Fidelitatea si validitatea.Caracteristicile ”psihometrice” în măsurarea psihologică

Dragos Iliescu

I. FIDELITATEAVom vorbi despre...

• Definitie• Problematica fidelitatii• Tipuri de fidelitate• Modalitati de masurare• Eroarea Standard de Masurare / de Predictie• Corecții pentru (lipsă de) fidelitate

Fidelitatea: Definitie• În orice măsurare a fidelității, referirea se face la consistența şi reproductibilitatea unei

observații (cotă, scor, notă) sau set de observații (distribuția scorurilor). Dacă cu acelaşi instrument de măsură se fac determinări în timpi succesivi şi de fiecare dată se ajunge la aceleaşi valori, spunem că am obținut o măsurare cu o fidelitate mare.

• Prin fidelitate se înţelege fineţea cu care testul măsoară constructele sale componente, respectiv gradul de exactitate şi lipsa greşelilor de măsurare.

• Fidelitatea indică utilizatorului gradul în care poate avea încredere în rezultatele testului. • Fidelitatea este “gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adică gradul în

care ele nu sunt afectate de erorile de măsură” (APA Standards, 2014).

Fidelitatea: Problematica• Asadar, fidelitatea vorbeste despre

– exactitate– lipsa de eroare– repetabilitate– ...– In teoria clasica a testarii (CTT), rezultatul unei masurari psihologice este definit drept:

True score = Observed score + Error• Deci, cu cat eroarea este mai mica, cu atat scorul observat (masurat in mod efectiv) este mai

corect, mai apropiat de “realitate” (scorul “adevarat”)

Fidelitatea: Masurare• Pentru determinarea fidelităţii, sunt posibile mai multe proceduri şi se pot folosi metode diferite

de evaluare sau chiar de măsurare ale acesteia.• masurare: (empirical correlational methods, multiple measurement)

– test-retest– forme echivalente

• estimare: (multivariate methods, single measurement: internal consistency)– split-half– Cronbach’s alpha– Guttman’s lambda– Kuder Richardson’s KR-20 & KR-21

Fidelitatea: Test-retest• metoda foarte puternica, de masurare a fidelitatii (nu estimare)• se administreaza acelasi test de 2 ori, la o oarecare distanta intre administrari

– distanta este dependenta de tipicul testului (aptitudini generale, aptitudini specifice, personalitate etc.)

– probleme:– esantioane mici, de obicei– esantioane necontrolate, de obicei (dropouts)– efectele invatarii (mai ales la distante de retest mici si la anumite tipuri de teste)– efectele dezvoltarii/evolutiei (mai ales la distante de retest mari)

• se raporteaza:– rtt, coeficientul de corelatie intre seturile de date obtinute in test si retest– distanta de retest (2 saptamani, 5 zile etc.)

Fidelitatea: Forme echivalente• metoda foarte puternica, de masurare a fidelitatii (nu estimare)• probleme

– este posibila doar la acele teste unde exista forme echivalente– efort foarte mare pentru autor sa genereze forme echivalente– echivalenta nu este niciodata perfecta– se raporteaza:– rab, coeficientul de corelatie intre seturile de date obtinute cu Forma A si Forma B

• Exemplu:– TTCT, Torrance Tests for Creative Thinking, Verbal & Figural, Forms A and B

Fidelitatea: Split-half• metoda mai slaba, de estimare a fidelitatii (nu masurare)• metoda:

– se imparte testul in 2 subteste, esantionand itemii sai– esantionarea poate fi facuta ori aleator, ori dupa o regula,

• de obicei itemi pari vs. impari• se raporteaza

– rxy, coeficientul de corelatie intre cele 2 subteste, de obicei rpar-impar

Fidelitatea: Consistenta interna• metoda mai slaba, de estimare a fidelitatii (nu masurare)• cea mai populara metoda de raportare a fidelitatii

– coeficientul Alpha, α (Lee Cronbach)– coeficientii KR 20 si KR 21 (Kuder & Richardson)– coeficientii Lambda (1-6) ai lui Guttman, λ3 este similar cu Alpha-Cronbach

• metoda: – multivariata– se raporteaza media deviatiilor fiecarui item de la valoarea medie, la deviatia scorului

total– NU UITATI SA INVERSATI ITEMII SCORATI INVERS!!!

