curs agentii de presa

Agenţii de presă.Forme de asociere şi

proprietate

Curs nr. 3asist. dr.

Adrian Hazaparu

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞIDepartamentul de Jurnalism şi Ştiinţe ale ComunicăriiAgenţii de presă, 2011-2012Semestrul I, Anul al III-lea

I.

FORME DE ASOCIERE A AGENŢIILOR DE

PRESĂ

Asociaţii ale jurnalismului de agenţie ABNA-SE (The Association of the Balkan News

Agencies – Southeast Europe);

EANA (The European Alliance of News Agencies);

BSANNA (The Black Sea Association of National News Agencies);

AMAN (Alliance of the Mediterranean News Agencies)

Consorţiul MINDS (Mobile International and News Data Services for 3G)

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei

n The Association of the Balkan News Agencies

n http://www.abnaorg.eu/

http://www.abnaorg.eu/

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei Asociaţia Agenţiilor de ştiri din Balcani şi

Sud-Estul Europei este o organizaţie non-profit înfiinţată în 1995 cu scopul de a institui relaţii de colaborare între agenţiile de presă ale regiunii pe care o viza.

De asemenea, un alt obiectiv declarat al asociaţiei a fost acela de a contribui la stabilirea unui climat de pace*, prietenie, securitate şi colaborare în regiunea balcanică şi sud-est europeană.

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei *ABNA-SE consideră că a jucat un rol

important în menţinerea păcii în cazul crizei militare din Imia din 1995-1996. În punctul culminant al crizei, de pe 31 ianuarie 1996, în contextul în care majoritatea presei anunţa un inevitabil război greco-turc, cele două agenţii de presă greceşti şi agenţia Anadolu a Turciei au ajuns la un acord privind cooperarea în cazul transmiterii ştirilor în noaptea respectivă, oferind informaţie de încredere şi contribuind astfel la menţinerea păcii.

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei Obiectivele ABNA-SE:

Sprijină interesele comune ale membrilor săi;

Facilitează schimbul de informaţii (politică, economică, culturală, sportivă etc.), material foto, audio sau video între agenţiile-membre;

Stabileşte bazele colaborării ABNA-SE cu alte organizaţii regionale sau internaţionale în beneficiul membrilor săi;

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei Obiectivele ABNA-SE:

Efectuează cercetări în sectorul media, organizează conferinţe pe temele dificultăţilor profesiei, asigură co-împărtăşirea de experienţe şi promovează colaborarea între asociaţiile membre.;

Sprijină dezvoltarea jurnaliştilor, specialiştilor în domeniu şi studenţilor prin organizarea de seminarii, consultaţii, conferinţe, training-uri şi oferirea de burse de studiu/ practică.

Asociaţia Agenţiilor din Balcani şi Sud-Estul Europei Membrii:

ANA (Atena), ANADOLU (Ankara), ATA (Tirana), BTA (Sofia), MIA (Skopje), MPA (Thessaloniki), AGERPRES (Bucureşti), SRNA (Banja Luka), TANJUG (Belgrad).

Observatori: FENA (Sarajevo), HINA

(Zagreb), MOLDPRES (Chişinău), STA (Ljubljana).

Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă

n The European Alliance of News Agencies

n http://www.newsalliance.org/

http://www.newsalliance.org/


A fost fondată în 1956 la iniţiativa agenţiilor de presă din Vestul Europei, în colaborare cu agenţia de presă a Turciei (Anadolu Agency) şi cea a Iugoslaviei de atunci (Tanjug). După 1970, au fost invitate să adere şi instituţiile de profil din ţările de dincolo de “Cortina de Fier”. Alianţa formată în 1956 a avut şi un predecesor în Agences Allieés, înfiinţată în 1924 şi activă pînă la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.


EANA are 30 de membri şi funcţionează sub forma unui forum pentru cooperare şi schimbul de informaţii şi experienţe între agenţiile participante.

