Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor

8/8/2019 Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor

1/10

CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de

administrare:

- Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele,

comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoarele si

clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe cale

digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau

terapeutice (spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau

intestinal etc);

- Calea orala este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat

si pentru personalul de ingrijire. Pe cale sublinguala se

administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de

comprimate sau de solutie.

Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la

care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie

ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (de exemplu

penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra

mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru

a fi amestecate cu alimente (ex: unele antibiotice si

chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etc);

- Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite

substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele

substante antiastmatice (prin inhalare sau pulverizare),

unele substante (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare,

fibrinolitice) sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu

1


2/10

medicamente fin dispersate), oxigenul. Oxigenul se

administreaza in edemul pulmonar acut, pneumotoraxul

spontan, bronhopneumonie, diferite forme de insuficienta

respiratorie, insuficienta circulatorie si in insuficienta

cardiaca. Modalitatile de administrare sunt: aspirarea directa

din balon, administrarea intranazala printr-o sonda Nelaton,

masca sau cortul de oxigen;

- Calea percutana: frictionare, comprese, ionoforeza (cu

ajutorul curentului galvanic), badijonari, emplastre (Fie de

pnz acoperit cu un preparat farmaceutic lipicios, care se lipete pe piele spre a feri o

ran de infecie sau pentru a fixa un pansament; plasture), bai medicinale;

- Calea parenterala: antipiretice (care combate febra), injectii,

perfuzii, transfuzii, punctii.

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea

calitatilor lor.

- Respectarea intocmai a medicamentului prescris.

- Respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.

- Respectarea somnului bolnavilor. Fac exceptie

medicamentele etiologice (antibiotice etc).

- Evitarea incompatibilitatilor. Unele medicamente devin

ineficace sau chiar daunatoare prin asociere. Exista

incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa tina seama

medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic, histamina

si antihistaminicele, asocierea unor medicamente cu

2


3/10

antidoturile lor). Exista insa si o incompatibilitate de

asociere, care priveste pe sora: de exemplu, clorura de

calciu si codeina fosforica, luminalul injectabil si alte

substante etc. Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina

cu adrenalina, morfina cu atropina, utilizarea antidoturilor),

pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.

- Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a

fost deschis).

- Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.

- Respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni

infectiile intraspitalicesti.

- Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea

medicamentelor.

REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR

Acestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala,

pentru a putea interveni la timp. Astazi, intoleranta

medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice.

Daca nu se iau anumite precautii, sunt de temut reactiile

alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute

medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori

pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza

(aminofenazona), anemii, socuri anafilactice (seruri,

antibiotice etc). Alteori, in special in cursul tratamentelor cu

antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin

modificarea florei microbiene. Prin distrugerea florei

3


4/10

patogene, unele microorganisme care paraziteaza in mod

normal organismul, se dezvolta mai intens si devin mai

virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi

rezistenti la antibiotice.

Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse

(antibiotice, corticoizi) pot masca semnele unei boli, fara a o

vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o

durata suficienta.

Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze

folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ sau pentru

diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de

ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii

provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu sunt, de

obicei, nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de

exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce

depasesc pe cele utilizate normal.

Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si

copii. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale

(folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti

antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida,

nitrofurantoina), unele deprimante centrale (clorpromazina,

diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona,

indometacin, metildopa.

Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara,

diuretice, neuro-psihotrope, antiinflamatorii nesteroidiene,

4


5/10

glucocorticoizi, antibiotice si

anticoagulante. Principalele Simptome apar la nivelul pielii,

tubului digestiv sistemului nervos central si sangelui.

Medicamentele pentru care este necesara supraveghere

biologica sunt: anticonceptionale orale, anticonvusivante,

antituberculoase, antibiotice, diuretice, in general,

fenacetina si analgezice in doze mari, anticoagulante orale

plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie

asociata.

Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:

- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare cu cat

doza este mai mare. Apar, de obicei, in insuficienta hepatica

sau renala si la miocardul bolnav. in cazul digitalicelor, doza

eficace este foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai

mare in administrarea pe cale i.v. Interactiunile

medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene

toxice. De exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele

potenteaza, uneori, periculos efectele altor deprimante

centrale (anestezice generale, hipnotice, morfina);

- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta. Acestea

sunt independente de doza. Apar la doze obisnuite de

izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la

alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). Alteori

bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de

primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid

5


6/10

nalidixic (Negram), fenacetina etc. Hipertermia maligna

poate fi provocata de unele anestezice generale;

- reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme imune.

Alergia presupune o sensibilizare prealabila. Unele reactii

sunt de tip anafilactic (chiar anafilactic). Penicilinele pot

provoca dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem

laringean, hipotensiune, colaps, urticarie). Aspirina, morfina

si alte opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene, chinina,

chinidina, sulfamidele, fenilbutazona, izoniazida,

betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat.

Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina, uneori

apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie)

sau numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau

prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza

corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in

desensibilizare specifica, oprirea imediat a medicatiei,

administrarea de antihistaminice, adrenalina sau

glucocorticoizi.

