Curs 6. OCLUZIA FUNCTIONALA

Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii:

1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-

mandibulare3. dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Criteriul 1Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM

Stopuri ocluzale stabileOcluzie stabila = contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru a impiedica migrarile dentare.Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila:1. in RC (IM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna aceleasi2. dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nici un sens, in plan transversal sau

frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IM

Stopuri ocluzale multipleContactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru repartizarea uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune.

Stopuri ocluzale simultaneDaca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple, mandibula poate realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare. Aceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale.Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor maxilari care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.Ex.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derapeaza spre anterior, pantele care se confrunta sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintii mandibulari = MUDL

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 1

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga, versantele care se confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspidului palatinal maxilar si versantul intern (lingual) al cuspidului vestibular mandibular = BULL

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta, versantele care se confrunta sunt:

versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspidului vestibular mandibular = LUBL

sau versantul extern al cuspidului palatinal maxilar cu versantul intern al cuspidului lingual mandibular = LUBL

Criteriul 2Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-mandibulare

Panta incisivaGhidaj anterior mai deschis = miscari masticatorii cu predominanta orizontala.Ghidaj anterior abrupt = miscari predominant verticale.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 2

Obstacole Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fi produsa afectarea dintilor anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin:

- abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor- imbolnavirea parodontiului dintilor anteriori- hiperactivitate musculara

EtiopatogenieDiversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unor leziuni la nivelul dintilor, la nivelul muschilor sau la nivelul ATM:

- masticatie unilaterala- edentatia- parodontopatia- restaurari odontale necorespunzatoare ocluzal- tratamente ortodontice necorespunzatoare- echilibrare ocluzala necorespunzatoare- obiceiuri parafunctionale- migrari dentare postinflamatorii/ post-tumorale- traumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor maxilare- rezectii ale oaselor maxilare- malpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare

Criteriul 3Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie

Panta incisivaExista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati.Dezangrenarea dintilor cuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este mai abrupta. O panta abrupta insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghidajul. Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru. Dezangrenarea dintilor cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie.Interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor. Astfel, o interferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical afecteaza unul dintre dintii anteriori, cel mai frecvent incisivul lateral = fenomenul Thielemann = legea diagonalei lui Thielemann

Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6 ani. Cele mai semnificative sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular (datorita latimii mezio-distale mari si migrarii severe a antagonistilor) = sindromul molarului de 6 ani:

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 3

- mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari- aparitia diastemei si tremelor- hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari- linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari- migrarea verticala a antagonistilor

Criteriul 4Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate

Eventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate (partea nelucratoare) sunt considerate contacte nefunctionale, pe baza urmatoarelor argumente:

1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional2. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este plasata pe partea unde

se gaseste bolul alimentar3. pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida, deci nu ofera sprijin

ferm mandibulei4. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afara axului lung al dintilor5. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare prelungite,

spasme musculare prin oboseala muschilorToate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contacte premature) sunt contacte generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sau ATM.

Criteriul 5Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento-parodontale, muschi si ATM.Argumente:

1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei, ATM si de locul de

aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori

Criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii.Numai aparitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro-muscular, parodontiului, ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 4

OCLUZIA IDEALA

1. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologic integru2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital, fata de RC. Distanta RC-IM este 0,1-0,2mm la nivelul

condililor si 0,2-0,5mm la nivelul arcadelor dentare3. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare4. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare6. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului

ATM7. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale8. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 μ9. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi10. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei

Principiile 1-5 asigura echilibrul neuromuscular, iar 6-10 asigura stabilitatea functionala.

OCLUZIA NORMALA (FUNCTIONALA)

1. ocluzia este stabila2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect3. nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sa poata fi aribuite

solicitarilor ocluzale

OCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA

Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) oblige mandibula sa ocluda intr-o ocluzie de necesitate. Daca obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza ocluzia de obisnuinta.

Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structurilor aparatului dento-maxilar. Ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent;

atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, care duce si la reinstalarea IM initiale.Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol

persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari, astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala, atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantata tinand cont de cateva elemente:

- pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale impuse de obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica

- interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initial- tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza, nu urmareste neaparat revenirea la raporturile

ocluzale initiale, obiectivele sale fiind:o amendarea simptomatologiei DMCo functionalitatea ADM – satisfacatoare pentru paciento stabilitatea ocluzala

Tratamentul este laborios, indelungat si costisitor.

Ocluzologie – curs 6 – MD 3 5