8/18/2019 Curs 6 BFKT Hemoragiile

1/5

Curs BFKT etiopatogenie, semne clinice (epistaxis,hemoptizia, hematemeza, melena, hematurie),

Hemoragiile

Pentru o mai bună orientare în aplicarea măsurilor de prim ajutor şi cunoaşterea locurilorde elecţie pentru obţinerea hemostazei provizorii, amintim câteva noţiuni elementare despresistemul arterial şi sistemul venos.

Toate arterele din corp au ca origine două trunchiuri principale: artera aortă şi artera pulmonară.rtera aortă porneşte din ventriculul stâng, se curbează !ormând arcul aortei "cârja#, se îndreaptăîn jos în !aţa coloanei vertebrale "aorta toracică#, pentru ca străbătând dia!ragma, aorta să devinăabdominală. $a nivelul vertebrei a %&'a lombară aorta se bi!urcă în arterele iliace comune "stângăşi dreaptă# care la rândul lor se divid !iecare în două ramuri ( artera iliacă internă şi artera iliacăe)ternă, ultima pătrunzând în coapsă sub numelede arteră !emurală.

*in arcul aortic se desprind ramuri ce vor iriga gâtul şi capul. ceste ramuri sunt:trunchiul brahioce!alic, ce se divide în artera carotidă comună "dreaptă şi stângă# şi în arterasubclaviculară "dreaptă şi stângă#.

+istemul arterial este însoţit de sistemul venos.+ângele venos de la creier, !aţă, gât este colectat de vena jugulară. ceasta se uneşte cu

vena subclaviculară, aceasta colectează sângele de la membre, !ormând vena cavă superioară,ce se deschide în atriul drept.

&enele membrelor in!erioare "vena !emurală#, împreună cu venele iliace comune,!ormează vena cavă in!erioară care, de asemenea, se deschide in atriul drept

*eci circulaţia mare începe din ventriculul stâng şi se continuă prin aortă, distribuindsângele o)igenat în tot organismul. +ângele se încarcă cu bio)id de carbon şi este colectat de cele

două vene cave "superioară şi in!erioară#, care se deschid în atriul drept.irculaţia mică sau pulmonară începe din ventriculul drept, se continuă prin artera pulmonară, care după ce se împarte în două ramuri pentru cei doi plămâni duc sângele neo)igenatla plămâni. *upă o)igenare sângele este readus la inimă prin cele - vene pulmonare, ce sedeschid in atriul stang

rice leziune de vas determină hemoragie adică ieşirea sângelui în a!ara patuluivascular.

auzele care dau hemoragii sunt multiple, cele mai !recvente !iindtraumatismele şi rănile. , / / .

Traumatismele simple provoacă %c01uni ale vaselor mici, care se ua'duc clinic prinhematoame sau echimoze super!iciale.

*acă traumatismul este violent, se pot rupe vase sanguine mari, dând hemoragiie)teriorizate sau nee)teriorizate importante, pentru care trebuie luate măsuri terapeutice urgente.Modalităţile de a clasiica hemoragiile

. în !uncţie de locul unde se scurge sângele se deosebesc:

• hemoragia internă, când sângele se varsă într'o cavitate scroasă "hemotora),

hemopericard, hemoperitoneu, hemartroză etc.# sau, prin irac'turarea unor oase se scurge printre ţesuturile vecine osului2

• hemoragia externă, când sângerarea se !ace în a!ara organismului2

1

8/18/2019 Curs 6 BFKT Hemoragiile

2/5

• hemoragia exteriorizată, când hemoragia se !ace într'o cavitate "stomac, intestin etc#, iar

eliminarea arc loc după câtva timp "epista)is, hemoptizie, hematemeză, melenă,metroragie, hematunc#.

3. în !uncţie de felul vasului care sângerează, hemoragiile pot !i2

• hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacuează în timp scurt

în cantitate mare. +ângele care provine din artere are următoarele caracteristici:ţâşneşte din rană în jeturi întrerupte "sincron cu sistola cardiacă# şi are culoare roşieaprinsă:

•  hemoragii venoase: sângele iese în jet continuu şi are o culoare

• hemoragii capilare: sângerarea este di!uză, clinic apar echimoze sau

• hematoame2 .

