Validitatea in masurarea psihologica

(2b/10)

Dragos Iliescu, PhD

Vom vorbi despre...• Definitie• Tipuri de validitate• Validitatea de construct• Validitatea de criteriu• Validitatea metodelor (in general)

Validitatea: Definitie• Concepţia actuală despre validitate spune că aceasta reprezintă un corpus

complex şi integrat de demonstraţii şi cunoştinţe ştiinţifice care examinează variabilele psihologice măsurate de test (AERA, APA, NCME, 1999).

• Aceste demonstraţii ne parvin într-o varietate de forme, iar înţelegerea validităţii unui test necesită examinarea lor atentă.

• Validitatea este conceptul central pe care se bazează psihodiagnosticul, atât în cazul aptitudinilor cât şi al personalităţii.• Ea ne permite formularea de aserţiuni privind gradul de dezvoltare al unei

caracteristici care ne interesează sau emiterea de predicţii în ceea ce priveşte comportamentul viitor al persoanei evaluate.

• Validitatea se defineşte prin intermediul metodelor utilizate în verificarea ei: validarea de criteriu şi validarea de construct.

Validitatea: Tipuri de validitate• Validitate de continut (content validity):

• construct validity (verificare a operationalizarii)• face validity• translation validity

• validitate de criteriu (criterion-related validity)• validitate predictiva (predictive validity): prezice ce ar trebuie sa prezica• validitate concurenta (concurrent validity): distinge intre grupuri intre care

ar trebui sa distinga• validitate convergenta (convergent validity): coreleaza cu alte

operationalizari ale conceptului (sau masuri ale acestuia)• validitate discriminanta/divergenta (discriminant/divergent validity):

operationalizarea diferentiaza fata de alte concepte similare

Validitatea: clarificari / exemple• În linii generale, validitatea exprimă gradul în care un test măsoară ceea ce îşi propune să

măsoare.

• La această calitate se mai poate adăuga şi o alta, dacă testul poate fi utilizat în luarea unor decizii corecte.

• Cu alte cuvinte (exemplu), dacă noi cunoaştem performanţele unei persoane la un test (predictor), cât de precis vom putea estima ce performanţe profesionale va obţine?

• Validitatea poate fi definită în termeni operaţionali ca şi corelaţia dintre predictor şi criteriu (de ex. performanţele profesionale ale unui eşantion de indivizi).

• Rezultatul este cunoscut ca şi coeficient de validitate.

• Un test poate avea mai mulţi coeficienţi de validitate, în funcţie de numărul de dimensiuni profesionale (calitatea muncii, disciplina, categoria profesională etc.) care corelează cu el.

Validitatea de continut / construct• pune probleme legate de gradul în care dimensiunile măsurate sunt cu adevărat

relevante pentru conceptul pe care se concentrează testul• daca sunt prezente toate dimensiunile relevante (daca nu s-au pierdut unele care

trebuiau sa fie)• daca nu sunt prezente dimensiuni nerelevante (care contribuie la eroare, dpdv al

constructului evaluat)

• Exemple:• Personalitate:

• masuram sociabilitate si responsabilitate; este testul valid (de construct)?• masuram extraversie si stabilitate emotionala; este testul valid (de construct)?

• Sociabilitate:• masuram fluenta verbala, numarul de glume pe care il poate face; este valid? (include

toti indicatorii relevanti)• Usurinta aritmetica:

• masuram capacitatea de a transpune o problema matematica in ecuatie, de a face calculele si de a explica verbal semnificatia rezultatului la care s-a ajuns; este valid? (surprinde constructul corect?)

Validitatea de construct (contd.)• Care este perioada asociata cu filosoful Epicur?

• a. 341-270 BC• b. 331-232 BC• c. 280-207 BC• d. Nici una din aceste optiuni

• Cand s-a nascut fondatorul Microsoft, William Gates?• a. 1949• b. 1953• c. 1957• d. Nici una din aceste optiuni

• Care din urmatoarele enunturi sunt corecte cu referire la ANOVA?• a. A fost inventata de Fisher in 1914• b. A fost inventata de Fisher in 1920• c. A fost inventata de Pearson in 1920• d. Nici una din aceste optiuni

Validitatea de construct (contd.)• ... pe ce ne bazam?

• cand putem hotari ca dimensiunile incluse sunt cele corecte, cele care trebuie sa fie acolo?

