Curs I

Istoricul aparitiei Parcurgerea cat mai rapida a unor distante de catre om,isi are originea in lupta acestuia pentru supravietuire. Procurarea hranei,refugiul din fata catastrofelor naturale,dorinta de a castiga razboaie,transmiterea de mesaje,sunt cateva din activitatile care necesita din partea omului o deplasare cat mai rapida. Primele atestari cu referire la alergarea montana dateaza din secolul IX-X,cand regele Sctoiei,Malcom Canmore,doreste selectarea unu curier pentru transmiterea la diferite destinatii,cu eficienta maxima a mesajelor sale. Cursele de alergare,sub forma intrecerilor,apar in secolul XIX-XX,la targuri si evenimentele festive ale comunitatilor,invingatorii fiind considerati personalitati ale comunitatiloe respective,avand prioritate la ocuparea unui loc de munca mai facil si bine remunerat. In anul 1895 are loc,la Ben Nevis cel mai inalt munte din Sctotia,un concurs pe distanta de 16km si 1500m diferenta de nivel. Aceste intreceri,care la inceput aveau un caracter cultural si comercial,spectacole cu animale devin traditionale,cele mai reunite fiind cele de la Grasmere Sport in Lake District. In Statele Unite ale Americii statul Alaska gazduieste anual Maratonul Montan pe distanta de 5 km,diferenta de nivel fiind de 1000m.Originea acestui concurs inedit are ca argument faptul ca la un bar din Seward un parior a mizat pe percurgerea dinstante pana in varful muntelui din apropiere si inapoi in mai putin de o ora.De ziua Americii (4 Iulie),concursul sponsorizat de catre comerciantii locali a fost parcurs in 62 de minute . Este lesne de a descrie bucuria celor prezenti la concurs deorece pariorul a facut cinste tuturor celor care erau la bar. Documentele existente atesta faptul ca din 1915 statul Alaska organizeaza permanent Maratonul Montan,recordul actual fiind de 45 min. In Europa primele concursuri de acest gen apar in Marea Britanie si Italia.In Italia au loc,al inceputul secolului trecut,mai multe concursuri monatane,traseul pana in varful muntelui Colma di Mombarone cu altitudinea de 2400,si rev eneau la locul de plecare,la baza muntelui.

Contruierea organizatiilor nationale Aparitia concursurilor de alergare montana din ce in ce mai numeroase,au starnit interesul alergatorilor de semifond si fond,atrasi de acest gen de concursuri,care au descoperit o disciplina noua,alergarea montana. In anul 1917,in Marea Britanie a fost infiintata Asociatia Atletilor Coboratori (Fel Runners Association-FRA) care aduna in anul 2002 peste 500 de membri.Pentru a evita suprapunerea competitiilor de alergare montana s-a afiliat la Federatia de Atletism al Marii Britanii. In Italia a fost infiintat primul Comitet de Alergare pe Munte a fost in 1968,iar in 1972 apare primul regulament numit Reglementari tehnice pentru Alergarea Monata iar in 1978 este format Comitetul National de Alergari pe Munte care coordoneaza concursurile de alergare montana din nordul Italiei. In Decembrie 1980 Federatia italiana de Atletism (FIDAL) recunoaste alergarea montana ca disciplina atletica,fiind prima federatie de atletism aflata la IAAF,care recunoaste ca disciplina oficiala acest gen de sport.

Construirea Organizatiei Internatioanala de Alergare Montana Datorita faptului ca acest gen de cursuri a luat o amploaree deosebita,in 1984 a luat fiinta International Cometee for Mountain Running,ca prima organizatie international de cros montan (CMR) care devine mai tarziu World Mountain Running Asociation (WMRA). Pentru realizarea unei colaborari eficiente cu IAAF,federatia international de alergare montana a respectat regulile si reglementarile impuse de IAAF. WMRA nu accepta influenta altor organizatii de a transforma concursurile de acest gen in alt tip de concursuri,cu grad ridicat de periculozitate pentru concurenti (FSA) Federatia pentru Sport la Altitudine.

Alergarea Montana-Ramura Atletita Pentru acreditarea ideii ca alergarea montana este ramura atletita la fel cum sunt crosul,marsul,alergarea pe sosea,au fost organizate numeroase seminarii.La Seminarul International din 1990 de la Bardonechia ,cu participarea Presedintelui IAAF,Primo Nebiolo si a Presedintelui FIDAL Gianni Goila precum si a reprezentantilor tarilor unde alergarea montana se practica de mai multi ani,au aprobat pentru prima data in manualul IAAF,o noua proba ,alergarea montana (regula 250.10). In continuare demersurile reprezentantilor tarilor cu traditie in alergarea montana s-au concretizat la Seminarul Mondial din Austria (Insbruk) din 2002,au influentat decizia IAAF din 2003 la Congresul de la Paris care a aprobat schimbarea definitiilot atletice,Competetitiile atletici curpind : alergari,proibe de teren,alergasri pe sasea,mars,cros si alergari pe munte. Motivarea includeri in definitiile regulamentului IAAF a fost alergarea montana este in continua cresterea si dezvoltare,atat in cee ace priveste numarul si valoarea competitorilor dar si calitatea concurentilor.Multe regiuni din lume nu participa la competitiile de atletism dar Alergarea Montana reprezinta o modalitate de a participa la competitiile atletice.