Curs 2 (8.03.13): Dreptul finantelor publice reprezentat de toatalit normelor jur care reglem domeniul finantelor publice. Dr fin publice este format din totalitatea normelor si regulilor prin care se reglementeaza raporturile sociale privind constituirea, administrarea si cheltuirea fundurilor banesti publice, cu scopul acoperiri trebuintelor sociale ale tuturor membrilor societati. De fin publice este alcatuit din 2 categori de norme, unele cu un grad mai mare de generalitete din care se stabilesc reguli generale si care impreuna alcatuiesc ceea ce se numeste legilatia financialra sau dr financiar. Al doilea grup de norme jur caracterizate printr-un caracter prountat sau ft pronuntata caracter aplicat alcatuieste legislatia fiscala sau dreptul fiscal. In vreme ce primul grup de norme juridice reglemeteaza in principiu constituirea veniturilor publice (modul de constituire a veniturilor publice si de efectuare a cheltuielilor publce), regulile genereale privind contructia bugetara sunt alcatuite din dr financiar. Dr fiscal reglemeteaza modalit de constituire a veniturilor publice pe seama contribuabililor, urmarirea modului in care acestia isi indeplinesc obligatiile si modul in care se incaseaza sumele de bani care se cuvin in temeiul legislatiei fiscale bugetului. Inre dr fiscal si financiar exista o interdependenta, dr fiscal vine sa sustina si sa complteze dr financiar.Dr fin publice este o ramura distincta in sistemul dr. pt ca indeplineste cumulativ cele 2 conditii esentiale pretinse pt ca un ansamblu de norme jur: are izvoare propri si are un obiect propriu de reglementare. Iz dr fin publice sunt izvoare generale(acte normative care reglemeteaza in mai mult domeni ale vieti economice, dar care privesc anumite dispoziti care privesc domeniul finantelor publice): Constitutia Ro(art 56, 138, 139), Legea 215/2001 (incidenta in materia bugetelor locale), Statutul BNR si izvoare speciale (aduc reglemetari numai in doemeniul finantelor publice): legea 500/2002, legea 672/2002, legea taxelor judicare de timbru 146/1997 si altele. De finanatelor publice are si un obiect propriu de reglemetare- constituirea, administrarea si reaprtizarea finantelor publice. Acest obiect se prezinta sub diferite forme si anume: raporturi jur fiscale, vamale, bugetare, de control finainciar etc. De fin publice ca orice ramura de drept se particularizeaza prin faptul ca elementele sale esentiale (subiectul, obiectul si continutul rap jur) prezinta o anumita specificitate. Subiectele se aseama ft mult cu cele din dr administrativ, sunt rap de subordonare, pt ca de regula unul dintre sub este statul reprez prin Min. Finantelor publice. Stat despre care putem spune ca este privilegiat si ocrotit prin legislatia financiar-fiscala de unde vine si superioritatea sa. Se poate ca paritcularul sa fie sub activ si statul sub pasiv (in cazul in care particularul a platit mai mult decat trebuia, sau in situatia in care statul trebuie sa aloce sume de bani in beneficiul unor persoane sau instituti publice indicate expre. In ceea ce priveste obiectul acestui raport se poate prezenta sub diferite forme. Continutul rap jur drepturile si obligatiile partilor. Dr fiscal este alcatuit in mare majoritate din norme imperative. Pt acest motiv dr fin publice face parte din categoria numite dr public. ANAF in cadrul careia functioneaza Garda Financiara si Directia Nationala a Vamilor. Consiliul fiscal si Comitetul National pentru Stabilitate fiscala acestea sunt organisme autonome. Trezoreria statului sau trezoreria publica este un organism care tine in evidenta si opereaza incasari si plati prin modalitati specifice.Prin intermediul bugetului se asigura o redistribuire a veniturilor nationale. Prin buget se asigura si o protectie sociala a unor categori de persoane care sunt in nevoie si care trebuie sa fie ajutate. Este intrumentul cu care statul asigura acel dirijism economic. Bugetul este instrumentul care asigura echilibrul general la nivelul societatii.Cuv buget privine din limba franceza unde get insemna un saculet mic unde se tineau bani sau din engleza unde inemna o mapa unde regina tinea raporturile finanaciare ale statului. Primele reglementari referitoare la buget in Ro le putem indentifica in prima jum a sec xVIII-lea. Legea 10/1991- a introdus ideea de buget public national. In 1996 legea 10 din 91 a fost abrogata de legea 76/1996 care a introdus o si mai larga reglementara bugetara. Constitutia revizuita in 2003 a pastrat denumirea de buget public national, precum legea 500/2002 care foloseste sintagma - sistem bugetar. Bugetul este alcatuit din venituri si cheltuieli. Veniturile bugetare sunt alcatuite din 2 categori dinstince:1. Venituri ordinare sau curente se colecteaza la buget din prima zi pana in ultima zi a anului bugetar. Sunt la randul lor de 2 tipuri:1.2 Venituri fiscale cele determinate de legislatia fiscala si care se colecteaza in diferite componente bugetare. Au ponderea cea mai mare in cadrul veniturilor curente. Sunt reprezentate in principar de impozite (buget national), taxe(buget local) si contributi(buget asigurarilor socialale de stat).Impozitele sunt de 2 tipuri Impozite directe (se aseaza asupra averilor contribuabililor sau veniturile pers fizice si jur se datoreaza si se suporta de aceeasi pers) si impozite indirecte (se aseaja asupra produceri si distribuiri bunurilor. Se datoreaza si se paltesc de catre o persoana, dar se suporta de care consumatorul final). Impozitele