• se raporteaza– α/ λx /KR20/KR21=[0.00-1.00]– praguri (Bernstein & Nunnaly): .70 / .90

Fidelitatea unor metode de evaluare diferite• in aceasta evaluare de obicei metodele sunt impartite in calitative vs. cantitative

– observatie• acord interevaluatori, de obicei pe acelasi behavioral sample• α = .05 - .25

– interviu• acord interevaluatori• α = .05 - .50

– test/chestionar• toate metodele discutate• α = .50 - .90

Cum variaza fidelitatea testelor?• De obicei fidelitatea unui test creste odata cu numarul de itemi• Spearman-Brown prophecy (demonstratia clasica: Guilford, 1954)

– true variance increases more rapidly than error variance– rnn = n x rtt / (1+ (n-1) rtt )

Alte forme de fidelitate (metode calitative)• Fidelitatea estimarilor pentru mai multi evaluatori (reliability ratings across judges)

– acord inter-evaluator• ICC: Intraclass Correlation Coefficient

Corecția pentru (lipsa de) fidelitate• ”correction for attenuation”• ”regression dilution”• ”disattenuation”

– ”rid a correlation coefficient from the weakening effect of measurement error” (Jensen, 1998)

• rxy(corr) = rxy / sqrt (rxx * ryy)

Fidelitatea: Wrap it up• In concluzie:

– fidelitatea se poate masura sau estima– metodele de masurare sunt mai puternice decat cele de estimare– indicele de fidelitate e cuprins intre 0 si 1– operam cu praguri de .70 si de .90 pentru fidelitate, atunci cand o aplicam unor

probleme de masurare• Insa fidelitatea nu are un sens direct in masurare

– daca ne intoarcem la ecuatia din CTT (Observed score = True score + Error), cum este relationata fidelitatea cu “Error Term”?

– prin intermediul conceptului de “Standard Error of Measurement”

SEM: Standard Error of Measurement• Eroarea de măsurare standard (se) se calculează potrivit Formulei (1), unde se = eroarea de

măsurare standard, sx = abaterea standard, rtt = coeficientul de fidelitate.• se = sx √ (1- alpha)

• Atunci cand in locul fidelitatii consistenta interna se foloseste fidelitatea test-retest, masura se numeste SEP: Standard Error of Prediction

• Intervalul de confidenta de 90% (+ - SEM): intervalul in care pica scorul real al subiectului, cu o probabilitate de 90%

SEM: Exemplu• Scala staninelor are o medie de 5 şi o abatere standard de 1.96

– Fidelitatea unui test este rtt= .70• se = 1.96 √ (1- .70) = 1.07

• Scala QI are media de 100 si abaterea standard de 15– Fidelitatea unui teste este rtt= .95

• se = 3.35

SEM: la ce ne foloseste?• Estimarea erorii de masurare

– la fidelitati sub .70, se creste foarte mult si scala nu mai poate fi utilizata pentru decizii majore

– la fidelitati de peste .90, se scade la un nivel la care putem spune ca se poate lucra coerent cu scala

Probleme de comparatie– comparatia scorului unui individ cu scorul altui individ– comparatia scorului unui individ cu un prag

Concluzie• “A measurement cannot be valid if it is not reliable”• Fidelitatea este considerata o conditie a validitatii

II. ValiditateVom vorbi despre...

• Definitie• Tipuri de validitate• Validitatea de construct• Validitatea de criteriu• Validitatea metodelor (in general)

Validitatea: Definitie• Concepţia actuală despre validitate spune că aceasta reprezintă un corpus complex şi integrat

de demonstraţii şi cunoştinţe ştiinţifice care examinează variabilele psihologice măsurate de test (AERA, APA, NCME, 2014).

• Aceste demonstraţii ne parvin într-o varietate de forme, iar înţelegerea validităţii unui test necesită examinarea lor atentă.

– “Forme de validitate” – outdated– “Surse de validitate”

• Validitatea este conceptul central pe care se bazează masurarea psihologica, atât în cazul aptitudinilor cât şi al personalităţii.

– Ea ne permite formularea de aserţiuni privind gradul de dezvoltare al unei caracteristici care ne interesează sau emiterea de predicţii în ceea ce priveşte comportamentul viitor al persoanei evaluate.

