Curs 3_Des Menajere

7/24/2019 Curs 3_Des Menajere

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3des-menajere 1/55

eşeur so e mun c pa e., , ,

sortare, management

Curs 3



De ş euri solide municipale

Orice material solid eliminat ca nefolositor sau nedoriteste considerat a fi de eu solid. De eurile rezultă dinorice activitate umană , iar cantită ile variază func ie desezon, poziţie geografică , caracteristici climatologiceş ide factorul tim .Depunerea de şeurilor solide este o problemă complexă a societăţ ii industriale moderne. Depunerea greş ită , în

importante.

Din incinerarea inadecvată a de şeurilor solide poaterezu a po uarea a mos er c . epunerea na ecva adeşeurilor solide, în depozite improprii poate cauzapoluarea solului, a apelor de suprafaţă ş i a celorsu erane. ces e pur e po uare poa e uce a

îmbolnăviri ale populaţiei, fiind astfel afectată ş isănă tatea publică .



(MSW = Municipal Solid Waste)

Termenul de deşeu solid or ăş enesc (MSW - Municipalmulte deşeuri solide care nu sunt periculoase rezultatedintr-un oraş sau sat care necesit ă o colectare

neper o c sau e ru n ş ranspor u or a ocur ede procesare sau depozitare.

, ,ca un de şeu periculos. Însă câteva tipuri de deşeuricomerciale i industriale cu ro rietă i ericuloase(toxice, explozibile, periculoase pentru organismeleacvatice etc) pot cauza efecte nedorite imediate ş i

depozită rii improprii.



MSW

În funcţie de surs ă , generarea de şeurilor poate fi dep rez en a sau nerez en a . ursa rez en aeste în general generatoare de de şeuri menajere.

Alte surse de generare a MSW sunt obiectivele de tipindustrial, instituţional (şcoli)ş i spaţiile comerciale.Deşeurile solide or ăş ene ş ti nu includ deşeurile din

rocese industriale, de eurile din construc ii idemolă ri, nămolurile, deşeurile agricoleş i miniere.



MSW

Deşeurile solide urbane = deşeuri organice +rezidenţiale ş i comerciale.

Fracţiunea organică a de şeului solid rezidenţialconstă din: deşeuri de tip alimente, hârtie, textile,cauc uc, p e e, emn ş eşeur e gr n .

Fracţiunea anorganică a de şeului solid rezidenţial, , ,feroase) ş i particule minerale.

.



MSW

în atmosfer ă umedă sunt cunoscute ca de şeuri

utrescibile biode radabile .Sursa principală de de şeuri biodegradabile oconstituie colectarea, prepararea, g ă tirea /procesarea a men e or ş a esea egra areaacestora duce la generarea de mirosuri

.Natura putrescibilă a acestor de şeuri vainfluenţa astfel, proiectarea ş i operareas s emu u e co ec are a e

şeu u so



Tipuri de deşeuri urbane:

Deşeuri generate din activităţ ile zilnice gospodă reş tieşeur mena ere ;Deşeuri de materiale voluminoase eliminate dinos odă rii

Deşeuri din gr ădini, parcuriş i deşeuri stradale;Deşeuri comerciale asimilabile cu deşeurile menajere.Compoziţia deşeurilor menajere difer ă de la o ţar ă laalta, funcţie de deprinderile de trai ş i specificulcomunită ii. Evolu ia anuală arată o scădere a frac iuniiorganice în favoarea materialelor de tip ambalaj (carton,sticlă , materiale plastice, materiale compozite), fapt ceduce la o scădere a densit ă ii relative concomitent cu o

creş tere a puterii calorice nete.



Source: Analiza compoziţiei deşeurilor menajere ş i factoriice contribuie la creş terea lor cantitativă , Dr. J. Parfitt,WRAP, December 2002



urmează a fi separate din MSW pentrumarketing.

pentru reciclare sunt: aluminiu, hârtie,

, , ,neferoase, de şeurile agricole etc.



Materialele plastice

Plasticul: rebut de tip comercial curatş i rebutrezultat după consum.Materialele plastice ce pot apă rea în componen ţaMSW pot fi de urmă toarele categorii:tereftalat de polietilenă PET

,policlorur ă de vinil, PVC

,polipropilenă PPpolistiren, PS

alte materiale plastice multistrat.



onsumu e ma er a p as c cre ş e cu n ecarean în Europa



Studii diferite au concluzionat c ă pentru fiecare

ton ă de polietilen ă reciclat ă se salveaz ă 1.8 tonepetrol.Cum se recicleaz ă plasticul?

Reutilizare: recipiente reutilizabile de plastic;Reciclarea buc ăţ ilor de plastic rezultate din procesultehnologic (reprocesare);

Reciclare mecanic ă : m ă run ţire, granulare, topire,modelare în alt ă form ă sau ob ţinere de granule, fulgi;Reciclare chimic ă : prin reutilizare în proceselepetrochimice (ruperea polimerului în monomerii

, ,gazeificare; necesit ă cantit ăţ i foarte mari de plastic



Deşeuri metalice

Metalele feroase: piese uzate de la ma ş inide oţel.

neferoase pot fi reciclate dacă sunt sortate.

