Curs 8 Nn. Cranieni

8/9/2019 Curs 8 Nn. Cranieni

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-nn-cranieni 1/114

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CURSCURSDEDE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI




NERVII CRANIENINERVII CRANIENI

• descrişi şi omologaţi 12 perechi cu numerele caredescrişi şi omologaţi 12 perechi cu numerele carele corespund în ordinea situale corespund în ordinea situaţieiţiei lor topografice înlor topografice însens antero-posteriorsens antero-posterior

• asigură importante funcţii senzitivo-senzoriale,asigură importante funcţii senzitivo-senzoriale,

motorii şi vegetative.motorii şi vegetative.• se împart înse împart în::

•nervi motori: III, IV, VI, XII,nervi motori: III, IV, VI, XII,•nervi micşti: V, VII, IX, X, XInervi micşti: V, VII, IX, X, XI•nervi senzoriali: I, II, VIII.nervi senzoriali: I, II, VIII.

Perechile I, IIPerechile I, II →→ NUNU adevăraţi nervi ci prelungiriadevăraţi nervi ci prelungiriperiferice ale unor tractusuri cerebrale nevraxialeperiferice ale unor tractusuri cerebrale nevraxiale

(lipsa tecii lui Schwann(lipsa tecii lui Schwann;; prezenţaprezenţa dede elemente glialeelemente glialesimilare nevrogliei centrale în componenţa lor).similare nevrogliei centrale în componenţa lor).




FIECFIECAAR R EE NERV :NERV :

- ORIGINEA REALĂ- ORIGINEA REALĂ →→ nucleii acestui nervnucleii acestui nerv dindin parenchimul trunchiului cerebral (exceptparenchimul trunchiului cerebral (exceptieie perechile I şi II)perechile I şi II)

- ORIGINEA APARENTĂ, locul de emergenţă din nevrax- ORIGINEA APARENTĂ, locul de emergenţă din nevrax

- TRUNCHIUL, străbate învelişurile meningiene, iese din- TRUNCHIUL, străbate învelişurile meningiene, iese din

cutia craniană prin găurile de la baza craniului şi secutia craniană prin găurile de la baza craniului şi sedistribuie,distribuie, în raport cu funcţia în raport cu funcţia ,, la organele corespunzătoarela organele corespunzătoare

Nucleii nervilor cranieni sunt legaţi deNucleii nervilor cranieni sunt legaţi dediverse zone ale cortexului cerebral:diverse zone ale cortexului cerebral:

senzitiv senzorialesenzitiv senzorialemotoriimotorii

vegetativevegetative




NERVUL OLFACTIV - INERVUL OLFACTIV - I

STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIE

PRIMUL NEURON - celulele olfactive Schultze ( partea

superioară a mucoasei nazale - pata galbenă cu suprafaţă de 5 cm- împreună cu celulele de susţinere şi celulele bazale).

Celulele olfactive → celule bipolare – aproximativ 100 demilioane – o prelungire periferică, dendritică ce se termină la

suprafaţa mucoasei olfactive prin unul sau mai mulţi ciliimobili ,,perii olfactivi’’. Servesc la recepţionarea şi transmitereaexcitaţiilor olfactive.

Substanţele odorantele sunt absorbite de mucusul, care acoperăcelulele receptoare → difuzează la cili sau ajung ataşate de oproteină de legătură specifică (proteina olfactivă de legătură,secretată de glandele laterale nazale). Această proteină estesolubilă şi leagă o mare varietate de sustante odorante.Acţionează ca un filtru, protejând neuronii olfactivi de expunerela concentraţiile crescute de substanţe odorante.




PRELUNGIREA AXONICĂPRELUNGIREA AXONICĂ, centrală, se grupează cu alţi axoni în, centrală, se grupează cu alţi axoni în20-30 de ramuri, plexiforme şi alcătuieşte nervul olfactiv →20-30 de ramuri, plexiforme şi alcătuieşte nervul olfactiv →

stst

rrăbate lama ciuruită a etmoidului → bulbul olfactiv unde faceăbate lama ciuruită a etmoidului → bulbul olfactiv unde face

sinapsă cusinapsă cu dendriteledendritele neuronilor secundari = celulele mitrale aleneuronilor secundari = celulele mitrale alebulbului olfactiv cbulbului olfactiv cuu semnificaţisemnificaţiee de centrude centru olfactivolfactiv primar.primar.

Axonii neuronilor secundari → tractul olfactiv şi se termină înAxonii neuronilor secundari → tractul olfactiv şi se termină înariile olfactive secundare ale cortexului olfactiv.ariile olfactive secundare ale cortexului olfactiv.

CORTEXUL OLFACTIV ESTE DIVIZAT ÎN CINCI PĂRŢI:CORTEXUL OLFACTIV ESTE DIVIZAT ÎN CINCI PĂRŢI:- nucleul olfactiv anterior, care conectează cei doi bulbi olfactivi- nucleul olfactiv anterior, care conectează cei doi bulbi olfactivi

printr-o porţiune a comisurii anterioareprintr-o porţiune a comisurii anterioare- tuberculul olfactiv- tuberculul olfactiv- cortexul piriform, principala regiune olfactivă discriminativă- cortexul piriform, principala regiune olfactivă discriminativă- complexul amigdalian- complexul amigdalian- cortexul entorinal, care trimite proiecţii către hipocamp.- cortexul entorinal, care trimite proiecţii către hipocamp.




Tuberculul olfactiv şi cortexul piriformTuberculul olfactiv şi cortexul piriform eferenţe în nucleuleferenţe în nucleuldorso-medial talamicdorso-medial talamic cortexul orbito-frontal (regiuneacortexul orbito-frontal (regiuneacare pare a fi implicată în conştientizarea percepţiei mirosului).care pare a fi implicată în conştientizarea percepţiei mirosului).

Complexul amigdalian şi cortexul entorinalComplexul amigdalian şi cortexul entorinal →→ componente alecomponente alesistemului limbicsistemului limbic,, implicate în componentele afective aleimplicate în componentele afective alemirosurilor şi ale memoriei.mirosurilor şi ale memoriei.

Bulbul olfactiv (bulbus olfactorius)Bulbul olfactiv (bulbus olfactorius) == masă de celule nervoase,masă de celule nervoase, dede

formă ovoidalăformă ovoidală,, aşezat în extremitatea anterioară a şanţuluiaşezat în extremitatea anterioară a şanţuluiolfactiv pe faţa orbitară a lobului frontal.olfactiv pe faţa orbitară a lobului frontal.

Faţa inferioară repauzează pe lama ciuruită a etmoidului.Faţa inferioară repauzează pe lama ciuruită a etmoidului.Extremitatea posterioară trimite o prelungire, numităExtremitatea posterioară trimite o prelungire, numită tractul tractul olfactiv (bandeleta) sau pedunculul olfactivolfactiv (bandeleta) sau pedunculul olfactiv, c, cuu traiect antero-traiect antero-

posterior în şanţul olfactiv. Extremitatea posterioară se bifurcă înposterior în şanţul olfactiv. Extremitatea posterioară se bifurcă îndouă bandelete mai mici ce delimitează prin divergenţa lordouă bandelete mai mici ce delimitează prin divergenţa lor spaţiuspaţiuperforat anteriorperforat anterior la nivelul căruia există două proeminenţela nivelul căruia există două proeminenţecenuşii, piramida şi tuberculul olfactiv. Cele două bandeletecenuşii, piramida şi tuberculul olfactiv. Cele două bandeleteconstituie cele douăconstituie cele două strii olfactivestrii olfactive, medială şi laterală., medială şi laterală.




EXAMINAREA MIROSULUIEXAMINAREA MIROSULUI

Examinarea mirosuluiExaminarea mirosului →→ cu ajutorul substanţecu ajutorul substanţelorlor

odorante uleioase sau lichide neiritante: eucalipt, ulei deodorante uleioase sau lichide neiritante: eucalipt, ulei deroze, lămâie, cafea, tutun. Utilizarea substanţelor iritanteroze, lămâie, cafea, tutun. Utilizarea substanţelor iritante→ erori de apreciere prin excitarea concomitentă a→ erori de apreciere prin excitarea concomitentă afibrelor trigemenului.fibrelor trigemenului.

OlfactometriaOlfactometria

, apreciază olfacţia prin definirea a doi, apreciază olfacţia prin definirea a doi

parametri:parametri:• pragul olfactivpragul olfactiv – corespunde celei mai mici cantităţii de – corespunde celei mai mici cantităţii desubstanţă percepută de pacientsubstanţă percepută de pacient• discriminarea olfactivădiscriminarea olfactivă – se referă la timpul necesar – se referă la timpul necesar

atingerii pragului de diferenţiere pentru o anumităatingerii pragului de diferenţiere pentru o anumităcantitate odorovectoare.cantitate odorovectoare.

Olfactometria clinică evidenţiazăOlfactometria clinică evidenţiază deficite:deficite:- cantitativecantitative – anosmie, hiposmie, hiperosmie – anosmie, hiposmie, hiperosmie-

calitativecalitative – parosmiile. – parosmiile.




MANIFESTĂRI PATOLOGICEMANIFESTĂRI PATOLOGICE

ANOSMIAANOSMIA - pierderea simţului olfactiv determinată de lezare- pierderea simţului olfactiv determinată de lezareaanervului sau căilor olfactive în:nervului sau căilor olfactive în:

•procese expansive ale etajului anterior cranian: meningioameprocese expansive ale etajului anterior cranian: meningioameolfactive, meningioame ale aripii mici a sfenoiduluiolfactive, meningioame ale aripii mici a sfenoidului• tumorii orbito-frontaletumorii orbito-frontale• meningite bazalemeningite bazale• atrofia tabetică a nervilor olfactiviatrofia tabetică a nervilor olfactivi•

fracturi de bază de craniu, mai ales la nivelul lamei ciuruite afracturi de bază de craniu, mai ales la nivelul lamei ciuruite aetmoiduluietmoidului • intoxicaţii exogene : cocainomanie, tabagism, alcoolismintoxicaţii exogene : cocainomanie, tabagism, alcoolism• cauze locale – otorinologice: obstrucţii nazale, polipi, coriză,cauze locale – otorinologice: obstrucţii nazale, polipi, coriză,rinită cronică alergicărinită cronică alergică,, sinuzite.sinuzite.

HIPOSMIAHIPOSMIA -- diminuarea simţului olfactiv, având drept cauze:diminuarea simţului olfactiv, având drept cauze:• didiaabetul zaharat,betul zaharat,• nevrozele,nevrozele,• adenoamele hipofizare,adenoamele hipofizare,• sindromul de HICsindromul de HIC




MANIFESTĂRI PATOLOGICEMANIFESTĂRI PATOLOGICE

HIPEROSMIAHIPEROSMIA -- creşterea sensibilităţii olfactivecreşterea sensibilităţii olfactive.. PProvocată de stărirovocată de stărialergice, viroze ale căilor respiratorii, migrenă, hipertiroidism.alergice, viroze ale căilor respiratorii, migrenă, hipertiroidism.

PAROSMIA - pervertirePAROSMIA - pervertire în recunoaşterea excitanţilor olfactivi. în recunoaşterea excitanţilor olfactivi.Bolnavul confundă un miros plăcut cu unul neplăcut.Bolnavul confundă un miros plăcut cu unul neplăcut.

CACOSMIACACOSMIA -- percepţia tuturor excitanţilor olfactivi ca mirosuripercepţia tuturor excitanţilor olfactivi ca mirosuri

neplăcute.neplăcute.

HALUCINAŢIILE OLFACTIVEHALUCINAŢIILE OLFACTIVE – origine corticală. – origine corticală.SSenzaţii neplăcute diverse.enzaţii neplăcute diverse. ÎÎntâlnite în bolii psihice: schizofrenie,ntâlnite în bolii psihice: schizofrenie,paranoia, psihoze alcoolice.paranoia, psihoze alcoolice.

Halucinaţiile olfactive pot fi simptome în crizele epileptice uncinate.Halucinaţiile olfactive pot fi simptome în crizele epileptice uncinate.HalucinaţiileHalucinaţiile == percepţii foarte nete dar fără obiect, care survinpercepţii foarte nete dar fără obiect, care survinbruscbrusc,, durează câteva secunde.durează câteva secunde.UneoriUneori sunt persistente, cvasipermanente.sunt persistente, cvasipermanente.




NERVUL OPTIC – IINERVUL OPTIC – II

CALEA OPTICĂ PREZINTĂ TREICALEA OPTICĂ PREZINTĂ TREI SSEEGMGMEENTENTE::

1.1. RECEPŢIERECEPŢIE

2.2. TRANSMISIETRANSMISIE

3.3. PERCEPŢIEPERCEPŢIE

FIECĂRUI NIVELFIECĂRUI NIVEL ÎI CORESPUNDEÎI CORESPUNDE UNUN NEURON.NEURON.




PRIMUL NEURONPRIMUL NEURON reprezentat de celulele bipolare dinreprezentat de celulele bipolare dinstratul al şaselea al retinei.stratul al şaselea al retinei.

Dendritele sunt în legătură cu celulele senzoriale cu conuri şiDendritele sunt în legătură cu celulele senzoriale cu conuri şibastonaşe din statul doi.bastonaşe din statul doi.

