentul rotundligamentul rotund este situat este situat intraarticular ca o bandeleta intraarticular ca o bandeleta

fibroasafibroasaCu origine mai larga intreCu origine mai larga intreligamentul transvers si marginile ligamentul transvers si marginile incizirii acetabulare, cu insertie pe incizirii acetabulare, cu insertie pe foseta capului femural. Conţinefoseta capului femural. Conţinevase nutritive pentru capul femural.vase nutritive pentru capul femural.Unii autori susţin că ar avea rol de Unii autori susţin că ar avea rol de susţinere al capului femural însusţinere al capului femural înperioada embrionară.perioada embrionară.

BIOMECANICA ARTICULARABIOMECANICA ARTICULARA

Articulatia coxofemurala este o enartoza cu 3 axe de miscare. In aceasta Articulatia coxofemurala este o enartoza cu 3 axe de miscare. In aceasta

articulatie se pot executa urmatoarele miscariarticulatie se pot executa urmatoarele miscari::- FlexieFlexie--extensieextensie- Abducţie-adducţieAbducţie-adducţie- Rotaţie externă-internăRotaţie externă-internă- CircumducţieCircumducţie

Mişcările de flexieMişcările de flexie-extensie-extensie se execută in jurul unui ax transversal ce trece de se execută in jurul unui ax transversal ce trece de--

a lungul colului femural, intre foseta capului şi trohanterul mare.a lungul colului femural, intre foseta capului şi trohanterul mare.

Flexia reprezintă apropierea coapsei de peretele ant. al abdomenului, are o Flexia reprezintă apropierea coapsei de peretele ant. al abdomenului, are o

marime de 120. Amplitudinea mişcării depinde de poziţia genuchiuluimarime de 120. Amplitudinea mişcării depinde de poziţia genuchiului;; cu cu

genuchiul flectat flexia este mai mare 130, iar cu genuchiul extins flexia genuchiul flectat flexia este mai mare 130, iar cu genuchiul extins flexia

coapsei este mai limitata 90. Mişcare in general este limitata de intinderea coapsei este mai limitata 90. Mişcare in general este limitata de intinderea

capsulei articulare şi de punerea in tensiune a muschilor post ai coapsei.capsulei articulare şi de punerea in tensiune a muschilor post ai coapsei.

Biomecanica articularăBiomecanica articulară

ExtenisaExtenisa reprezintă deplasare inversă a coapsei. Se poate mări cu 15 reprezintă deplasare inversă a coapsei. Se poate mări cu 15--2020prin extensie fortata. Mişcarea este limitată de lig iliofemural, pubofemural şi prin extensie fortata. Mişcarea este limitată de lig iliofemural, pubofemural şi de partea ant a capsulei.de partea ant a capsulei. Mişcarea de abducţie si adducMişcarea de abducţie si adducţieţie se realizează in jurul unui ax sagital ce se realizează in jurul unui ax sagital ce trece prin centrul capului femural şi este insotită de mişcări de rotaţie ale trece prin centrul capului femural şi este insotită de mişcări de rotaţie ale coapsei.coapsei.Dacă se execută cu coapsele extinse, amplitudinea mişcării este de 40. Când Dacă se execută cu coapsele extinse, amplitudinea mişcării este de 40. Când coapsa este flectată abductia atinge 70 datorită relaxării ligamentelor coapsa este flectată abductia atinge 70 datorită relaxării ligamentelor articulare.articulare.Adducţia sau apropierea coapsei până la coapsa opusă. Amplitudinea mişcăriiAdducţia sau apropierea coapsei până la coapsa opusă. Amplitudinea mişcăriipoate fi mărită prin flectarea coapsei (încrucişarea coapselor). Amplitudinea poate fi mărită prin flectarea coapsei (încrucişarea coapselor). Amplitudinea încrucişării este de 30.încrucişării este de 30. Mişcările de rotaţie externă şi internMişcările de rotaţie externă şi internăă, se realizeaza în jurul unui ax , se realizeaza în jurul unui ax vertical ce leagă centrul capului femural cu centrul condilului medial.vertical ce leagă centrul capului femural cu centrul condilului medial.Cu coapsele in extensieCu coapsele in extensie, rotaţia externă este de 15, iar cea internă de 35., rotaţia externă este de 15, iar cea internă de 35. CircumducţiaCircumducţia reprezintă succesiunea mişcărilor descrise mai sus, prin care reprezintă succesiunea mişcărilor descrise mai sus, prin care capul femural se învârteşte în acetabul. Epifiza inferioara descrie un cerc, iarcapul femural se învârteşte în acetabul. Epifiza inferioara descrie un cerc, iardiafiza acestuia un con.diafiza acestuia un con.