Aluminiul se reciclează din: conserve de Al, ,canale de scurgere).



Deşeuri de sticlă .Deşeuri din parcuri

Tipurile principale de sticlă din MSW: sticlă plană (de la geamuri) ş i sticla verde (recipienţi).De eurile din arcuri i r ădini sunt colectateseparat ş i preparate pentru compostare(fracţiune organică ).Constituite din:

Cren iFrunzeResturi ve etale



Deşeuri periculoase în MSW

Baterii uzateTuburi neon

electronice (DEEE)Tuburi de spray (insecticide)



Important! Deşeul solid stocat ş i transportat înspa u e v a a soc e are un po en aimportant de afectare a calităţ ii mediului.mpac u eşeur or asupra me u u , n cazu

stocă rii improprii a reziduurilor atrage insecte,, ,poate degrada peisajul (priveliş te neatractivă )

accidentale de substan ţe spre zonele învecinate.Se ine cont în acest caz, atât de stocareaprovizorie, câtş i de cea definitivă . Stocarea

provizorie, în vecină tatea locuinţelor se face îngalvanizate, pubele de plastic, saci de hârtie ş i

,pentru deşeurile comerciale etc.



Colectarea de şeurilor implică utilizarea anumitor

comunitate pentru cea mai eficientă colectare areziduurilor enerate. Deciziile administrative se iaucu participarea publicului, fiind în acelaş i timp emiseanumite solicită ri: populaţia să aducă deşeurilesolicită colectorului de deşeuri să sorteze de şeurile

Efectele principale ale colectă rii deşeurilor asupramediului exem lifică direct ri a exercitată decolectori pentru evitarea pierderii reziduurilor din

containere ş i cur ăţarea materialului pierdut.Containerele goale lăsate în vecină tatea str ăzii pot

potenţial pericol pentru trafic, dacă sunt lăsate pecarosabil.



Containere în zona urban ă Containere spitalice ş ti



o ec area



Programele de colectare regionaleEPA ro une urmă torii a i cheie în dezvoltarea sau modificarea unui sistem de transfer ş i de colectare adeşeurilor:e n rea o ec ve or ş cons r nger or comun ;

caracterizarea suprafe ţei de generare a de şeurilor;determinarea opţiunilor de transferş i de colectare publică ş i privată ;

determinarea structurii sistemului de finan are;identificarea procedurilor de colectareş i pregă tire a deşeurilor;identificarea echi amentului de colectare i a mă rimii echi amentuluinecesar;evaluarea nevoilor ş i a opţiunilor de transfer;evaluarea alternativelor de transfer i de colectare;dezvoltarea programelor ş i a rutelor de colectare;implementarea sistemului de colectare;

,necesar.



olectarea M W

complexe ş i dificil de proiectat deoarece trebuie luaţi înconsiderare mulţi factori, inclusiv datorită multitudinii deop un e rans er ş co ec are spon e.Frecven ţa colect ă rii- Factorii care se iau în considerarecând se ro rameaz ă frecven a colectă rii includ: costul

aş teptă rile clientului, limită rile de stocare ş i climatul.Puncte de ridicare ale de ş eurilor pentru colectare – ,

cartierului (case, blocuri sau mixt) etc.

Tipuri de echipamente pentru colectare – cele maiu za e sun cam oane e compac oare nc se. ces ea, însă nu pot fi utilizate pentru colectarea unor deşeurivoluminoase, de tip mobilă , aparate electrocasnice, altema er a e co ec a e separa , cum ar ce e proven e ngr ădină rit.



Colectarea ecologic ă a MSW



or ă ene tiProcedura de determinare a compozi ţiei deşeuriloror ă ene ti im lică analizarea e o su rafa ă controlată izolată de vânt ş i alte opera ii executate în depozit. Pentrusiguranţa că rezultatele obţinute sunt reprezentativetrebuie examinată o robă destul de mare. O robă

or ăş eneasc ă semnificativă se poate considera o încă rcă tur ă de camion rezultată dintr-o rută de colectarezilnică obi nuită . Altă robă robă re rezentativă ar utea fi o probă amestecat ă dintr-o rampă de stocare a unuiincinerator sau groapa de stocare a unui dezintegrator.

,prima dată împă r ţită în 4. O parte este apoi selectat ă ş i seia o probă de 90 kg. Procedura de identificare a

probe de de şeuri luate direct de la sursă .



de eurilor solide or ă ene ti

Propriet ăţ i fiziceGreutatea specifică

Marimea particuleiş i distribuţia mă rimii

apac a ea e s ocare

Permeabilitatea deşeului compactat.



ropr e z ce

volum (kg/m3). La calcularea greutăţ ii specifice trebuieţinut

cont de gradul de compactare al de şeurilor.reu e spec ce a e var az cu zona geogra c ,sezonul anului, durata de stocare etc. Din acest motivvaloarea obţinută poate fi de la 130 – 500 kg/m3.

