Curs 4

Curs 4

1. Degenerescenta si regenerarea fibrei nervoaseDegenerescenta fibrei nervoaseLezarea axonilor produce doua tipuri de degenerare neuronala:

a. degenerare anterograda = degenerarea segmentului distal

b. degenerarea retrograda = degenerarea segmentului proximala. degenerarea anterograda sau walleriana apare la 24 h de la producerea leziunii

se datoreaza n principal separarii segmentului distal al axonului de corpul celular care reprezinta centrul metabolic al neuronului

initial aparea tumefierea apoi detasarea n fragmente a portiunii distale, teaca de mielina se fragmenteaza, macrofagele ajunse la locul leziuni fagociteaza fragmentele de mielina rezultate.

celulele Schwann de la capatul proximal al axonului sectionat emit prelungiri ce cresc n toate directiile, cu o viteza de aproximativ 1 mm/zi, umplind spatiul existent intre capatele nervului sectionat portiunea axonica proximala, adiacenta sectiunii, poate degenera de obicei pna la prima sau a doua stangulatie Ranvierb. dupa 48 h apar modificari si la nivelul corpului celular = degenerescenta retrograda. Modificarile pot fi de doua tipuri: degenerative sau regenerative. modificari degenerative ale corpului neuronal daca apar timpuriu pot duce la moartea neuronului modificari regenerative cele timpurii indica faptul ca corpul celular este implicat ntr-o sinteza masiva de proteine necesara nlocuirii portiunii degenerate a axonului; reparatiile" celulare ncep la cca 20 de zile dupa sectionare si devin complete dupa 80 de zile; + c. degenerarea transneurala = degenerescenta ce se transmite transsinaptic (exemplu degenerarea nervului optic sectionat se transmite transsinaptic si n neuronii ganglionului geniculat lateral)

Regenerarea neuronala se face pe seama celulelor Schwann care-si prelungesc citoplasma si formeaza 50-100 prelungiri

procesul ncepe la 2-3 saptamni de la sectionarea axonului o prelungire patrunde n teaca Schwann golita daca distanta intre cele doua capete este de cel putin 3 mm

fibrele lipsite de teaca Schwann nu regenereaza

daca spatiul care separa cele doua fragmente sectionate este mai mare de 3 mm atunci prelungirea care creste nu patrunde in teaca Schwann, se incolaceste si formeaza un neurom in procesul regenerarii pot surveni unele complicatii - este posibil ca un numar de fibre sa creasca n teaca altui nerv diferit dect cel original sau ca fibrele unui nerv senzitiv sa creasca n segmentul distal al unui nerv motor = regenerare aberanta; cresterea fibrelor nervoase este determinata de factori de crestere: NGF=factor de crestere al nervilor; BDNF=factor de crestere neurotrofic derivat din creier; neurotrofina 34. Transmiterea sinaptica

Sinapsa = zona de comunicare intre celule, locul de contact intre neuroni sau intre neuroni si celule efectoare

Clasificare1. dupa structura: chimice si electrice 2. dupa tipul de mediator: sinapse colinergice, adrenergice, dopaminergice, serotoninergice3. sinapse exciatorii si inhibitorii

4. sinapse axo-somatice, axo-dentritice, axo-axonice

Structura sinapsei - 3 componente:

membran presinaptic = butonii terminali ai axonilor presinaptici

lipsita de teaca de mielina, contine mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici

contine proteine asociate veziculelor: sinapsina (rol in eliberarea veziculelor), sinaptobrevina si sinaptofizina ce formeaza un canal ionic in momentul intrarii in membrana veziculei si sinaptoamina = senzorul de Ca2+ si proteine asociate membranei sinaptice: sintaxina si P membranei sinaptice fanta sinaptic = 20 nm, impulsul intirzie 0,5 ms membran postsinaptic = zona postsinaptica, are structuri receptoare specifice pentru diferiti mediatori ca urmare a interactiunii mediatorului cu receptorul se modifica permeabilitatea membranei postsinaptice cu depolarizarea sau hiperpolarizarea neuronului postsinaptic

Neurotransmitatori - clasificare Acetilcolina

Amine biogene CA (NA, A, dopamina), SER, HIS

AA excitatori (glutamat, aspartat) si inhibitori (GABA, glicina)

Neuropeptide opioizi endogeni (endorfine, encefaline, dinostina), substanta P, neuropeptid Y, CCK, somatostatina, VIP

