LECŢIA aV-a URMELE DE MÂINI

1. Obiective:

● Prezentarea, într-o formă accesibilă, a modului de formare a desenului papilar. ● Evidenţierea importanţei identificării dactiloscopice în Criminalistică. ● Cunoaşterea procedeelor de relevare şi prelevare a urmelor latente. ● Reliefarea importanţei Regulii celor 12 puncte coincindente pentru probaţiune. ● Formarea deprinderilor pentru interpretarea criminalistică a urmelor de mâini

descoperite la locul faptei. 2. Dicţionar de termeni (Dicţionar de Criminalistică, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedic, Bucureşti, 1984):

● Anastomoză - detaliu rar al desenului papilar, care constă dintr-o creastă care face legătură transversală între alte două creste papilare, de unde şi denumirea de podeţ.

● Arc - tip de desen papilar, la care crestele papilare pornesc de la o margine a desenului spre cealaltă, urmând acceaşi direcţie cu crestele care se află la baza desenului. Cu cât creşte depărtarea faţă de baza desenului cu atât crestele papilare se curbează cu convexitatea către vârf, fiind asemănătoare arcurilor de cerc. Subtipuri: arc simplu, arc lipit, arc pin.

● Amprentare - operaţiune de obţinere a amprentelor papilare ale unei persoane ori cadavru uman prin imprimare pe hârtie sau pe un alt suport. Amprentarea se realizează, de obicei, prin folosirea tuşului topografic. Pentru evitarea murdăririi cu tuş a persoanei şi acurateţea amprentelor sunt utilizate şi alte metode de amprentare ca, de exemplu, amprentarea chimică. Amprentarea trebuie efectuată astfel încât impresiunile obţinute să fie clare şi să reproducă întocmai şi în întregime desenul degetului sau regiunii papilare care interesează. Tehnica amprentării cadavrelor prezintă unele deosebiri în raport cu tehnica folosită în cazul persoanelor în viaţă, impuse de intervenţia unor fenomene ca: rigiditatea cadaverică, deshidratarea, îmbibaţia hidrică, putrefacţia ori mumificarea.

● Amprenta - urmă lăsată prin presare pe o suprafaţă. 1. Amprenta digitală, urmă lăsată de sdeget pe o suprafaţă şi care reproduce forma crestelor şi şanţurilor de pe faţa interioară a degetului. 2. Amprenta palmară, urma lăsată de palmă. 3.

Amprenta plantară, urma lăsată de talpa piciorului desculţ. 4. Amprenta papilară, termen generic prin care se defineşte orice urmă care este creată de crestele (papilare) şi şanţurile ce se găsesc pe faţa interioară a degetelor, palmei, tălpii piciorului. Amprenta poate fi: a) latentă (invizibilă), când este produsă prin depunerea transpiraţiei şi grăsimei de pe creastă,; b) vizibilă sau colorată, când este creată prin depunerea unei substanţe colorate aflată pe creste: praf, murdărie, sânge, vopsea etc.; c) mulată, când a fost creată în adâncime într-o materie plastică de tipul: chit, plastilină, ciocolată, ceară moale, unsoare sau grăsime solidificată ş.a.

● Amprenta de comparaţie - urmă creată experimental pentru a servi la compararea cu cea în litigiu. Amprenta de comparaţie se obţine de la fiecare din obiectele sau persoanele bănuite că ar fi putut lăsa urma de litigiu.

● Bideltic - tip de desen papilar care are în centru numeroase creste curbe închise ca un oval sau care se continuă în spirale, laţuri ori alte forme circulare. La două puncte opuse de pe perimetrul regiunii centrale circulare iau naştere două figuri triunghiulare asemănătopare literei greceşti ∆ (delta).

● Bifurcaţie - detaliu caracteristic unei creste papilare marcat de despărţirea acesteia în două ramuri. Bifurcaţia constituie o caracteristică individuală în identificarea dactiloscopică.

● Butonieră - detaliu caracteristic pe traseul unei creste a desenului papilar ce ia naştere prin despărţirea acesteia în două ramuri care, după un drum scurt, se reunesc. Butoniera constituie una din caracteristicile individuale în identificarea dactiloscopică.

● Capăt de creastă papilară - locul de unde începe sau se sfârşeşte o creastă papilară, în morfologia unui detaliu papilar. Constituie un detaliu caracteristic în dactiloscopie.