Stari patologice produse de medicamente

Stari patologice cardio vasculare

Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina, procainamida, betablocante,

verapamil,emetina, glucocorticoizi, aldosteron sau fenilbutazona; aritmii pot

apare dupa digitalice, chinidina, amiodarona, antidepresive sau neuroleptice;

bradicardie si blocA.V. dupa blocante adrenergice, verapamil, digitalice;

agravarea cardiopatiei ischemice dupa ergotamina, ganglioplegice,

guanetidina, tolazolin, adrenalina, tiroxina; hipotensiune severa pana la

6


7/10

colaps, dupa guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, clorpromazina

si altele; hipertensiune arteriala dupa ergotamina, anorexigene, estrogeni,

contraceptive, aldosteron, glucocorticoizi; vasoconstrictie periferica, .dupa

ergotamina, dopamina, blocante betaadrenergice. Stari patologice ale

sangelui

Aplazie medulara dupa cloramfenicol, penicilina, streptomicina, sulfamide,

fenitoina, aspirina, fenacetina, fenilbutazona, tolbutamid; agranulocitoza,

dupa cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, aspirina,

fenilbutazona, aur, acid etacrinic, tolbutamid, barbiturice, clorpromazina,

agenti alchilanti, antimetaboliti etc; anemie megaloblastica, dupa metotrexat,trimetoprin, izoniazida, fenitoina,( barbiturice, alcool,clororochina,

contraceptive orale; anemie hipocroma, dupa izoniazida, cloramfenicol,

alcool, anticoagulante, aspirina; anemie hemoli ti ca, dupa peniciline,

rifampicina, izoniazida, P.A.S. sulfamide, indometacina, fenacetina,I

chinina, chinidina; Trombocitopenie dupa agenti alchilanti, antimetaboliti

citotoxici, cloramfenicol, penicilina, tuberculostatice, sulfamide, fenitoina,

aspirina,i fenilbutazona, preparate de aur, chinina, chinidina, barbiturice,

meprobamat, antihistaminice, glucocorticoizi.

Stari patologice renale

Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice, unele

cefalosporine, rifampicina, paracetamol; nefropatie interstitiala acuta dupa

antiinflamatorii nesteroidiene, sulfamide, unele peniciline, rifampicina;

nefropatie glomerulara cronica dupa penicilamina, probenecid, aur etc;

insuficienta renala acuta dupa antihipertensive, diuretice, captopril, enalapril,

opioide in doze mari; nefrocalcinoza dupa compusi de calciu, vitamina D

etc; retentie lichidiana dupa corticoizi, fenilbutazona, indometacin,

clonidina;

7


8/10


9/10

tiazidic hipertiroidism si fenomene gusogene dupa iod, ioduri, uneori

fenilbutazona, P.A.I ariodarona;

Stari patologice psihice si neurologice

Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza, dupa barbiturice; sindroan

depresive pot fi induse de neuroleptice fenotiazinice, rezerpina, haloperidol;

Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala, dupa glucocorticoizi;

encefalopat la bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale,

morfina, lidocaii i.v.; cefalee, dupa indometacin; convulsii pot apare dupa

lidocaina, anestezice loca si doze mari de penicilina i.v.;

tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice. Stari patologice ale muschilor, articulatiilor si oaselor

Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi; dureri

muscula. apar dupa Tratament prelungit cu diuretice; osteoporoza poate fi

provocata de do; indelungate cu glucocorticoizi, heparina etc; osteomalacia

sau rahitismul es favorizat de medicatia antiepileptica (fenobarbital,

fenitoina); lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa proeainamida,

hidralazina, izoniazida si fenitoina;

Reactii cutanate diverse

Acnee, alopecie, eritem polimorf, eruptii, lupus, pigmentari cutanate, urticar,

etc. apar uneori dupa glucocorticoizi, steroizi androgeni si anabolizant

contraceptive, hormoni, ioduri, fenobarbital, propantelina, P.A.S., izoniazid

ciclofosfamida, aur, heparina, peniciline, sulfamide, fenilbutazona,

antimalaric barbiturice, aspirina, tetraciclina, diuretice tiazidice, sulfamide

antidiabetice, aci nalidixic;

Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai

muli substante care pot provoca efecte anormale.

Dependenta fata de medicamente

9


10/10

Este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin

necesitatea folosirii unc toxice sau medicamente. Bolnavul

are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament.

Substantele care pot produce dependenta au, de obicei,

actiun euforizanta, linistitoare, stimulanta sau halucinogena.

Principalele medicamente sa toxice care pot produce

dependenta sunt: morfina, heroina si alte opioidt

amfetaminele, cocaina, alcoolul, barbituricele si alte

hipnotice, tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul).

Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incep la

un moment dat, sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci

pentru a evita sindromi de abstinenta. Dependenta poate fi

psihica cand bolnavul are necesitatea de a-s administra un

medicament permanent, uneori zilnic.

Dependenta poate fi fizica, cand bolnavul continua folosirea

medicamentuli pentru a evita tulburarile care apar la

intreruperea lui (abstinenta).

Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un

medicament permanent deoarece efectul benefic terapeutic

a scazut. Psihotoxicitatea este starea in car apar tulburari de

comportament de natura psihotica, in urma administrarii

indelungat a unui medicament.

10

Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor

Documents

Transcript of Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor