Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

14
IMPORTANTA TREPTEI BIOLOGICE TERTIARE IN PROCESUL DE EPURARE A APELOR UZATE. ING. NICU BADIU-EXPERT MEDIU

Transcript of Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

Page 1: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

I M P O RTA N TA T R E P T E I B I O L O G I C E T E RT I A R E I N P R O C E S U L D E E P U R A R E A A P E L O R U Z AT E .

I N G . N I C U B A D I U - E X P E R T M E D I U

Page 2: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

CUPRINS:

INTRODUCERE

ISTORIC

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

STATII DE EPURARE, PRINCIPIU CONSTRUCTIV

TREAPTA TERTIARA A STATIILOR DE EPURARE

CONCLUZII PENTRU VIITOR

Page 3: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

INTRODUCERE

BIOREMEDIEREA apelor uzate menajere se realizeaza prin utilizarea microorganismelor in vederea eliminarii sau reducerii elementelor poluante existente in acestea.

Se cunoaste la ora actuala faptul ca omul prin deversarea de ape reziduale afecteaza cel mai mult calitatea apelor de suprafata.

Epurarea apelor uzate menajere este solutia care se practica la ora actuala in vederea protectiei acestora si implicit a mediului inconjurator.

Epurarea biologica reprezinta un complex de fenomene biochimice care se realizeaza in statiile de epurare a apelor uzate,cu ajutorul unor microorganisme care mineralizeaza partial substantele organice pe baza de carbon,transformandu-le in material celular sau biomasa.Ea trebuie precedata de treapta de epurare mecanica.

Page 4: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

ISTORIC

In secolul XIX in Anglia au aparut pt. prima data statii de epurare.In SUA se mai foloseste foarte putin deversarea in emisar a apelor epurate. Acestea se utilizeaza pentru irigatii, se infiltreaza in sol,se utilizeaza in industrie si chiar ca sursa de apa potabila in orase cum ar fi Washinton, bineinteles dupa o preparare avansata. Tot in Anglia s-au pus bazele monitoringului si a fost introdus in anul 1898 parametrul “consum biochimic de oxigen”CBO5 – ca metoda de evaluare a gradului de epurare a apelor reziduale, prin masurarea directa a cantitatii de oxigen necesar cresterii si dezvoltarii populatiilor de microorganisme aerobe.A fost conceput in concordanta cu realitatile englezesti si anume:

- temperatura 20C, timp de rezidenta in rau 5 zile,tip de poluare predominanta fiind cea fecaloid-menajera.

Page 5: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Activitatea umana este cea care contribuie la acumularea de substante nocive in apele uzate cum ar fi fosforul ,azotul si compusii acestora.Daca aceste elemente nu sunt retinute in procesul de epurare si ajung in ape, care sunt colectorul principal, au un impact negativ asupra mediului natural.

Acumularea azotului si a compusilor acestuia in apa duc la:

a) - efecte asupra sanatatii organismului uman, prin scaderea rezistentei generale,favorizand infectiile;

b) - epuizarea cantitatilor de oxigen dizolvat in apele care constituie emisarul;

c) - eutrofizarea care inseamna biostimularea cresterii plantelor si algelor in apele de suprafata prin supraalimentare cu nutrienti ;

d) - cresterea toxicitatii in mediul acvatic;

e) - scaderea probabilitatii ca apele sa mai fie reutilizabile.

Azotitii nu trebuie sa depaseasca in apa potabila 0,5mg|l iar nitratii au o concentratie maxima admisa de 50mg|l.

Page 6: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

STATII DE EPURARE, PRINCIPIUL CONSTRUCTIV

Majoritatea statiilor de epurare orasenesti au o schema

constructiva asemanatoare si anume:

TREAPTA PRIMARA – MECANICA;

TREAPTA SECUNDARA – BIOLOGICA;

TREAPTA TERTIARA – BIOLOGICA, MECANICA sau CHIMICA.

In momentul de fata in ROMANIA foarte putine statii de

epurare a apelor reziduale orasenesti detin TREAPTA TERTIARA.

Page 7: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

Treapta primara – mecanica:

1. - Gratarele care retin corpurile plutitoare si suspensiile grosiere;

2. – Desnisipatoarele care asigura depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului si altor particole;

3. – Separator de grasimi;

4. - Decantoarele primare care asigura stationarea apei timp mai indelungat pt. depunerea suspensiilor fine.Se pot utiliza si diverse substante chimice cu rol de coagulare sau floculare.

STATII DE EPURARE, PRINCIPIUL CONSTRUCTIV

Page 8: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

Treapta secundara - biologica :

1. - Bazin de defosforizare biologica;

2. - Bazin cu namol activat, cu nitrificare si denitrificare - se prevad la toate statiile de epurare ale apelor uzate orasenesti;

3. - Decantor secundar,unde se sedimenteaza materialele de suspensie formate in urma proceselor complexe din aerotancuri;

4. – Statie de pompare namol recirculat si in exces.

STATII DE EPURARE, PRINCIPIUL CONSTRUCTIV

Page 9: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

TREAPTA TERTIARA

Treapta tertiara are rolul de a inlatura compusii in exces cum sunt

nutrientii– N si P si de a asigura dezinfectia apelor prin UV sau

clorinare.Aceasta treapta poate fi:

- BIOLOGICA;

- MECANICA;

- CHIMICA sau COMBINATA.

Page 10: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

Eliminarea azotului in

exces se face BIOLOGIC , prin

nitrificare transformandu-se

amoniul in azotit si apoi in

azotat, urmata de denitrificare,

ce transforma azotatul in azot ce

se degaja in atmosfera.

IMPORTANTA TREPTEI BIOLOGICE TERTIARE

Page 11: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

Eliminarea fosforului se

poate face tot pa cale

BIOLOGICA

IMPORTANTA TREPTEI BIOLOGICE TERTIARE

Page 12: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

In urma trecerii apei prin

treapta tertiara aceasta trebuie

sa aiba o calitate acceptabila,

care sa corespunda standardelor

pentru ape uzate epurate.

Daca emisarul nu poate asigura

dilutie puternica, apele epurate

trebuie sa fie foarte curate.

IMPORTANTA TREPTEI BIOLOGICE TERTIARE

Page 13: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

In final apa epurata este

restituita in emisar – de regula

este tot raul din care a fost

prelevata amonte de oras.

IMPORTANTA TREPTEI BIOLOGICE TERTIARE

Page 14: Bioremedierea Apelor Uzate Menajere

CONCLUZII PENTRU VIITOR

Implementarea epurarii TERTIARE este nu numai de stricta

actualitate, dar si foarte urgenta, avand in vedere legislatia in

vigoare si angajamentul asumat de guvernul ROMANIEI in cadrul

procesului de negociere a Capitolului 22 – Protectia Mediului –

care impun EPURAREA TERTIARA in localitatile cu peste 10.000

locuitori echivalenti pana in anul 2015.