Principala lor calitate e aceea de furnizori de informaţie de presă, dar şi de fotografie, infografie, precum şi înregistrări audio şi video.

Agenţiile-membre discută şi pe marginea unor teme precum: copyright, tarife practicate, tehnologii, accesul la sursele de informare, calitatea informaţiei etc.

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor din zona Mării Negre

n The Black Sea Association of National News Agencies

n http://bsanna-news.ukrinform.ua/

http://bsanna-news.ukrinform.ua/

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor din zona Mării NegreAsociaţia Agenţiilor de presă dn

zona Mării Negre a fost înfiinţată în anul 2006, în Ucraina. E o organizaţie internaţională non-profit care reuneşte eforturile agenţiilor naţionale de presă din regiune în sensul utilizării eficiente a resurselor de informaţii de care acestea dispun.

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor din zona Mării NegreÎn componenţa BSANNA se regăsesc

următoarele agenţii de presă: AzerTAj (Azerbaijan), ANA (Grecia), Armenpress (Armenia), Anadolu Agency (Turcia), ATA (Albania), BTA (Bulgaria), ITAR-TASS (Rusia), Moldrpres (Moldova), AGERPRES (România), Tanjug (Serbia), MIA (Fosta Republică Iugoslavă Macedonia), HINA (Croatia) şi Ukrinform (Ucraina).

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor din zona Mării NegreAsociaţia promovează prietenia şi

relaţiile amicale între statele vecine, contribuind la valori precum respectul şi încrederea între agenţiile de presă partenere, prin schimbul liber şi egal al informaţiilor şi prin distribuirea lor ulterioară în ţările deservite.

BSANNA încurajează schimbul de conţinut informaţional (text, audio, video) între membrii asociaţiei.

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor mediteraneene

n The Alliance of Mediterranean News Agencies

n http://www.aman-alliance.org/

http://www.aman-alliance.org/

Asociaţia agenţiilor de presă ale ţărilor mediteraneene Înfiinţată în 1991

Relaţii de colaborare între agenţiile de presă ale statelor cu interese în zona Mării Mediterane: Anadolu Ajansi (AA), Agence France Presse (AFP), Agence Mauritanienne d'Information (AMI), Agenzia Nazionale Stampa Associata (ANSA), Algerie Presse Service (APS), Agenzia EFE (EFE), Al Jamahiryah News Agency (JANA), Agencia de Informacao (LUSA), Maghreb Arabe Presse (MAP), Middle East News Agency (MENA), Syrian Arab News Agency (SANA), Tunis Afrique Presse (TAP), Palestinian News Agency (WAFA).

Consorţiul MINDS International

n MINDS - Mobile International and News Data Services for 3G

n http://www.minds-international.com/

http://www.minds-international.com/


Cinci agenţii de presă europene au pus bazele unui consorţiu pentru a crea o nouă generaţie de servicii de informare pentru comunicarea mobilă. Proiectul MINDS (Mobile International and News Data Services for 3G – www.minds-project.net – the next generation of news) a primit finanţare de la Comisia Europeană, prin programul eContent.


Consorţiul e format din dpa (Deutsche Presse-Agentur), în calitate de coordonator, prin intermediul serviciului de informare subsidiar dpa-infocom (Hamburg) şi agenţiile de ştiri din Austria (APA), Olanda (ANP), Elveţia (sda) şi Ungaria (MTI). Parteneri complementari ai proiectului au fost compania de software CoreMedia AG (Hamburg), compania nemţească de IT arvato Systems, Institutul Fraunhofer FOKUS şi Ifra (Darmstadt).


Scopul MINDS era să prezinte servicii inovatoare de informare pentru telefonia mobilă şi să redefinească standardele tehnice şi comerciale. Consorţiul şi-a propus să colaboreze cu media europeană şi cu industria de telecomunicaţii pentru a grăbi intrarea pe piaţă a serviciilor mobile de media.


Proiectul european MINDS s-a dezvoltat ulterior la nivel global, sub numele de MINDS International, fiind creat de 11 agenţii de presă în 2007 şi contînd pe colaborarea a 22 agenţii de ştiri din întreaga lume. Asociaţia îi ajută pe membrii săi să intre pe pieţele internaţionale, încurajînd dezvoltarea şi inovarea serviciilor mobile, online şi digitale. Altfel spus, Minds International este o reţea globală de agenţii de presă care colaborează întru dezvoltarea sectorului de media digitale.


Produsele MINDS Internationals:

Minds Platform dpa Sportslive dpa infoactive elections CTK 3D Infographics

http://www.minds-international.com/cms/minds/attachments/4/7/2/CH0412/CMS1315377350516/minds-platform_print.pdf

http://www.minds-international.com/cms/minds/attachments/5/1/2/CH0412/CMS1315377383772/sportslive_print.pdf



http://www.minds-international.com/cms/minds/attachments/7/1/9/CH0412/CMS1315377185977/infoactive_elections_bleed.pdf







II.

FORME DE PROPRIETATE A AGENŢIILOR DE

PRESĂ

EANA – European Alliance of News AgenciesForme de proprietate în cazul celor 30

de agenţii membre EANA:

11 sînt organizaţii din sectorul public, incluzînd aici şi agenţii cu diferite forme de afiliere la stat

Şase sînt de tipul „société anonyme”Şase sînt companii de tip Joint StockDouă sînt descrise ca fiind cooperativePatru au un statut diferit – fundaţii sau

corporaţii

Forme de proprietate

Organizaţii din sectorul public

Anadolu Ajansi (TURCIA)

CTK, Agenţia Naţională a Cehiei


“Sociétés anonymes” (fr. “societăţi pe acţiuni”)

BELGA News Agency

“Sociétés Anonymes” (SA) sînt societăţi de capitaluri numite astfel întrucît denumirea lor socială nu dezvăluie numele acţionarilor săi. Asociaţii răspund pentru eventuale pierderi înregistrate doar în limita acţiunilor deţinute.


Joint Stock Company (en. “Societate pe acţiuni”)

DEUTSCHE PRESSE AGENTUR

NORSK TELEGRAMBYRA AS

“Joint Stock Company” (JSC) reprezintă un tip de corporaţie sau parteneriat implicînd doi sau mai mulţi reprezentanţi legali, care au o răspundere limitată, direct proporţională cu valoarea banilor investiţi în cadrul companiei.


Agenţii de tip cooperativă

AGENZIA NAZIONALE STAMPA ASSOCIATA

AUSTRIA PRESSE AGENTUR


Alt statut (fundaţii sau corporaţii)

ALGEMEEN NEDERLANDS PRESBUREAU

MAGYAR TAVIRATI IRODA RESZVENYTARSASAG - MTI

Forme de proprietate. Categorii tradiţionale

Agenţii publice (ale statului)

Agenţii private

Agenţii de tip/în cooperativă

Forme de proprietate. Categorii tradiţionale

Clasificările după forma legală trec însă de categoriile tradiţionale. Multe dintre agenţiile considerate cooperative – în funcţie de cît de mult depind de cooperarea a mass-media diferite pentru a-şi asigura surse de ştiri ieftine şi de încredere – sînt descrise legal de altă categorie.

Cele mai multe dintre agenţiile naţionale din Europa au trăsături de „cooperative”, chiar şi atunci cînd implică agenţii guvernamentale în managementul lor.

Agenţiile în cooperativă

Există, în cazul agenţiilor de presă de acest gen, mai multe tipuri:

Cooperare doar între ziareCooperare între asociaţii

jurnalistice şi editori de presăCooperative private, deschise

diverselor parteneriate.

