7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 1/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

1

Procedura de camera preliminara (continuare) 

- procedura in camera preliminara poate fi calificata ca o etapa obligatorie si prealabila judecatii,

destinata exercitarii unei functii judiciare proprii, cu caracter jurisdictional - judecator , si care

are ca scop final reconstituirea unui material probator care sa stea la baza rezolvarii cauzei de

instanta.

- functia judiciara aferenta acestei etape de camera preliminara este descrisa in art 3 NCPP ca o

functie de verificare. Poate fi exercitata si implicit intr-o alta procedura judiciara - cu ocazia

rezolvarii plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in jud.

- activitatea specifica acestei functii de camera preliminara se poate desfasura : pe cale

 principala- in urma sesizarii instantei prin rechizitoriu sau  pe cale implicita  –  cu ocazia

verificarilor pe care judecatorul le face (art 341 NCPP) solutiilor de neurmarire sau netrimitere in

 judecata.

- participantii la procedura de camera preliminara sunt :   judecatorul de camera preliminara = un judecator din cadrul instantei

   procurorul

  inculpatul

Consecinta  : Relatiile procesuale sunt grefate pe raporturile specifice duelului judiciar  :

se exercita un raport antagonic (=duel) intre functia de acuzare –  Ministerul Public , functia de

aparare - inculpat si functia de jurisdictie - judecatorul de cam preliminara.

Ceea ce este specific procedurii penale este ca pentru aceste relatii procesuale este exclusa

convergenta pozitiilor (=fara prietenii).

Procedura

  Cadrul normativ : art 345 NCPP

  Are caracter nepublic , fiind lipsita de contradictorialitate si desfasurata in scris

  Fiind o procedura cu caracter jurisdictional, si in camera preliminara, organul care

exercita aceasta functie se exprima juridic prin hotarari. 

  Daca , in etapa de camera preliminara, au fost invocate exceptii si cereri sau au fost

ridicate exceptii din oficiu , judecatorul este obligat sa se pronunte prin incheiere, incamera de consiliu, fara participarea procurorului sau inculpatului.

  Ce inseamna ca activitatea desfasurata in camera preliminara are caracter jurisdictional?

Raspuns : Jurisidictia reprezinta puterea de decizie incredintata unui judecator.

Trebuie sa vedem asupra caror aspecte se poate pronunta un judecator. Astfel :

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 2/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

2

  Daca ne raportam la obiectul procedurii - primul lucru pe care il verifica

 judecatorul este legalitatea trimiterii in judecata (verifica daca actul de

sesizare(rechizitoriul) cuprinde neregularitati)

  Alt obiect il reprezinta verificarea legalitatii administrarii probelor –  daca se

gasesc probe nelegal administrate acelea vor fi excluse. In ceea ce priveste actele

de UP –  judecatorul poate dispune ca si sanctiune nulitatea

In aceasta situatie, daca judecatorul constata neregularitati cu privire la actul de sesizare, dispune

 prin incheiere acest lucru, incheiere care se va comunica procurorului, acordandu-se

reprezentatului Ministerului Public un termen de 5 zile pentru a decide daca remediaza

neregularitatile si mentine dispozitia de trimitere in judecata sau daca cere restituirea cauzei la

 Parchet . Nerespectarea termenului de 5 zile atrage restituirea dosarului pentru completare

urmaririi (=termen imperativ)

  Care sunt solutiile pe care le poate pronunta judecatorul?

Aceste solutii sunt prevazute in art 346 NCPP si se materializeaza in incheieri motivate , pe

 parcursul procedurii putandu-se a se pronunta mai multe incheieri.

Incheierea prin care se finalizeaza procedura de camera prelim este si ea data in camera de

consiliu , deci are caracter nepublic , fara participarea procurorului si a inculpatului , carora insa

incheierea li se comunica.

Solutiile pronuntate de judecatorul de camera prelim pot fi circumscrise urmatoarelor 2 mari

categorii :

a)  Circumscrise unui act procesual pozitiv  –  prin care judecatorul dispune inceperea

 judecatii

Actul procesual pozitiv = dispozitia de incepere a judecatii.

Cand se dispune inceperea judecatii de catre jud de camera preliminara?