FlexoriiFlexorii au rol important in locomoţie, apropiind coapsa de trunchi si ducandau rol important in locomoţie, apropiind coapsa de trunchi si ducand--oo inainte. Ei sunt inainte. Ei sunt::- m. Iliopsoas m. Iliopsoas cel mai important, ridica coapsa peste orizontalacel mai important, ridica coapsa peste orizontala- M.M.drept femural,drept femural, m.tensor fasciae lata, m. m.tensor fasciae lata, m.croitorcroitor,,- Intervin si mm adductoriIntervin si mm adductorisi si gracilisulgracilisul care însă acţionează numai până la care însă acţionează numai până la

poziţia orizontală a coapsei. De la această poziţie în sus intervine m gluteu poziţia orizontală a coapsei. De la această poziţie în sus intervine m gluteu mij prin fasciculele ant.mij prin fasciculele ant.

Extensorii Extensorii soldului sunt bine dezvoltati datorita funcţiei antigravitaţionalesoldului sunt bine dezvoltati datorita funcţiei antigravitaţionale.. StabilizeazStabilizează articulaţia coxofemurală şi menţin trunchiul în poziţie verticală.ă articulaţia coxofemurală şi menţin trunchiul în poziţie verticală. Extensia este realizată de următorii muşchiExtensia este realizată de următorii muşchi::-M.fesier mare-M.fesier mare este cel mai important, este cel mai important, are acţiune principalăare acţiune principală-- M. Ischiogambieri M. Ischiogambieri: : m.semimembranos, m.semitendinos, si m.biceps femuralm.semimembranos, m.semitendinos, si m.biceps femural. . - intervin şi partea post a m.fesier mijlociu şi fesier mic.- intervin şi partea post a m.fesier mijlociu şi fesier mic.--m.adductor marem.adductor mareExtensia este limitatExtensia este limitată de întinderea capsulei şi de ligamentul iliofemural.ă de întinderea capsulei şi de ligamentul iliofemural.Forţa totală exercitată de flexori este mai mare decât a extensorilor.Forţa totală exercitată de flexori este mai mare decât a extensorilor.

Muşchii motori ai mişcării de abducţie şi adducţie suntMuşchii motori ai mişcării de abducţie şi adducţie sunt::abductorii pe lângă faptul că execută abducţia coapsei cu mb inf sprijinit, abductorii pe lângă faptul că execută abducţia coapsei cu mb inf sprijinit, balansează pelvisul iar prin sprijinul uniped împiedică înclinarea bazinului.balansează pelvisul iar prin sprijinul uniped împiedică înclinarea bazinului.- m. m. AbductorAbductori sunti sunt:: m. tensor al fasciei late, m. fesier mijlociu m. tensor al fasciei late, m. fesier mijlociu si si mic,m.piriform, muşchii abductori sunt mai puţini si mai slabi decât m. mic,m.piriform, muşchii abductori sunt mai puţini si mai slabi decât m. adductori. adductori. Muşchii adductori Muşchii adductori sunt relativi lungi şi foarte puternici. sunt relativi lungi şi foarte puternici. Adductorii au o putere de acţiune superioară faţă de celelalte grupe musculare Adductorii au o putere de acţiune superioară faţă de celelalte grupe musculare ale coapsei. Ei apropie coapsele între ele şi contribuie totodată la menţinereaale coapsei. Ei apropie coapsele între ele şi contribuie totodată la menţinerea poziţiei bazinului prin fixarea coapsei şi contrabalansarea acţiunii poziţiei bazinului prin fixarea coapsei şi contrabalansarea acţiunii

abductorilorabductorilor controlaterali.controlaterali.- Adducţia este efectuată de cei 3 muşchi adductori( magnus,longus,brevis)- Adducţia este efectuată de cei 3 muşchi adductori( magnus,longus,brevis) cărora li se adaugă acţiunea muşchilor iliopsoas, gracilis şi pectineus, cărora li se adaugă acţiunea muşchilor iliopsoas, gracilis şi pectineus, m.semimembranos si m.semitendinosm.semimembranos si m.semitendinos

- Muşchii rotatori interni şi externiMuşchii rotatori interni şi externi,, contribuie la legănatul şoldului în mers, contribuie la legănatul şoldului în mers, mişcare necesară pentru transpunerea greutăţii corporale de pe o parte pe alta.mişcare necesară pentru transpunerea greutăţii corporale de pe o parte pe alta. Rotaţia esternă este efectuată deRotaţia esternă este efectuată de::-m.fesier mare, mijlociu -m.fesier mare, mijlociu şişi mic prin por mic prin porţţiunea lor dorsaliunea lor dorsalăă--m.iliopsoasm.iliopsoas-m.adductori(lung,scurt,mare)-m.adductori(lung,scurt,mare)-m.biceps femural-m.biceps femural-m.pelvitrohanterieni obturatorii, gemenii, pătratul femural-m.pelvitrohanterieni obturatorii, gemenii, pătratul femural- M. Rotatori interni sunt- M. Rotatori interni sunt::-m.fesier mic si mijlociu, partea anterioară-m.fesier mic si mijlociu, partea anterioară-m.adductor mare-m.adductor mare-m.gracilis-m.gracilis