Curs 4 Dreptul Muncii

5
28.10.2014 DREPTUL MUNCII – CURS 4 Aceasta decizie a fost dezvoltata printr o serie de alte decizii cum ar fi Wolrof, Sofkin din 1974 si decizia Le Vain din 1982. Decizia Sofkin se refera la domestic servance – personal casnic – daca poate fi subsumat conceptului de lucrator; prin decizie se admite ca si personalul casnic este subiect intr-un raport juridic de munca, si pe cale de consecinta trebuie sa se bucure de aceeasi protectie juridica ca orice lucrator. Legislatia romaneasca nu recunoaste personalului casnic (persoana care presteaza serviciu la o persoana fizica, la domiciliul acesteia) o serie de drepturi care alcatuiesc statatul juridic al lucratorului, printre care dreptul la protectia muncii. Legea 319/2006 nu se refera la personalul casnic. Potrivit art. 3 alin. 4 din Carta, campul de aplicare vizeaza si personalul casnic, legislatia romaneasca in materia securitatii si sanatatii in munca fiind astfel criticata fiindca nu protejeaza personalul casnic. In jurisprudenta europeana au fost promovate si alte solutii legate de activitatea de stagiar care a fost asimilata cu cea a unu lucrator precizandu se ca si daca programul de activitate si … sunt …, fiindu-I aplicabile prevederile legislatiei muncii incidente in zona de activitate pe care o desfasoara. In cazul angajarii in functii publice a strainilor s-a pus o problema interesanta. In principiu, strainii au acces la functii publice. Totusi, sunt acceptate interdictiile pentru straini de a accede in functii publice daca exercitarea acestora implica participarea directa sau indirecta la exercitiul puterii publice sau au ca obiect interesele generale ale statului. In acest sens s a dat o decizie in 16 iulie 1987 intr un litigiu intre Comisia UE si Italia. Italia impiedica accesul unui cetatean strain in corpul

description

Curs scurt Dreptul Muncii

Transcript of Curs 4 Dreptul Muncii

28.10.2014DREPTUL MUNCII CURS 4

Aceasta decizie a fost dezvoltata printr o serie de alte decizii cum ar fi Wolrof, Sofkin din 1974 si decizia Le Vain din 1982. Decizia Sofkin se refera la domestic servance personal casnic daca poate fi subsumat conceptului de lucrator; prin decizie se admite ca si personalul casnic este subiect intr-un raport juridic de munca, si pe cale de consecinta trebuie sa se bucure de aceeasi protectie juridica ca orice lucrator. Legislatia romaneasca nu recunoaste personalului casnic (persoana care presteaza serviciu la o persoana fizica, la domiciliul acesteia) o serie de drepturi care alcatuiesc statatul juridic al lucratorului, printre care dreptul la protectia muncii. Legea 319/2006 nu se refera la personalul casnic. Potrivit art. 3 alin. 4 din Carta, campul de aplicare vizeaza si personalul casnic, legislatia romaneasca in materia securitatii si sanatatii in munca fiind astfel criticata fiindca nu protejeaza personalul casnic. In jurisprudenta europeana au fost promovate si alte solutii legate de activitatea de stagiar care a fost asimilata cu cea a unu lucrator precizandu se ca si daca programul de activitate si sunt , fiindu-I aplicabile prevederile legislatiei muncii incidente in zona de activitate pe care o desfasoara.In cazul angajarii in functii publice a strainilor s-a pus o problema interesanta. In principiu, strainii au acces la functii publice. Totusi, sunt acceptate interdictiile pentru straini de a accede in functii publice daca exercitarea acestora implica participarea directa sau indirecta la exercitiul puterii publice sau au ca obiect interesele generale ale statului. In acest sens s a dat o decizie in 16 iulie 1987 intr un litigiu intre Comisia UE si Italia. Italia impiedica accesul unui cetatean strain in corpul functionarilor publici. Comisia a statuat ca e posibila o limitare a accesului cetatenilor straini, dar sub conditia circumstantierii situatiilor in sensul mentionat anterior. Nu e acceptabil ca cetatenia sa fie de plano un criteriu de eliminare a persoanelor la accesul in functii publice intr-un alt stat. In administratie, din perspectiva europeana, pot fi ocupate functii de catre national (cetatenii acelui stat) care implica protejarea ordinii publice si care pot recurge la forta asumata cum ar fi politia, jandarmeria, sau cu un impact relevant pentru functionarea statului, cum ar fi cazul magistratilor, diplomaticilor, serviciilor fiscale, intr-o formulare mai generala, functii care au legatura cu elaborarea reglementarilor si aplicarea lor. Contractul de munca si contractele civile

Art. 278 CM vorbeste despre caracterul de drept comun al dreptului civil in raport cu contractul de munca. O problema care se pune in cazul acestei comparatii se refera la activitatea dependenta. Aceast problema a fost ridicata in 2010, a condus la modificarea codului fiscal care a definit in art. 7 alin. 1 si 2 ce inseamna activitate dependenta. Codul fiscal prevede situatiile in care se vorbeste despre activitate dependenta (4 situatii).Aceste 4 ipoteze vizate de art. 7 alin. 1 si 2 CF contureaza o relatie juridica de munca, iar izvorul obligational este un contract de munca, indiferent de imprejurarea ca partile l au numit altfel. Aceste ipoteze nu sunt cumulative. Se pune problema contractului de antrepriza, in reglementarea data de NCC. Aceatsa discutie e data de faptul ca fizionomia contractului de antrepriza s a modificat in ncc, in sensul ca in trecut avea ca obiect lucrari, in prezent se refera si la prestarile de servicii. Antreprenorul lucreaza pe riscul sau si cu materialul sau, pe cand in contractul de munca nu se pune problema riscului salariatului si acesta nu vine cu materiale sau utilaje de acasa pentru a lucra. Calitatea de persoana juridica sau fizica a antreprenorului, pe cand lucratorul poate fi doar persoana fizica. Antreprenorul poate incheia contracte de subantrepriza, ceea ce e exclus in cazul unui contract de munca. Nu exista subordonare intre beneficiarul lucrarii sau serviciului si antreprenor, chiar daca beneficiarul poate controla modul de executare. Ambele presupun remuneratie, insa la antrepriza se numeste pret. Lipsa unei protectii juridice legale a antreprenorului fata de beneificiar, astfel cum beneficiaza lucratorul, rezilierea opereaza conform NCC, in timp ce la contractul de munca potrivit dispozitiilor speciale.

Contractul de munca si contractul de mandat contractul de mandat vizeaza acte juridice, pe cand contractul de munca acte materiale. Porblema se pune in cazul functiilor care asigra reprezentarea angajatorului. In acel caz, nu vorbim de un contract identic mandatului intrucat prin natura subordonarii pe care o presupune raportul de munca, reprezentarea e dirijata de angajator in conditii mai stricte decat in cazul mandatului. Raspunderea mandatatrului fata de mandant e diferita de cea a lucratorului fata de angajator.

CONDITIILE GENERALE SI SPECIALE LA INCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Doua categorii de conditii: Generale: capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza; forma - art. 16 CMCapacitatea: salariatul dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Sunt categorii de activitati in care e necesara atingerea varstei superioare conducatorilor auto, gestionarilor 18 ani. Exista si situatii inverse, in sensul diminuarii varstei 15 ani, prevazuta de CR. In cazul minorilor, dpdv al dreptului civil, o problema se pune in cazul copiilor din invatamantul obligatoriu de 11 ani, pentru care angajarea acestora se poate face doar in muncii usoare potrivit HG 600/2007. Incadrarea copiilor la varsta de 15 ani presupune potrivit art. 5 alin. 3 din HG 600.2007, acordul parintilor. Acordul parintilor presupune implinirea anumior conditii: acordul ambilor parinti, sa fie prealabil angajarii, sa fie un acord special si concret (in scris, indicand in ce activitate urmeaza a se angaja copilul lor).In privinta acestor minori, exista si o serie de reglementari internationale care permit chiar diminuarea varstei la care pot fi incadrati decizia , permit angajarea minorilor si la varsta de 13 ani, Directiva 94/33 a UE permite angajarea in activitati culturale, sportive, artistice, publicitare,a minorilor sub 15 ani. Acest lucru e permis si de NCC. Legislatia romana fixeaza si o serie de incapacitati sau incompatibilitati. Aceste incapacitati se impart in 2 categorii:a. Absolute sunt minoritatea, interzisii judecatoresti pentru ca nu ar avea raspundere juridica.b. Relative (incompatibilitati) sunt reglementate tinand seama de atingerea anumitor obiective sau de prevenirea anumitor situatii, vizeaza anumite categorii de activitati. Sunt o serie de incompatibilitati care au ca obiectiv impiedicarea producerii unor conflicte de interese astfel: administratorii nu pot fi salariati. O alta categorie se refera la cerinte vizand ocrotirea sanatatii, de pilda femeile gravide nu se angajeaza in locrui de munca grele, vatamoatoare sau periculoase, fiindca ar putea periclita dezvoltarea fatului si crearea de probleme dupa nastere. Cerinte referitoare la varsta: varsta d 25 de ani pentru instructorii auto. Alte cerinte se refera la deminitatea functiei in cazul personalului didactic, potrivit art 234 alin. 5 din Legea 1/2011 se prevede ca nu pot ocupa functii didactice cei care preseteaza activitati comerciale in zona de invatamant, practica in public activitati cu componenta lubrica, etc. alte incompatibilitati sunt cele legate de aplicarea unor sanctiuni penale, in cazul pedepselor complementare, vizand ocuparea unor functii publice, ca masuri de siguranta. Demnitari: legea 161/2003 nu pot fi salariati in calitate de presedinte, vicepresedinte al unor regii autonome societati comerciale, etc. Efectul acestor incompatibilitati consta in faptul ca persoanele nu pot incheia anumite contracte de munca.

Speciale