Curs 7 Fond de Rulment

Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

1

4.Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă

Principalii indicatori utilizaţi în analiza echilibrului financiar sunt: � fondul de rulment; � necesarul de fond de rulment; � trezoreria neta.

Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprimă în mărime absolută lichiditatea unei întreprinderi (pe termen scurt).

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate = ( Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung ) – Active imobilizate

sau

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Se poate observa că fondul de rulment patrimonial reprezintă acea parte a capitalului permanent ce excede activele imobilizate şi este destinat finanţării activelor circulante.

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanţare, ca: � fondul de rulment propriu:

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate

� fondul de rulment împrumutat:

FRî = Datorii pe termen lung

In situatiile financiare anuale, respectiv in bilantul contabil, regasim informatii privind dimensiunea capitalului permanent dar si a fondului de rulment. Daca datele din bilanul contabil sunt corecte si nu necesita ajustari, atunci regasim suficiente informatii pentru calcularea celor doi indicatori. Astfel, pe baza datelor din bilantul contabil, fondul de rulment se poate determina astfel:

Nr crt Element patrimonial Sens

1 Stocuri (+)

2 Creante (+)

3 Investitii financiare pe termen scurt (+)

4 Casa si conturi la banci (+)

I Active circulante (1+2+3+4)

II Cheltuieli in avans (+)

III Datorii pe termen scurt (-)

IV Venituri inregistrate in avans de reluat intr-o perioada mai mica de un an (-)

V Active circulante nete minus datorii curente nete (I+II-III-IV)

VI Provizioane pe termen scurt (-)

VII Fond de rulment (V-VI)


2

Structura actuala a bilantului contabil permite calcularea fondului de rulment astfel :

FR = (Active circulante nete – datorii curente nete) – Provizioane pe termen scurt

Iata ca deja in bilantul contabil se regaseste retratarea cheltuielilor in avans care sunt cumulate cu activele circulante si formeaza indicatorul <activ circulant net>. Totodata se retrateaza si veniturile in avans ce urmeaza a fi reluate intr-o perioada mai mica de un an, venituri ce sunt cumulate cu datoriile pe termen scurt si care conduc la formarea indicatorului <datorii curente nete>. Singurul element neluat in calcul in bilantul contabil pentru determinarea ca atare a fondului de rulment este dat de provizioane pe termen scurt. Cu siguranta prima dificultate ce apare in acest sens este data de departajarea provizioanelor prezentate in bilantul contabil in provizioane ce se estimeaza a se relua intr-o perioada mai mica de un an de cele ce se estimeaza a se relua intr-o perioada mai mare de un an.

Tot in componenta bilantului contabil identificam elementele de calcul ale capitalurilor permanente dupa cum urmeaza :

Nr crt Element patrimonial Sens

1 Active circulante nete minus datorii curente nete (I+II-III-IV) (+)

2 Active imobilizate (+)

I Total active minus datorii curente (1+2)

II Provizioane pe termen scurt (-)

III Capital permanent (I+II)

respectiv:

Kpermanent = (Active circulante nete-datorii curente nete)+Active imobilizate-Provizioane pe termen scurt = Total active – Datorii pe termen scurt = K propriu + Datorii pe termen lung

Prin aceasta modalitate de abordare a capitalului permanent, se recunoaste indirect includerea in capitalul propriu atit a subventiilor pentru investitii dar si a fondului comercial negativ. Din activitatea financiara a unei firme se poate degaja: a) fond de rulment pozitiv: FR > 0 : situaţie favorabilă pentru firma, caracterizată prin surse permanente care acoperă şi exced necesităţile

pe termen lung. b) fond de rulment egal cu 0 FR = 0 : sursele permanente = nevoile permanente. Situaţia nu este considerată dificilă. Totuşi o condiţie

esenţială este ca durata de încasare a creanţelor să fie mai mică decât durata de plată a datoriilor. c) fond de rulment negativ FR < 0 : sursele permanente nu sunt capabile să acopere nevoile permanente. O parte din resusele curente sunt

îndreptate către investiţii. Situatia este considerata normala si in acest caz daca durata medie de încasare este mult mai mică decât durata de plată.

Dimensiunea fondului de rulment este influentata de:

• rezultatul activitatii desfasurate de societate: profit sau pierdere ; • politica firmei privind distribuirea dividendelor;


3

• cresterea/scaderea capitalului social prin noi aporturi sau retrageri de aporturi ale actionarilor sau asociatilor;

• evolutia dimensiunii datoriilor pe termen mediu si lung; • evolutia dimensiunii activelor imobilizate.

Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care ramine dupa inlaturarea obligatiilor pe termen scurt:

NFR = (Active circulante – Disponibilităţi – Investiţii financiare) – Obligaţii pe termen scurt

sau

NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

Unde:

OTS = DTS – credite bancare pe TS Cazuri:

NFR > 0 : este absolut necesară existenţa unui fond de rulment pozitiv, care să acopere nevoile curente. NFR < 0 : situaţia este favorabilă pentru firma, sursele de finanţare pentru activitatea curenta sunt suficiente.

Activitatea de investiţii poate fi finantata cu resursele excedentare ale activităţii curente. Dimensiunea necesarului de fond de rulment este influentata de:

• Natura activitatii desfasurate; • Durata ciclului de fabricatie; • Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor ; • Volumul de activitate desfasurata;

Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelaţie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment:

TN = FR – NFR Trezoreria netă poate fi:

a) TN > 0 – pozitivă, caz în care din activitatea firmei se degajă un surplus monetar. Aceasta inseamna ca valoarea disponibilităţilor existente la sfârşitul anului este mai mare decât la începutul perioadei, situaţie posibilă doar dacă firma înregistrează profit

b) TN < 0 – negativă, caz în care firma apelează pentru finanţarea dezechilibrului la un credit de trezorerie. Semnificatia trezoreriei nete in acest caz este ca prin activitatea desfăşurată în cursul anului s-au utilizat o parte din disponibilităţile de la începutul perioadei.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar, se recomandă folosirea următoarelor rate:

a) durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment (DR):

TCA

NFRDR ×=


4

Acest indicator este influenţat de duratele de rotaţie ale componentelor necesarului de fond de rulment (elementele de stocuri, creanţe şi obligaţiile aferente ciclului de exploatare).

b) rata marjei de securitate1 (RMS):

TCA

FRRMS ×=

Rata marjei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între 30 şi 90 de zile, în funcţie de domeniul de activitate.

c) rata de finanţare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):

,100×=NFR

FRRFNFR

cu condiţia ca FRNG, NFR > 0.

Dacă această rată este mai mică de 100, atunci firma înregistrează o trezorerie netă negativă, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperită pe seama creditelor de trezorerie. În cazul în care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se înregistrează o trezorerie netă pozitivă.

d) rata de finanţare a activelor circulante (RFACE):

100×=AC

FRRFACE

e) rata de finanţare a necesarului de fond de rulment pe seama creditelor de trezorerie (RFNFRE):

100×=NFR

trezoreriedeCrediteRFNFRE

O valoare ridicată a acestei rate, în condiţiile reducerii sau suspendării creditelor de trezorerie de către bănci, se reflectă într-un risc important privind finanţarea activităţii.

5. Analiza corelaţiei creanţe-obligaţii. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Corelatia creante – obligatii este caracterizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a) Durata medie de încasare a creanţelor ( )icD

**

360, cr : suma rulajelor creditoare ale cr

co

360, CA include

nturilor clienti (metoda NU se foloses

TVA

te)

cr

cr

îc

îcS

DC

SD Rc

Rc

A

=

= ×

× ∑∑


5

Unde:

crS = soldul mediu debitor pentru conturile de creante comerciale

*CA= cifra de afaceri corectata cu TVA

Dacă firma desfăşoară activitate sezonieră, atunci soldul mediu debitor al conturilor de creante se calculeaza :

412 32 2

4

trimtrim

cr

SSS S

S

+ + +

=

Dacă firma nu desfăşoară activitate sezonieră, atunci soldul mediu debitor al conturilor de creante se calculeaza:

1 4

2trim trim

crS S

S+

=

Durata medie de incasare a creantelor exprima numarul mediu de zile necesar pentru incasarea creantelor comerciale rezultate din activitatea desfasurata de firma.

b) Durata medie de plată a obligaţiilor, respectiv numarul mediu de zile la care firma isi plateste obligatiile rezultate din activitatea comerciala

**

360, cr : suma rulajelor debitoare ale dat

cont

360, CA include

urilor de datorii (metoda NU se foloses

TVA

te)

cr

dat

îc

poS

DCA

SD Rc

Rd

=

=

×

× ∑∑

Situatia favorabila pentru firma este asigurata de o durata medie de incasare a creantelor mai mica decit durata

medie de plata a obligatiilor:

Dîc < Dpo ------- situaţia ideala intreprinderii

Viteza de rotaţie a activelor circulante: numar mediu de zile necesar pentru transformarea activelor circulante în bani şi a banilor în active circulante. Cu cât numarul de zile este mai mic, cu atât situaţia e mai bună pentru firma, reflectind accelerarea vitezei de rotatie.