● Cartoteca dactiloscopică - sistem de organizare şi clasare manuală a fişelor cu amprente digito-palmare după formule care permit regăsirea sigură şi rapidă a acestora pe baza exeminării urmelor papilare. Sunt cunoscute următoarele tipuri de cartoteci: a) cartoteca dactiloscopică decadactilară, în cadrul căreia amprentele celor zece degete pot fi cartate după formule ca cea complet adeltica

=1111

1111

−

−

A

A până la cea deltică de tipul ar fi =

4444

4444

−

−

B

B; b) cartoteca

dactiloscopică palmară, care este de natură recentă şi funcţionează pe baza formulei de clasificare a desenelor palmare şi c) cartoteca dactiloscopică

monodactilară organizată pe baza unui complex de formule care permite identificarea făptuitorului după urme lăsate de un singur deget.

● Centrul dactilogramei: 1. Unul din punctele pe care se sprijină capetele Liniei lui Galton (delta centrală) de la reticulul lupei dactiloscopice, în vederea codificării unei amprente papilare; 2. Punct situat în mijlocul desenului papilar şi care, în funcţie de configuraţia nucleului, se determină astfel: a) la nucleul laţ

simplu: locul unde se termină curbura laţului cu partea opusă deltei; b) la nucleul

liniar: capătul superior al crestei papilare care este mai depărtată de deltă; c) la

nucleul laţ multiliniar: capătul superior al crestei papilare situată la jumătate plus una din totalul crestei (numărul dinspre partea deltei) când sunt cu soţ şi al crestei din mijloc, când sunt fără soţ; d) la nucleul laţuri suprapuse: locul de intersectare a lor; e) la nucleul laţuri suprapuse liniare: capătul superior al crestei papilare aflat în interiorul laţului mai depărtat.

● Centrul deltic - unul din punctele pe care se sprijină capetele Liniei lui Galton (delta – centrală) de la reticulul lupei dactiloscopice, în vederea codificării unei amprente papilare pentru a fi introdusă în cartotecă. Centrul deltic se determină astfel: la deltele negre, în locul de contact al celor două braţe; la deltele albe, punctul din spaţiul triunghiular al deltei situat la distanţe egale faţă de cele trei laturi.

● Cicatrice - semn rămas după vindecarea unei plăgi pe piele, afectând morfologia desenului papilar. Cicatricea constituie un detaliu caracteristic de identificare a unei amprente papilare.

● Clasificare dactiloscopică - operaţie prin care amprentele papilare (digitale, palmare, plantare) sunt ordontate şi grupate după anumite criterii, în diferite clase, toate având la bază numărul şi poziţia deltelor şi formarea nucleului.

● Creasta papilară - proeminenţă liniară curbă care se găseşte pe faţa internă a degetelor, palmelor şi tălpilor picioarelor de la om.

● Crestoscopie - metodă de examinare microscopică a traseului marginilor unei creste papilare în scopul descoperirii formelor particulare identificatoare.

● Dactilogramă - urma desenului papilar, imprimată pe suprafaţa unui obiect. Dactilograma imprimată voluntar este denumită şi impresiune digitală ori

amprentă digitală de comparat. Dactilograma imprimată involuntar cu ocazia comiterii unei fapte penale este denumită şi urmă digitală sau amprentă digitală

în litigiu. ● Danteliform - subtip de desen papilar în clasificarea dactiloscopică, facând parte

din tipul amorf. Subtipul danteliform este format, în total sau în parte, din fragmente de creste papilare, care cad perpendiculare pe şanţul de flexiune, succedându-se neregulat, uneori intercalate cu sectoare punctiforme, creind aspectul unei dantele.

● Delta - detaliu al desenului papilar care descrie o figură triunghiulară ce ia naştere la confluenţa a trei grupări de creste papilare, fiecare grupare având direcţia crestelor diferită de celelalte două. Deltele pot fi: a) albe, figuri formate dintr-un spaţiu triunghiular care ia naştere la confluenţa a trei grupări de creste (poate fi

deschisă, deschisă la două unghiuri, deschisă la un singur unghi şi închisă). b) negre, figuri papilare cu trei braţe asemănătoare literei majuscule „Y”. (poate fi

cu braţe egale, cu două braţe egale, cu braţe inegale şi delta neagră lungă) ● Depăşire - detaliu caracteristic al desenului papilar marcat de locul unde sfârşitul

unei creste papilare depăşeşte cu 2-3 mm începutul altei creste care îşi are traseul alăturat.

● Dermatoglifă - configuraţie a crestelor papilare transmisă ereditar (asemănătoare, dar nu identice). Dermatoglifele se folosesc în procesul expertizei medico-legale de stabilire a paternităţii.