  Varianta 1 : cand nu s-au invocat cereri , exceptii , si judecatorul de camera

 preliminara a constatat legalitatea adm. probelor si a actelor de UP

  Varianta 2 : cand jud de camera preliminara a constatat neregularitati in privinta

actului de sesizare , iar acestea au fost remediate ; a exclus una sau mai multe probe

sau a solutionat cu nulitatea unul sau mai multe acte de urmarire penala.

Legea spune ca probele excluse de judecator nu pot fi avute in vederea la judecarea pe

fond a cauzei. In opinia lui Zarafiu : judecatorul de cam prelim ar trebui sa indeparteze ,si material , probele din dosar.

Daca judecatorul de camera prelim a dispus inceperea judecatii si constata situatii

anormale privind competenta instantei de judecata , va proceda la remedierea acesteia

 prin instrumente adecvate (ex : declinarea de competenta , conflict de competenta)

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 3/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

3

b)  Circumscrise unui act procesual negativ

Se materializeaza in restituirea cauzei la procuror

Aceste solutii intervin in 3 situatii posibil e  :

1.  Cand neregularitatile actului de sesizare nu au fost remediate de procuror in termenul

acordat si aceste neregularitati determina imposibilitatea stabilirii obiectului sau a

limitelor judecatii (exemplu : nu este descrisa , in rechizitoriu, fapta in materialitatea sa)

2.  Cand judecatorul de camera preliminara a exclus toate probele administrate in cursul UP

(ex : cazul in care procurorul i-a dat rechizitoriul unui prieten pentru a-l alcatui )

3.  Cand procurorul solicita acest lucru sau cand procurorul nu raspunde in termenul de 5

zile acordat.

In situatia in care judecatorul de camera prelim a dispus inceperea judecatii, acesta ramane

castigat cauzei, el urmand sa exercite si functia jud de judecata , nefiind incompatibilitate in

exercitiul cumulat a celor 2 functii.

Solutiile pronuntate de judecatorul de camera prelim nu au caracter definitiv , calea de atac fiind

contestatia - imbraca o forma diferita de cea ordinara intrucat au obiect diferit. Contestatia se

solutioneaza, in timp ce apelul (=calea ordinara) se judeca. Termenul de exercitare al

constestatiei este de 3 zile si curge de la comunicarea incheierii procurorului/inculpatului.

Titularii contestatiei sunt doar  procurorul si inculpatul  , ceilalti subiecti procesuali (ex :

 persoana vatamata) neavand legitimare procesuala pe acest aspect.

In urma solutionarii contestatiei , judecatorul de camera preliminara de la instanta superioara poate pronunta , pe oricare dintre solutii pe care legea le-a reglementat pentru judecatorul initial

de camera preliminara.

In cursul procedurii de camera preliminara putem constata ca este permisa si exercitarea unei alte

functii judiciare , de data aceasta cu caracter implicit. Premisa acestei posibilitati o regasim in art

348 NCPP –  ii permite judecatorului de camera prelim sa dispuna si cu privire la libertatea

individuala a inculpatului (= masuri de preventie). Poate sa dispuna , fie la cerere , fie din oficiu.

Judecata

A.Dispozit ii generale privind judecata

- In art 3(7) NCPP intalnim functiile judiciare : 3 dintre cele 4 mentionate acolo sunt exercitate

de catre judecator.

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 4/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

4

- Separarea functiilor judiciare inseamna si o separare organica –  in sensul ca functia ii este data

unui organ judiciar specializat. Deocamdata , la noi , aceasta separare este atenuata , adica

acelasi judecator din cadrul unei instante poate exercita oricare dintre cele 3 functii cu caracter

 jurisdictional (de dispozitie cu privire la dr si libertati fundamentale ; de verificare in camera

 preliminara ; de judecata). In opinia lui ZRF , putem spune ca in Romania , astazi , judecatorul  

are o vocatie general a  cu privire la exercitarea functiilor judiciare.

- Aceasta preferinta pentru functiile cu caracter jurisdictional reprezinta o forma de manifestare a

elementelor de tip acuzatorial care compun sistemul. In NCPP –  sursa de inspiratie legislativa s-a

schimbat –  nu ne-am mai uitat la francezi , ci ne-am uitat catre italieni si portughezi. Italienii

sunt aceia care sunt considerati a fi cei mai apropiati de dreptul anglo-saxon , acolo unde

 predomina elementele de tip acuzatorial. Aceasta influenta s-a materializat prin ridicarea

 judecatorului la statutul de super parte . Astfel , in materie procesual penala , dispozitia

(puterea) a fost incredintata judecatorului.

- Judecata poate fi definita ca faza a procesului penal in care , in principal , pe baza unui material

 probator preconstituit , verificat in camera prelim , sau completat in subsidiar de un material

 probator adunat in urma activitatii nemijlocite a instantei , persoana trimisa in judecata este trasa

sau nu la raspundere penala. Asta inseamna ca in faza de judecata se desfasoara o activitate cu

caracter jurisdictional care implica antamarea elementelor esentiale ale raportului de conflict

(adica se rezolva fondul cauzei printr-o hotarare care ramasa definitiv capata autoritate de lucru

 judecat).

- Potrivit art 3 alin 7 , functia judiciara principal aferenta acestei faze , respectiv functia de

 judecata , se exercita de instanta de judecata in complet legal constituit.Dupa modelulcamerei preliminare , si in faza de judecata mai poate fi identificata o faza si o functie

 judiciara , cu caracter secundar/implicit –  functia de dispozitie cu privire la libertatea

persoanei. Aceasta functie nu este reglementata distinct in art 3 , cu toate acestea , existenta

ei este de necontestat. Aceasta existenta separata este mai greu de identificat intrucat se

exercita de catre acelasi organ care exercita si functia principala , respectiv instanta de

 judecata , si uneori , dupa aceleasi proceduri. (ex : completul dispune printr-o singura

incheiere , atat continuarea judecatii , cat si luarea unei masuri de preventie. Unii “ super

 judecatori” care sunt mai atenti si destepti dispun separat printr-o incheiere continuarea

 judecatii , si separat prin alta incheierea –  luarea unei masuri de preventie. De ce este

importanta? Raspuns : Ei bine , fiecare incheiere cunoaste un regim juridic diferit.

Incheierea pronuntata in cursul judecatii se ataca la sfarsit , odata cu fondul , pe cale

ordinara - prin apel ; in timp ce incheierea prin care s-a dispus luarea unei masuri de

preventie se ataca separat , are o alta cale de atac –  contestatia Termenul de contestatie este

mai prompt –  48 de ore , si se solutioneaza separat. Concluzia : actele de dispozitie aferente

celor 2 functii diferite sa se materializeze in inscrisuri diferite!!! 

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 5/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

5

B.L imi tele judecatii

a) Limitele exprimate judiciar   –   judecata incepe :

   prin incheierea judecatorului de camera preliminara ramasa definitiva prin respingerea

contestatiei

   prin decizia pronuntata in urma contestatiei exercitata impotriva unei astfel de incheieri.

Modif icare importanta  : Rechizitoriul de trimitere in judecata nu mai marcheaza inceputul

 judecatii!

 ZRF explica : “Exista aparent o reglementare contradictorie –  Regula NCPP : judecatorul care

exercita functia de camera preliminara este obligat sa exercite si functia de judecata. Numai ca

functia aferenta camerei preliminare poate fi exercitata si in mod implicit –  cand ma plangimpotriva unei ordonante de renuntare la UP. Judecatorul care solutionand plangerea impotriva

ordonantei de neurmarire sau de netrimitere in judecata , verificand materialul probator ,

desfiinteaza si dispune inceperea judecatii , va fi incompatibil sa judece cauza pe fond!!!!” 

Aceasta apreciere diferita se bazeaza pe un RIL al ICJJ (nr. 15/2006)

b) Limita finala a fazei de judecata = hotararea ramasa definitive de rezolvare a cauzei pe fond.

Exista momente diferite la care hotararile raman definitive.

Aceasta limita de final a fazei de judecata poate fi in mod exceptional depasita , ca urmare a

activitatii de rejudecare in urma cailor extraordinare de atac.

Ca faza procesuala , judecata cunoaste mai multe etape eventuale (apel , rejudecarea) si o singura

etapa obligatorie –  judecata in prima instanta.

Obiectul fazei de judecata il constituie rezolvarea definitiva a actiunii penale si a eventualei

actiuni civile pornita in conditiile legii.

C.Principi il e specif ice fazei de judecata  

- reglementare explicita –  art 351+352 NCPP si sunt singurele care privesc caracterele sedintei

de judecata.

1.  Oralitatea

2.   Nemijlocirea

3.  Contradictorialitatea

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 6/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

6

4.  Publicitatea

- art 352 NCPP –  statueaza si garanteaza liberul acces la desfasurarea sedintei de judecata

(regula).

Exceptii : Nu pot asista la sedinta de judecata :

- minorii sub 18 ani , in afara celor chemati sa participe (minorul poate fi audiat

indiferent de varsta)

- persoanele inarmate , cu exceptia celor care asigura paza si siguranta.

Aceasta regula in materie penala transpune un principiu judiciar general prevazut in Constituie la

art 127 (cu privire la publicitatea sedintei de judecata) , si in art 12 din Legea de organizare

 judiciara. Curtea de la Strasbourg spune ca publicitatea sedintei de judecata reprezinta o garantie

care insoteste dreptul la un proces echitabil.

- publicitatea mai inseamna si accesul la informatii judiciare, insa nu garanteaza dreptul oricarei

 persoane de a avea acces la dosarul cauzei. Dreptul de a consulta un dosar este un drept

 procesual, recunoscut doar subiectilor procesuali.

Tertilor li se garanteaza un acces la informatie , cele de interes public putand fi comunicate

conform L544/2001. Uneori, dosarele penale contin informatii care nu sunt publice , iar pentru a

avea acces la ele legea cere dobandirea certificatului ORNISS.

- art 352 alin 11 instanta solicita autoritatii emitente declasificarea totala, partiala sau schimbarea

regimului de clasificare astfel incat aparatorul inculpatului sa aiba acces la aceste informatii.

Daca aparatorul nu primeste acces la aceste informatii , potrivit art 352 alijn 12 , informatiile

nepublice nu pot fi avute in vedere la pronuntarea unei hotarari de condamnare, de renuntare la

aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei. Santiunea neluarii in seama functioneaza

si fara excluderea probei (chiar daca proba exista la dosar , instanta nu poate sa o ia in seama –  

scrie “Secret” pe ea). 

- Instanta de judecata este obligata sa mentioneze in hotarare daca sedinta a fost sau nu publica ,

 potrivit art 370 NCPP. Nerespectarea acestei dispozitii atrage nulitatea absoluta.

7/27/2019 Curs 6 Zarafiu (31.03.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-zarafiu-31032014 7/7

Curs 6 Procedura Penala (31.03.2014)

7

- de la cerinta publicitatii, legea reglementeaza si exceptii –  sedintele nepublice , reglementate

 prin norme punctuale si care atrag in caz de incalcare sanctiunea nulitatii relative. Sedintele

nepublice sunt de 2 categorii : 

1.  cele care trebuie declarate ca atare nepublice

2. 

cele calificate ca atare nepublice , de lege

1. Sedinta care trebuie declarata nepublica incepe ca o sedinta obisnuita , publica. Pentru motive

temeinice , la cererea procurorului , a persoanei vatamate sau a oricarei dintre parti , putand fi

declarata nepublica. Motivele acestea sunt mentionate in NCPP –  tin de siguranta de stat , de

interesele justitiei , de interesele minorului etc.

Legea permite declararea nepublica a unei audieri atunci cand ar fi periclitate viata sau

integritatea martorului , ca si atunci cand ar putea fi periclitate identitati protejate.

Sedinta poate fi declarata nepublica in tot sau in parte. Declararea sedintei ca nepublica are loc prin sedinta publica.

2.Acestea sunt sedintele din camera de consiliu , sedintele in care sunt judecati infractori minori

(art 509 NCPP) si sedintele in care sunt judecate infractiuni privind traficul de persoane ,

declarate ca atare nepublice , in baza art 14 din L 678/2001 privind traficul de persoane.