curs 7

2
Curs 6 18.11.2014 Pactul de optiune este un antecontract -se stabilesc elementele esentiale fara ca actul juridic sa se incheie. Este un contract. Antecontractul difera fata de contractul de va roriu-zis. !otiunea de antecontract nu este de"nita nici in !CC nici in doctrina. #AC 'E (#$)%!E E*$E %! A!$EC(!$+AC$ 'A+ !% ( #+(,)*)%!E. *i in cazul actului de otiune e ista notiunea de romitent/ si bene"ciar/. Obligatia de a nu instraina/clauza de inalienabilitate . &a actul de referinta este obli atia de a nu instraina. 'istinctia dintre cele doua decur e din efecte formulare a codului. (bli atia de a nu instraina este una corelativa unui dret de crea si avand forta obli atorie in raortul de creanta. #rin urmare obl de a nu instraina d continut unui raort obli ational. 'imotriva inalienabilitatea este o limita urmare inalienabilitatea este rin de"nitie reala nu obli ationala. Atunci cand inalienabilitatea se naste dintr-un contract si este imusa uneia intre artile contrac contractul roduce si efecte obli ationale si efecte reale. *i )n contractul rin care instituie o inalienabilitate se naste un efect real si unul obli ational. 'in cauza ast oate cere rezolutiuneacontractului. Efectul real ca sa reveze insusi dretul de rorietate limitandu-) rero ativele trebuie sa "e oozabil succesorilor cel consimtit la limitarea dretului de rorietate trebuie sa "e notat in C . oozabilitate se asi ura efectul real al inalienabilitatii in caz contrar roduce efec intre arti. #t neresectarea obl de a nu instraina3 e ecutare in natura e ecutare rin echivalent rezolutiune. Efectul real atunci cand indelinita conditia oozabilitatii ermite si anularea contractului incheiat de tert. Anularea este o consecinta a efectului real. #actul de referinta-e ista o osibiltitate de notare. 'retul conventional de reemtiu notata in C devine si el o limita a dretului de rorietate. 'aca nu e notat devine o obli atie inter-ersonala intre arti. )nteresul este *E+)(*3 atunci cand este su"cient de articular entru titular interes incat sa deaseasca interesul liberei circulatii a bunului. Cand intr-un caz determinat o arte dobandeste un interes articular atunci interesul este referat fat interesul eneral care este o chestiune abstracta. Alin 2 al art 06- se refera la o romisiune notata. 'eci )n urma art 60 1 din &#A-la o clauza de inalienabilitate care este oozabila imiedica si sesizabilitatea bunului . 5unul a oate " vandut silit. !ici nu oate " adjudecat. *eta3 A si B cumpara un bun in cote-parti si incheie o conventie conform careia daca B decide sa vanda cota sa parte, A este obligat sa-I vanda propria sa cota cumparatorului gasit de B la pretul ce va convenit intre B si acel cumparator. Precizati daca partea lui A din bun este inalienabila. Art. 62 -62 . )n seta tertul nu este determinabil. #ersoana careia A ii va vinde cota arte este ersoana care va " aleasa de 5 si anume aceea care va da retul rezonabil.

description

master, drept privat, curs, contracte translative de drepturi, 2014

Transcript of curs 7

Curs 618.11.2014Pactul de optiune este un antecontract-se stabilesc elementele esentiale fara ca actul juridic sa se incheie. Este un contract. Antecontractul difera fata de contractul de vanzare propriu-zis. Notiunea de antecontract nu este definita nici in NCC nici in doctrina. PACTUL DE OPTIUNE ESTE UN ANTECONTRACT DAR NU O PROMISIUNE. Si in cazul pactului de optiune exista notiunea de promitent si beneficiar.Obligatia de a nu instraina/clauza de inalienabilitate. La pactul de preferinta este obligatia de a nu instraina. Distinctia dintre cele doua decurge din efecte, nu dintr-o formulare a codului. Obligatia de a nu instraina este una corelativa unui drept de creanta si avand forta obligatorie in raportul de creanta. Prin urmare, obl de a nu instraina da continut unui raport obligational. Dimpotriva, inalienabilitatea este o limita reala. Prin urmare, inalienabilitatea este prin definitie reala nu obligationala. Atunci cand inalienabilitatea se naste dintr-un contract si este impusa uneia intre partile contractului, contractul produce si efecte obligationale si efecte reale. Si In contractul prin care se instituie o inalienabilitate se naste un efect real si unul obligational. Din cauza asta se poate cere rezolutiunea contractului. Efectul real ca sa greveze insusi dreptul de proprietate, limitandu-I prerogativele, trebuie sa fie opozabil succesorilor celui care a consimtit la limitarea dreptului de proprietate, trebuie sa fie notat in CF. abia prin opozabilitate se asigura efectul real al inalienabilitatii, in caz contrar produce efecte doar intre parti. Pt nerespectarea obl de a nu instraina: executare in natura, executare prin echivalent, rezolutiune. Efectul real atunci cand indeplinita conditia opozabilitatii permite si anularea contractului incheiat de tert. Anularea este o consecinta a efectului real. Pactul de preferinta-exista o posibiltitate de notare. Dreptul conventional de preemptiune notata in CF devine si el o limita a dreptului de proprietate. Daca nu e notat devine o obligatie inter-personala intre parti. Interesul este SERIOS: atunci cand este suficient de particular pentru titularul acelui interes incat sa depaseasca interesul liberei circulatii a bunului. Cand intr-un caz determinat, o parte dobandeste un interes particular atunci interesul este preferat fata de interesul general, care este o chestiune abstracta. Alin 2 al art 906- se refera la o promisiune notata. Deci, In urma art 601 din LPA-la o clauza de inalienabilitate care este opozabila, impiedica si sesizabilitatea bunului . Bunul acela nu poate fi vandut silit. Nici nu poate fi adjudecat.

Speta:A si B cumpara un bun in cote-parti si incheie o conventie conform careia daca B decide sa vanda cota sa parte, A este obligat sa-I vanda propria sa cota cumparatorului gasit de B la pretul ce va fi convenit intre B si acel cumparator. Precizati daca partea lui A din bun este inalienabila.Art. 627-629. In speta tertul nu este determinabil. Persoana careia A ii va vinde cota sa parte este persoana care va fi aleasa de B si anume aceea care va da pretul rezonabil. In cazul pretului determinat de un tert el actioneaza obiectiv, el nu se intelege cu una dintre parti, este independent, in speta tertul nu este obiectiv. In cazul promisiunii unilaterale de vanzare, promitentul este obligat fata de beneficiar sa-I vanda bunul daca beneficiarul doreste sa-l cumpere, sub conditie pur potestativa-daca beneficiarul doreste. De vreme ce este afectata de o condite suspensiva, nu este nascuta obligatia. Este o stipulatie pentru altul? Tertul beneficiar este beneficiarul unei oferte. Intre promitent si stipulant se incheia un contract.