• hemoragii mixte: arterio'veno'capilare2 apar in cazul unui traumatism când se rup

dintr'o dată atât vene, cât şi artere sau capilare.. în !uncţie de cantitatea de sânge pierdut deosebim: hemoragii mici, mijlocii, grave.

Hemoragiile interne+imptomele hemoragiei4emoragiile interne se însoţesc de tulburări din partea întregului organism: ( paloare ' datorită vasoconstricţiei, ( ameţeli, vâjâituri în urechi ischemici scoarţei cerebrale#, ( e)tremităţi reci, ( sete intensă, gură uscată, ( puls accelerat "566'576 de bătăi pe minut ( tensiunea arterială scăzută, ( respiraţie accelerată super!icială,

 ( apar semne în !uncţie de cavitatea în care a avut loc hemoragia "vezi traumatismeletoracice 8 hemotorax şi traumatismele abdominale 8 hemo peritoneu).

 Hemoragiile externe simptomatologie

Provenienţa sângelui "arterială, venoasă# în hemoragiile e)terne se stabileşte în !uncţie decaracteristicile sângelui arătate "culoare, jet#. 4emoragiile e)terne, !iind "ca şi hemoragiileinterne# însoţite de tulburări din partea întregului organism, semnele generale de anemie suntasemănătoare. De reţinut: cantitatea de sânge e)istentă în corpul omenesc reprezintă apro)imativ5059 parte din greutatea corpului, adică în medie '; litri la un adult. rganismul poate să suporte!ără tulburări importante o pierdere de ma)imul 5056 din cantitatea sa totală.

8/18/2019 Curs 6 BFKT Hemoragiile

3/5

/ hematemeză ( eliminare prin cavitatea bucală "vărsătură# a sângelui provenit dinstomac,/ melenă ( e)teriorizarea sângelui prin de!ecaţie,/ metroragie ( hemoragie care provine din uter în a!ara ciclului,/ hematurie  ( sângerare care provine din arborele urinar.

%n !uncţie de cantitatea de sânge pierdut şi viteza cu care acest sânge se pierde, semnelegenerale sunt cele ale unei hemoragii interne.

! H"M#$%&''" #T#$'#%$'#&'C".,4emoragiile otorinolaringologice cuprind pierderile de sânge nazale, auriculare, buco!aringiene,%aringiene, traheobronşice, eso!agiene.  Hemoragia nazală (epistaxisul)Prin epista)is se înţelege orice hemoragie care ia naştere în !osele nazale "pierdere de sânge prinnas#. +e mai numeşte şi rinoragie. în !uncţie de sediul epista)isului distingem: ( epista)is anterior din pata vasculară "zona &alsalva'>isselbach#, ( epista)is posterior, ( epista)is viu, di!uz în mai multe puncte ale mucoasei pituitare "indici de cele mai multe orie)istenţa unei discrazii sanguine, tulburări de coagulabilitate sanguină#.auzele epista)isului sunt locale şi generale.auze/ Cauze locale: ( grataj digital, ( tusea, strănutul, ( prezenţa unor ulceraţii ale septului nazal "ulcer 4a?e@#, ( a!ecţiuni in!lamatoare "viroze#, ( unele tumori benigne sau maligne, ( polip sângerând al septului./ Cauze generale: ( hipertensiunea arterială, ( lipsa vitaminei şi > "avitaminoze#, ( boli ale sângelui: leucemie, hemo!ilie, purpura, agranulocitoză etc, ( boli cardiovasculare "stenoză mitrală#, ( insu!icienţe hepatice şi renale, ( boli contagioase "scarlatina, gripa, !ebra ti!oidă etc.# .

/ Cauze traumatice accidentale sau chirurgicale.Ta*lou clinic in epistaxisul *enigna. 3olnavul este agitat, speriat. Prin anamneză se va stabili dacă hemoragia a survenit prin grataj,tuse, strănut, e)punere la rece sau la căldură, e!ort !izic, traumatism e)tern. b. 4emoragia este de obicei unilaterală "se stabileşte prin inspecţie sau, dacă sunt condiţii, prinrinoscopie anterioară, după o prealabilă su!lare a nasului şi crearea condiţiilor unei bunevizibilităţi#.Ta*lu clinic in epistaxisul gra+/ 4emoragie nazală abundentă, pe una din !ose cel mai adesea2 rar pe ambele !ose nazale.%nundând !aringele, sângele este eliminai şi pe gură./ +tarea generală a bolnavului este alterată: ( palid "uneori cu !acies normal colorat#,