Agenţii în cooperativă

Doar ziare (diferite companii editoare de publicaţii de presă scrisă – ziare)

AGENŢIA NAŢIONALĂ A SUEDIEI


Corporaţie publică ce implică în board asociaţii jurnalistice şi editori de presă (ziare)

Agenţia de Ştiri a Atenei: majoritatea membrilor ei nu sînt numiţi de guvern, deşi agenţia este proprietate a statului. Un alt caz: Cyprus News Agencies


O cooperativă privată, care include deopotrivă interese din sectorul media şi sectorul non-media

BALTIC NEWS SERVICE e organizată în aşa fel încît persoanele fizice pot deţine 12% din acţiuni, Dow Jones Telerate – 15% şi ziarele suedeze – 12%

Avantaje ale asocierii în cooperativă

Agenţia naţională are la dispoziţie toate ştirile locale, furnizate de către participanţii din media ai cooperativei;

Realizarea de economii, mai ales cînd facilităţile unui membru sînt puse la dispoziţia agenţiei naţionale;

O mai bună acoperire naţională;

Avantaje ale asocierii în cooperativă

Participarea în cooperativă a numeroase instituţii media ar trebui în mod cert să faciliteze (dar nu să şi garanteze) imparţialitatea (pentru care alte condiţii ar trebui să fie îndeplinite, incluzînd aici libertatea de expresie, perspective ideologice multiple etc.)

dd

Dezavantaje ale asocierii în cooperativăNepotrivirea intereselor asociaţiilor

cooperativei

O problemă asociată cooperativei se referă la ambivalenţa dintre voinţa proprietarilor de a susţine acţiuni antreprenoriale pentru beneficiile colective ale unei agenţii profitabile şi şi interese particulare ale acestora în reducerea competiţiei existente pe piaţa media naţională.

Dezavantaje ale asocierii în cooperativă

Această ambivalenţă se poate amplifica în cazul acelor agenţii de tip cooperativă care depind, pentru realizarea veniturilor, de piaţa media. Conform unor date făcute publice de către Austria Presse Agentur, în Europa, media acestei dependenţe era, în 1999, de 64%.

OBSERVAŢIE

Dezavantaje ale asocierii în cooperativă

Unele dintre cele mai vechi agenţii-cooperativă sînt şi printre cele mai legate de pieţele media tradiţionale, undele depinzînd în proporţie foarte mare, de 88% (TT din Suedia), 86% (STT/FNB din Finlanda) şi tot peste 85% alte agenţii nordice, cea din Danemarca şi cea din Norvegia. Cele mai puţin dependente de media sînt ANA din Grecia (20%), LUSA (30%) şi EFE (33%).

EXEMPLE ÎN EUROPA

Dezavantaje ale asocierii în cooperativăStudiu de caz 1

În anii ’90, odată cu schimbările de paradigmă apărute pe piaţa media, agenţia norvegiană NTB a început să aibă dificultăţi. Proprietarii cooperativei se întrebau dacă ar mai fi nevoie de NTB în contextul în care Internetul furniza aproape toate informaţiile pe care le furniza şi agenţia, susţinută financiar de asociaţi. Au decis ca pînă la urmă menţină finanţarea, reducîndu-şi tarifele pentru abonamente şi lăsînd agenţia să-şi lanseze noi acţiuni antreprenoriale aducătoare de venituri.

Dezavantaje ale asocierii în cooperativăStudiu de caz 2

ANP, din Olanda, şi-a dat seama că proprietarii săi se comportă mai degrabă ca acţionari, manifestînd o atitudine de bussiness faţă de agenţie. Astfel, pînă în 1998, ANP dezvoltase un nou plan de afaceri, şi-a schimbat managementul, a lansat produse noi pentru noi clienţi etc. Cu alte cuvinte, şi-a schimbat mentalitatea, centrîndu-se pe profit şi nu pe consum, reducînd, în acelaşi timp, şi dependenţa faţă de acţionariat în privinţa veniturilor (de la 50 pînă la 30% la nivelul anului 2003).