Purinele ATP, ADP, AMP, adenozina

Alte molecule gaze (NO, CO), steroizi (aldosteron, cortizol), PG, INF, ILFunctionarea sinapseiImpulsul nervos ajunge la butonul presinaptic ca o unda de depolarizare, se deschid canalele de Ca2+ din membrana presinaptica si Ca2+ intra in celula din mediu extracelular prin canale de Na+ voltaj dependente si canale lente de Ca2+. Veziculele sinaptice sint legate intre ele la nivelul butonului presinaptic de o proteina filamentoasa = sinapsina. Eliberarea veziculelor se face prin fosforilarea sinapsinei initiata de Ca2+ patruns in butonul presinaptic in pachete moleculare egale intre ele =cuante.Potentiale postsinaptice

a. Potential postsinaptic excitator PPSE

apare in sinapsele excitatorii datorita depolarizarii membranei postsinaptice adica deschiderii canalului de Na+ revenirea se face prin efluxul pasiv de K+ sau prin expulzia activa de Na+ pentru a se propaga ca potential de actiune PPSE trebuie sa atinga o anumita valoare absoluta de 20 30 ms (adica depolarizarea membranei sa fie de la -70 mV la -40-45 mV) pentru a aparea un PA trebuie sa se depolarizeze 10% din sinapsele cu care neuronul este in contact = sumare spatiala sau sa se produca descarcarea repetitiva a unei sinapse = sumare temporala

PPSE nu se supune legii tot sau nimic spre deosebire de PA, deci PPSE creste odata cu cresterea amplitudinii impulsului aferentb. Potentialul postsinaptic inhibitor - PPSI

apare in sinapsele inhibitorii cind se produce hiperpolarizarea membranei postsinaptice datorat unor mediatori inhibitori (GABA si glicina) ce determina negativarea PR cu -10 mV blocheaza transmiterea sinaptica

creste permeabilitatea membranei neuronale pentru clor care patrunde in celula iar restabilirea PR se face prin transportul activ de Cl- in afara celulei

inhibitia prin PPSI = inhibitie postsinaptica sau directa Proprietatile transmiterii sinaptice conducere unidirectionala din zona presinaptica spre cea postsinaptica intirzierea sinaptica 0,5 ms in fanta sianptica oboseala sinaptica = fatigabilitatea sinaptica facilitare posttetanica vulnerabilitatea la hipoxie si medicamente sumare temporala si spatiala fenomenul de convergenta si divergenta fenomenul de postdescarcare

Placa motorie

= conexiunea unei fibre nervoase cu fibra musculara striata Unitatea motorie = fibrele nervoase si fibrele musculare cu care fac jonctiune sau motoneuronul cu prelungirile sale si fibrele musculare inervate de acesta

- ramificatiile motoneuronului fac sinapsa cu fibre de acelasi tip, nr de fibre din unitatea motorie fiind variabil: de la 3-6 fibre in muschii rapizi in peste 1000 de fibre in muschii lenti

- viteza de contractie a unei unitati motorii se schimba daca se schimba inervatia acesteia

Structur butonii sinaptici se afunda in sarcolema fibrei musculare care este cutata, cu falduri ce-i cresc suprafata veziculele sinaptice contin ca mediator acetilcolina iar receptorii de pe membrana postsinaptica sint receptori colinergici nicotinici 1 vezicula are 4000 molecule de Accol = 1 cuanta la 1 molecula de Accol exista 10 receptori colinergici si 10 molecule de acetilcolinesteraza fisura sinaptica are 200-300 A cu o substanta amorfa ec fixeaza colinesteraza

receptorii se sintetizeaza in aparatul Golgi iar degradarea se face de catre enzime lizozozmale in urma endocitozei dupa cuplarea acetilcolinei cu receptorul se formeaza un potential postsinaptic excitator = potential de placa terminala care daca atinge -50 mV (de la -90 mV) se transforma in potential de actiune propagat ce initiaza contractia exista potentiale miniaturale determinate de spargerea spontana a veziculelor de Acol Particulariti funcionale nu apare sumatie impulsul nervos elibereaza cantitati suficiente de mediator pentru a produce PA si un raspuns motor acetilcolina se desprinde rapid de pe receptorii colinergici fiind hidrolizata in 1 msec

nu exista mediatori inhibitori Transmiterea neuromusculara influenat de:

TOXINA BOTULINIC CURARA, DECAMETONIU SUCCINILCOLINA FIZIOSTIGMINA, NEOSTIGMINA, AMBENONIU, COMPUI ORGANO-FOSFORAIFiziostigmina si Neostigmina sint utile pentru stimularea musculaturii netede ce nu si-a reluat activitatea dupa un ileus paralitic. PAGE 4