Validitatea: Surse de validitate• Validitate de continut (content validity):

– construct validity (verificare a operationalizarii)– face validity– translation validity

Validitate de criteriu (criterion-related validity)– validitate predictiva (predictive validity): prezice ce ar trebuie sa prezica– validitate concurenta (concurrent validity): distinge intre grupuri intre care ar trebui sa

distinga– validitate convergenta (convergent validity): coreleaza cu alte operationalizari ale

conceptului (sau masuri ale acestuia)– validitate discriminanta/divergenta (discriminant/divergent validity): operationalizarea

diferentiaza fata de alte concepte similare

Validitatea: clarificari / exemple• În linii generale, validitatea exprimă gradul în care un test măsoară ceea ce îşi propune să

măsoare.• La această calitate se mai poate adăuga şi o alta, dacă testul poate fi utilizat în luarea unor

decizii corecte.• Cu alte cuvinte (exemplu), dacă noi cunoaştem performanțele unei persoane la un test

(predictor), cât de precis vom putea estima ce performanțe profesionale va obține? • Validitatea poate fi definită în termeni operaționali ca şi corelația dintre predictor şi criteriu (de

ex. performanțele profesionale ale unui eşantion de indivizi).• Rezultatul este cunoscut ca şi coeficient de validitate.• Un test poate avea mai mulți coeficienți de validitate, în funcție de numărul de dimensiuni

profesionale (calitatea muncii, disciplina, categoria profesională etc.) care corelează cu el.

Validitatea de continut / construct• Pune probleme legate de gradul în care dimensiunile măsurate sunt cu adevărat relevante

pentru conceptul pe care se concentrează testul– construct underrepresentation: daca sunt prezente toate dimensiunile relevante (daca

nu s-au pierdut unele care trebuiau sa fie)– construct irrelevance: daca nu sunt prezente dimensiuni nerelevante (care contribuie la

eroare, dpdv al constructului evaluat)

Exemple: construct underrepresentation & irrelevance• Personalitate:

– masuram sociabilitate si responsabilitate; este testul valid (de construct)?– masuram extraversie si stabilitate emotionala; este testul valid (de construct)?

• Sociabilitate:– masuram fluenta verbala, numarul de glume pe care il poate face; este valid? (include

toti indicatorii relevanti)• Usurinta aritmetica:

– masuram capacitatea de a transpune o problema matematica in ecuatie, de a face calculele si de a explica verbal semnificatia rezultatului la care s-a ajuns; este valid? (surprinde constructul corect?)

Validitatea de construct (contd.)• Care este perioada asociata cu filosoful Epicur?

– a. 341-270 BC– b. 331-232 BC– c. 280-207 BC– d. Nici una din aceste optiuni

Cand s-a nascut fondatorul Microsoft, William Gates?– a. 1949– b. 1953– c. 1957– d. Nici una din aceste optiuni

• Care din urmatoarele enunturi sunt corecte cu referire la ANOVA?– a. A fost inventata de Fisher in 1914– b. A fost inventata de Fisher in 1920– c. A fost inventata de Pearson in 1920– d. Nici una din aceste optiuni

Validitatea de construct (contd.)• ... pe ce ne bazam?• cand putem hotari ca dimensiunile incluse sunt cele corecte, cele care trebuie sa fie acolo?• Exemplu: ce dimensiuni de personalitate, din urmatoarele, ati include intr-un test care sa fie cat

mai scurt (3-8 dimensiuni)– Dominanţa - Flexibilitatea– Independenţa - Orientarea spre competiţie– Amiabilitatea - Orientarea spre status– Autocontrolul - Perseverenţa– Internalitatea - Dorinţa de învăţare– Extraversia - Sociabilitatea– Stabilitatea emotionala - Deschiderea spre noutate– Constiinciozitatea - Responsabilitatea– Tonusul psihic - Psihotismul

intotdeauna se pune si problema – potrivirii cu obiectivele, a adecvarii la situatie (de ex. pentru personalitate clinic vs.

nonclinic)

Validitatea de construct (contd.)• concluzie preliminara:

– pune problema constructiei (=de construct) corecte a predictorului nostru (testul):– ai acoperit complet si corect aria empirica a conceptului?