ConurileConurile → elemente receptoare pentru culorii şi vedere→ elemente receptoare pentru culorii şi vederediscriminativă.discriminativă. LLocalizate cu predilecţie în regiuneaocalizate cu predilecţie în regiuneacentrală, maculară.centrală, maculară. PPrag de excitabilitate crescut,rag de excitabilitate crescut,necesitând pentru funcţionare o bună iluminare.necesitând pentru funcţionare o bună iluminare.

BastonaşeleBastonaşele → elemente receptoare pentru diferenţele→ elemente receptoare pentru diferenţeleluminoaseluminoase.. PPrag de excitabilitate scăzut şi funcţionează larag de excitabilitate scăzut şi funcţionează lalumină crepusculară. Sunt dispuse pe întreaga retină.lumină crepusculară. Sunt dispuse pe întreaga retină.




AL DOILEA NEURONAL DOILEA NEURON →→ celula multipolară din stratul opt.celula multipolară din stratul opt.Axonii converg spre papila optică şi părăsesc globul ocularAxonii converg spre papila optică şi părăsesc globul ocularprin polul posterior, formeazăprin polul posterior, formează nervul opticnervul optic →→ gauragaura

optică → endocranioptică → endocraniuu..Nervii optici se reunesc pe linia mediană înaintea hipofizeiNervii optici se reunesc pe linia mediană înaintea hipofizei =>=>

chiasma opticăchiasma optică..

Fibrele nazalFibrele nazalee aalele retinei se încrucişează, pe când fibreleretinei se încrucişează, pe când fibreletemporaltemporalee îşi continuă traiectul omolateral. îşi continuă traiectul omolateral.

Bandeletele opticeBandeletele optice pornesc de la chiasma optică, înconjurăpornesc de la chiasma optică, înconjurăpedunculii cerebrali şi fac sinapsă înpedunculii cerebrali şi fac sinapsă în ganglionul geniculatganglionul geniculat

lateral.lateral.O mică parte din fibre nu fac sinapsă şi îşi continuă drumul,O mică parte din fibre nu fac sinapsă şi îşi continuă drumul,

sprespre regiunea pretectalăregiunea pretectală formând calea aferentă aformând calea aferentă areflexelor pupilare.reflexelor pupilare.




AL TREILEA NEURONAL TREILEA NEURON -- în ganglionul geniculat lateral. în ganglionul geniculat lateral.

Axonii → scoarţa cerebralăAxonii → scoarţa cerebrală =>=> radiaţiile optice Gratioletradiaţiile optice Gratiolet. Partea. Parteasuperioară a acestui fasciculsuperioară a acestui fascicul areare fibre din hemiretinelefibre din hemiretinelesuperioare pătrunde în profunzimea lobului parietal, iarsuperioare pătrunde în profunzimea lobului parietal, iarpartea inferioară cu fibre din hemiretinele inferioare pătrundepartea inferioară cu fibre din hemiretinele inferioare pătrunde în profunzimea lobului temporal în profunzimea lobului temporal,, înconjură pe partea laterală înconjură pe partea lateralăcornul sfenoidal al ventriculucornul sfenoidal al ventricululului lateral.i lateral.

Fibrele → lobul occipital pe buzele şi fundul scizurii calcarine,Fibrele → lobul occipital pe buzele şi fundul scizurii calcarine,la nivelul ariei 17 Brodmann (aria striată).la nivelul ariei 17 Brodmann (aria striată).

Aria 17 este înconjurată de aria 18 parastriată şi de aria 19Aria 17 este înconjurată de aria 18 parastriată şi de aria 19peristriată.peristriată. Aria 18 şi 19 constituie cortexul vizual asociativ.Aria 18 şi 19 constituie cortexul vizual asociativ.

Aria 17 intervine în vederea focală şi percepţia formelor iarAria 17 intervine în vederea focală şi percepţia formelor iarariile 18 şi 19 intervin în percepţia mişcării şi vedereaariile 18 şi 19 intervin în percepţia mişcării şi vedereapanoramică.panoramică.




http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/ERP_-_optic_cabling.jpg




La nivelulLa nivelul ganglionului geniculat externganglionului geniculat extern,, fasciculului Gratiolet şifasciculului Gratiolet şiscizurii calcarine fibrele optice păstrează între ele raporturiscizurii calcarine fibrele optice păstrează între ele raporturi

spaţiale similare celor din retină şi bandeletele optice.spaţiale similare celor din retină şi bandeletele optice.AstfelAstfel,, pe buza superioară a scizurii vin fibrele din cadranelepe buza superioară a scizurii vin fibrele din cadranele

superioare ale retinei, iar pe buza inferioară din cadranelesuperioare ale retinei, iar pe buza inferioară din cadraneleinferioare.inferioare.

Ganglionul geniculat extern, aparţine de talamus şi este format dinGanglionul geniculat extern, aparţine de talamus şi este format dinşase straturi de celuleşase straturi de celule.. LLa nivelul straturilor 2, 3, 5, vin fibrelea nivelul straturilor 2, 3, 5, vin fibrelenervului optic homolateral iar la nivelul straturilor 1, 4, 6, fibrenervului optic homolateral iar la nivelul straturilor 1, 4, 6, fibrehetheteerolaterale.rolaterale.

La nivelul radiaţiilor optice fibrele care provin din cadraneleLa nivelul radiaţiilor optice fibrele care provin din cadranele

superioare ale retinei merg în profunzimea lobului parietal iarsuperioare ale retinei merg în profunzimea lobului parietal iarfibrele din cadranele inferioare merg prin profunzimea lobuluifibrele din cadranele inferioare merg prin profunzimea lobuluitemporal întemporal în afara cornului temporal al ventriculului lateral.afara cornului temporal al ventriculului lateral.




EXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA FUNCŢIEI VIZUALEEXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA FUNCŢIEI VIZUALE




Acuitatea vizuală Acuitatea vizuală – AV – AV == capacitatea de a percepe şi de acapacitatea de a percepe şi de adiferenţia forma, mişcarea şi culoarea obiectelor.diferenţia forma, mişcarea şi culoarea obiectelor.

AV normală presupune recunoaşterea semnelor graficeAV normală presupune recunoaşterea semnelor graficegroase de 1groase de 1,,4 mm de la o distanţă de 5 m.4 mm de la o distanţă de 5 m.

Acuitatea vizuală →Acuitatea vizuală → tablouri vizuale,tablouri vizuale, optotipul Sneller optotipul Sneller , →, →şiruri de litere de diferite mărimi, în dreptul cărora esteşiruri de litere de diferite mărimi, în dreptul cărora esteindicată distanţa de la care un ochi normal le poateindicată distanţa de la care un ochi normal le poatediferenţia.diferenţia.

AV normală este egală cu 1. Ea se exprimă printr-o fracţieAV normală este egală cu 1. Ea se exprimă printr-o fracţie::- numărătorulnumărătorul -- distanţa de la care ochiul examinat adistanţa de la care ochiul examinat adeosebit literadeosebit litera- numitorulnumitorul -- distanţa maximă la care se face citirea cudistanţa maximă la care se face citirea cuochiul normal (ochiul normal (emetropemetrop).).

EXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA FUNCŢIEI VIZUALEEXAMENUL ŞI SEMIOLOGIA FUNCŢIEI VIZUALE• examenul acuităţii vizualeexamenul acuităţii vizuale• examenul fundului de ochi.examenul fundului de ochi.• examenul câmpul vizualexamenul câmpul vizual




EXAMENUL NEUROLOGIC - probe simple, aproximative:• cititul unui text tipărit de la 0,5 m = AV normală.• recunoaşterea degetelor de la 5m = AV 1/10, de la 1m =

AV 1/50, de la 0,5 = AV 1/100.• limita inferioară se consideră când pacientul nu percepe

mişcările mâinii de la 25 cm. În acest caz se notează dacădeosebeşte lumina de întuneric. Când deosebirea nu esteposibilă AV = 0.

Scăderea marcată a AV - ambliopiePierderea vederii - amauroză sau cecitate

Cauze ale scăderii AV sunt:

• leziuni ale polului anterior al globului ocular• leziuni ale retinei• leziuni ale nervului sau căii optice centrale.




Interes pentru diagnosticul neurologicprezintă următoarele afecţiuni:

• boli ale retinei: angiopatii retiniene (ATS, DZ,HTA), corioretinite inflamatorii, degenerescenţepigmentare primitive (hemelaropie cu păstrareavederii centrale) şi idioţenia amaurotică,tromboza arterei centrale a retinei, tromboflebitavenei centrale a retinei.leziuni ale nervului optic : intoxicaţii nicotino-

alcoolice, intoxicaţii cu arsenic pentavalent,intoxicaţie cu chinină, scleroza multiplă, tabes,

tumorii ale etajului anterior cranian, tumoriihipofizare, fracturi de bază de craniu cuinteresarea canalului optic, bolii degenerativeeredo-familiale dintre care – atrofia opticăereditară Leber, eredoataxia Pierre-Marie, boala

Marinescu-Sjogren.




AV, scăzută în timpul zilei = nictalopieAV, scăzută în timpul zilei = nictalopie,, esteestef f rrecvent asociată cu scotom central pentecvent asociată cu scotom central pentrru verde şiu verde şiroşu.roşu.

SScăzută în amurgcăzută în amurg == hemeralopiehemeralopie,, esteesteasociată cu retinită pigmentară congenitală şiasociată cu retinită pigmentară congenitală şi îngustarea concentrică a câmpului vizual. îngustarea concentrică a câmpului vizual.

Ambele pot fi determinate de: nevrite opticeAmbele pot fi determinate de: nevrite opticeretrobulbare, intoxicaţii cronice cu alcool sauretrobulbare, intoxicaţii cronice cu alcool saunicotină, avitaminoză A.nicotină, avitaminoză A.

Cecitatea corticalăCecitatea corticală = af = af ecţiune rară,ecţiune rară,provocată de leziuni bilaterale ale lobului occipitalprovocată de leziuni bilaterale ale lobului occipitalaria 17 sau a fasciculelor Gratiolet.aria 17 sau a fasciculelor Gratiolet.DIAGNOSTICUL DIFERENŢIALDIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL ::

-- cecitatea perifericăcecitatea periferică -- aspect normal al fundului deaspect normal al fundului deochiochi,, -- cecitatea centralacecitatea centrala -- păstrarea reflexului pupilar lapăstrarea reflexului pupilar lalumină şi anosognozie vizualălumină şi anosognozie vizuală-- hemianopsia dublăhemianopsia dublă, e posibilă, e posibilă numainumai vedereavederea

maculară.maculară.

Leziuni fLeziuni faaţţaa externa lob occipital aria 18 19externa lob occipital aria 18 19 =>=> agnozii

agnozii




Leziuni f Leziuni f aaţţaa externa lob occipital aria 18, 19,externa lob occipital aria 18, 19, >> agnoziiagnoziivizualevizuale (v(vederea păstratăederea păstrată,, bolnavul nu recunoaşte obiectelebolnavul nu recunoaşte obiectele,,nunu înţelege semnificaţia lor. înţelege semnificaţia lor.

AV pentru culori se explorează prin recunoaşterea unor bileAV pentru culori se explorează prin recunoaşterea unor bile

sau cartonaşe colorate. Tulburarea acestei funcţii =sau cartonaşe colorate. Tulburarea acestei funcţii =discromatopsiediscromatopsie. Discromatopsia frecvent este congenitală.. Discromatopsia frecvent este congenitală.

Varietatea cea mai comună esteVarietatea cea mai comună este daltonismuldaltonismul, constă în cecitate, constă în cecitatepentru culoarea roşie şi verde.pentru culoarea roşie şi verde.

Disociaţia cromatică între alb şi culori permite depistareaDisociaţia cromatică între alb şi culori permite depistareaunor sindroame incipiente ale căilor optice.unor sindroame incipiente ale căilor optice.

Un deficit hemianopsic sau în cadran la culorile roşie şiUn deficit hemianopsic sau în cadran la culorile roşie şiverde cu acuitate vizuală pentru culoarea albă intactăverde cu acuitate vizuală pentru culoarea albă intactăpresupune lezare chiasmatică sau a căilor retrochiasmatice.presupune lezare chiasmatică sau a căilor retrochiasmatice.

Leziunile retiniene pot provoca deficit pentru culorileLeziunile retiniene pot provoca deficit pentru culorilegalben şi albastru.galben şi albastru.




CÂMPUL VIZUALCÂMPUL VIZUAL (CV)(CV) i l lţi l l




CÂMPUL VIZUALCÂMPUL VIZUAL (CV)(CV) -- spaţiul pe care-l percepe unspaţiul pe care-l percepe unglob ocular menţinut în poziţie fixă.glob ocular menţinut în poziţie fixă.

Poate fi subdivizat prin două linii perpendiculare înPoate fi subdivizat prin două linii perpendiculare înpatru cadrane:patru cadrane:•două temporale – superior şi inferior – percepute dedouă temporale – superior şi inferior – percepute dehemiretina internă (nazală)hemiretina internă (nazală)•două nazale – superior şi inferior – percepute dedouă nazale – superior şi inferior – percepute dehemiretina externă (temporală).hemiretina externă (temporală).

Câmpul vizual se determină cu campimetruluiCâmpul vizual se determină cu campimetrului;; esteesteformat dintr-o hemisferă metalică gradată la 180format dintr-o hemisferă metalică gradată la 18000 pe carepe carebaleazbalează un spot luminos (alb, roşu, verde).ă un spot luminos (alb, roşu, verde).