Con inutul de umiditate – este exprimat ca procent ş ireprezintă greutatea umed ă a materialului:= – ,U – conţinutul de umiditate, %;Gi – greutatea iniţială a probei, kg

– greu a ea pro e up uscare a , gConţinutul de umiditate al MSW depinde de compoziţia

deşeurilor, condiţii meteorologiceş i anotimp.



Propriet ă i chimice ale MSW Proprietă ile chimice ale MSW sunt importante

pentru diferitele utiliză ri ulterioare ale deşeurilor.., . ,proprietăţ ile cele mai importante avute în vedere:

Umiditatea (prin încă lzire la 1050 C timp de 1 or ă )Substan a combustibilă volatilă (prin calcinare la 9500 C)Reziduu combustibilCenu aPunctul de topire al cenuş ii

Punctul de topire al cenuş ii este definit ca acea

deşeului va forma o parte solidă prin topireş ia lomerare. Tem eratura obi nuită de to ire este

cuprinsă între 1100 – 12000

C.



Propriet ă i chimice ale MSW Analiza elementar ă a componentelor deşeului solid

Analiza elementar ă implică determinarea procentelor de C, H, S, N,halogeni (X)ş i cenuşă . Rezultatele analizei elementare pot fi folositepen ru ames ecarea ma er a e or so e pen ru a a nge un raporpotrivit pentru procesele de conversie biologică .

Con ţinutul energetic al componentelor deşeurilor solide

experimental utilizând un calorimetru de laborator sau poate ficalculat dacă se cunoa ş te compoziţia chimică elementar ă . Pentrucalculul con inutului de ener ie trebuie să se ia în considerareconţinutul de umiditateş i cenuşă .

Valoarea energetic ă aproximativă (E) pentru materialele individualeale deşeului pot fi determinate prin utilizarea ecuaţiei:E = 145 C + 610 (H – 1/8 O) + 40 S + 10 N (J),

Unde:C – carbon % masă H – hidro en % masă O – oxi en % masă S – sulf (% masă ); N – azot (% masă ).



Sortare de şeuri



Bandă de sortare



oc or pr mar pen ru eşeur

Echipatcu 2

pentrureducerea

de eurilor



Tocă tor secundar de şeuri

Cu echipamentspec c pen ru:Plastic,

Lemn,

Refuzul de



Separ ă par cu e e edeşeu funcţie de

mens uneş

greutate



Balo i compac i din deşeuri

Optimizareavo umu u pr ncompactarea

eşeur or



organice

Sortează ş icursuspensiileorgan cedin plasticş ner e;

Pre-tratarepentrudigestiaanaerob ă



e ce ogaz nCreş terea pre ţului combustibilului

Necesitatea ăsirii de solu ii entru de eurile organice municipale

management mai bun

Oportunităţ i pentru investiţiile în acest sensDisponibilitatea “creditului de carbon”, pentruevitarea producerii emisiilor de CO2;



fermenta ia anaerob ă

Deşeuri de la cateringul pentru locuinţele privateDeşeuri provenite din hranăDe euri de la restaurante i cantine

Deşeuri de la ferme (bă legar ş i deşeuri lichide)

Apă uzatăGr ăsimiMateriale s eciale entru biocombustibili: trifoi,

rapiţă etc.



Gaz metan - combustibil.Materiale solide fibroase, ce pot fi utilizate, după o

soluluiş i creş terea fertilităţ ii (îmbună tăţesc

de var ă );Frac ia lichidă con ine 2/3 pă r i nutrien i ce pot fi

împr ăş tiaţi pe câmp pentru fertilizare;Compostarea de şeurilor provenite de la ferme+



anaerob ă a MSW

l l



Reci ient entru colectarea metanuluiprovenit prin digestia anaerobă a nămolurilor



Halde pentru digestie aerobă



ro use secun are

Brichete

Ob inerea înlocuitorilor de nisi



Ob inerea înlocuitorilor de nisidin mat. plastic



deriva i

fulgi, pelete etc.)



combustibililor din deşeuri



Puncte tari

Ofer ă posibilitatea reciclă rii

Puncte slabe

Necesită pia ă sigur ă deşeurilor cu recuperare deenergie;

pentru comercializare (statindustrializat, puternic);

Fracţia organică poate fireciclată aerob sau anaerob;

Este în competiţie cu alţicombustibili;

ac e ens poa e s ocalungi perioade de timp;

rocesarea necesconsum important de

puterea calorică a Necesită experienţă pentru

al emisiilor;



Au con inut scăzut de

unc e s a e

Necesită spa iu alocatmetale grele;Poate fi utilizat prin co-

pentru fabricare;Poate cauza mai multe

incinerare cu alţicombustibili în cazanele

pagube cazanelor ş iconductelor , faţă de alţi

.

Curs 3_Des Menajere

Documents

Transcript of Curs 3_Des Menajere