Dezavantaje ale asocierii în cooperativă Reprezentare grafică

TTSTT/FNB

RITZAUNTB

EFELUSAANA

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

DEPENDENŢA / INDEPENDENŢA ÎN RAPORT CU PIAŢA MEDIA

Agenţii de presă publice

Agenţiile de presă din Comunitatea Economică Europeană sînt, în majoritate, agenţii de stat, unele reconstituite după perioada comunistă (de exemplu, Agerpres). Problemele lor nu sînt doar politice şi financiare, ci şi culturale şi organizaţionale. (Rantanen, 1998)

Statutul de organizare şi funcţionare al AGERPRES


În cazul agenţiilor de stat, nu e neapărat relaţia dintre instituţia media şi stat atît de dăunătoare, ci mai ales modul în care această relaţie se manifestă. Deşi implicarea guvernamentală poate duce la subminarea credibilităţii, nu întotdeauna credibilitatea e cea vizată, ci faptul că statul dictează, ce anume agenţia de presă aflată în proprietatea sa difuzează, indiferent de valoarea de ştire a informaţiilor.


Gestionarea relaţiei stat – agenţie de presă

Agenţiile de presă publice pot fi proprietatea Statului (fie a Guvernului ori Parlamentului) sau nu. Chiar şi aşa, există întotdeauna o relaţie între stat şi agenţie, relaţie ce poate afecta activitatea jurnalistică în privinţa accesului la surse, în privinţa credibilităţii şi a banilor care vin de la Stat, atît în calitate de client al agenţiei, cît şi în calitate de patron (subvenţii).


NOTA BENE!

Contează foarte mult atît natura acestei relaţii, cît şi atitudinile cu privire la această relaţie, diferite în ţările din Vestul şi Estul Europei şi definite de ceea ce este acceptat din punct de vedere istoric. În privinţa Vestului, tradiţia acceptată este aceea că implicarea statului în agenţia de presă naţională e benignă, rareori ridicînd semne de întrebare.

Agenţii de presă publice. Estul Europei

Studiu de caz 1: Agenţia Cehiei

În cazul CTK, agenţia cehă, aceasta e condusă de un consiliu supervizor care alege preşedintele şi un manager general. Membrii consiliului sînt numiţi de Parlament, şi nu de Guvern. Aveştia nu pot face parte din partide politice şi nu pot avea interese financiare în media. Independenţa financiară este unul dintre principiile constituţionale ale Republicii Cehe. Din acest punct de vedere, agenţia este propriul său stăpîn, iar Statul nu este responsabil pentru datoriilefinanciare ale acesteia.


Studiu de caz 2: Agenţia Naţională a Ungariei

La polul opus, MTI, din Ungaria, este o agenţie (de tipul JSC), serviciu public, deţinută şi controlată de Parlament şi care este, în mod explicit, un vehicul al comunicării pentru Stat sau pentru alte organizaţii şi industrii legate de Stat. Preşedintele Republicii numeşte preşedintele Corporaţiei, care nu poate fi un politician activ sau funcţionar public de grad înalt.


Studiu de caz 3: Agenţia Poloniei

PAP este tot o agenţie de stat. La un seminar din 1999 al EANA, preşedintele său de atunci se referea la avantajele şi dezavantajele acestei forme de proprietate. Aparţinînd Guvernului, agenţia scapă de povara controlului patronilor media. De asemenea, îşi poate vinde produsele direct utilizatorilor, spre deosebire de situaţia agenţiilor-cooperativă, unde clienţii-patroni preferă să-şi protejeze alte produse media pe care le deţin de concurenţa pe care le-ar putea-o crea agenţia.



Agenţia de presă a Poloniei este controlată de o comisie de supraveghere, care este numită de Ministrul de Finanţe, fără ingerinţe în activitatea editorială a agenţiei. Membrii comisiei sînt aleşi pe o perioadă de doi ani, iar cei din management pe o perioadă de trei ani. Agenţia este subvenţionată în proporţie de 18%, iar rata subvenţiei este stabilită de Parlament (creînd astfel posibilitatea deputaţilor de a pune presiuni sau obţine favoruri).