Câmpul vizual se măsoară în cel puţin patru axe, iarCâmpul vizual se măsoară în cel puţin patru axe, iarpunctele obţinute sunt unite printr-o linie; traducereapunctele obţinute sunt unite printr-o linie; traducerea

grafică este o suprafaţă poligonală = izopter.grafică este o suprafaţă poligonală = izopter.Normal, CV, în sectorul temporal peste 90Normal, CV, în sectorul temporal peste 9000,,

în sectorul inferior 65 în sectorul inferior 6500, în sectorul nazal 60, în sectorul nazal 6000 şi în sectorulşi în sectorulfrontal 55frontal 5500..




La examenul neurologic, CV se determinăaşezând bolnavul cu privirea fixă spre faţaexaminatorului şi plimbând două degete însens orizontal şi vertical dinafară spreinteriorul câmpului vizual.

La bolnavii necooperanţi, tulburările de CVse pot stabili prin declanşarea reflexul de

clipire (de apărare).




PATOLOGIA CV se manifestă clinic prin:




PATOLOGIA CV se manifestă clinic prin:- scotoame – pete oarbe în CV. Pot fi localizate central sau

periferic. Scotomul central, traduce o leziune în maculă sau înfibrele papilomaculare ale nervului optic printr-un:

* proces de nevrită retrobulbară de diferite etiologii, sclerozămultiplă, intoxicaţii alcoolo-tabagice* printr-o compresiune intraorbitară sau intracraniană dată

de tumori orbitare, gliom, meningiom de nerv optic,meningiom olfactiv, meningiom de aripă mică a sfenoidului.

Scotomul periferic, îmbracă frecvent forme bilaterale. Înlipsa leziunilor retiniene au semnificaţie asemănătoarehemianopsiilor.- îngustarea concentrică a CV se manifestă prin dimensiuni

variate luând forma unui deficit periferic care poate fi:* regulat, care traduce o leziune retiniană, glaucom, isterie.* neregulat, expresia unei duble hemianopsii, se întâlneşte în

atrofia optică retrobulbară. În formele avansate, CV, esteredus la regiunea maculară rezultând vedere tubulară “ca prinlunetă”.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/df/CentralScotoma.jpg




-- HEMIANOPSIILEHEMIANOPSIILE -- pierderea unei jumătăţi dinpierderea unei jumătăţi dinâ l i l t fi hi A ifi ţi dâ l i l t fi hi A ifi ţi d

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/ScintillatingScotoma3.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/27/ConstrictedField.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/df/CentralScotoma.jpg




HEMIANOPSIILEHEMIANOPSIILE pierderea unei jumătăţi dinpierderea unei jumătăţi dincâmpul vizual pentru fiecare ochi. Are semnificaţia decâmpul vizual pentru fiecare ochi. Are semnificaţia dealterare a căilor optice de la chiasmă la cortexul cerebral.alterare a căilor optice de la chiasmă la cortexul cerebral.

DDouă categorii:ouă categorii:** hemianopsie heteronimăhemianopsie heteronimă -- forme:forme:

- bitemporală, apare în leziunile medi- bitemporală, apare în leziunile mediaane alene alechiasmei optice determinate de: tumori hipofizare,chiasmei optice determinate de: tumori hipofizare,craniofaringioame, meningioame de tubercul selar.craniofaringioame, meningioame de tubercul selar.

- binazală, apare în leziunile bilaterale a părţilor- binazală, apare în leziunile bilaterale a părţilorlaterale ale chiasmei optice determinate de: sclerozalaterale ale chiasmei optice determinate de: scleroza

carotidelor, tumori ale ventriculului III, arahnoiditecarotidelor, tumori ale ventriculului III, arahnoiditeoptochiasmatice.optochiasmatice.- orizontală, de altitudine, când interesează- orizontală, de altitudine, când interesează

jumătatea superioară a câmpului vizual şi survine în jumătatea superioară a câmpului vizual şi survine încompresiunile părţii inferioare ale chiasmei prin:compresiunile părţii inferioare ale chiasmei prin:oxicefalie, tumorii hipofizare, arahnoidite, ectaziaoxicefalie, tumorii hipofizare, arahnoidite, ectaziacarotidelor interne. Pierderea jumătăţii inferioare a CVcarotidelor interne. Pierderea jumătăţii inferioare a CVsurvine în procese tumorale supraselare sau în leziunisurvine în procese tumorale supraselare sau în leziunisimetrice ale cortexului vizual.simetrice ale cortexului vizual.** hemianopsia omonimăhemianopsia omonimă -- pierderea vederii în jumătateapierderea vederii în jumătatea

laterală dreaptă sau stângă pentru ambii ochi.laterală dreaptă sau stângă pentru ambii ochi. Pe pPe parteaartea

opusă leziunii.opusă leziunii. ÎÎn leziunin leziunilele căilor optice înapoia chiasmei.căilor optice înapoia chiasmei.




DIAGNOSTICUL DIFERENŢIALDIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL între o leziune situată laîntre o leziune situată la




DIAGNOSTICUL DIFERENŢIALDIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL între o leziune situată la între o leziune situată lanivelul bandeletei optice de una pe radiaţiile Gratiolet saunivelul bandeletei optice de una pe radiaţiile Gratiolet saucorticală se face prin evidenţierea în primul caz:corticală se face prin evidenţierea în primul caz:

• decolare papilară,decolare papilară,• tulburări atât a vederii maculare cât şi periferice,tulburări atât a vederii maculare cât şi periferice,• abolirea ref abolirea ref llexului fotomotor în jumătatea oarbăexului fotomotor în jumătatea oarbăa retinei = reflexul hemianopsic Wernicke.a retinei = reflexul hemianopsic Wernicke.

MAI RAR MAI RAR întâlnite sunt următoarele aspecte : întâlnite sunt următoarele aspecte :

•

hemianopsia în cadranhemianopsia în cadran -- amputarea unei pătrimi de câmpamputarea unei pătrimi de câmpvizual pentru fiecare ochi (superior sau inferior, temporalăvizual pentru fiecare ochi (superior sau inferior, temporalăsau nazală). Ea este determinată de leziuni parţiale alesau nazală). Ea este determinată de leziuni parţiale alefibrelor căilor optice situate înapoia chiasmei optice.fibrelor căilor optice situate înapoia chiasmei optice.

Leziunea buzei superioare calcarineLeziunea buzei superioare calcarine =>=> hemianopsiei înhemianopsiei încadranul inferior.cadranul inferior.

Distrugerea fibrelor laterale ale fasciculului Gratiolet înDistrugerea fibrelor laterale ale fasciculului Gratiolet înregiunea anterioară a lobului temporalregiunea anterioară a lobului temporal =>=> hemianopsie înhemianopsie încadranul superior.cadranul superior.

• dubla hemianopsiedubla hemianopsie -- manifestarea în care o hemianopsiemanifestarea în care o hemianopsieomonimă se completează cu un nou deficit hemianopsic.omonimă se completează cu un nou deficit hemianopsic.

Vederea maculară este păstrată.Vederea maculară este păstrată.




EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI,EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI,

(FO(FO -- examinareexaminaretă î l i E l ft l ltă î l i E l ft l l




,, ((curentă în neurologie. Examenul → cu oftalmoscopul.curentă în neurologie. Examenul → cu oftalmoscopul.NormalNormal,, fundul de ochifundul de ochi prezintă următoarele aspecte:prezintă următoarele aspecte:

- papila nervului optic – formă de disc plan uşor ovalar,- papila nervului optic – formă de disc plan uşor ovalar,culoare rozculoare roz - gălbuie, margini net delimitate de restul- gălbuie, margini net delimitate de restulretinei, marginea temporală mai bine delimitată. În centruretinei, marginea temporală mai bine delimitată. În centruexistă o mică înfundare, decolorată = excavaţia fiziologică.există o mică înfundare, decolorată = excavaţia fiziologică.

- vasele sanguine: arterele pornesc din artera centrală a- vasele sanguine: arterele pornesc din artera centrală aretineiretinei ((ram din aram din a.. oftalmicăoftalmică)),, sunt colorate în roşu-deschissunt colorate în roşu-deschiscu contur net. Venele o dată şi jumătate mai largi decâtcu contur net. Venele o dată şi jumătate mai largi decâtarterele, au trarterele, au traaiect sinuos, coloraţie roşie-mată, închisă.iect sinuos, coloraţie roşie-mată, închisă.

- macula lutea (pata galbenă)- macula lutea (pata galbenă) - r- regiune ovalară aparentegiune ovalară aparentavasculară, lateral faţă de papilă. Are culoare roşie mată,avasculară, lateral faţă de papilă. Are culoare roşie mată,mai închisă decât restul retinei. Culoarea adevăratămai închisă decât restul retinei. Culoarea adevăratăgalbenă este marcată de fundalul roşu al membraneigalbenă este marcată de fundalul roşu al membraneivasculare.vasculare.




MODIFIC RILE PATOLOGICE ALE FUNDULUI DE OCHIMODIFIC RILE PATOLOGICE ALE FUNDULUI DE OCHI1.1. NEVRITA OPTICĂNEVRITA OPTICĂ -- inflamaţia nervului optic.inflamaţia nervului optic.




1.1. NEVRITA OPTICĂNEVRITA OPTICĂ inflamaţia nervului optic.inflamaţia nervului optic.a.a. papilita (nevrita optică primarpapilita (nevrita optică primar --expresia directă a nevritei optice:expresia directă a nevritei optice:

** papilă roşie,hiperemică,papilă roşie,hiperemică,cucu striaţii vasculare fine, margini ştersestriaţii vasculare fine, margini şterse* venele congestive, dilatate, turgescente* venele congestive, dilatate, turgescente* arterele puţin modificate* arterele puţin modificate

* edemul* edemul ((papilpapilaa şi o regiune întinsă retinianăşi o regiune întinsă retiniană))** hemoragii perivenoase sau exudate peripapilarehemoragii perivenoase sau exudate peripapilare* AV – scăzută sau chiar cecitate.* AV – scăzută sau chiar cecitate.** ddureri în special la mişcările globului ocular.ureri în special la mişcările globului ocular.

b.b. nevrita retrobulbară (nevrita axialănevrita retrobulbară (nevrita axială)) -- procese inflamatorii înprocese inflamatorii înregiunea retrobulbară.regiunea retrobulbară. CCu precădere fibrele centrale (axiale)u precădere fibrele centrale (axiale)

papilomaculare.papilomaculare. AAlterarea vederii centrale şi absenţalterarea vederii centrale şi absenţamodificărilor FO. Rarmodificărilor FO. Rar -- congestie uşoară, cu ştergerea fină acongestie uşoară, cu ştergerea fină amarginilor.marginilor. Tardiv -Tardiv - decolare papilară în sectorul temporal.decolare papilară în sectorul temporal.FFrecvent în scleroza multiplă. Forme clinice:recvent în scleroza multiplă. Forme clinice:** acută: debut unilateral, scădere accentuată a AV, poateacută: debut unilateral, scădere accentuată a AV, poateretroceda complet sau cu persistenţa unui scotom central.retroceda complet sau cu persistenţa unui scotom central.

**

cronică: bilaterală, prezintă deficit vizual central. Rar existăcronică: bilaterală, prezintă deficit vizual central. Rar există

scotoame periferice sau îngustare concentrică a CV.scotoame periferice sau îngustare concentrică a CV.ETIOLOGIEETIOLOGIE ::1.1. intoxicaţii acute cu alcool metilic şi cronice alcoolo-tabaintoxicaţii acute cu alcool metilic şi cronice alcoolo-tabaggice, cuice, cu

arsenic pentavalent, plumb, chininăarsenic pentavalent, plumb, chinină2.2. infecţii: encefalite virotice primare sau secundare, meningite,infecţii: encefalite virotice primare sau secundare, meningite,

oftalmoneuromielita(boalaDevic),leucoencefalităperiaxialăoftalmoneuromielita(boalaDevic),leucoencefalităperiaxialădifuzădifuză

2. STAZA PAPILAR 2. STAZA PAPILAR -- caractere:caractere:• papila uşor congestivă mărită de volum proemină în corpulpapila uşor congestivă, mărită de volum, proemină în corpul




papila uşor congestivă, mărită de volum, proemină în corpulpapila uşor congestivă, mărită de volum, proemină în corpulvitros cuvitros cu margini şterse, înecate în edem.margini şterse, înecate în edem.• venele dilatate, turgescentevenele dilatate, turgescente• artere îngustate, spasticeartere îngustate, spastice•

conturul vaselor dispare pe alocuri în profunzimea edemuluiconturul vaselor dispare pe alocuri în profunzimea edemului• se asociază hemoragii peripapilare (stază papilară floridă)se asociază hemoragii peripapilare (stază papilară floridă)• AV rămâne mult timp intactă (diagnosticul diferenţial cuAV rămâne mult timp intactă (diagnosticul diferenţial cupapilita – AV diminuată)papilita – AV diminuată)• este expresia directă a hipertensiunii intracraniene, apărândeste expresia directă a hipertensiunii intracraniene, apărând în orice proces expansiv intracranian: tumori, abcese în orice proces expansiv intracranian: tumori, abcese

tuberculoame, edem cerebral, anevrisme, hematoame,tuberculoame, edem cerebral, anevrisme, hematoame,encefalite pseudotumorale, tromboflebite cerebrale.encefalite pseudotumorale, tromboflebite cerebrale.Când procesul compresiv asupra nervului opticCând procesul compresiv asupra nervului optic

împiedică apariţia edemului papilar împiedică apariţia edemului papilar =>=> sindrom Foster-sindrom Foster-Kenedy tradus prin:Kenedy tradus prin:• atrofie optică de partea leziunii (comprimare directă aatrofie optică de partea leziunii (comprimare directă a

nervului optic)nervului optic)• stază papilară de partea opusă (expresie a hipertensiuniistază papilară de partea opusă (expresie a hipertensiuniicraniene)craniene);; este caracteristic în meningioamele treimii interne aeste caracteristic în meningioamele treimii interne aaripii sfenoidale, meningioame de şanţ olfactiv, rar în tumorilearipii sfenoidale, meningioame de şanţ olfactiv, rar în tumorilefrontale.frontale.Staza papilara=Staza papilara=contraindicaţiecontraindicaţie absolutăabsolută pentrupentru puncţiapuncţia

lombară,→prezintă risc de angajare a amigdalelor cerebeloaselombară,→prezintă risc de angajare a amigdalelor cerebeloase

3. ATROFIA OPTICĂ se caracterizează prin:




- decolare papilară accentuată,- scăderea AV. Nu există paralelism între cele două elemente.- se prezintă sub două forme: primitivă şi secundară.