• 1. ai dimensiuni straine de concept?• 2. iti lipsesc dimensiuni importante care tin de fapt de concept?• 3. felul in care dimensiunile se agrega corespunde felului in care teoria prescire

agregarea lor?

metoda:– (1) & (2) se trateaza prin recurs la teorie si se probeaza validitatea de construct

demonstrand ca in testul-tinta conceptul respectiv este tratat asa cum o teorie sau model anume prescrie

– (3) se trateaza empiric & statistic:• analiza factoriala exploratorie (EFA), care reproduce coerent ce zice teoria (de

ex. extrage numarul corect de factori, itemii au tiparul corect de saturatii)• analiza factoriala exploratorie (EFA), cu rotatie Procrustes• analiza factoriala confirmatorie (CFA): the data fits the model? / goodness of fit

measures se raporteaza:

– text, blabla, nu exista un coeficient de validitate de construct

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP• Type A Behavior Pattern

– Tiparul comportamental de tip A (= personalitate de tip A)• un conglomerat de comportamente care tind sa apara impreuna si care, atunci cand sunt

prezente, maximizeaza riscul de somatizare a stresului ocupational si de dezvoltare a unor afectiuni coronariene

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP• Nerăbdarea (IMP)

• Furia (ANG)• Sentimentul Lipsei de timp (TU)• Implicarea în muncă (WI)• Insatisfacţia legată de serviciu (JD)• Competitivitatea (COM)

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP (contd.)• Daca am introduce si alte dimensiuni, am putea extinde plaja diagnostica a testului• De exemplu:

– Perseverenţa– Dominanţa– Angajamentul in sarcina– Flexibilitatea (-)– Absorbirea in munca (intr-o activitate)– Internalitatea (LOC)– Efortul compensator– Mândria pentru propria perfomanţa– Preferinţa pentru dificultate– Autocontrolul şi autodisciplina– Orientarea spre status– Orientarea spre competiţie– Fixarea de scopuri ambitioase

• Dar: este asta valid?

Validitatea de construct: wrap it up• trebuie pastrata balanta intre:

– validitatea pentru o sarcina specifica– validitatea principiala legata de constructul focal

• validitatea de construct se judeca intotdeauna teoretic, prin apel la teoriile care marcheaza teritoriul stiintific respectiv

Validitatea de criteriu: explicatie• un indicator al faptului ca testul poate fi utilizat ca predictor pentru un anumit comportament

(criteriu)– ca urmare a existentei acestui tip de validitate putem spune, daca testul are un scor

mare, ca X e probabil si cand testul are scor mic, ca X este improbabil (sau –X e probabil)• validitatea de criteriu spune ce predictii sunt valide – deci cum se interpreteaza scorurile testului• de principiu este corelațională la nivel comportamental, însă se admit şi alte indicii, de exemplu

experimentale sau de comparație inter-grupuri

Validitatea de criteriu Principiu

• cat mai voluminos corp de cunostinte despre felul in care se comporta o anumita scala sau test:– in relatie cu anumite criterii– in anumite situatii (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica oferita)

• de ex. experimentul Sy vs. Do in CPI, explicatia e coerenta, deci e probabil generalizabila

– pe anumite esantioane (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica oferita)

• de ex. legatura dintre Re si ceasornicari, explicatia e coerenta, deci generalizabila

• de ex. scorurile la STAI-Y pentru adulti in SUA vs. Romania (desi coerent si aparent generalizabil, s-a infirmat)

Validitatea de criteriuMetoda

• date continue: corelatie intre criteriu si predictor (validitate predictiva)– se raporteaza drept coeficient de validitate r

• grupuri contrastante sau puternic contrastante (validitate concurenta)– high vs low scorers pe predictor coincid cu high vs. low scorers pe criteriu– se raporteaza testul T, al semnificatiei diferentei intre doua medii (p<.01, p<.05, p<.001

etc.)• alte metode, inovative, cum ar fi de ex. metode de grupare (analiza de cluster, analiza factoriala

de tip Q)

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (1)Obiectivele scalei

– Scala Dominanţă (Do, Dominance) a fost dezvoltată iniţial în cadrul unui proiect de studiu al participării politice (Gough, McClosky & Meehl, 1951) cu scopul explicit de a identifica indivizii puternici, dominanţi, influenţi, cu ascendent asupra celorlalţi şi care preiau conducerea şi îşi exercită autoritatea (Megargee, 1972).

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (2)Constructia scalei

– Scala Do a fost construită prin compararea empirică a conceptului de „dominanță” cu scorurile obținute de către un număr de subiecți pe baza unui set de itemi, construit special în acest scop.

– Gough, McClosky & Meehl (1951) au construit un set de itemi care putea descrie o persoană dominantă şi au selectat din acesta, pe baza unui procedeu experimental-comparativ itemii cu puterea cea mai mare de discriminare.