• Exemplu: ce dimensiuni de personalitate, din urmatoarele, ati include intr-un test care sa fie cat mai scurt (3-8 dimensiuni)• Dominanţa• Flexibilitatea• Independenţa• Orientarea spre competiţie• Amiabilitatea• Orientarea spre status• Autocontrolul• Perseverenţa• Internalitatea• Dorinţa de învăţare• Extraversia• Sociabilitatea• Stabilitatea emotionala• Deschiderea spre noutate• Constiinciozitatea• Responsabilitatea• Tonusul psihic• Psihotismul

• intotdeauna se pune si problema • potrivirii cu obiectivele, a adecvarii la situatie (de ex. pentru personalitate clinic vs. nonclinic)

Validitatea de construct (contd.)• concluzie preliminara:• pune problema constructiei (=de construct) corecte a predictorului nostru (testul):• ai acoperit complet si corect aria empirica a conceptului?

• 1. ai dimensiuni straine de concept?• 2. iti lipsesc dimensiuni importante care tin de fapt de concept?• 3. felul in care dimensiunile se agrega corespunde felului in care teoria prescire agregarea lor?

• metoda:• (1) & (2) se trateaza prin recurs la teorie si se probeaza validitatea de construct demonstrand

ca in testul-tinta conceptul respectiv este tratat asa cum o teorie sau model anume prescrie• (3) se trateaza empiric & statistic:

• analiza factoriala exploratorie (EFA), care reproduce coerent ce zice teoria (de ex. extrage numarul corect de factori, itemii au tiparul corect de saturatii)

• analiza factoriala exploratorie (EFA), cu rotatie Procrustes• analiza factoriala confirmatorie (CFA): the data fits the model? / goodness of fit measures

• se raporteaza:• text, blabla, nu exista un coeficient de validitate de construct

Completitudinea dimensiunilor, Ex.: High Impact Leadership• Cum construim un test care sa masoare capacitatea

unui individ de a fi un lider de mare impact?

• Ce face un leader de succes?• actiuni:

• deleaga• monitorizeaza• controleaza• etc

• intr-un cuvant: face tranzactii eficiente

High Impact Leadership (contd.)• DAR (!): • un leader de succes nu este neaparat un leader de

mare impact

• Teoria care descrie ce face un leader de mare impact este aceea a leadershipului transformational: Full Range Leadership

High Impact Leadership: Full Range Leadership

High Impact Leadership: Full Range Leadership (contd.)

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP• Type A Behavior Pattern• Tiparul comportamental de tip A (= personalitate

de tip A)• un conglomerat de comportamente care tind sa

apara impreuna si care, atunci cand sunt prezente, maximizeaza riscul de somatizare a stresului ocupational si de dezvoltare a unor afectiuni coronariene

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP• Nerăbdarea (IMP)

• Intoleranţa faţă de piedici şi amânări, faţă de orice poate întârzia progresul planificat al unor acţiuni.

• Furia (ANG)• Tendinţa de a se manifesta antagonic, având ca rezultat direct o stare de nelinişte emoţională,

caracterizată prin exprimarea fiziologică evidentă a emoţiilor (înroşirea obrajilor, puls accelerat) şi dorinţa psihologică de a pedepsi sau de a căuta răzbunare.

• Sentimentul Lipsei de timp (TU)• Preocuparea excesivă pentru termenele limită de la serviciu şi alte tipuri similare de presiune, având

ca rezultat o atitudine nerăbdătoare, caracterizată deseori prin manierisme motorii.

• Implicarea în muncă (WI)• Preocuparea excesivă pentru muncă, care ajunge până la renunţarea la activităţi sociale şi

recreaţionale.

• Insatisfacţia legată de serviciu (JD)• Absenţa unei stări emoţionale pozitive referitoare la slujbă; lipsă de satisfacţie în evaluarea

următoarelor dimensiuni ale muncii: caracterul prietenos al colegilor, competenţa acestora, stilurile de supervizare, condiţiile de muncă, recunoaşterea eforturilor proprii, oportunităţile de promovare, dificultatea muncii şi controlul asupra activităţilor arondate slujbei.

• Competitivitatea (COM)• Tendinţa de a-i depăşi pe ceilalţi, cu scopul de a fi recunoscut sau pentru a obţine un „premiu”,

manifestată chiar şi în situaţii necompetitive.