● Desen papilar - configuraţie formată de crestele papilare pe suprafaţa pielii de pe degete, de pe interiorul palmei şi a tălpii piciorului uman.

● Detaliu papilar - amănunt al formei unei creste papilare. ● Detalii caracteristice ale crestelor papilare - început de creastă, sfârşit de

creastă, bifurcaţie, trifurcaţie, ramificaţie, contopire, contopire triplă, fragment de creastă papilară, butonieră, inel, inel punctat, depăşire de creastă, creastă aderentă (cârlig), întrerupere de creastă, punct papilar, grup de creste papilare, triunghiul crestelor papilare, anastomoză, deviere de creste, creste alternative, intersecţie, reîntoarcere.

● Deviere - detaliu caracteristic al desenului papilar care se formează în locul unde două creste, care vin una în întâmpinarea celeilalte, cu puţin înainte de a se întâlni se înconvoaie brusc şi se sfârşesc.

● Expertiză dactiloscopică - gen al expertizei criminalistice care are ca obiect identificarea criminalistică a persoanei după urmele lăsate de desenele papilare, caracterizate de cele două proprietăţi esenţiale: unicitatea (individualitatea) şi fixitatea (stabilitatea).

● Extradelic - în afara deltei. Extradelic caracterizează acel desen dactiloscopic în care elementele identificatoare sunt situate în afara perimetrului cuprins între deltă şi nucleu.

● Fixitate - calitate a morfologiei desenelor papilare, exprimată prin stabilitate. Desenul papilar al omului se formează definitiv în luna a şasea a vieţii intra-uterine şi rămâne acelaşi în toate amănuntele morfologiei sale până la moarte, distrugându-l numai putrefacţia (cercetări recente indică faptul că desenul papilar se formează în luna a patra).

● Formula dactiloscopică decadactilară - notarea după un anumit sistem de reguli a simbolurilor care reprezintă tipul, subtipul şi varietatea tuturor desenelor papilare de la cele zece degete ale mâinilor unui individ.

● Folie adezivă - foaie de material plastic tratată pe o singură faţă cu un produs lipicios şi acoperită cu o foaie subţire transparentă de material plastic. Folia adezivă poate fi transparentă, albă sau neagră şi se foloseşte pentru ridicarea directă a urmelor papilare relevate cu prafuri, a oricăror urme create prin stratificare cu substanţe pulverulente, precum şi pentru ridicarea urmelor materie sub formă de paticule.

● Formula dactiloscopică decadactilară cuprinde la rândul ei trei formule: primară, secundară şi suplimentară. Sunt diferite sisteme de a alcătui o formula dactiloscopică decadactilară. Cea mai folosită în România este următoarea: a)

formula primară se stabileşte prin scrierea simbolurilor care reprezintă tipul sau subtipul desenului papilar de la fiecare din cele zece dactilograme. Simbolurile stabilite pentru tipuri şi subtipuri sunt următoarele:

Tipul Subtipul Simbolul literal

Simbolul cifric

Arc arc simplu arc pin

A Ap

1 11

Laţ dextrodeltic sinistrodeltic

D S

2 3

Cerc pentru toate subtipurile B 4

Combinat trideltic quatrodeltic

T Q

5 6

Amorf simian şi danteliform nedefinit (inclusiv cel distrus prin cicatrice)

O X

0 x

Formula primară este reprezentatăsub formă de fracţie, la numărător fiind

înscrise simbolurile pentru mâna dreaptă iar la numitor cele pentru mâna stângă,

după urmatoarele reguli: primul se scrie simbolul exprimat în litere de la degetul arătător al fiecărei mâini, iar în continuare simbolurile cifrice ale celorlalte degete în ordinea: mare, mijlociu, inelar, mic. Formula primară va avea următorul aspect:

mâna dreaptă

.............

............

............

...........

2241

3225

D

T

=

=

mâna stângă F.p. F.s. F.s. • Formula dactiloscopică monodactilară - notarea după un sistem de reguli a

simbolurilor care reprezintă tipul, subtipul şi varietatea tuturor desenelor papilare, folosind un număr mai mare de indicatori. Pentru elaborarea formulei dactiloscopice monodactilare se procedează astfel: a) se scrie tipul dextro sau sinistrodeltic prin simbolul corespunzator acestora, D sau S; b) se scrie apoi simbolul ce rezultă din configuraţia laţului nucleu al dactilogramei, care este considerat laţul inferior cu tot ce cuprinde braţele sale: laţ simplu (nucleu alb) = 0; laţ liniar = 1; laţ biliniar = b; laţ triliniar = t; laţ multiliniar = m; laţ concav = v; laţuri suprapuse = s; laţuri suprapuse liniare = sl; laţuri comune = c; laţuri comune liniare =cl; laţuri duble = d; laţuri duble liniare = dl; laţ neregulat = e. Pentru punerea formulei, lupa cu reticul cu cercuri concentrice se aşază pe dactilogramă în aşa fel încât punctul gravat în centrul cercului cel mai mic să se suprapună pe partea cea mai înaltă a laţului care constituie nucleul. Deci din vârful laţului, în formula dactiloscopica monodactilară se examinează tot ce se află între braţele laţului nucleului până la limita celui de-al doilea cerc al reticulului şi se ia în considerare configuraţia numai până la limită.

• Fragment papilar - denumire prescurtată a oricărei urme care reproduce o parte dintr-un desen papilar.

• Grup de creste papilare - urmă fragmentară a unui desen papilar care, datorită numărului redus de linii papilare, nu se poate stabili de la ce fel de dactilogramă şi din ce regiune provenie.

• Impresiune papilară - impresiune creată de desenul papilar al degetelor, palmelor şi plantelor.

• Infradeltic - sub deltă. Prin acest termen se fixează poziţia generală a unor caracteristici ale unei dactilograme ca fiind situate între deltă şi bază.

• Intradeltic - înăuntrul deltei. Prin acest termen se fixează poziţia generală a unor elemente caracteristice ale unei dactilograme ca fiind situate între deltă şi nucleu.

• Început de creastă papilară - locul unde începe o creastă papilară. Pentru a se stabili care este începutul sau sfârşitul unei creste papilare, caracteristicile unei dactilograme se citesc şi se descriu în sensul acelor de ceasornic. Când se examinează un fragment de urmă papilară la care nu este posibilă determinarea nucleului, citirea se face de la stânga la dreapta şi de sus în jos.

• Lingură de amprentat - dispozitiv construit dintr-o lama metalică ori din mase plastice, curbat pe forma şi laţimea unui deget, care foloseşte la amprentarea cadavrelor, deoarece degetele acestora nu pot fi rotite ca la persoanele în viaţă. În

acest scop se dă cu un strat foarte subţire de tuş pe degetele cadavrului, după care se introduce în „lingură” un cartonaş alb şi se apasă pe deget imprimându-se astfel întregul desen papilar de la o margine la alta.

● Linia lui Galton (linia de calcul) - linia care uneşte centrul unei amprente digitale cu centrul deltei. Este trasată pe reticulul lupei dactiloscopice şi serveşte la numărarea crestelor papilare intersectate de aceasta, în scopul clasificării. A fost concepută de Sir Francis Galton, întemeietorul Dactiloscopiei.

● Lupa dactiloscopică - lupă special construită pentru examinarea şi stabilirea formulei pentru clasificarea amprentelor digitale. Lupa dactiloscopică este montată pe un stativ de 6-8 centimetri înălţime, iar la baza stativului se montează un set de reticule: pe primul este marcată linia de calcul, pe altul o grilă şi pe cel de-al treilea cercuri concentrice pentru codificare manuală în vederea introducerii pe calculator.

● Malformaţie papilară - defect congenital al desenului papilar. ● Papilă - proeminenţă conică pe suprafaţa dermului, străbătută de un canal în

vârful căreia se găseşte un por prin care este eliminată transpiraţia. Papilele dermice sunt înşiruite liniar, un şir de papile dând naştere unei creste papilare.

● Polidactilia - anomalie congenitală care constă în existenţa a mai mult de 5 degete la un membru superior sau inferior al corpului uman.

● Polidelic - desen papilar care are mai multe delte. De exemplu: bideltic, trideltic, quatrodeltic, care face parte din tipurile cerc şi combinat.

● Poroscopie - partea dactiloscopiei care se ocupă cu examinarea urmelor porilor dintr-o amprentă în scopul identificării. Orificiile porilor au formă, dimensiune şi plasament ca şi detaliile caracteristice de identificare ale crestelor papilare. Examinarea comparativă poroscopică prezintă o completare a punctelor de coincidenţă indicate la traseul crestelor papilare în cadrul expertizei dactiloscopice.

● Pudră relevantă - pulbere extrem de fină, colorată, care aderă foarte uşor la grăsimea şi aminoacizii conţinute de urmele papilare latente lăsate de făptuitor la locul unei infracţiuni. Prin pudrarea urmei latente (invizibile) cu o pensulă foarte fină (din păr de coadă de veveriţă, din puf de gâscă, de struţ etc.), aceasta se colorează intens, relevându-se conturul crestelor papilare. Pudrele relevante sunt de diverse culori: albe, violete, verzi etc., alegându-se pentru evidenţierea urmei o culoare care să fie în contrast cu fondul. Dacă fondul este pestriţ (de exemplu mozaic) se foloseşte pudră fluorescentă care devine vizibilă sub radiaţii ultraviolete, iar fondul devine întunecat uniform.

