Presedintele Romaniei acte si raspundere

ActelePotrivit art. 100 din Constitutie, Presedintele Romaniei emite decrete in exercitarea atributiilor sale, decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub sanctiunea inexistentei. Textul constitutional enumera articolele privind unele atributii ale Presedintelui in exercitarea carora se emit decrete ce trebuie contrasemnate de prim-ministru.Din analiza acestor prevederi rezulta ca contrasemnarea de catre premier reprezinta regula, desi ea este mentionata expres.Decretele sunt acte juridice, ce pot avea si o conotatie politica. Doctrina a sesizat o inadvertenta intre titlul marginal (Actele Presedintelui) si continutul efectiv, care se refera doar la decrete, ca acte producatoare de efecte juridice. In exercitarea atributiilor sale, Presedintele poate adresa mesaje Parlamentului, declaratii, ca acte cu un caracter exclusiv politic.Sanctiunea inexistentei este cea mai grava forma de sanctiune a unui act administrativ; se considera ca actul nici nu a existat vreodata.In ce priveste decretele care nu necesita contrasemnare, acestea constituie exceptia, putand exemplifica: desemnarea candidatului la functia de prim-ministru, dizolvarea Parlamentului, numirea in functii publice.*Consiliul Suprem de Aparare a Tarii autoritate administrativa autonomaIn ce priveste natura juridica a decretelor Presedintelui, acestea sunt calificate ca acte administrative, ele putand fi atacate in instanta de contencios administrativ daca nu intra in categoria actelor exceptate.Decretele Presedintelui pot fi doar acte administrative individuale, cele care privesc respingerea unei agresiuni armate, declararea starii de mobilizare a armatei, declararea starii de asediu sau de urgenta fiind emise in cadrul CSAT si urmand sa puna in miscare prevederi legale.In exercitarea atributiilor sale, Presedintele emite si decizii, in temeiul regulamentului de organizare si functionare a administratiei prezidentiale.RaspundereConstitutia Romaniei a consacrat doua forme de raspundere, o raspundere politica cu consecinte juridice, reglementata in art. 95 din Constitutie (suspendarea din functie) si o raspundere penala, reglementata in art. 96 din Constitutie. In afara acestor doua forme, Presedintele Romniei este aparat de o imunitate privita de unii specialisti ca fiind absoluta. ... sau penale savarsite in afara exercitiului atributiilor sale.Procedura suspendarii art. 95 din C prevede suspendarea din functie a Presendintelui, urmata de sanctiunea demiterii prin referendum. Constitutia leaga aceasta procedura de initiativa parlamentara, de pozitia Curtii Constitutionale, precum si de vointa populara. Procedura tragerii la raspundere politica intervine in cazul savarsirii unor fapte grave prin care Presedintele incalca prevederile Constitutiei. Aceasta procedura trebuie initiata de cel putin o treime din numarul parlamentarilor si trebuie adusa neintarziat la cunostinta Presedintelui. Propunerea trebuie temeinic motivata, iar treimea de deputati si senatori se raporteaza la totalul acestora, nu la membrii unei Camere. Propunerea se depune la birourile permanente ale Camerelor si se comunica Presedintelui, precizandu-se data si locul sedintei comune a celor doua Camere. Se poate propune si instituirea unei comisii de ancheta. Este obligatorie obtinerea unui aviz consultativ din partea Curtii Constitutionale. Presedintele se poate sau nu prezenta... Pentru a deveni efectiva suspendarea, este necesar votul majoritatii parlamentare (majoritate absoluta). Potrivit Constitutiei, in termen de 30 de zile se organizeaza referendum pentru demiterea Presedintelui. Doctrina a spus ca, intr-o prima ipoteza, poporul poate sa confirme votul majoritatii parlamentare => Presedintele este demis pe data sustinerii referendumului, instituindu-se astfel vacanta functiei si organizarea de noi alegeri prezidentiale. In a doua ipoteza, se poate intampla ca populatia sa aiba pozitie diferita fata de cea a Parlamentului, sa nu voteze majoritar in favoarea demiterii Presedintelui, urmand ca acesta sa-si reia activitatea cu toate consecintele ce decurg de aici.Potrivit art. 96 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul parlamentarilor, poate sa hotarasca punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare. Procedura de punere in acuzare poate fi initiata de majoritatea parlamentarilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se impun. De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii, Presedintele este suspendat de drept. Competenta de judecata apartine instantei supremei, ICCJ, Presedintele fiind demis la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.Sintagma privind punerea sub acuzare si infractiunea de inalta tradare a fost preluata din Constitutia franceza, ea fiind calificata traditional ca avand o semnificatie politica si reprezentand cea mai grava incalcare a juramantului si intereselor poporului in exercitarea atrbutiilor prezidentiale. Ea consta in abuzuri de functie in conturarea Constitutiei si a intereselor superioare ale tarii. Doctrina a sesizat ca nu exista o reglementare legala privitoare la aceasta infractiune; Noul Cod Penal identifica aceasta infractiune ca insumand faptele prevazute in art. 394, 397, savarsite de Presedintele Romaniei sau de catre un alt membru al CSAT, pedepsita cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani... In ce priveste faptele la care se refera textul, este vorba despre tradare, si anume transmiterea de informatii secrete despre stat, tradarea prin ajutarea inamicului si actiuni impotriva ordinii constitutionale.Procedura presupune doua faze: faza punerii sub acuzare pentru inalta tradare (faza politica) si faza judiciara, compusa din trei etape: trimiterea in judecata (Parchetul de pe langa ICCJ), judecata pe fond (Sectia Penala a ICCJ in complet de trei) si judecata in recurs (complet de cinci).Guvernul Romaniei evolutie, rol si structura

Rolul si structuraIn Constitutia Romaniei, Guvernul este reglementat in Titlul III privitor la autoritatile publice, in Capitolul III, de la art. 102 la 110, dar dispozitii cu privire la Guvern se regasesc si in capitolul consacrat Presedintelui, si in capitolul referitor la Parlament, dar si in capitolul referitor la rporturile Parlamentului cu Guvernul.Intr-o viziune generala, Guvernul are sarcina de a realiza politica natiunii si el este initiatorul, modelatorul si executantul masurilor de redresare economica, scaderea inflatiei si stabilitatea economica, raspunde de ordinea publica, de apararea nationala, dar si de raporturile statului din care face parte cu alte state.Sub aspectul modului de constituire, exista constitutii ce reglementeaza guverne cu scara ierarhica interioara si constitutii care consacra guverne cu structura simpla. In ce priveste numarul ministrilor, exista constitutii care reglementeaza un numar minim de ministere, dar cele mai multe contin texte flexibile ce permit modificarea numarului de ministere cu ocazia investiturii sau chiar cu ocazia unei remanieri.Din continutul art. 102 alin. (1) rezulta ca Guvernul are un dublu rol, politic si administrativ. Astfel, Guvernul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigura relizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Formula constitutionala are in vedere acceptarea programului de guvernare de catre Parlament si nu aprobarea acestuia, astfel ca in orice moment al exercitarii mandatului guvernamental, Parlamentul poate declansa procedura de inlaturare a Guvernului daca considera ca acesta s-a abatut de la programul de guvernare.Votul de investitura are o valoare de fapt juridic, el semnifica incheierea contractului de guvernare si legitimeaza echipa guvernamentala si implicit programul politic de guvernare.In ce priveste conducerea administratiei publice, Guvernul se afla in raporturi de subordonare cu ministerele si prefectii; se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative autonome si de tutela administrativa cu autoritatile administratiei publice locale. Potrivit Legii nr. 90/2001 pentru organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Guvernul reprezinta o autoritate publica a puterii executive. Potrivit legii, Guvernul indeplineste urmatoarele functii: de strategie, de reglementare, de administrare a proprietatii statului, de reprezentare si de autoritate de stat.Potrivit art. 120 din Constitutie, Guvernul este format din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti de lege organica. In timp, Legea nr. 90/2001 a introdus functia de vice-premier, dar si cea de ministru de stat, care fusese prevazuta in vechea Lege nr. 37/1990.Guvernul regimul investiturii, durata mandatului si statutul membrilor