– Procedeul este numit peer nomination şi constă, în forma sa clasică, din aceea că, într-un eşantion de subiecți care sunt familiarizați unul cu altul (de exemplu o clasă de elevi, un grup de muncă), persoanele care compun eşantionul sunt rugate să-i numească pe aceia dintre ei care se potrivesc cel mai bine cu un anumit criteriu.

– Ulterior, acestor persoane selectate li se aplică un set de itemi sau un chestionar şi pe baza analizei statistice sunt reținuți itemii care au putere de discriminare.

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (3)• Cateva studii importante sunt:

– Gough (1969b): comparatie de peer-nominated cu normele nationale– Gough (1969b): comparatie de high si low nominated intre ei– Hase & Goldberg (1967): comparatie auto-evaluare globala si auto-evaluare cu CPI– Megargee, Bogart & Anderson (1966): validare predictiva– Gough (2003): studiu longitudinal peste 40 de ani, cadeti din West Point– Dicken (1960): studiu cu Gi vs. Do (arata semnificatia prosociala a Do)– Gough (1954): studiu cu Sy si Do (militari marsaluind)

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (4)• 4 factori in interpretare

– Primul factor este compus în principal din itemi care descriu persoana evaluată drept un leader, căruia îi place să conducă, să vorbească în fața altor oameni şi care are talent pentru organizarea şi controlarea celorlalți. Exemple de astfel de itemi sunt „Am un talent înnăscut de a influența oamenii” (adevărat), „Cred că mi-ar plăcea să am putere asupra altora” (adevărat).

– Al doilea factor este descriptiv pentru un puternic sentiment al auto-controlului, fiind compus din itemi precum „Îmi este greu să mă concentrez pe activitatea pe care trebuie să o fac” (fals), „Renunț cu uşurință atunci când lucrurile devin dificile” (fals) şi „Am greutăți mai mari decât ceilalți oameni cu concentrarea” (fals).

– Al treilea factor ține de controlul şi dirijarea celorlalţi, conținând itemi precum „Îmi place să dau ordine şi să pun lucrurile la punct”, „Mi-ar plăcea să am autoritate asupra altor oameni” şi „Îmi place să planific lucrurile şi să stabilesc ce are fiecare persoană de făcut”.

– Al patrulea factor poate fi descris drept factorul normei sociale; conține doar doi itemi, însă ambii afirmă obligativitatea fiecărei persoane de a participa la activitățile grupului sau națiunii sale şi de a se supune consensului comun.

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (6)• Comportamente asociate

– „Şi-a asumat controlul grupului” (.33);– „A vorbit mult la întâlnire” (.33);– „A avut mai multe de spus decât oricine altcineva” (.32);– „A acordat sprijin celui care a avut o idee bună” (.32);– „A învățat numele tuturor celorlalți din grup” (.29);– „A vorbit doar dacă i s-a adresat altcineva întâi” (-29);– „Nu a intrat în conversație până nu i s-a pus o întrebare” (-.19);– „A dat doar răspunsuri monosilabice la întrebări personale” (-.19);– „A aşteaptat ca cealaltă persoană să aleagă tema conversației” (-.18);– „A devenit tăcut atunci când au intrat oameni noi în încăpere” (-.17);

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (7)• Descrieri din anamneza

– Neobişnuit de sigur pe sine, se simte în stare să facă față aproape oricărei situații. (.27, .24);

– Lasă o impresie bună, are tehnici interpersonale eficiente. (.24, .20);– Foloseşte un vocabular vast şi variat. (.14, .23);– Plin de haz şi de viață, face o conversație interesantă. (.16, .26);– Este nesigur pe sine, are îndoieli privind propriile abilități. (-.22, -.24); – Are multe griji şi probleme. (-.18, -.20); – Este reticent şi taciturn. (-.19, -.14); – Are dificultăți în a-şi exprima ideile. (-.16, -.20);

Validitatea de criteriu: Exemple (2)• dovezi experimentale:

– experiment pentru Sy (militari marsaluind)• comparatii intergrupuri:

– AMI; motivatie pentru performanta pe esantioane de sportivi, artisti, someri– CPI, To; toleranta comparata pe esantioane de hipioti, neonazisti, calugari– SWS, TABP comparat pe esantioane de bolnavi– uneori aceasta abordare iti documenteaza scala (adica aduce la lumina noi utilizari sau

semnificatii):• CPI, Re: ceasornicari, slefuitori de diamante, controlori de zbor etc.

Validitatea predictive• cea mai puternica, dar si cea mai rara• se bazeaza pe studii longitudinale, care prezic evolutii sau comportamente pentru populatii largi,

pe perioade de timp relativ lungi• Exemple:

– CPI, modelul cuboid, ca predictor al succesului militar: absolventi de West Point, promotiile anilor ’60 si ’70

– EPQ: studiu longitudinal pe probabilitatea de recidiva a detinutilor– STAXI: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un accident auto, studiu pe

accidente de munca– SWS: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un infarct miocardic– Raven: prezice succesul scolar

Validitatea divergenta• Este importanta mai ales in acele conditii in care conceptul-tinta este foarte aporpiat de alte

concepte• Exemplu:

– test de depresie– exista comorbiditate intre depresie si anxietate– ar trebui sa demonstram

• nu doar ca testul nostru diferentiaza depresivi de nondepresivi• ci si ca nu coreleaza cu teste de anxietate

– si ca diferentiaza mai bine intre high si low scorers de depresie decat intre high si low scorers de anxietate

Validitatea de aspect• o modalitate (gresita) de a infera validitatea de criteriu (sau validitate in general) este bazata pe

itemii scalei sau pe natura problemei• personalitate:

• 27. Când mă contrazic cu cineva am tendinţa să vorbesc mai tare decât de obicei.

• 86. Clocoteşte sângele în mine când sunt luat de prost.• 105. Deseori nu îmi pot stăpâni supărarea şi furia.• 113. Am deseori tendinţa să fiu grăbit şi repezit, chiar şi atunci când nu e cazul.• 115. Se întâmplă des să mă enervez prea repede pe cineva.• 135. Pot fi uşor scos din sărite dacă sunt agresat.• -30. Dacă ceva îmi merge rău, nu mă enervez pentru mult timp.• -52. Chiar şi atunci când sunt prea multe lucruri de făcut, prefer să le fac în

ritmul meu.• -60. Chiar dacă ceva mă scoate din sărite, de cele mai multe ori mă calmez

repede.• -93. Nu sunt multe lucrurile care reuşesc să mă irite sau să mă enerveze.• -102. În general sunt o persoană liniştită şi greu de enervat.• -108. Există o mulţime de mici neplăceri ale vieţii pe care nu le las să mă tulbure.

Validitatea trebuie judecata atat general cat si situational• general:

– un test (measuement) care nu “a fost validat” nu ar trebui utilizat– poate nu au fost culese date de validare exact in situatia care ma intereseaza, dar faptul

ca ele exista, ma face sa am mai multa incredere– exemplu:

• un test de persuasiune a fost validat in contextul unui studiu experimental (elevi care trebuiau sa convinga clasa sa actioneze intr-un anumit fel) – poate fi utilizat pentru a evalua agenti de vanzari?

– situational– daca a fost validat pe situatii similare cu cea la care e folosit– daca e UTIL (uneori e evident)

• trebuie sa selectez dintr-o clasa de copii pe cei care sunt susceptibili sa faca sport de performanta, am la dispozitie un test care masoara Extraversie, Nevrotismul si Psihotismul – e valid?

Validitatea metodelor• Evident, validitatea se refera mai degraba la masuratori specifice (de ex. teste specifice)

– mai specific chiar, vorbim de validitatea scorurilor (adica a informatiilor obtinute)• Totusi se vorbeste despre faptul ca unele metode sunt mai valide decat sunt altele• Cum se poate evalua validitatea unei metode?

– evident, prin prisma potentialului sau de a genera informatie valida– De principiu, metodele sunt diferite din acest punct de vedere:– Assessment Center (multiple measures) .65– Interviu comportamental .40-.60– Teste de performanta directa (work sample) .54– Teste de abilitate .53– Teste de integritate .51– Chestionare de personalitate .39– Date biografice .38– Referinte .23– Interviu traditional (nestructurat / semistructurat) .05-.19

Validitatea metodelor ca functie a intinderii• numarul de itemi (de instante comportamentale care sunt esantionate) determina validitatea,

nu doar fidelitatea testului; de aceea un test mai lung (sau interviu mai lung) este mai valid (presupunand ca este bine construit)

• tinand orice alta variabila constanta, testele mai lungi sunt mai valide• pentru GAMA (test de abilitati cognitive), validitatea creste daca este administrat pentru

perioada intreaga (N=270, criteriul performanta academica la scolari din an terminal al liceului):– 1 minut .21– 2 minute .30– 3 minute .36– 5 minute .39– 10 minute .41– 15 minute .45– 20 minute .48– 25 minute .51