● Punct papilar - detaliu caracteristic de identificare. Se găseşte, de regulă, între două linii papilare, în centrul unui inel, în centrul unei amprente digitale ori în centrul deltei.

● Rachetă - formă a nucleului unui desen papilar tip monodeltic sau bideltic constituit dintr-un laţ care nu are braţele libere, ci se unesc continuând într-o singură creastă, întreaga figură luând aspectul unei rachete de tenis.

● Ramificaţie - detaliu caracteristic de identificare într-o amprentă papilară. Se formează prin bifurcarea traseului unei creste papilare la care, apoi, după un drum scurt, unul din braţe se bifurcă din nou ş.a.m.d.

● Sfârşit de creastă papilară - locul unde se termină traseul unei creste papilare. Constituie detaliu caracteristic de identificare a unei amprente papilare.

● Simbol dactiloscopic - semn convenţional, literal sau cifric, folosit pentru notarea unor caracteristici ale amprentelor papilare în scopul înscrierii lor în formula dactiloscopică. Vezi şi formula dactiloscopică decadactilară şi formula dactiloscopică monodactilară.

● Spirală - formă caracteristică a nucleului unei amprente papilare din tipul cerc (bideltic) care este constituit dintr-o creastă papilară spiralată.

● Şanţ flexoral - încreţitură a pielii de pe degete, palmă şi talpa piciorului care se formează în dreptul unei articulaţii. În expertiza dactiloscopică sunt cunoscute şanţurile flexorale ale falangetei, falanginei, falangei, ale regiunilor digito-palmară şi hipotenară. Fiecare şanţ de flexiune la un individ are o formă particulară a grupului de încreţituri şi constituie puncte de coincidenţă în expertiza dactiloscopică, având aceeaşi valoare de identificare ca şi detaliile caracteristice ale crestelor papilare.

● Şanţ papilar - intervalul dintre două creste papilare. ● Trideltic - subtip de desen papilar cu trei delte care face parte din tipul combinat. ● Trifurcaţie - creastă papilară care într-un punct se ramifică în trei braţe.

Constituie un detaliu caracteristic de identificare într-o amprentă. ● Trusă de relevare a urmelor de metale - valiză în care se găsesc sprayuri cu

soluţii relevante şi o lampă u.v. cu intensitate mare, cu ajutorul căreia se pot pune în evidenţă urmele lăsate de obiectele metalice pe pielea umană.

● Zona bazală - parte a desenului falangetei care se formează din linii drepte sau convexe, situate între desenul central şi cuta interfalangică.

● Zona centrală - parte a desenului falangetei, formată din liniile desenului central care se pot prezenta în formă de cercuri, spirale, laturi etc. Se mai numeşte şi zona nucleară şi prezintă cea mai mare importanţă pentru identificarea dactiloscopică.

● Zona marginală - este partea exterioară a desenului falangetei, constând din creste papilare în formă de arc.

Exerciţii rezolvate:

1. Precizaţi dacă este adevărat sau fals următorul enunţ:

O amprentă digitală găsită pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperită urma şi constituie, prin ea însăşi, o probă de vinovăţie.

2. Proprietăţile desenului papilar: a) unitatea, imuabilitatea, fixitatea şi inalterabilitatea; b) imuabilitatea, fixitatea şi ilizibilitatea; c) unitatea, imobilitatea şi inalterabilitatea

3. Relevarea urmelor papilare nu se face: a) prin prăfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast; b) cu substanţe fluorescente; c) prin afumare directă; d) prin folosirea mulajelor.

4. Desenaţi cinci detalii ale desenului papilar. 5. Care este numărul minim de detalii caracteristice necesar în România pentru

identificarea persoanelor după urmele papilare a) 10; b) 16; c) 12; d) 8;

4. bifurcaţie

trifurcaţie

anastomoză

reîntoarcere

inel Răspuns: 1. fals; 2. a; 3. d; 4; 5. c.

Bibliografie selectivă:

1. Gheorghe Păşescu, I.R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura

Naţional, Bucureşti, 1996.

2. Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2004.

3. Ion Mircea, Criminalistică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001. 4. Lazăr Cârjan, Tratat de Criminalistică, Editura Pinguin Book, Bucureşti, 2005