Atrofia optică primitivă:* papilă albă, cretacee, margini net conturate, lama ciuruitădin centrul papilei net vizibilă.* se întâlneşte în tabesul parenchimatos, traumatisme careinteresează nervul optic sau căile optice înaintea ganglionuluigeniculat extern, tumori de nerv optic, chiasmă, bandeletă

optică, compresiuni ale nervului şi căii optice pregeniculate,nevrită retrobulbară, intoxicaţii, boli degenerative – atrofieoptică ereditară, eredoataxia Pierre-Marie, idioţenieamaurotică.

Atrofia optică secundară:

* papilă alb-cenuşie, margini striate sau şterse* excavaţia fiziologică acoperită de exudate de ţesut conjunctiv,fibros* este secundară unui proces edematos sau inflamator anervului optic* după nevrite optice acute (papilite) şi în stadiul avansat alstazei papilare.

4. RETINOPATIILE4. RETINOPATIILE - d- determinate de afecţiuni vasculare şi bolieterminate de afecţiuni vasculare şi bolieredodegenerative. Forme etiologice:eredodegenerative. Forme etiologice:




eredodegenerative. Forme etiologice:eredodegenerative. Forme etiologice:- Retinopatia hipertensivă şi angiosclerotică.- Retinopatia hipertensivă şi angiosclerotică.Keith şi WagnerKeith şi Wagner -- patru stadii evolutive:patru stadii evolutive:StadiulStadiul II::iingustare moderată a artngustare moderată a art.. retiniene; spasme pe uneleretiniene; spasme pe unelevase retiniene; modificărvase retiniene; modificării tranzitorii.tranzitorii. Fără mFără modificări subiective.odificări subiective.

Stadiul IIStadiul II: îngustarea mai accentuată a arterelor, semnul Salus-: îngustarea mai accentuată a arterelor, semnul Salus-Gunn la încrucişări arterio-venoase (strangularea venei de arteraGunn la încrucişări arterio-venoase (strangularea venei de arterahipertonă care trece pe deasupra), TACR creşte uşor. Discretehipertonă care trece pe deasupra), TACR creşte uşor. Discretefenomene subiective vizuale.fenomene subiective vizuale.Stadiul IIIStadiul III: angioscleroză cu modificări degenerative retiniene,: angioscleroză cu modificări degenerative retiniene,artere mult strâmtate, filiforme, lucioaseartere mult strâmtate, filiforme, lucioase,, aspect de fire de argint.aspect de fire de argint.

Modificări ale raportului tensional în TACR şi humerală aparModificări ale raportului tensional în TACR şi humerală apardeficite vizuale persistente.deficite vizuale persistente.Stadiul IVStadiul IV: leziuni degenerative grave ale retinei, edem: leziuni degenerative grave ale retinei, edempapiloretinian cu numeroase pete albe exudative şi hemoragiipapiloretinian cu numeroase pete albe exudative şi hemoragiiperipapilare şi perimaculare sub formă de dungi fine de flăcăriperipapilare şi perimaculare sub formă de dungi fine de flăcărisau lacuri confluente. Deficite grave ale vederii.sau lacuri confluente. Deficite grave ale vederii.

- Retinopatia diabetică,- Retinopatia diabetică, simptome oftalmoscopice:simptome oftalmoscopice:* hemoragiile ocupă polul posterior al FO.* hemoragiile ocupă polul posterior al FO. AAreole mici,reole mici,diseminate, fâşii subţiri îndiseminate, fâşii subţiri în ““limbi de flăcărilimbi de flăcări”” sausau ““lacurilacuriconfluenteconfluente””* pete albe (exudate retiniene): mari şi rare. Subiectiv* pete albe (exudate retiniene): mari şi rare. Subiectiv,, ele seele se

manifestă ca puncte negre, fosfene, mici scotoame.manifestă ca puncte negre, fosfene, mici scotoame.

5. DEGENERESCENŢE VASCULARE5. DEGENERESCENŢE VASCULARE – la – la copii şi adolescenţicopii şi adolescenţicauzate de boli cu caracter eredodegenerativ.cauzate de boli cu caracter eredodegenerativ.

OFTALMODINAMOMETRIAOFTALMODINAMOMETRIA




== măsurarea TACR măsurarea TACR

este considerată un indicatoreste considerată un indicatoral hemodinamicii circulaţiei cerebrale.al hemodinamicii circulaţiei cerebrale.

OOftalmodinamometru tip Baillart.ftalmodinamometru tip Baillart.Normal TACR = ½ TA diastolică humerală = 40mmHg.Normal TACR = ½ TA diastolică humerală = 40mmHg.

Hipotensiunea unilaterală poate fi rezultatul uneiHipotensiunea unilaterală poate fi rezultatul uneiobstrucţii a arterelor oftalmice.obstrucţii a arterelor oftalmice.

-- bilateralbilateralaa, simptom de hipotensiune intracraniană, simptom de hipotensiune intracraniană,, apareapare în: faza incipientă a proceselor expansive, dup în: faza incipientă a proceselor expansive, dup

traumatisme cranio-cerebrale acute, hematoametraumatisme cranio-cerebrale acute, hematoamesubdurale cronice, bolnavi după 50 ani.subdurale cronice, bolnavi după 50 ani.

Creşterea TACR apare în sindromul incipient deCreşterea TACR apare în sindromul incipient dehipertensiune intracraniană.hipertensiune intracraniană.

ELECTRORETINOGRAMA (ERG)ELECTRORETINOGRAMA (

ERG)




( )( )

permite aprecierea stării funcţionale a retinei.permite aprecierea stării funcţionale a retinei.Activitatea bioelectrică retiniană provocată de un stimulActivitatea bioelectrică retiniană provocată de un stimulluminos se asociază cu o diferenţă de potenţial întreluminos se asociază cu o diferenţă de potenţial întreelectrodul aplicat pe cornee (activ) şi unul pe margineaelectrodul aplicat pe cornee (activ) şi unul pe margineaosoasă perioculară (indiferent).osoasă perioculară (indiferent).

ÎÎnregistrareanregistrarea ddiferenţeiferenţeii de potenţialde potenţial -- electroretinogramă.electroretinogramă.

Combinarea înregistrării simultane a ERG şi EEG, poateCombinarea înregistrării simultane a ERG şi EEG, poatecalcula timpul retinocortical care corespunde diferenţeicalcula timpul retinocortical care corespunde diferenţei între răspunsul retinian şi cortical (blocarea stimulului între răspunsul retinian şi cortical (blocarea stimululuialfa).alfa). SSe poate împărţi în două perioade succesive:e poate împărţi în două perioade succesive:- prima perioadă corespunde activităţii retiniene şiprima perioadă corespunde activităţii retiniene şi

transportului influxului până la corpul geniculat extern =transportului influxului până la corpul geniculat extern =40m/sec.40m/sec.- a doua perioadă traduce conducerea la cortexul cerebrala doua perioadă traduce conducerea la cortexul cerebral= 0,1sec.= 0,1sec.

Înregistrarea unei latenţe mai mariÎnregistrarea unei latenţe mai mari -- leziuni ale căi optice.leziuni ale căi optice.

NERVII OCULOMOTORINERVUL OCULOMOTOR COMUN III




NERVUL OCULOMOTOR COMUN - IIINervul oculomotor comun este compus din:

- Nucleul de origine → calota pedunculară, ventral deapeductul Sylvius. Prezintă trei formaţiunii: unaexternă, => fibre pentru musculatura extrinsecăoculară, una intero-superioară (nc. Edinger-Westphal)→ fibre parasimpatice pentru constricţia pupilei, şi unainfero-internă (nc. Perlia), impară ce asigură mişcărilede covergenţă.

- Fibrele radiculare → străbat nucleul roşu şi piciorulpedunculului cerebral, → spaţiul interpeduncular sprespaţiu subarahnoidian, trec prin sinusul cavernos, peperetele extern al acestuia (impreună cu nervul IV şiramul oftalmic al trigemenului), ies din craniu prin

fanta sfenoidală → orbită pentru a se distribui laurmătorii muşchi: ridicător al pleoapei superioare,drept superior, drept inferior, drept intern şi miculoblic.

- Fibre parasimpatice pentru muşchiul constrictor alpupilei.




NERVUL PATETIC (TROHLEAR) - IVNERVUL PATETIC (

TROHLEAR) - IVNucleul în calota pedunculară dedesubtul nucleului- Nucleul în calota pedunculară dedesubtul nucleului




- Nucleul în calota pedunculară, dedesubtul nucleului- Nucleul în calota pedunculară, dedesubtul nucleuluinervului III, în substanţa cenuşie periapeductală.nervului III, în substanţa cenuşie periapeductală.

- Fibrele radiculare înconjură apeductul Sylvius, se- Fibrele radiculare înconjură apeductul Sylvius, se

încrucişează în partea superioară cu cele de partea opusă încrucişează în partea superioară cu cele de partea opusăşi ies pe partea dorsală a mezencefalului, lateral de frâulşi ies pe partea dorsală a mezencefalului, lateral de frâulvalvulei Vieussens, apoi au traseu comun cu nervulvalvulei Vieussens, apoi au traseu comun cu nervuloculomotor comun şi inervează muşchiul mare oblic.oculomotor comun şi inervează muşchiul mare oblic.

NERVUL OCULOMOTOR EXTERN (ABDUCENS) - VINERVUL OCULOMOTOR EXTERN (ABDUCENS) - VI- Nucleul porţiunea pontină a planşeului ventriculului IV,- Nucleul porţiunea pontină a planşeului ventriculului IV,formând eminenţia teres împreună cu genunchiul nervuluiformând eminenţia teres împreună cu genunchiul nervuluifacial.facial.- Fibrele radiculare → în jos şi în- Fibrele radiculare → în jos şi în afară şi ies din trunchiulafară şi ies din trunchiul

cerebral deasupra piramidelor bulbare în şanţul bulbo-cerebral deasupra piramidelor bulbare în şanţul bulbo-protuberanţial. Trec prin spaţiul subarahnoidian undeprotuberanţial. Trec prin spaţiul subarahnoidian unde încrucişează partea superioară a stâncii osului temporal, încrucişează partea superioară a stâncii osului temporal,apoi are traseu comun împreună cu ceilalţi nerviapoi are traseu comun împreună cu ceilalţi nervi

oculomotori şi inervează muşchiul drept externoculomotori şi inervează muşchiul drept extern




ACŢIUNEA MUŞCHILOR EXTRINSECI:ACŢIUNEA MUŞCHILOR EXTRINSECI:




ACŢIUNEA MUŞCHILOR EXTRINSECI:ACŢIUNEA MUŞCHILOR EXTRINSECI:

•muşchiul drept superior (III), deplasează globul ocular

în sus şi înăuntru (oblic)•muşchiul drept inferior (III) – în jos şi înăuntru (oblic)•muşchiul drept intern (III) – înăuntru (orizontal)•muşchiul drept extern (VI) – în afară (orizontal)•muşchiul oblic mare (IV) – în jos şi în afară•

muşchiul oblic mic (III) – în sus şi în afarăNormal globii oculari se deplasează simultan şi sincron

prin mişcări conjugate (asociate) la care concură mai mulţimuşchi:lateralitate drept ext. - un ochi şi dr. int. -

celălalt

verticalitate însus ambii drepţi superiori şi micii oblici

verticalitate în josambii drepţi inferiori şi oblicii mari

convergenţă ambii drepţi interni




MIŞCĂRILE CONJUGATEMIŞCĂRILE CONJUGATEsunt asigurate de centri şi căile oculogire supranucleare:sunt asigurate de centri şi căile oculogire supranucleare:




g ş g pg ş g p

Centrii corticali situaţi în aria 8 regiunea frontală (pentruCentrii corticali situaţi în aria 8 regiunea frontală (pentrumotilitatea voluntară) şi aria 19 regiunea occipitală (pentrumotilitatea voluntară) şi aria 19 regiunea occipitală (pentru

motilitatea reflexă).motilitatea reflexă).Căile cortico-oculogire coboară de la centrii corticali înCăile cortico-oculogire coboară de la centrii corticali întrunchiul cerebral, în centrii supranucleari, după ce s-autrunchiul cerebral, în centrii supranucleari, după ce s-au

încrucişat la nivel pontin: pentru mişcările de lateralitate şi încrucişat la nivel pontin: pentru mişcările de lateralitate şi

mezencefal pentru mişcările de verticalitate şi convergenţămezencefal pentru mişcările de verticalitate şi convergenţă..De la centrii supranucleari →De la centrii supranucleari → FLPFLP →→ nucleii nervilornucleii nerviloroculomotori. Tot prin intermediul FLP nucleii nerviloroculomotori. Tot prin intermediul FLP nucleii nerviloroculomotori reoculomotori reaalizează numeroase legături cu formaţiunilizează numeroase legături cu formaţiuni

diferite din trunchiul cerebral: între nucleii oculomotori, cudiferite din trunchiul cerebral: între nucleii oculomotori, cutuberculii cvadrigemeni anteriori, nucleii vestibulari şi acustici.tuberculii cvadrigemeni anteriori, nucleii vestibulari şi acustici.

Conexiunile realizează mişcări involuntare de deviaţie aConexiunile realizează mişcări involuntare de deviaţie acapului şi globilor oculari care apar la stimuli auditivi, vizualicapului şi globilor oculari care apar la stimuli auditivi, vizuali

şi posturali.şi posturali.

SEMIOLOGIA MOTILITĂŢII OCULARESEMIOLOGIA MOTILITĂŢII OCULARE




SEMIOLOGIA MOTILITĂŢII OCULARESEMIOLOGIA MOTILITĂŢII OCULARE

Cuprinde investigarea mişcărilor izolate ale globuluiCuprinde investigarea mişcărilor izolate ale globului

ocular, a mişcărilor conjugate, examenul formei şiocular, a mişcărilor conjugate, examenul formei şimotilităţii pupilei.motilităţii pupilei.

EXPLORAREA MIŞCĂRILOR IZOLATEEXPLORAREA MIŞCĂRILOR IZOLATE Evidenţiază existenţa patologiEvidenţiază existenţa patologieei unuia sau mai multori unuia sau mai multormuşchi oculo-motori.muşchi oculo-motori.

SIMPTOME:SIMPTOME:strabismul,strabismul,

diplopia,diplopia,limitarea mişcărilor.limitarea mişcărilor.

STRABISMULSTRABISMUL == poziţia asimetrică a globilor oculari,poziţia asimetrică a globilor oculari,consecutivă paraliziei unui muşchi ocularconsecutivă paraliziei unui muşchi ocular




consecutivă paraliziei unui muşchi ocular.consecutivă paraliziei unui muşchi ocular.

Globul ocular este deviat opus muşchiului paralizat datorităGlobul ocular este deviat opus muşchiului paralizat datorită

acţiunii antagonistului.acţiunii antagonistului.

Strabismul poate fi:Strabismul poate fi:* paralitic (neconcomitent), se accentu* paralitic (neconcomitent), se accentueează pe măsură cează pe măsură ce

bolnavul îşi îndreaptă privirea spre muşchiul paralizat.bolnavul îşi îndreaptă privirea spre muşchiul paralizat.* neparalitic: existenţă îndelungată, lipseşte diplopia,* neparalitic: existenţă îndelungată, lipseşte diplopia,

mişcările în viziunea monoculară sunt complete.mişcările în viziunea monoculară sunt complete.

IIn funcţie de devierea axelor el poate fi:n funcţie de devierea axelor el poate fi:• convergent, divergent, mai frconvergent, divergent, mai freecvent, determinat de leziuni alecvent, determinat de leziuni alemuşchilor abductori sau adductorimuşchilor abductori sau adductori• supravergent, subvergent, determinat de leziunii alesupravergent, subvergent, determinat de leziunii ale

muşchilor ridicători sau rotatori.muşchilor ridicători sau rotatori.

DIPLOPIADIPLOPIA reprezintă percepţia a două imagini,reprezintă percepţia a două imagini, lalaprivireaprivirea unui singur obiect.unui singur obiect.




Imaginea falsă, este mai puţin netă şi este dată de retinaImaginea falsă, este mai puţin netă şi este dată de retinaochiului strabic.ochiului strabic.

AApare datorită nesuprapunerii imaginii pe puncte simetrice înpare datorită nesuprapunerii imaginii pe puncte simetrice încele două retine din cauza devierii axului ocular în cazuri decele două retine din cauza devierii axului ocular în cazuri destrabism.strabism.

Se notează planul orizontal sau vertical în care apar cele douăSe notează planul orizontal sau vertical în care apar cele două

imagini, distanţele dintre ele şi poziţia dreaptă sau înclinată aimagini, distanţele dintre ele şi poziţia dreaptă sau înclinată aimaginii false. Dacă se mişcă obiectul se constată că distanţaimaginii false. Dacă se mişcă obiectul se constată că distanţadintre imagini se măreşte pe măsură ce bolnavul priveşte îndintre imagini se măreşte pe măsură ce bolnavul priveşte îndirecţia de acţiune a muşchiului afectat.direcţia de acţiune a muşchiului afectat.

Poate fi:Poate fi:

* orizontală – afectarea muşchilor abductori şi adductori* orizontală – afectarea muşchilor abductori şi adductori* verticală – afectează muşchi ridicători* verticală – afectează muşchi ridicători* oblică – afectează muşchi rotatori* oblică – afectează muşchi rotatori* omonimă – imaginea falsă de aceeaşi parte cu ochiul afectat* omonimă – imaginea falsă de aceeaşi parte cu ochiul afectat** hheteronimă (încrucişată) – imaginea falsăeteronimă (încrucişată) – imaginea falsă -- de partea ochiuluide partea ochiului

sănătos.sănătos.

În general în strabismul divergent există diplopie încrucişatăÎn general în strabismul divergent există diplopie încrucişatăiar în strabismul convergent diplopie omonimăiar în strabismul convergent diplopie omonimă




iar în strabismul convergent, diplopie omonimă.iar în strabismul convergent, diplopie omonimă.

În pareze discrete, când nu se observă strabism ci numai acuzeÎn pareze discrete, când nu se observă strabism ci numai acuzede diplopie, aceasta se evidenţiază cu proba sticlei colorate.de diplopie, aceasta se evidenţiază cu proba sticlei colorate.

LIMITAREA MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARILIMITAREA MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI

se evidenţiază cerând bolnavului să urmărească degetulse evidenţiază cerând bolnavului să urmărească degetulexaminatorului care se mişcă în plan orizontal, vertical şi oblic,examinatorului care se mişcă în plan orizontal, vertical şi oblic,menţinând capul în poziţie fixă.menţinând capul în poziţie fixă.

Apare de partea muşchiului lezat, în funcţie de intensitateaApare de partea muşchiului lezat, în funcţie de intensitateadeficituluideficitului




PARALIZIILE NERVILOR OCULOMOTORIPARALIZIILE NERVILOR OCULOMOTORI

PARALIZIA NERVULUI IIIPARALIZIA NERVULUI III

INCOMPLETAINCOMPLETA(DISOCIATĂ)(DISOCIATĂ) LEZIUNI PARŢIALE ALE FIBRELORLEZIUNI PARŢIALE ALE FIBRELOREXTRINSECI SAU PIERDEREA ELECTIVĂ AEXTRINSECI SAU PIERDEREA ELECTIVĂ AFIBRELOR INTRINSECIFIBRELOR INTRINSECI

AFECTAREAFECTARE ATÂTATÂT AA FIBRELE MUŞCHILORFIBRELE MUŞCHILOREXTRINSECI ŞI INTRINSECIEXTRINSECI ŞI INTRINSECI

COMPLETĂCOMPLETĂ





PARALIZIA NERVULUI IIIPARALIZIA NERVULUI IIICOMPLETĂCOMPLETĂ • PTOZA PLEOAPEI SUPERIOARE – COMPENSATOR,PTOZA PLEOAPEI SUPERIOARE – COMPENSATOR,

BOLNAVUL LASĂ CAPUL PE SPATE ŞI ÎNCREŢEŞTBOLNAVUL LASĂ CAPUL PE SPATE ŞI ÎNCREŢEŞTEFRUNTEA, PENTRU A FAVORIZA DESCHIDEREAFRUNTEA, PENTRU A FAVORIZA DESCHIDEREAOCHIULUI.OCHIULUI.• STRABISM DIVERGENT, CU IMOBILITATEA GLOBILORSTRABISM DIVERGENT, CU IMOBILITATEA GLOBILOROCULARI ÎN AFARĂ DE ABDUCŢIE ŞI MIŞCAREA ÎN JOS ŞOCULARI ÎN AFARĂ DE ABDUCŢIE ŞI MIŞCAREA ÎN JOS ŞI

ÎNAFARĂ. ÎNAFARĂ.• LA VEDEREA BINOCULARĂ - DIPLOPIELA VEDEREA BINOCULARĂ - DIPLOPIE HHETERONIMĂETERONIMĂ• UŞOARĂ EXOFTALMIE DIN CAUZA FLACIDITĂŢIIUŞOARĂ EXOFTALMIE DIN CAUZA FLACIDITĂŢIIMUSCULAREMUSCULARE• MIDRIAZĂ PARALITICĂ (ABOLIREA REFLEXELORMIDRIAZĂ PARALITICĂ (ABOLIREA REFLEXELORPUPILARE)PUPILARE)

INCOMPLETAINCOMPLETA(DISOCIATĂ)(DISOCIATĂ)

SUNT FRECVENTE. SE MANIFESTĂ ÎN FUNCŢIE DSUNT FRECVENTE. SE MANIFESTĂ ÎN FUNCŢIE DEAFECTAREA DIFERITĂ A FIBRELOR NERVOASE. POATAFECTAREA DIFERITĂ A FIBRELOR NERVOASE. POATEFI PUR INTRINSECĂ CU MIDRIAZĂ PARALITICĂ, NUMAIFI PUR INTRINSECĂ CU MIDRIAZĂ PARALITICĂ, NUMAIPRIN AFECTAREA FIBRELOR VEGETATIVEPRIN AFECTAREA FIBRELOR VEGETATIVE





PARALIZIA NERVULUI IVPARALIZIA NERVULUI IV:: RARĂ. COMPENSATORRARĂ. COMPENSATORBOLNAVUL ARE CAPUL APLECAT UŞOR ÎNAINTE ŞIBOLNAVUL ARE CAPUL APLECAT UŞOR ÎNAINTE ŞI

ÎNCLINAT DE PARTEA BOLNAVĂ. SE EVIDENŢIAZĂ ÎNCLINAT DE PARTEA BOLNAVĂ. SE EVIDENŢIAZĂDIPLOPIE VERTICALĂ OMONIMĂ, DE REGULĂ CÂNDDIPLOPIE VERTICALĂ OMONIMĂ, DE REGULĂ CÂNDPRIVEŞTE ÎN JOS (LA URCATUL ŞI COBORÂTULPRIVEŞTE ÎN JOS (LA URCATUL ŞI COBORÂTULSCĂRILOR).SCĂRILOR).

PARALIZIA NERVULUI VIPARALIZIA NERVULUI VI:: ESTE FOARTE FRECVENTĂ.ESTE FOARTE FRECVENTĂ.COMPENSATOR PACIENTUL ÎNTOARCE CAPUL DE PARTEACOMPENSATOR PACIENTUL ÎNTOARCE CAPUL DE PARTEABOLNAVĂ. PREZINTĂ DIPLOPIE OMONIMĂ ORIZONTALĂ,BOLNAVĂ. PREZINTĂ DIPLOPIE OMONIMĂ ORIZONTALĂ,FOARTE JENANTĂ CU SENZAŢII VERTIGINOASE ŞIFOARTE JENANTĂ CU SENZAŢII VERTIGINOASE ŞICEFALEE, STRABISM CONVERGENT, IMPOSIBILITATEACEFALEE, STRABISM CONVERGENT, IMPOSIBILITATEAMIŞCĂRII DE ABDUCŢIE.MIŞCĂRII DE ABDUCŢIE.OFTALMOPLEGIILEOFTALMOPLEGIILE:: EXPRIMĂ LEZAREA UNUIA SAU MAIEXPRIMĂ LEZAREA UNUIA SAU MAIMULTOR NERVI OCULOMOTORI. POT FI PROVOCATE DEMULTOR NERVI OCULOMOTORI. POT FI PROVOCATE DELEZIUNI LA DIFERITE SEGMENTE ALE TRAIECTULUILEZIUNI LA DIFERITE SEGMENTE ALE TRAIECTULUI

NERVILOR OCULOMOTORI:NERVILOR OCULOMOTORI:




LEZIUNI INTRANEVRAXIALELEZIUNI INTRANEVRAXIALE: INTERESEAZĂ NUCLEII SAU: INTERESEAZĂ NUCLEII SAUFIBRELE ACESTOR NERVI LA NIVELUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. POTFIBRELE ACESTOR NERVI LA NIVELUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. POT




CUPRINDE UNUL SAU MAI MULŢI NERVI, UNI SAU BILATERAL.CUPRINDE UNUL SAU MAI MULŢI NERVI, UNI SAU BILATERAL.FRECVENT LEZIUNEA CUPRINDE ŞI STRUCTURI ÎNVECINATEFRECVENT LEZIUNEA CUPRINDE ŞI STRUCTURI ÎNVECINATEDETERMINÂND MANIFESTĂRI PIRAMIDALE, SENZITIVE, CEREBELOASE.DETERMINÂND MANIFESTĂRI PIRAMIDALE, SENZITIVE, CEREBELOASE.CAUZATE DE:CAUZATE DE:* RAMOLISMENTE CEREBRALE. FRECVENT, DETERMINĂ SINDROAME* RAMOLISMENTE CEREBRALE. FRECVENT, DETERMINĂ SINDROAMEALTERNE DE TRUNCHI CEREBRAL:ALTERNE DE TRUNCHI CEREBRAL:

- SINDROMUL WEBER – OMOLATERAL LEZIUNII APAR PARALIZII- SINDROMUL WEBER – OMOLATERAL LEZIUNII APAR PARALIZIIDE NERVI III ŞI IV, IAR CONTRALATERAL HEMIPLEGIE.DE NERVI III ŞI IV, IAR CONTRALATERAL HEMIPLEGIE.

- SINDROMUL DE CALOTĂ PEDUNCULARĂ – OMOLATERAL- SINDROMUL DE CALOTĂ PEDUNCULARĂ – OMOLATERALPARALIZIE DE NERV III, IAR CONTRALATERAL SINDROMPARALIZIE DE NERV III, IAR CONTRALATERAL SINDROMCEREBELOS ŞI MIŞCĂRI INVOLUNTARE.CEREBELOS ŞI MIŞCĂRI INVOLUNTARE.- SINDROMUL MILLARD-GUBLER – OMOLATERAL PARALIZII DE- SINDROMUL MILLARD-GUBLER – OMOLATERAL PARALIZII DENERVI VI ŞI VII ŞI HETEROLATERAL HEMIPLEGIE.NERVI VI ŞI VII ŞI HETEROLATERAL HEMIPLEGIE.

* ENCEFALOPATIA CARENŢIALĂ TIP GAYET-WERNICKE,* ENCEFALOPATIA CARENŢIALĂ TIP GAYET-WERNICKE,* TUMORI DE TRUNCHI – GLIOAME, EPENDIMOAME,* TUMORI DE TRUNCHI – GLIOAME, EPENDIMOAME,* ENCEFALITE, SCLEROZA MULTIPLĂ,* ENCEFALITE, SCLEROZA MULTIPLĂ,* OFTALMOPLEGIA NUCLEARĂ PROGRESIVĂ – PARALIZII BILATERALE* OFTALMOPLEGIA NUCLEARĂ PROGRESIVĂ – PARALIZII BILATERALECU DEBUT INSIDIOS ŞI EVOLUŢIE CRONICĂ.CU DEBUT INSIDIOS ŞI EVOLUŢIE CRONICĂ.

LEZIUNI ÎN SEGMENTUL ENDOCRANIANLEZIUNI ÎN SEGMENTUL ENDOCRANIAN – CAUZE: – CAUZE:• TROMBOFLEBITA SINUSULUI CAVERNOS CARE CUPRINDE NERVIITROMBOFLEBITA SINUSULUI CAVERNOS CARE CUPRINDE NERVII




III, IV, VI ŞI RAMUL OFTALMIC AL TRIGEMENULUIIII, IV, VI ŞI RAMUL OFTALMIC AL TRIGEMENULUI• PROCESE CARE INTERESEAZĂ FANTA SFENOIDALĂ: MENINGIOM DEPROCESE CARE INTERESEAZĂ FANTA SFENOIDALĂ: MENINGIOM DE

ARIPĂ MICĂ A SFENOIDULUI, TUMORI OSOASE ŞI PERIOSOASE.ARIPĂ MICĂ A SFENOIDULUI, TUMORI OSOASE ŞI PERIOSOASE.• ANEVRISM AL POLIGONULUI WILLISANEVRISM AL POLIGONULUI WILLIS• MENINGITE BAZALEMENINGITE BAZALE• FRACTURI DE BAZĂ DE CRANIUFRACTURI DE BAZĂ DE CRANIU• MIGRENA OFTALMOPLEGICĂ,MIGRENA OFTALMOPLEGICĂ, =>=> CRIZE DUREROASE SUB FORMĂ DECRIZE DUREROASE SUB FORMĂ DE

HEMICRANII ŞI PAREZE SAU PARALIZII OCULARE UNILATERALEHEMICRANII ŞI PAREZE SAU PARALIZII OCULARE UNILATERALE(FRECVENT PERECHEA III). SE ÎNSOŢEŞTE DE DEFICIT MOTOR (FRECVENT PERECHEA III). SE ÎNSOŢEŞTE DE DEFICIT MOTOR LOCALIZAT DE PARTEA LEZIUNII CARE CEDEAZĂ ODATĂ CU CRIZA.LOCALIZAT DE PARTEA LEZIUNII CARE CEDEAZĂ ODATĂ CU CRIZA.ESTE FRECVENT DETERMINATĂ DE ANEVRISME ALE BAZEIESTE FRECVENT DETERMINATĂ DE ANEVRISME ALE BAZEICRANIULUI.CRANIULUI.• HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANĂ, DETERMINĂ FRECVENTHIPERTENSIUNEA INTRACRANIANĂ, DETERMINĂ FRECVENTPARALIZIA PERECHII VI.PARALIZIA PERECHII VI.




LEZIUNI ÎN SEGMENTUL EXTRACRANIANLEZIUNI ÎN SEGMENTUL EXTRACRANIAN,,

SUNT CAUZATE DE:SUNT CAUZATE DE:* TUMORI, TRAUMATISME, INFECŢII ORBITARE:* TUMORI, TRAUMATISME, INFECŢII ORBITARE:CE AFECTEAZĂ OCULOMOTORII, NERVUL OPTICCE AFECTEAZĂ OCULOMOTORII, NERVUL OPTIC

ŞI RAMURA OFTALMICĂ.ŞI RAMURA OFTALMICĂ.ADESEA SE ÎNSOŢESC DE EXOFTALMIE. ÎNADESEA SE ÎNSOŢESC DE EXOFTALMIE. ÎNPROCESELE PRIN EXPANSIUNE, EXOFTALMIILEPROCESELE PRIN EXPANSIUNE, EXOFTALMIILEPOT FI DETERMINATE PRIN LEZAREA FIBRELORPOT FI DETERMINATE PRIN LEZAREA FIBRELOR

NERVOASE SAU INDIRECT PRIN ÎNTINDEREANERVOASE SAU INDIRECT PRIN ÎNTINDEREAMUŞCHIULUI OCULOMOTOR.MUŞCHIULUI OCULOMOTOR.* NEVRITE VIROTICE, DETERMINĂ PARALIZII* NEVRITE VIROTICE, DETERMINĂ PARALIZIIOCULARE RECIDIVANTE.OCULARE RECIDIVANTE.



PATOLOGIA MIŞCĂRILOR ASOCIATEPATOLOGIA MIŞCĂRILOR ASOCIATE(CONJUGATE) ALE GLOBILOR OCULARI(CONJUGATE) ALE GLOBILOR OCULARI




(CONJUGATE) ALE GLOBILOR OCULARI(CONJUGATE) ALE GLOBILOR OCULARI

CONSTĂ ÎN PARALIZIA DE VERTICALITATECONSTĂ ÎN PARALIZIA DE VERTICALITATE SAUSAU DEDELATERALITATE A MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI.LATERALITATE A MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI.CAUZATĂ DE LEZIUNI ALE STRUCTURILOR OCULOGIRE.CAUZATĂ DE LEZIUNI ALE STRUCTURILOR OCULOGIRE.

1. PARALIZIA MIŞCĂRILOR DE VERTICALITATE1. PARALIZIA MIŞCĂRILOR DE VERTICALITATE

(SINDROMUL PERINAUD)(SINDROMUL PERINAUD) →→ IMPOSIBILITATEAIMPOSIBILITATEAMIŞCĂRILOR DE RIDICARE SAU COBORÂRE A GLOBILORMIŞCĂRILOR DE RIDICARE SAU COBORÂRE A GLOBILOROCULARI. PARALIZIA POATE FI:OCULARI. PARALIZIA POATE FI:- COMPLETĂ CÂND ESTE ABOLITĂ ORICE MIŞCARE DE- COMPLETĂ CÂND ESTE ABOLITĂ ORICE MIŞCARE DE

VERTICALITATE,VERTICALITATE,- INCOMPLETĂ, CÂND INTERESEAZĂ ELECTIV: PRIVIREA ÎN- INCOMPLETĂ, CÂND INTERESEAZĂ ELECTIV: PRIVIREA ÎNSUS (MAI FRECVENT), PRIVIREA ÎN JOS, REDUCEREASUS (MAI FRECVENT), PRIVIREA ÎN JOS, REDUCEREAGLOBALĂ A EXCURSIEI GLOBILOR OCULARI PEGLOBALĂ A EXCURSIEI GLOBILOR OCULARI PE

VERTICALĂ.VERTICALĂ.

PARALIZIA POATE CUPRINDE:PARALIZIA POATE CUPRINDE:

MIŞCĂRILE VOLUNTARE SE EVIDENŢIAZĂ FIXÂNDMIŞCĂRILE VOLUNTARE SE EVIDENŢIAZĂ FIXÂND



- MIŞCĂRILE VOLUNTARE SE EVIDENŢIAZĂ FIXÂNDMIŞCĂRILE VOLUNTARE SE EVIDENŢIAZĂ FIXÂNDCAPUL BOLNAVULUI ŞI CERÂNDU-I SĂ URMĂREASCĂ UNCAPUL BOLNAVULUI ŞI CERÂNDU-I SĂ URMĂREASCĂ UN

OBIECTOBIECT ININ MIŞCĂMIŞCĂRE PRE PE VERTICALĂ. SE OBSERVĂE VERTICALĂ. SE OBSERVĂMIŞCAREA GLOBILOR OCULARI ÎN SUS ŞI ÎN JOS,MIŞCAREA GLOBILOR OCULARI ÎN SUS ŞI ÎN JOS,MIŞCĂRI CE NU PUTEAU FI EXECUTATE VOLUNTAR.MIŞCĂRI CE NU PUTEAU FI EXECUTATE VOLUNTAR.TRADUCE LEZIUNI ALE CĂILOR OCULOGIRE, DEASUPRATRADUCE LEZIUNI ALE CĂILOR OCULOGIRE, DEASUPRA ÎNCRUCIŞĂRII ACESTORA = PARA ÎNCRUCIŞĂRII ACESTORA = PARA

SUPRANUCLEARĂ.SUPRANUCLEARĂ.- MIŞCĂRILE AUTOMATE, REFLEXE – INDICĂ O LEZIUNEMIŞCĂRILE AUTOMATE, REFLEXE – INDICĂ O LEZIUNEA FORMAŢIUNILOR NUCLEARE LOCALIZATE ÎNA FORMAŢIUNILOR NUCLEARE LOCALIZATE ÎNPEDUNCULUL CEREBRAL, REGIUNEA PRETECTALĂ,PEDUNCULUL CEREBRAL, REGIUNEA PRETECTALĂ,

TUBERCULII CVADRIGEMENI ANTERIORI, COMISURATUBERCULII CVADRIGEMENI ANTERIORI, COMISURAALBĂ POSTERIOARĂ. SE ÎNTÂLNESC ÎN PINEALOAME,ALBĂ POSTERIOARĂ. SE ÎNTÂLNESC ÎN PINEALOAME,TUMORI TECTALE, ACCIDENTE VASCULARETUMORI TECTALE, ACCIDENTE VASCULARECEREBRALE. SE ÎNSOŢESC DE: TULBURĂRI ALECEREBRALE. SE ÎNSOŢESC DE: TULBURĂRI ALE

REFLEXELOR PUPILARE, PARALIZIE DE CONVERGENTĂ,REFLEXELOR PUPILARE, PARALIZIE DE CONVERGENTĂ,PARALIZII OCULARE EXTRINSECI.PARALIZII OCULARE EXTRINSECI.

2. PARALIZIA MIŞCĂRILOR DE LATERALITATE2. PARALIZIA MIŞCĂRILOR DE LATERALITATE(SINDROMUL FOVILLE)(SINDROMUL FOVILLE)




( )( )

IMPOSIBILITATEA MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI SPRE DREAPTAIMPOSIBILITATEA MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI SPRE DREAPTASAU RESPECTIV STÂNGA. SE ASOCIAZĂ CU O HEMIPLEGIESAU RESPECTIV STÂNGA. SE ASOCIAZĂ CU O HEMIPLEGIECONTRCONTROOLATERALĂ, ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREA LEZIUNIILATERALĂ, ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREA LEZIUNII =>=> URMĂTOARELE SINDROAME:URMĂTOARELE SINDROAME:

• FOVILLE SUPERIOR, LEZIUNEA INTERESEAZĂ CĂILE CORTICO-FOVILLE SUPERIOR, LEZIUNEA INTERESEAZĂ CĂILE CORTICO-OCULOGIRE DEASUPRA ÎNCRUCIŞĂRII. CLINIC: PARALIZIE DEOCULOGIRE DEASUPRA ÎNCRUCIŞĂRII. CLINIC: PARALIZIE DE

LATERALITATE A PRIVIRII, PARALIZIE FACIALĂ CENTRAL,LATERALITATE A PRIVIRII, PARALIZIE FACIALĂ CENTRAL,HEMIPLEGIE. AMBELE DE PARTEA OPUSĂ LEZIUNII - BOLNAVUL ÎŞIHEMIPLEGIE. AMBELE DE PARTEA OPUSĂ LEZIUNII - BOLNAVUL ÎŞIPRIVEŞTE LEZIUNEA.PRIVEŞTE LEZIUNEA.• FOVILLE PROTUBERANŢIAL:FOVILLE PROTUBERANŢIAL:

• SUPERIOR - CUPRINDE FIBRELE OCULOGIRE DUPĂSUPERIOR - CUPRINDE FIBRELE OCULOGIRE DUPĂ ÎNCRUCIŞARE. CLINIC: OMOLATERAL - PARALIZIE D ÎNCRUCIŞARE. CLINIC: OMOLATERAL - PARALIZIE DLATERALITATELATERALITATE• OPUS – HEMIPLEGIE ŞI PARALIZIE DE NERV VII CENTRALĂ.OPUS – HEMIPLEGIE ŞI PARALIZIE DE NERV VII CENTRALĂ.BOLNAVUL ÎŞI PRIVEŞTE MEMBRELE PARALIZATEBOLNAVUL ÎŞI PRIVEŞTE MEMBRELE PARALIZATE• INFERIOR – FENOMENE SIMILARE CELUI SUPERIOR DARINFERIOR – FENOMENE SIMILARE CELUI SUPERIOR DARPARALIZIA DE NERV VII ESTE PERIFERICĂ ŞI OMOLATERALĂPARALIZIA DE NERV VII ESTE PERIFERICĂ ŞI OMOLATERALĂ

LEZIUNII.LEZIUNII.