....A crA c

SV T z ile

C A= × =

AcS = St + Cr

Dacă

1rAcV > 0rAcV situaţie nefavorabilă pentru firma, caracterizata prin cresterea numarului de zile aferente unei rotatii,

respectiv prin încetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante.

f. cantitativ: CA

f. calitativ: St

Cr


6

1rAcV < 0rAcV situaţia este favorabilă pentru firma, caracterizata prin scaderea numarului de zile aferente unei

rotatii, respectiv prin accelerarea a vitezei de rotaţie. Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie influenteaza dimensiunea soldului mediu al activelor circulante. Efectul accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie asupra soldului mediu al activelor circulante se calculeaza dupa cum urmeaza:

CA

rAcAC

V CAS

T

×=

rAcV

De unde:

( ) 1 1 1 0 1AC rAc rAcS

rAcrAc

CA V C CAAV

TT TV

V∆ × ×× ∆= − =∆

Încetinirea vitezei de rotaţie are ca efect creşterea soldului mediu al activelor circulante, situaţie nefavorabilă pentru firma, caracterizata prin imobilizarea resurselor financiare ale acesteia, blocarea de capital. Accelerarea vitezei de rotaţie are ca efect scăderea soldului mediu al activelor circulante, situaţie favorabilă pentru firma, caracterizata prin deblocarea, degajarea de resurse financiare. Pentru exemplificare, consideram firma Delta SA pentru care se cunosc urmatoarele informatii:

Indicatori N-1 N I%

Cifra de afaceri 1.500.000 1.800.000 120,00%

Soldul mediu al activelor circulante, din care: 250.000 280.000 112,00%

stocuri 200.000 180.000 90,00%

creante 50.000 100.000 200,00%

Viteza de rotatie a activelor circulante, din care: 60,00 56,00 93,33%

- viteza de rotatie a stocurilor 48,00 36,00 75,00%

- viteza de rotatie a creantelor 12,00 20,00 166,67%

Variatia vitezei de rotatie sub incidenta factorilor de influenta este sintetizata dupa cum urmeaza:

Explicatie .-zile-

variatia vitezei de rotatie, din care datorita: -4,00

variatiei cifrei de afaceri -10,00

variatiei soldului mediu al activelor circulante, din care 6,00

variatiei stocurilor -4,00

variatiei creantelor 10,00

6.Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei LICHIDITATEA: capacitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare


7

1. Rata lichidităţii generale

1

" "

LG

FR Ac DTS

AcR

DTS

=

>

− +

=

Interpretarea valorii ratei lichiditatii generale trebuie facuta corelat cu evolutia fondului de rulment, indicator determinat la rindul lui in functie de evolutia activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. O valoare supraunitara a ratei lichiditatii generale, caracteristica unui fond de rulment pozitiv, prezinta o stare de lichiditate buna pentru firma.

2. Rata lichidităţii intermediare

se admit valori între (0,6, 0,8)LCAc St

RDTS

−=

3. Rata lichidităţii imediate, la vedere

LID

RDTS

=

SOLVABILITATE: capacitate de a acoperi datoriile totale

1. Rata solvabilităţii generale

1.

.

.

..

.

.

.

.+=

+===

totaleDatorii

propriuCapital

totaleDatorii

totaleDatoriipropriuCapital

totaleDatorii

totalPasiv

totaleDatorii

totalActivRsg

Rata solvabilitatii generale caracterizeaza masura in care capitalul propriu acopera datoriile totale ale firmei. Daca inregistreaza valori subunitare, situaţia este nefavorabilă pentru firma si este rezultatul unei valori negative a capitalului propriu.

2. Rata solvabilităţii patrimoniale

bancareCrediteK

KRsg

PP

PP

.+= valori optime : 0,3-0,5

Curs 7 Fond de Rulment

Documents

Transcript of Curs 7 Fond de Rulment