Curs 3-financiar

23 oct 2013

Bugetul de Stat

In Constitutie intalnim conceptul de buget public national cuprinzand bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele unitatilor administrativ teritoriale.Cele trei specii de bugete din cadrul bugetului public national au o reglementare distincta si un regim juridic specific, potrivit normelor sub a caror incidenta se afla.

Natura juridica a bugetului de stat este o lege pt ca este aprobat prin lege , este o lege atat in sens formal cat si material (continut), insa sub aspectul continutului vom intalni pe langa normele cu caracter general si norme cu caracter cvasigeneral sau chiar individual, datorita specificului domeniului. Efectele acestei legi sunt limitate in timp la un an, in virtutea anualitatii bugetare, legea bugetului aproba un program financiar (fiscal, bugetar) pt o durata anuala. In literatura de specialitate, natura juridica a bugetului este calificata diferit, unii autori considerand ca bugetul de stat nu reprezinta mai mult decat un instrument financiar contabil, caruia trebuie sa I se dea o forma juridica.

Entitati implicate in procesul bugetar. Procesul bugetar trebuie inteles ca ansamblul operatiunilor privind elaborarea, aprobarea, executia, controlul si raportarea unui buget public.In cazul bugetului de stat, actorii implicati in procesul bugetar sunt:Parlamentul Romaniei(aproba legile bugetare), Guvernul (aplica politica fiscal bugetara, elaboreaza prin Ministerul finantelor publice proiectul bugetului de stat); Ministerul finantelor publice (entitate centrala de specialitate financiara-a se vedea prerogativele acestuia prin prisma hotararii Guvernului 34/2009 si prin prisma legii responsabilitatii fiscale bugetare nr 69/2010)

Tema!!! A se studia dispozitiile legii 69/2010 (din perspective bugetara).

Ordonatorii de credite-conducatorii institutiilor publice in conditiile legii finantelor publice; compartimentele financiar contabile in acceptiunea legii financiare.

Elaborarea bugetului de stat- se face de catre Ministerul finantelor publice , trebuie sa se incadreze in calendarul bugetar si sa respecte factorii mentionati la art 28 din legea 500, astfel: prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali pt anul bugetar pt care se elaboreaza bugetul , precum si pt urmatorii trei ani; politicile fiscale si bugetare. In al doilea rand avem in vedere prevedrile documentelor de finantare, politicile si strategiile sectoriale , propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor de credite , posibilitatea de finantare a deficitului, alte elem prevazute de lege.

Ca si cerinte juridice , mentionam ca nu pot fi inscrise in buget decat veniturile care sunt reglementate prin lege si cheltuielile care nu au o baza legala.

Aprobarea bugetului de stat. Se face de catre Parlament, in sedinta comuna a celor doua camere, odata cu bugetul asigurarilor sociale de stat, insa prin lege distincta.( bugetele sunt autonome , fiind gestionate distinct). Ar trebui ca legea sa fie aprobata cel tarziu cu 3 zile inainte de incheierea anului calendaristic ( are legatura cu intrarea in vigoare). Neincadrarea in acest termen conduce la solutia

douasprezecimilor provizorii , asigurand astfel respectarea principiului continuitatii serviciilor publice. Pt ca sa se poata face cheltuieli , lunar acestea se pot realiza , insa doar in limita a 1/12 prin raportare la bugetul expirat fara ca suma rezultata sa depaseasca nivelul bugetului prognozat si neaprobat.Solutia are semnificatia autorizarii efectuarii cheltuielilor in lipsa unui buget legal aprobat.

Procedura de urgenta . Legea finantelor publice reglementeaza aceasta procedura pt ipoteza in care proiectul bugetului de stat, depus in termen nu a fost adoptat de Parlament pana la data de 15 decembrie.Legea da si posibilitatea aprobarii peste termen atunci cand au loc alegeri generale in ultima perioada a anului .

Executia bugetului de stat. Distingem intre executia partii de venituri, exec de cheltuieli, exec de casa a bugetului de stat. Exec partii de venituri are semnificatia incasarii veniturilor in cuantumul si la termenele programate sau stabilite de lege dupa caz. Necolectarea la termen atrage dupa sine accesoriile aferente sumei datorate (dobanda, penalitate de intarziere). Intrucat partea de venituri este estimativa, pot fi incasate si venituri mai mari, in functie de situatia faptica existenta la nivel de contribuabil sau chiar mai mici. Executia partii de cheltuieli este foarte complexa si are la baza institutia creditelor bugetare.Acestea sunt definite prin lege ca sumele aprobate prin buget , reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pt angajamentele legale contractate in cursul exercitiului bugetar si sau in exercitii anterioare.

In cazul actiunilor multianuale , pe o durata mai mare de un an, valoarea acestora se partajeaza pe ani bugetari in fiecare an putand fi platita doar suma aprobata prin buget, raportata la lucrarile efectiv executate. “Distingem intre credite de angajament, credite de plata (bugetare)”.Creditele de angajament reprezinta limita maxima in cadrul careia pot fi incheiate angajamentele legale in timpul anului bugetar (angajamentul bugetar = actul administrativ prin care se rezerva creditul bugetar in vederea stingerii obligatiei de plata ce rezulta din executarea angajamentului legal. Angajamentul legal este actul juridic prin care se creeaza in cazul actelor administrative sau contractelor ori se constata in cazul legilor, hotararilor de govern, acordurilor , hot judecatoresti obligatia de plat ape seama fondurilor publice .

Creditele bugetare nu se confunda cu creditele bancare , avand un regim si o reglementare juridica distincte ( temei juridic diferit , procedura de acordare diferita, durata diferita, destinatie diferita, sanctiuni diferite in caz de nerespectare ).

Baza legala de efectuare a cheltuielilor.Orice chelt poate fi efectuata numai in urmatoarele conditii: includerea cheltuielii in bugetul respectiv (“sa aiba dispozitii bugetare”), deschiderea de credite, (punerea sumelor la dispozitia institutiilor de credit-alimentarea contului), aprobarea efectuarii cheltuielii de catre ordonatorul de credite.

Etape in efect cheltuielilor bugetare .Legea prevede umatoarele etape:

-angajarea

-lichidarea

-ordonantarea

-plata

Legea in forma modificata defineste angajarea ca ” faza in procesul executiei bugetare prin care institutia publica isi asuma obligatia de a plati o suma de bani, rezultata in urma indeplinirii conditiilor stipulate intr-un angajament legal (ex contractual) pt livrarea de bunuri, exec de lucrari , prestarea de servicii si onorarea obligatiilor de plata rezultate in baza legilor, hot de guvern, acordurilor, hot judecatoresti, in limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetara anuala”.

Lichidarea reprezinta faza in care ordonatorul de credite verifica existenta dr creditorului, determina si verifica realitatea si cuantumul obligatiei de plata si verifica conditiile de exigibilitate ale obligatiei pe baza documentelor justificative.

Ordonantarea este faza executiei bugetare prin care ordonatorul de credite da dispozitie compartimentului financiar contabil sa efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare.

Aceste trei faze sunt in competenta ordonatorului de credite , acesta fiind direct responsabil de indeplinirea cerintelor carora ele sunt supuse.

Conducatorul financiar contabil nu poate avea niciodata calitatea de ordonator de credite , implicit nu poate realiza aceste faze .