TABP: Exemplu de grafic

Corectitudinea dimensiunilor, Ex.: TABP (contd.)• Daca am introduce si alte dimensiuni, am putea extinde plaja diagnostica a testului• De exemplu:

• Perseverenţa• Dominanţa• Angajamentul in sarcina• Flexibilitatea (-)• Absorbirea in munca (intr-o activitate)• Internalitatea (LOC)• Efortul compensator• Mândria pentru propria perfomanţa• Preferinţa pentru dificultate• Autocontrolul şi autodisciplina• Orientarea spre status• Orientarea spre competiţie• Fixarea de scopuri ambitioase

• Dar: este asta valid?

Validitatea de construct: wrap it up• trebuie pastrata balanta intre:• validitatea pentru o sarcina specifica• validitatea principiala legata de constructul focal

• validitatea de construct se judeca intotdeauna teoretic, prin apel la teoriile care marcheaza teritoriul stiintific respectiv

Validitatea de criteriu: explicatie• un indicator al faptului ca testul poate fi utilizat ca predictor

pentru un anumit comportament (criteriu)• ca urmare a existentei acestui tip de validitate putem spune,

daca testul are un scor mare, ca X e probabil si cand testul are scor mic, ca X este improbabil (sau –X e probabil)

• validitatea de criteriu spune ce predictii sunt valide – deci cum se interpreteaza scorurile testului

• de principiu este corelaţională la nivel comportamental, însă se admit şi alte indicii, de exemplu experimentale sau de comparaţie inter-grupuri

Validitatea de criteriu: Principii si metoda• Principiu:

• cat mai voluminos corpus de cunostinte despre felul in care se comporta o anumita scala sau test:• in relatie cu anumite criterii• in anumite situatii (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica oferita)

• de ex. experimentul Sy vs. Do in CPI, explicatia e coerenta, deci e probabil generalizabila• pe anumite esantioane (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica oferita)

• de ex. legatura dintre Re si ceasornicari, explicatia e coerenta, deci generalizabila• de ex. scorurile la STAI-Y pentru adulti in SUA vs. Romania (desi coerent si aparent generalizabil, s-a

infirmat)

• Metoda:• date continue: corelatie intre criteriu si predictor (validitate predictiva)

• se raporteaza drept coeficient de validitate r• grupuri contrastante sau puternic contrastante (validitate concurenta)

• high vs low scorers pe predictor coincid cu high vs. low scorers pe criteriu• se raporteaza testul T, al semnificatiei diferentei intre doua medii (p<.01, p<.05, p<.001 etc.)

• alte metode, inovative, cum ar fi de ex. metode de grupare (analiza de cluster, analiza factoriala de tip Q)

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (1)Obiectivele scalei

• Scala Dominanţă (Do, Dominance) a fost dezvoltată iniţial în cadrul unui proiect de studiu al participării politice (Gough, McClosky & Meehl, 1951) cu scopul explicit de a identifica indivizii puternici, dominanţi, influenţi, cu ascendent asupra celorlalţi şi care preiau conducerea şi îşi exercită autoritatea (Megargee, 1972).

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (2)Constructia scalei

• Scala Do a fost construită prin compararea empirică a conceptului de „dominanţă” cu scorurile obţinute de către un număr de subiecţi pe baza unui set de itemi, construit special în acest scop.

• Gough, McClosky & Meehl (1951) au construit un set de itemi care putea descrie o persoană dominantă şi au selectat din acesta, pe baza unui procedeu experimental-comparativ itemii cu puterea cea mai mare de discriminare.

• Procedeul este numit peer nomination şi constă, în forma sa clasică, din aceea că, într-un eşantion de subiecţi care sunt familiarizaţi unul cu altul (de exemplu o clasă de elevi, un grup de muncă), persoanele care compun eşantionul sunt rugate să-i numească pe aceia dintre ei care se potrivesc cel mai bine cu un anumit criteriu.

• Ulterior, acestor persoane selectate li se aplică un set de itemi sau un chestionar şi pe baza analizei statistice sunt reţinuţi itemii care au putere de discriminare.