3. PARALIZIILE INTERNUCLEARE ALE PRIVIRII3. PARALIZIILE INTERNUCLEARE ALE PRIVIRII




DISOCIAŢIE A MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI ÎN PRIVIREADISOCIAŢIE A MIŞCĂRILOR GLOBILOR OCULARI ÎN PRIVIREALATERALĂ. APAR ÎN LEZIUNI DE TRUNCHI CEREBRAL CÂND ESTELATERALĂ. APAR ÎN LEZIUNI DE TRUNCHI CEREBRAL CÂND ESTEINTERESATĂ BLP:INTERESATĂ BLP:

- CÂND LEZIUNEA INTERESEAZĂ PARTEA ANTERIORĂ A BLP SUNT- CÂND LEZIUNEA INTERESEAZĂ PARTEA ANTERIORĂ A BLP SUNTAFECTATE FIBRELE ASCENDENTE ŞI SE RELIZEAZĂ O DEPLASAREAFECTATE FIBRELE ASCENDENTE ŞI SE RELIZEAZĂ O DEPLASARENORMALĂ A MUŞCHIULUI DREPT EXTERN PENTRU GLOBULNORMALĂ A MUŞCHIULUI DREPT EXTERN PENTRU GLOBULOCULAR HOMOLATERAL ŞI O PARALIZIE A MUŞCHIULUI DREPTOCULAR HOMOLATERAL ŞI O PARALIZIE A MUŞCHIULUI DREPTINTERN AL OCHIULUI CONTRALATERAL.INTERN AL OCHIULUI CONTRALATERAL.

- CÂND LEZIUNEA INTERESEAZĂ PARTEA POSTERIORĂ SE- CÂND LEZIUNEA INTERESEAZĂ PARTEA POSTERIORĂ SEPRODUCE O LEZARE A FIBRELOR DESCENDENTE REALIZÂND UNPRODUCE O LEZARE A FIBRELOR DESCENDENTE REALIZÂND UNASPECT INVERS: DREPTUL EXTERN NU SE CONTRACTĂ, ÎN TIMPASPECT INVERS: DREPTUL EXTERN NU SE CONTRACTĂ, ÎN TIMPCE DREPTUL INTERN AL OCHIULUI CONTRALATERAL SECE DREPTUL INTERN AL OCHIULUI CONTRALATERAL SECONTRACTĂ ÎN PRIVIREA RESPECTIVĂ LATERALĂ.CONTRACTĂ ÎN PRIVIREA RESPECTIVĂ LATERALĂ.

- GLOBII OCULARI IMOBILI ÎN MIŞCAREA DE LATERALITATE SE- GLOBII OCULARI IMOBILI ÎN MIŞCAREA DE LATERALITATE SECOMPORTĂ ÎNSĂ NORMAL ÎN MIŞCAREA DE COVERGENŢĂ.COMPORTĂ ÎNSĂ NORMAL ÎN MIŞCAREA DE COVERGENŢĂ.PARALIZII INTERNUCLEARE APAR ÎN: SCLEROZA MULTIPLĂ,PARALIZII INTERNUCLEARE APAR ÎN: SCLEROZA MULTIPLĂ,TUMORI INFILTRATIVE DE TRUNCHI, AVC TRANZITORIU ÎNTUMORI INFILTRATIVE DE TRUNCHI, AVC TRANZITORIU ÎNSISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR.SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR.

44. CRIZELE OCULOGIRE. CRIZELE OCULOGIRE



ACCESE PAROXISTICE DE DEVIERE ÎN SUSACCESE PAROXISTICE DE DEVIERE ÎN SUSSAU LATERAL A CAPULUI ŞI GLOBILORSAU LATERAL A CAPULUI ŞI GLOBILOR

OCULARI.OCULARI.

ÎN CRIZĂ BOLNAVUL NU-ŞI POATE ÎN CRIZĂ BOLNAVUL NU-ŞI POATE

ÎNDREPTA VOLUNTAR PRIVIREA ÎN ALTĂ ÎNDREPTA VOLUNTAR PRIVIREA ÎN ALTĂ

PARTE.PARTE.APAR FECVENT ÎN EPILEPSIE ŞIAPAR FECVENT ÎN EPILEPSIE ŞI

PARKINSONISM POSTENCEFALITICPARKINSONISM POSTENCEFALITIC

EXAMENUL SI SEMIOLOGIA PUPILEIEXAMENUL SI SEMIOLOGIA PUPILEIMUSCULATURA INTMUSCULATURA INTRRINSECĂ A GLOBILOR OCULARINSECĂ A GLOBILOR OCULARII




CUPRINDECUPRINDE:: -- SFINCTERUL IRISULUI → ASIGURĂSFINCTERUL IRISULUI → ASIGURĂMOTILITATEA PUPILEI ŞIMOTILITATEA PUPILEI ŞI --MUŞCHI CILIARIMUŞCHI CILIARI

→DETERMINĂ CONVEXITATEA CRISTALINULUI.→DETERMINĂ CONVEXITATEA CRISTALINULUI.INERVAŢI DE FIBRE PARASIMPATICE, PUPILOINERVAŢI DE FIBRE PARASIMPATICE, PUPILO--CONSTRICTOARE ŞI FIBRE SIMPATICECONSTRICTOARE ŞI FIBRE SIMPATICEPUPILODILATATOARE.PUPILODILATATOARE.

PUPILA ÎN STARE NORMALĂ ŞI CONDIŢII DE ILUMINAREPUPILA ÎN STARE NORMALĂ ŞI CONDIŢII DE ILUMINAREFIZIOLOGICE AFIZIOLOGICE ARERE FORMĂ PERFECT ROTUNDĂ, AŞEZATFORMĂ PERFECT ROTUNDĂ, AŞEZATAA CENTRAL, DIMENSIUNE DE 3-4MM.CENTRAL, DIMENSIUNE DE 3-4MM.

MĂRIREA BRUSCĂ A INTENSITĂŢII LUMINOASE PRODUCEMĂRIREA BRUSCĂ A INTENSITĂŢII LUMINOASE PRODUCE

MIOZĂ, INTUNERICUL MIDRIAZĂ =MIOZĂ, INTUNERICUL MIDRIAZĂ = REFLEX FOTOMOTOR.REFLEX FOTOMOTOR.URMĂRIREA UNUI OBIECT CARE SE APROPIE DE OCHI -URMĂRIREA UNUI OBIECT CARE SE APROPIE DE OCHI -MIOZĂ ŞI CONVERGENŢA GLOBILOR OCULARI =MIOZĂ ŞI CONVERGENŢA GLOBILOR OCULARI = REFLEXULREFLEXULDE ACOMODARE LA DISTANŢĂ (REFLEX DEDE ACOMODARE LA DISTANŢĂ (REFLEX DE

CONVERGENŢĂ).CONVERGENŢĂ).

MOTILITATEA REFLEXĂ PUPILARĂ ARE LA BAZĂMOTILITATEA REFLEXĂ PUPILARĂ ARE LA BAZĂUN ARC REFLEX COMPLEX ALCĂTUIT DIN:UN ARC REFLEX COMPLEX ALCĂTUIT DIN:




UN ARC REFLEX COMPLEX ALCĂTUIT DIN:•CALEA AFERENTĂCALEA AFERENTĂ – FIBRE DE LA RETINĂ CE – FIBRE DE LA RETINĂ CE ÎNSOŢESC FIBRELE VIZUALE ALE CĂII OPTICE (NERV ÎNSOŢESC FIBRELE VIZUALE ALE CĂII OPTICE (NERV

OPTIC, CHIASMĂ, BANDELETĂ, CORP GENICULATOPTIC, CHIASMĂ, BANDELETĂ, CORP GENICULATEXTERN). SUNT SITUATE MAI LATERALEXTERN). SUNT SITUATE MAI LATERAL =>=> O MAI MAREO MAI MAREVULNERABILITATE. LA NIVELUL CORPULUI GENICULATVULNERABILITATE. LA NIVELUL CORPULUI GENICULATEXTERN, PĂRĂSESC CALEA OPTICĂ → BRAŢ COLICULEXTERN, PĂRĂSESC CALEA OPTICĂ → BRAŢ COLICUL

SUPERIOR → REGIUNEA PRETECTALĂ LA NUCLEULSUPERIOR → REGIUNEA PRETECTALĂ LA NUCLEULPRETECTAL UNDE FAC SINAPSĂ (AL TREILEA NEURON).PRETECTAL UNDE FAC SINAPSĂ (AL TREILEA NEURON).AXONII PE CALEA DIRECTĂ SAU ÎNCRUCIŞATĂAXONII PE CALEA DIRECTĂ SAU ÎNCRUCIŞATĂ (PRIN(PRINCOMISURA ALBĂ POSTERIOARĂ) → NUCLEULCOMISURA ALBĂ POSTERIOARĂ) → NUCLEULEDINGER-WESTPHALEDINGER-WESTPHAL..•CALEA EFERENTĂCALEA EFERENTĂ: FIBRE PARASIMPTICE: FIBRE PARASIMPTICE DD ÎN ÎNNUCLEUL EDINGERNUCLEUL EDINGER – WESTPHAL – WESTPHAL, MERG, MERG ÎN INTERIORUL ÎN INTERIORULNN--III. ÎN ORBITĂ SE DESPART DE ELIII. ÎN ORBITĂ SE DESPART DE EL → FAC SINAPSĂ CU→ FAC SINAPSĂ CUGANGLIONUL CILIAR → NERVII CILIARI SCURŢI –→ IRISGANGLIONUL CILIAR → NERVII CILIARI SCURŢI –→ IRIS

ŞI MUŞCHI CILIARIŞI MUŞCHI CILIARI..




FIBRELE SIMPATICE DIN REGIUNEAFIBRELE SIMPATICE DIN REGIUNEAHIPOTALAMICĂ COBOARĂ DE A LUNGULHIPOTALAMICĂ COBOARĂ DE A LUNGUL




HIPOTALAMICĂ, COBOARĂ DE-A LUNGULHIPOTALAMICĂ, COBOARĂ DE-A LUNGULTRUNCHIULUI CEREBRAL → MĂDUVA CERVICALĂTRUNCHIULUI CEREBRAL → MĂDUVA CERVICALĂ

INFERIOARĂ ÎN CORNUL INTERMEDIO- LATERAL =INFERIOARĂ ÎN CORNUL INTERMEDIO- LATERAL =CENTRU CILIO-SPINAL BUDGE C8-D1.CENTRU CILIO-SPINAL BUDGE C8-D1.

FIBRELE IES PRIN RĂDĂCINILEFIBRELE IES PRIN RĂDĂCINILEC8 – D1C8 – D1 →→ LANŢ SIMPATIC CERVICALLANŢ SIMPATIC CERVICAL

→→ SINAPSĂ ÎNSINAPSĂ ÎNGANGLIONUL CERVICAL SUPERIORGANGLIONUL CERVICAL SUPERIOR →→

PLEX PERICAROTIDIANPLEX PERICAROTIDIAN →→ ENDOCRANIANENDOCRANIAN,, SAUSAU PRIN ANASTOMOZE CERVICO-GASSERIPRIN ANASTOMOZE CERVICO-GASSERIEENNEE →→

NNERVULUI OFTALMICERVULUI OFTALMIC →→ GANGLIONUL CILIARGANGLIONUL CILIAR →→ NERVII CILIARI LUNGINERVII CILIARI LUNGI →→

MUŞCHII DILATATORI AI PUPILEIMUŞCHII DILATATORI AI PUPILEI




SEMIOLOGIA PUPILEI CUPRINDE:SEMIOLOGIA PUPILEI CUPRINDE:




• FORMA PUPILEI, ASPECTE PATOLOGICE: OVALARĂ,FORMA PUPILEI, ASPECTE PATOLOGICE: OVALARĂ,POLIGONALĂ, PĂTRATĂ, MARGINII CRENELATE. APAR ÎNPOLIGONALĂ, PĂTRATĂ, MARGINII CRENELATE. APAR ÎN

AFECŢIUNI LOCALE: COLOBOMA, SINECHII, IRIDECTOMII, ÎNAFECŢIUNI LOCALE: COLOBOMA, SINECHII, IRIDECTOMII, ÎNSIFILIS NERVOS (TABES, PARALIZIE GENERALĂ PROGRESIVĂ).SIFILIS NERVOS (TABES, PARALIZIE GENERALĂ PROGRESIVĂ).