Regimul investituriiInvestitura Guvernului reprezinta complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare cerute de Constitutie pentru a ne afla in prezenta unei echipe guvernmentale legitime.Procedura de investitura este reglementata de art. 85 alin. (1) coroborat cu art. 103 si 104. Potrivit art. 85 alin. (1), Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Presedintele initiaza si finalizeaza procedura de investitura a unui Guvern, procedura ce presupune urmatoarele etape: desemnarea candidatului la functia de prim-ministru, solicitarea votului de investitura, acordarea votului de incredere de catre Parlament, numire Guvernului finalizata prin juramantul de credinta.Conform art. 103 din Constitutie, Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.In ce priveste candidatul la functia de premier, nu exista vreo precizare constutionala. Acest poate fi un om politic, dar si un tehnocrat. Candidatul desemnat la functia de premier are la dispozitie un termen de 10 zile de la desemnare pentru a solicita votul de incredere in Parlament asupra programului de guvernare si listei membrilor Guvernului. Programul si lista Guvernului se dezbat in Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, iar Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Candidatii la functia de ministru urmeaza sa obtina un aviz consultativ din partea comisiilor de specialitate al celor doua Camere. Birourile permanente stabilesc data sedintei comune la cel mult 15 zile de la primirea programului si a listei Guvernului. Votul este secret, cu bila. Hotararea Parlamentului prin care s-a acordat votul de incredere se comunica Presedintelui, care va emite decretul de numire a noului Guvern, ce se publica in Monitorul Oficial impreuna cu hotararea Parlamentului si programul de guvernare. Primul-ministru si ceilalti ministri vor depune individual, in fata Presedintelui, juramantul prevazut de Constitutie. Guvernul isi va exercita mandatul incepand cu data depunerii juramantului.In ce priveste componenta Guvernului, Legea nr. 90/2001, in dezvoltarea textului constitutional, permite crearea de noi ministere sau reorgnizarea celor existente prin procedura de investire a unui nou Guvern. Conform art. 36 din Legea nr. 90/2001, ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament prin acordarea votului de incredere asupra programului de guvernare si listei membrilor Guvernului. Legea prevede expres ca ministerul referitor la ordine publica (Ministerul Afacerilor Interne) si Ministerul Apararii Nationale trebuie reglementate prin lege. In rest, in temeiul Legii nr. 90/2001, organizarea si functionarea ministerelor este reglementata prin HG.Durata mandatului si statutul membrilor GuvernuluiIn ce priveste durata mandatului Guvernului, in mod obisnuit ea este egala cu cea a mandatului parlamentar.Incetarea mandatului Guvernului este prev in art. 110 din Constitutie. Potrivit acestui text, Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale, fiind situatia tipica. Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca premierul se afla intr-una din situatiile prevazute de art. 106, cu exceptia revocarii sau se afla in imposibilitatea exercitarii atributiilor mai mult de 45 de zile.Sunt avute in vedere trei situatii atipice:1. Un Guvern este demis prin adoptarea unei motiuni de cenzura sau in cazul angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului, daca motiunea de cenzura a fost adoptata si aprobata2. Cand intervine incetarea functiei de membru al Guvernului, si anume: in caz de demisie in cz de pierdere a drepturilor electorale in cazul starii de incompatibilitate in caz de deces in alte cazuri prevazute de legeIn ce priveste revocarea, ea nu poate sa intervina in cazul Guvernului, deoarece el raspunde politic doar in fata Parlamentului

3. Cand primul-ministru nu-si poate exercita atributiile mai mult de 45 de zileCabinetul decizional poate conferi Constitutiei sa se ocupe doar de actele necesare pentru administrarea drepturilor publice, sintagma regasita in Legea nr. 90/2001. Un Guvern demisionar nu poate emite ordonante sau propune proiecte de legi.