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (3)• Cateva studii importante sunt:

• Gough (1969b): comparatie de peer-nominated cu normele nationale

• Gough (1969b): comparatie de high si low nominated intre ei• Hase & Goldberg (1967): comparatie auto-evaluare globala si auto-

evaluare cu CPI• Megargee, Bogart & Anderson (1966): validare predictiva• Gough (2003): studiu longitudinal peste 40 de ani, cadeti din West

Point• Dicken (1960): studiu cu Gi vs. Do (arata semnificatia prosociala a

Do)• Gough (1954); studiu cu Sy si Do (militari marsaluind)

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (4)• 4 factori in interpretare

• Primul factor este compus în principal din itemi care descriu persoana evaluată drept un leader, căruia îi place să conducă, să vorbească în faţa altor oameni şi care are talent pentru organizarea şi controlarea celorlalţi. Exemple de astfel de itemi sunt „Am un talent înnăscut de a influenţa oamenii” (adevărat), „Cred că mi-ar plăcea să am putere asupra altora” (adevărat).

• Al doilea factor este descriptiv pentru un puternic sentiment al auto-controlului, fiind compus din itemi precum „Îmi este greu să mă concentrez pe activitatea pe care trebuie să o fac” (fals), „Renunţ cu uşurinţă atunci când lucrurile devin dificile” (fals) şi „Am greutăţi mai mari decât ceilalţi oameni cu concentrarea” (fals).

• Al treilea factor ţine de controlul şi dirijarea celorlalţi, conţinând itemi precum „Îmi place să dau ordine şi să pun lucrurile la punct”, „Mi-ar plăcea să am autoritate asupra altor oameni” şi „Îmi place să planific lucrurile şi să stabilesc ce are fiecare persoană de făcut”.

• Al patrulea factor poate fi descris drept factorul normei sociale; conţine doar doi itemi, însă ambii afirmă obligativitatea fiecărei persoane de a participa la activităţile grupului sau naţiunii sale şi de a se supune consensului comun.

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (5)• Adjective asociate

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (6)• Comportamente asociate

• „Şi-a asumat controlul grupului” (.33);• „A vorbit mult la întâlnire” (.33);• „A avut mai multe de spus decât oricine altcineva” (.32);• „A acordat sprijin celui care a avut o idee bună” (.32);• „A învăţat numele tuturor celorlalţi din grup” (.29);

• „A vorbit doar dacă i s-a adresat altcineva întâi” (-29);• „Nu a intrat în conversaţie până nu i s-a pus o întrebare” (-.19);• „A dat doar răspunsuri monosilabice la întrebări personale” (-.19);• „A aşteaptat ca cealaltă persoană să aleagă tema conversaţiei” (-.18);• „A devenit tăcut atunci când au intrat oameni noi în încăpere” (-.17);

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (7)• Descrieri din anamneza

• Neobişnuit de sigur pe sine, se simte în stare să facă faţă aproape oricărei situaţii. (.27, .24);

• Lasă o impresie bună, are tehnici interpersonale eficiente. (.24, .20);• Foloseşte un vocabular vast şi variat. (.14, .23);• Plin de haz şi de viaţă, face o conversaţie interesantă. (.16, .26);

• Este nesigur pe sine, are îndoieli privind propriile abilităţi. (-.22, -.24); • Are multe griji şi probleme. (-.18, -.20); • Este reticent şi taciturn. (-.19, -.14); • Are dificultăţi în a-şi exprima ideile. (-.16, -.20);

Exemplu validare de criteriu: Scala Do din CPI (8)• Concluzii

• Pentru a concluziona asupra scalei de dominanţă din CPI, putem spune că indivizii cu scoruri mari la Do sunt încrezători în propriile forţe, ambiţioşi, asertivi, vorbăreţi, centraţi pe sarcină, întreprinzători şi persuasivi. Dominanţa lor este în primul şi primul rând prosocială, prin faptul că îşi exercită influenţa asupra celorlalţi, urmărind scopuri demne de a fi urmate, consensuale şi acceptate social, şi nu doar de dragul împlinirii propriilor ambiţii. Ceilalţi le recunosc abilităţile de leadership şi sunt dispuşi să accepte sfaturile şi chiar controlul lor.

• Spre deosebire de persoanele care au scoruri mari la Do, persoanele cu scoruri mici sunt reticente, lipsite de încredere în propriile forţe, submisive, neambiţioase, lipsite de aptitudini sociale, defetiste, se ruşinează uşor, sunt retrase în cadre sociale, îngrijorate şi cu probleme.

• Pentru persoanele cu scoruri foarte mari la Do, este posibilă adoptarea unor comportamente excesiv de dominante şi axate spre controlul extrem al celorlalţi, ceea ce echivalează cu un abuz al capacităţilor lor de persuadare a celor din jur. Această posibilitate de uz antisocial a caracteristicii de dominanţă creşte progresiv în condiţiile în care persoana respectivă cuplează scorul foarte mare la Do, cu scoruri mici la scale precum Re sau To. Studii de caz ilustrative din acest punct de vedere pot fi găsite în Meyer & Davis (1992) şi McAllister (1996).

Validitatea de criteriu: Exemple (1)• Responsabilitatea (CPI)

• Este o persoană responsabilă şi serioasă (.23, .30);• Este productiv, îşi atinge obiectivele, rezolvă lucrurile (.16, .30);• Valorizează aspectele intelectuale şi cognitive (.26, .33);• Are un nivel înalt de aspiraţie pentru sine (.27, .18);• ...• Este neprevizibil şi schimbător în comportamente şi atitudini (-.15, -.27);• Diverse nevoi ale sale tind să fie exprimate într-o manieră relativ directă şi necontrolată, nu poate

amâna gratificaţiile (-.20, -.31);• Împinge şi testează limitele, încearcă sp stabilească în continuu ce anume îţi poate permite şi ce nu

(-.31, -.22);• Este indulgent cu sine (-.25, -.30);

• Perseverenta (AMI)• caracterizat drept luptator (.62), tenace (.51), competitiv (.44), fricos (-.23), timid (-.50), cedeaza usor

(-.59)• Lucreaza energic la sarcinile pe care le are (.36)• Nu se lasa intimidat de obstacole (.32)• Trece de obstacole prin depunerea unui efort mai mare (.29)• Nu renunta la sarcini, nici chiar cand sunt indemnati (.27)

Validitatea de criteriu: Exemple (2)• dovezi experimentale:

• experiment pentru Sy (militari marsaluind)

• comparatii intergrupuri:• AMI; motivatie pentru performanta pe esantioane de sportivi,

artisti, someri• CPI, To; toleranta comparata pe esantioane de hipioti, neonazisti,

calugari• SWS, TABP comparat pe esantioane de bolnavi• uneori aceasta abordare iti documenteaza scala (adica aduce la

lumina noi utilizari sau semnificatii):• CPI, Re: ceasornicari, slefuitori de diamante, controlori de zbor etc.

Validitatea de criteriu: Exercitiu• avem de ales intre doua scale de dominanta, fiecare cu urmatoarele corelatii, care e mai valida?

• 1• Propensiunea spre comportamente expresive spontane (.38);• Manifesta aceste comportamente chiar în situaţiile în care acestea nu se impun (.33);• Manifesta furie si comportamente agresive fizic, faţă de persoane sau obiecte (.26);• Tendinţa de a răzbuna nedreptăţile suferite de sine sau de prieteni (.30);• Ruminare privind pedepsele cuvenite inamicilor (.29);• Tendinţa de a avea comportamente agresive din punct de vedere verbal, atunci când se crede îndreptăţit (.42);• Competitiv în a demonstra că propriul punct de vedere este cel corect (.36).

• 2• Şi-a asumat controlul grupului (.33);• A vorbit mult la întâlnire (.33);• A avut mai multe de spus decât oricine altcineva (.32);• A acordat sprijin celui care a avut o idee bună (.32);• A învăţat numele tuturor celorlalţi din grup (.29);• Se comportă într-o manieră asertivă. (.42);• Are prezenţă socială, este în largul său în situaţii sociale. (.36);• Este un individ vorbăreţ. (.32);• Tinde să îşi ofere sfatul. (.34);

Validitatea predictiva• cea mai puternica, dar si cea mai rara• se bazeaza pe studii longitudinale, care prezic evolutii sau

comportamente pentru populatii largi, pe perioade de timp relativ lungi

• Exemple:• CPI, modelul cuboid, ca predictor al succesului militar: absolventi de West

Point, promotiile anilor ’60 si ’70• EPQ: studiu longitudinal pe probabilitatea de recidiva a detinutilor• STAXI: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un accident auto,

studiu pe accidente de munca• SWS: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un infarct miocardic• Raven: prezice succesul scolar

Validitatea divergenta• Este importanta mai ales in acele conditii in care

conceptul-tinta este foarte aporpiat de alte concepte

• Exemplu:• test de depresie• exista comorbiditate intre depresie si anxietate• ar trebui sa demonstram

• nu doar ca testul nostru diferentiaza depresivi de nondepresivi• ci si ca nu coreleaza cu teste de anxietate

• si ca diferentiaza mai bine intre high si low scorers de depresie decat intre high si low scorers de anxietate

Validitatea de aspect• o modalitate (gresita) de a infera validitatea de criteriu (sau validitate in general) este bazata pe itemii scalei sau pe natura problemei

• personalitate:• 27. Când mă contrazic cu cineva am tendinţa să vorbesc mai tare decât de obicei.• 86. Clocoteşte sângele în mine când sunt luat de prost.• 105. Deseori nu îmi pot stăpâni supărarea şi furia.• 113. Am deseori tendinţa să fiu grăbit şi repezit, chiar şi atunci când nu e cazul.• 115. Se întâmplă des să mă enervez prea repede pe cineva.• 135. Pot fi uşor scos din sărite dacă sunt agresat.• -30. Dacă ceva îmi merge rău, nu mă enervez pentru mult timp.• -52. Chiar şi atunci când sunt prea multe lucruri de făcut, prefer să le fac în ritmul meu.• -60. Chiar dacă ceva mă scoate din sărite, de cele mai multe ori mă calmez repede.• -93. Nu sunt multe lucrurile care reuşesc să mă irite sau să mă enerveze.• -102. În general sunt o persoană liniştită şi greu de enervat.• -108. Există o mulţime de mici neplăceri ale vieţii pe care nu le las să mă tulbure.

• aptitudini mentale:• mai usor de hotarat, caci sarcina descrie constructul• exemplu:

• cerem subiectilor sa îsi aminteasca spontan sau sa recunoasca informatie verbala, vizuala sau numerica; subiectilor li se prezinta, de exemplu, informatie grupata în anumite categorii si li se cere apoi sa reproduca respectivele categorii.

• ce test e?

• uneori insa e complicat:• test cu final deschis, care cere subiectilor sa genereze un numar cât mai mare de cuvinte sau de idei asupra unei teme date, într-o perioada specificata de timp; se masoara numarul ideilor

• este acest test valid ca test de originalitate?

Validitatea trebuie judecata atat general cat si situational• general:

• un test care nu a fost validat nu ar trebui utilizat• poate nu au fost culese date de validare exact in situatia care ma

intereseaza, dar faptul ca ele exista, ma face sa am mai multa incredere• exemplu:

• un test de persuasiune a fost validat in contextul unui studiu experimental (elevi care trebuiau sa convinga clasa sa actioneze intr-un anumit fel) – poate fi utilizat pentru a evalua agenti de vanzari?

• situational• daca a fost validat pe situatii similare cu cea la care e folosit• daca e UTIL (uneori e evident)

• trebuie sa selectez dintr-o clasa de copii pe cei care sunt susceptibili sa faca sport de performanta, am la dispozitie un test care masoara Extraversie, Nevrotismul si Psihotismul – e valid?

Validitatea metodelor• Evident, validitatea se refera mai degraba la masuratori specifice (de ex. teste specifice)

• mai specific chiar, vorbim de validitatea scorurilor (adica a informatiilor obtinute)

• Totusi se vorbeste despre faptul ca unele metode sunt mai valide decat sunt altele

• Cum se poate evalua validitatea unei metode?• evident, prin prisma potentialului sau de a genera informatie valida

• De principiu, metodele sunt diferite din acest punct de vedere:

• Assessment Center (multiple measures) .65• Interviu comportamental.40-.60• Teste de performanta directa (work sample) .54• Teste de abilitate .53• Teste de integritate .51• Chestionare de personalitate .39• Date biografice .38• Referinte .23• Interviu traditional (nestructurat / semistructurat) .05-.19

Validitatea metodelor ca functie a intinderii• numarul de itemi (de instante comportamentale care sunt esantionate) determina validitatea,

nu doar fidelitatea testului; de aceea un test mai lung (sau interviu mai lung) este mai valid (presupunand ca este bine construit)

• tinand orice alta variabila constanta, testele mai lungi sunt mai valide

• pentru GAMA (test de abilitati cognitive), validitatea creste daca este administrat pentru perioada intreaga (N=270, criteriul performanta academica la scolari din an terminal al liceului):

• 1 minut .21• 2 minute .30• 3 minute .36• 5 minute .39• 10 minute .41• 15 minute .45• 20 minute .48• 25 minute .51