• DIMENSIUNII PATOLOGICE: MIDRIAZĂDIMENSIUNII PATOLOGICE: MIDRIAZĂ ØØ MAI MARE DE 5MM.,MAI MARE DE 5MM.,MIOZĂMIOZĂ ØØ MAI MIC DE 2MM.MAI MIC DE 2MM.•MIOZA BILATERALĂ ÎN: TABES, INTOXICAŢII CU OPIACEE,MIOZA BILATERALĂ ÎN: TABES, INTOXICAŢII CU OPIACEE,NICOTINĂ, PARATION, COME UREMICE, HEMORAGII PONTINE.NICOTINĂ, PARATION, COME UREMICE, HEMORAGII PONTINE.• MIDRIAZĂ BILATERALĂ ÎNMIDRIAZĂ BILATERALĂ ÎN:: INTOXICAŢII CU ATROPINĂ,INTOXICAŢII CU ATROPINĂ,ETILISM, ANESTEZII CU CLOROFORM, BOTULISM.ETILISM, ANESTEZII CU CLOROFORM, BOTULISM.

• INEGALITATEA PUPILARĂ = ANIZOCORIA, APARE ÎN: LEZIUNIINEGALITATEA PUPILARĂ = ANIZOCORIA, APARE ÎN: LEZIUNI

IRITATIVE SAU DEFICITARE ALE CĂILOR PUPILOMOTRICEIRITATIVE SAU DEFICITARE ALE CĂILOR PUPILOMOTRICE DINDIN NEVRITE, TABES. LEZIUNII ENCEFALICE DIN TCC, HEMORAGIINEVRITE, TABES. LEZIUNII ENCEFALICE DIN TCC, HEMORAGIICEREBRALE, ANGAJĂRI ALE LOBULUI TEMPORAL,CEREBRALE, ANGAJĂRI ALE LOBULUI TEMPORAL,CRANIOFARINGIOAME.CRANIOFARINGIOAME.

REFLEXUL FOTOMOTORREFLEXUL FOTOMOTORSSE EXAMINEAZĂ PENTRU FIECARE OCHI ÎN PARTE.E EXAMINEAZĂ PENTRU FIECARE OCHI ÎN PARTE.




SE ACOPERĂ CU PALMELE,SE DESCOPERĂ PE RÂNDSE ACOPERĂ CU PALMELE,SE DESCOPERĂ PE RÂNDFIECARE OCHI. APARE MIOZĂ LA LUMINĂ.FIECARE OCHI. APARE MIOZĂ LA LUMINĂ.

POATE FI :POATE FI : NORMAL, LENES, ABOLIT.NORMAL, LENES, ABOLIT.-- REFLEXUL CONSENSUALREFLEXUL CONSENSUAL - CONTRACŢIA DE ACEEAŞI- CONTRACŢIA DE ACEEAŞI

INTENSITATE ŞI DURATĂ A PUPILEI OCHIULUIINTENSITATE ŞI DURATĂ A PUPILEI OCHIULUINESTIMULAT. FIBRELE DE LA UN OCHI AJUNG LA AMBIINESTIMULAT. FIBRELE DE LA UN OCHI AJUNG LA AMBII

NUCLEI EDINGER-WESTPHAL.NUCLEI EDINGER-WESTPHAL.-- REFLEXUL DE CONVERGENTAREFLEXUL DE CONVERGENTA SE EXAMINEAZĂ RUGÂNDSE EXAMINEAZĂ RUGÂNDBOLNAVUL SĂ URMĂREASCĂ UN OBIECT ÎNDEPĂRTATBOLNAVUL SĂ URMĂREASCĂ UN OBIECT ÎNDEPĂRTATCARE SE APROPIE DE GLOBUL OCULAR. APARE MIOZĂ ŞICARE SE APROPIE DE GLOBUL OCULAR. APARE MIOZĂ ŞICONTRACŢIA MUŞCHILOR DREPŢI INTERNI. SE COMPUNECONTRACŢIA MUŞCHILOR DREPŢI INTERNI. SE COMPUNEDIN TREI ELEMENTE DISTINCTE: `CONVERGENŢA,DIN TREI ELEMENTE DISTINCTE: `CONVERGENŢA,ACOMODAREA, CONTRACŢIA PUPILARĂ – CARE ASIGURĂACOMODAREA, CONTRACŢIA PUPILARĂ – CARE ASIGURĂADUCEREA IMAGINII PE PUNCTE RETINIENEADUCEREA IMAGINII PE PUNCTE RETINIENECORESPUNZĂTOARE.IMPLICĂ ŞI PREZENŢA DE IMPULSURICORESPUNZĂTOARE.IMPLICĂ ŞI PREZENŢA DE IMPULSURI

PROPRIOCEPTIVE DE LA CEI DOI DREPŢI INTERNIPROPRIOCEPTIVE DE LA CEI DOI DREPŢI INTERNI




• SEMNUL ARGYLL ROBERTSON,SEMNUL ARGYLL ROBERTSON,

PĂSTREAZĂ REFLEXUL DE CONVERGENŢĂPĂSTREAZĂ REFLEXUL DE CONVERGENŢĂCU ABOLIREA CELUI FOTOMOTOR. FRECVENT ASOCIAZĂ ANIZOCORIE SAUCU ABOLIREA CELUI FOTOMOTOR. FRECVENT ASOCIAZĂ ANIZOCORIE SAU




CU ABOLIREA CELUI FOTOMOTOR. FRECVENT ASOCIAZĂ ANIZOCORIE SAUMIOZĂ BILATERALĂ, CARACTERISTIC LUESULUI NERVOS. APARE ÎNMIOZĂ BILATERALĂ, CARACTERISTIC LUESULUI NERVOS. APARE ÎNPINEALOAME, HEMORAGII ŞI/SAU RAMOLISMENTE PRETECTALE, ENCEFALITE.PINEALOAME, HEMORAGII ŞI/SAU RAMOLISMENTE PRETECTALE, ENCEFALITE.

- SEMNUL ARGYLL ROBERTSON INVERSAT (SE PASTREZA REFLEXUL- SEMNUL ARGYLL ROBERTSON INVERSAT (SE PASTREZA REFLEXULFOTOMOTORFOTOMOTOR,, DISPARE REFLEXUL DE CONVERGENTA) APARE ÎN ENCEFALITADISPARE REFLEXUL DE CONVERGENTA) APARE ÎN ENCEFALITAEPIDEMICĂ, DIFTERIE, MENINGITA TUBERCULOASĂ.EPIDEMICĂ, DIFTERIE, MENINGITA TUBERCULOASĂ.

- PUPILOTONIA (SINDROMUL ADIE) SE MANIFESTĂ PRIN : PUPILE MIOTONICE LA- PUPILOTONIA (SINDROMUL ADIE) SE MANIFESTĂ PRIN : PUPILE MIOTONICE LALUMINĂ, CARE SE DECONTRACTĂ FOARTE LENT LA ÎNTUNERIC. AREFLEXIALUMINĂ, CARE SE DECONTRACTĂ FOARTE LENT LA ÎNTUNERIC. AREFLEXIAROTULIANĂ ŞI ACHILIANĂ. ARE CARACTER EREDITAR.ROTULIANĂ ŞI ACHILIANĂ. ARE CARACTER EREDITAR.

Left Adie tonicpupilLeft Adie tonic pupil.




(A) The left pupil is

larger than the right

pupil in ambient

light. (B) The rightpupil reacts briskly

to light. (C) The left

pupil reacts poorly to

light. (D) Both pupils

constrict to a near

stimulus, althoughthe reaction to near

is brisker and more

complete on the

right. (E) After

relaxation of the

near stimulus, the

right pupil quickly re-

dilates but the left

shows a more slow,

tonic response

LEZAREA CĂILOR SIMPATICELEZAREA CĂILOR SIMPATICE =>=> TRIADA SIMPTOMATICA -TRIADA SIMPTOMATICA -SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER,SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER,

IAR ACŢIUNEA IRITATIVĂ PE CAILE SIMPATICEIAR ACŢIUNEA IRITATIVĂ PE CAILE SIMPATICE




ŢŢSINDROMUL POURFOUR DU PETITSINDROMUL POURFOUR DU PETIT

SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNERSINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER CONSTĂ ÎN:CONSTĂ ÎN:1.1. MIOZĂ (PARALIZIA REFLEXULUI IRIDODILATATOR),MIOZĂ (PARALIZIA REFLEXULUI IRIDODILATATOR),2.2. ENOFTALMIE (PARALIZIA MUŞCHILOR MULLER),ENOFTALMIE (PARALIZIA MUŞCHILOR MULLER),3.3. ÎNGUSTAREA FANTEI PALPEBRALE (PARALIZIA MUŞCHIULUI ÎNGUSTAREA FANTEI PALPEBRALE (PARALIZIA MUŞCHIULUI

NETED PLEOAPĂ SUPERIOARĂ).NETED PLEOAPĂ SUPERIOARĂ). ÎN FUNCŢIE DE SEDIUL LEZIUNII SE MAI POT ASOCIA: ÎN FUNCŢIE DE SEDIUL LEZIUNII SE MAI POT ASOCIA:

• TULBURĂRII VASOMOTORII – VASODILATAŢIE CU HEMICONGESTIATULBURĂRII VASOMOTORII – VASODILATAŢIE CU HEMICONGESTIAHEMIFEŢEI ŞI A CONJUNCTIVEI GLOBULUI OCULAR,HEMIFEŢEI ŞI A CONJUNCTIVEI GLOBULUI OCULAR,• TULBURĂRII SECRETORII – LĂCRIMARE, HEMIHIPERSUDORAŢIE.TULBURĂRII SECRETORII – LĂCRIMARE, HEMIHIPERSUDORAŢIE.ESTE DETERMINAT DE LEZIUNI DIFERITE CA SEDIU ŞI ORIGINE:ESTE DETERMINAT DE LEZIUNI DIFERITE CA SEDIU ŞI ORIGINE:• LEZIUNI MEDULARE C8-D2 DETERMINATE DE TUMORI, PROCESELEZIUNI MEDULARE C8-D2 DETERMINATE DE TUMORI, PROCESE

INFLAMATORII, PROCESE TRAUMATICEINFLAMATORII, PROCESE TRAUMATICE• LEZIUNI CE AFECTEAZĂ PORŢIUNEA LATERALĂ A BULBULUI =LEZIUNI CE AFECTEAZĂ PORŢIUNEA LATERALĂ A BULBULUI =

SINDROMUL RETROLIVAR WALENBERGSINDROMUL RETROLIVAR WALENBERG• LEZIUNI ALE HIPOTALAMUSULUI POSTERIOR SAU CHIAR TALAMICELEZIUNI ALE HIPOTALAMUSULUI POSTERIOR SAU CHIAR TALAMICE• PROCESE PATOLOGICE LA NIVELUL FOSEI MIJLOCII A BAZEIPROCESE PATOLOGICE LA NIVELUL FOSEI MIJLOCII A BAZEI

CRANIULUI CA ÎN SINDROMUL PARATRIGEMINAL RAEDER (RAMCRANIULUI CA ÎN SINDROMUL PARATRIGEMINAL RAEDER (RAMOFTALMIC ŞI FIBRE VEGETATIVE OCULOSIMPATICE.OFTALMIC ŞI FIBRE VEGETATIVE OCULOSIMPATICE.




Patient with a left Horner syndromePatient with a left Horner syndrome (oculosympathetic defect).

LEZAREA CĂILOR SIMPATICE DETERMINĂ TRIADALEZAREA CĂILOR SIMPATICE DETERMINĂ TRIADASIMPTOMATICA - SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNESIMPTOMATICA - SINDROMUL CLAUDE BERNARD HORNER



SINDROMUL POURFOUR DU PETITSINDROMUL POURFOUR DU PETIT DETERMINAT DEDETERMINAT DEPROCESE IRITATIVE ALE LANŢULUI SIMPATIC CEVICAL.PROCESE IRITATIVE ALE LANŢULUI SIMPATIC CEVICAL.

SIMPTOMELE CLINICE INVERSE SINDROMULUI CBH.SIMPTOMELE CLINICE INVERSE SINDROMULUI CBH.SE MANIFESTĂ PRIN:SE MANIFESTĂ PRIN:

1.1. MIDRIAZĂ,MIDRIAZĂ,2.2. EXOFTALMIE,EXOFTALMIE,3.3. LĂRGIREA FANTEI PALPEBRALELĂRGIREA FANTEI PALPEBRALE

LA CARE SE POT ADĂUGA:LA CARE SE POT ADĂUGA:STĂRI ALERGICE EXTINSE LA FAŢĂ, MEMBRU SUPERIORSTĂRI ALERGICE EXTINSE LA FAŢĂ, MEMBRU SUPERIOR

OMOLATERAL ŞI TULBURĂRII VASOMOTORII.OMOLATERAL ŞI TULBURĂRII VASOMOTORII.POATE FI CAUZAT DE : ADENOPATII CERVICALE, MORBPOATE FI CAUZAT DE : ADENOPATII CERVICALE, MORB

POTT PROCESEPOTT PROCESE INFLAMATORII SAU NEOPLAZICE DININFLAMATORII SAU NEOPLAZICE DIN

IAR ACŢIUNEA IRITATIVĂ PE CAILE SIMPATICEIAR ACŢIUNEA IRITATIVĂ PE CAILE SIMPATICESINDROMUL POURFOUR DU PETITSINDROMUL POURFOUR DU PETIT

Curs 8 Nn. Cranieni

Documents

Transcript of Curs 8 Nn. Cranieni