3

8/18/2019 Curs 6 BFKT Hemoragiile

4/5

 ( transpiraţii reci, ( puls normal sau uşor accelerat, ( tensiunea arterială este normală, la hipertensivi ridicată sau scăzută, în raport cu tensiuneaanterioară./ în cazul hemoragiilor mari:

 ( sete, ( tensiune arterială prăbuşită, ( lipotimii.!servaţii. cest tablou clinic dramatic este determinat de: ( epista)isul grav al hipertensivilor "este epista)isul salvator, eu rol de supapă de siguranţă,care evită hemoragia cerebrală#, ( epista)isul grav posttraumatic,

 ( epista)isul grav dai de bolile amintite la cauze generale.Prin otoragie se înţelege scurgerea de sânge prin conductul auditiv e)tern.Cauze

/ Hemoragii auriculare postraumatice !enigne: ( plăgi tăiate, înţepate sau zdrobite ale pavilionului urechii2 (' leziuni traumatice pe conductul auditiv e)tern "prin manevreintempestive de grataj, cu ocazia manevrelor de scoatere a corpilor străini#2 ( în !racturile peretelui anterior al conductului auditiv e)tern şi ale condilului mandibular încăderile pe bărbie2 ( în urma unei per!oraţii sau rupturi traumatice a timpanului "corpi străini, instrumente înţepă'toare#2 ( în traumatisme cranio'cerebrale, cu !ractura stâncii temporalului./ 4emoragii auriculare din cursul bolilor in!ecţioase: ( otite medii acute gripale, ( otită medie, otomastoidită supurată cronică polipoasă, ( tumoare glomică./ 4emoragii auriculare grave, otoragii survenite prin: ( accidente după timpanectomie, prin lezarea sinusului lateral "din casa timpanului#2 ( erodarea arterei carotide interne "în cazuri de tuberculoza ulcerativă a stâncii temporale, tu'mori maligne ale urechii, ale bazei craniului#2

 ( !racturi sau leziuni ale regiunii otomastoidiene "posttraumatic# prin arme de !oc.Hemoragiile aringiene4emoragiile !aringiene pot surveni după traumatisme !aringiene, după intervenţii chirurgicale"adenoamigdalectomie, e)tirparea vegetaţiei adenoide a amigdalelor palatine#, biopsii,drenajul !legmonului periamigdalian ctc.

8/18/2019 Curs 6 BFKT Hemoragiile

5/5

 ( după ; orc de la actul operator "aceleaşi cauze 8 leziuni de vase#, ( tardive, la C'56 zile de la actul operator.. Hemoragiile laringiene4emoragiile laringiene sunt rare şi pot să survină:

•  în cadrul unui traumatism laringian: plăgi, !racturi ale laringelui, corpi străini, rupturi ale

corzilor vocale "la cântăreţi#, e!orturi puternice de tuse, vărsături2•  postoperator "biopsii, laringectomii#2

• în a!ecţiuni in!lamatoare sau tumorale ale laringelui2

• în cadrul unei a!ecţiuni generale: D( discrazii sanguine "hemo!ilie, purpură,

avitaminoză şi >#, ( hipertensiune arterială, ( leucoze acute şi cronice, ( insu!icienţa hepatică, ( boli in!ecţioase cronice. 4emoragiile laringiene sunt periculoase prin pătrundereasângelui în caile pulmonare, cu riscul de as!i)ie.Hemoragiile esoagiene

4emoragiile din eso!ag au o etiologie !oarte variată./ Traumatisme eso!agiene : ( manevre endoscopice, ( corpi străini eso!agieni, tentative nereuşite de e)tragere a unui corp străin, ( traumatism caloric sau coroziv al eso!agului, ( plăgi penetrante sau per!oraţii, rupturi spontane ale pereţilor eso!agieni./ Eso!agopatii: eso!agita peptică, cancerul eso!agian,tumori benigne sau tuberculoză eso!agiană./ 3oli hepatobiliare: varicele eso!agiene în cirozelehepatice./ !ecţiuni generale: cardiopatii, scleroză vasculară,

hipertensiune arterială, discrazii sanguine, leucemii.imptomatologie

 (