Pe de altă parte, PAP are şi obligaţii faţă de stat. De exemplu, trebuie să difuzeze ştiri şi declaraţii oficiale ale departamentelor guvernamentale, deşi utilizează un canal separat numai pentru aceasta. Creează situri web din partea clienţilor săi instituţionali, printre care şi ministerele. Proprietatea statului s-a redus în 1999 de la 100% la 51%, pentru a evita preluare agenţiei de patroni străini, păstrîndu-şi astfel pachetul majoritar de acţiuni.


Studiu de caz 4. Agenţia de presă a Sloveniei

Controlul Guvernului a crescut de la 66 la 96%, o organizaţie privată controlînd celelalte patru procente. Totuşi, pentru luarea deciziilor este nevoie de consensul celor doi proprietari, această clauză acţionînd ca garant împotriva intruziunii politice în independenţa editorială a agenţiei. Guvernul îşi poate vinde partea, însă organizaţia privată co-proprietară are drept de veto şi poate respinge orice posibil cumpărător dacă nu acesta îi este pe plac.


Studiu de caz 4. Agenţia de presă a Sloveniei

Serviciile agenţiei îi sînt vîndute guvernului în baza unui contract anual. 40% din veniturile agenţiei provin de la clienţi media din Slovenia, iar 60% din vînzări internaţionale, companii slovene sau instituţii guvernamentale. STA controlează 90% din piaţa media slovenă.

Agenţii de presă publice. Vestul EuropeiAgence France-Presse

Cazul AFP este cel mai interesant: depinde de stat în proporţie de peste 40% din venituri dar, cu toate acestea, este credibilă atît pe piaţa media naţională, cît şi pe cea internaţională, considerată drept una dintre agenţiile “globale” de ştiri.

Agenţii de presă publice. Vestul EuropeiAgence France-Presse

Deşi intervenţiile statului nu lipsesc, prin numirea directorilor generali sau chiar prin unele încercări de influenţare a liniei editoriale, AFP s-a salvat întotdeauna prin profesionalism şi hotarîrile luate de manageri şi jurnalişti. În orice caz, în ultimele decenii, depedenţa de stat a scăzut de la 60 la 40%, făcînd agenţia franceză şi mai competitivă pe pieţele internaţionale.

Agenţii de presă publice. Vestul EuropeiEFE: relaţia stat-agenţie e mai puţin benignă

decît în cazul AFP, deşi se resimte şi aici orientarea spre self-management a instituţiei media.

ANA: Deşi nu e din Vestul Europei, la nivelul politicilor manageriale, se aseamănă cu agenţiile occidentale de stat. ANA e deţinută de Guvern, “responsabil” de 75% din venituri. În 1996, a cunoscut o minimizare a dependenţei statale: influenţa editorială a statului e limitată de conisiliul director al agenţiei, format din clienţi şi jurnalişti.

Concluzii

Transformările politice, trecerea de la comunism la post-comunism, de la dictatură la democraţie, au afectat vechile structuri şi filosofii. Este mai ales cazul agenţiilor naţionale asociate, la nivel popular, cu anumite politici sau personalităţi ale unui regim discreditat, sau cu un anume grup etnic ori social a cărui influenţă politică s-a redus considerabil (Cehia, Ungaria, Polonia).

Concluzii

Rămîn semne de întrebare: poate o agenţie de presă naţională să funcţioneze aşa cum trebuie fiind, în acelaşi, timp, instrument de informare guvernamentală şi serviciu media?

Indiferent de forma de proprietate, contează în primul rînd acurateţea informaţiilor oferite în timp real.

Concluzii

Alex Grijelmo, preşedintele Congresului Mondial al Agenţiilor de Presă

Link: http://www.youtube.com/watch?v=vgWKI31-pEc

http://www.youtube.com/watch?v=vgWKI31-pEc

curs agentii de presa

Documents

Transcript of curs agentii de presa