directe au o pundere in buget undeva la 25%, in vreme ce impozitele indirecte au o ponere de putin peste 40%. Tendinta pe plan mondial este aceea de trece a ponderi impozitari de la impozite directe la impozite indirecte. Taxele sunt sumele de bani datorate si platitie anticipat de catre o persosna care solicita prestarea unei servici sau eliberarea unui act de catre o institutie publica sau o persoana jur asimilata acesteia. Taxele se impart in taxe fiscale (se colecteaza la buget) si taxele parafiscale (se colecteaza cu titlu de venituri extrabugetare la dispozitia unor insitutti publice. Cea mai noua taxa parafiscala prin OUG 9/2013 timbru de mediu care se varsa in Fondul de mediu). Contributiile sunt sume de bani stabilite ca obligati fiscla ein sarcina persoanelor care doresc sa beneficieze de o ocrotire sociala. 1.3 Venituri neficale pe care statul le incaseaza la buget din diferite prelevari care i se cuvin ca urmare a exploatari a unor proprietati ale sale.(sume cu titlu de redevente prin concesionari sau prin acordarea licentelor, chiri, amezi, bunuri fara stapan). Ponderea acestor venituri este din ce in ce mai mica.2. Venituri extraordinare se apleaza numai daca veniturile cureste se dovedesc insuficiente pt acoperirea cheltuielilor. Veniturile extraordinare sunt: imprumuturile de stat pentru completarea veniturilor bugetare care pot fi interne (statul le contracteaza de la capitalisti autonomi) sau externe (sunt acele imprumuturi pe care statul le ia de la intituti internationale de imprumut), emisiunea monetara suplimentara (este periculoasa fiind de natura sa determine cresterea fenomenului inflationist) si vanzarea de catre stat din prorietatea privata. Cheltuilei curente (cheltuieli de personal cheltuieli cu slariile, impozite si plata de contributi sociale si altele si cheltuieli materiale cele privind intretinerea gospodariilor, a imobileleor institutiilor de stat si unele de mai mica insemnatate cum sune cele privind plata incalziri, energiei electrice, achizitionarea de pixuri etc.) si cheltuielile de capital (cheltuieli destinate investitiilor se prevad in buget pt initiera sau continuarea unor investiti si cheltuieli destinate rezervei de stat sunt cele care duc la refacerea rezervei de stat). Insemna o prezentare a acestui anasamblu in functie de titplu de stat(state unitare si state federale). In cele federale avem 2 paliere la nivel local si la nivel central. La nivel central avem bugetul statului cu componetele sale si bugetul aigurarilor sociale. La nivel local avem bugetele locale pt ca dpdv admin eteritoriul tari este impatiti in uam. (bugete judetene, orasenesti, municipale). Instatele federale avem 3 niveluri la nivel susperior avem bugetul federal, la nivelul imediat de mai jos adica la nivelul componentelor feratiilor se intocmesc begete ale acestor componete, iar in cadrul fiecarei componetata ale federatiilor avem un beget al fiecarei componente. Identificarea naturii juridice a bugtului de stat este un act adnimistrativ sau un plan finanficar an statului sau ambele sau o lege? In ultimi ani s-a cazut de acord ca aceste acre o natura complexa fiind un document politic (pt ca regimul politic imi spune amprenta asupra bugetului), este un document juridic (pt ca este adoptat de forul legislativ suprem) si este un document financiar (avand in vedere caract evolutiv al veniturilor si limitativ al cheltuielilor).In materie bugetara exista un grup de norme juridice pe care doctirina l-a numit drept bugetar si din acest ansamblu de norme care vizeaza direct bugetul se degaja niste principii care trebuie sa fie respectate. Aceste principi se mai numesc principi bugetare sau principi de aplicare a dr bugetar:1. Anualitatea bugetara este un principiu inscris expres in legea 500 si in legea finantelor publice locale potrivit caruia bugetul se intruneste pt o perioada determinata de timp. Exercitul bugetar incepe la 1 ian si se termine la 31 dec, exercitul bugetar corespunde anului civil.2. Unitatea Monetara in buget trebuie sa fie inscrise toate veniturile si toate cheltuielile care urmeaza sa se efectueze pe seama veniturilor din acel buget. Fiecare componeta de buget trebuie sa inscrie toate veniturile si toate chltuilile. In ro toate paltine si incasarile de la buget se fac in moneda natioanla. Cu toate acestea chiar in buget se prevat anumite venituri a caror valore este exprima in buget in euro, dar platile efective se fac in lei la pretul de schimb determinat de BNR. Pt plata anumitor servici plata se face in lei avandu-se in vedere un curs de referinta stabilit la o anumita data de BNR. Exceptie o reprezinta salariul personalului diplomatic din strainatate3. Realitatea bugetara - principiu care impune factori de executie si de decizie care colaboreaza la intrunirea proiectului de buget sa faca estimari corecte cat mai apropiate de ralitatile vieti sociale pentru ca ceea ce se inscrie sa se valideze pe perioada exercitiului bugetar.4. Specializarea bugetara este cel care a determinat si detine obligatia de a face bugete distincte pe domeni sau pe baza impartiri in teritoriu a statului.5. Publicitatea bugetara se publica in Monitorul Oficial sau alte ziare contrale si pe siteul Miniterul Finantelor Publice. Dupa adoptarea legi bugetare se publica in Monitorul Oficial. Ministrul de finante sau promul ministru fac informari bugetare pe percursul exercitari bugetare. In acest fel se ofera posibilitatea altor persoana de a fi informate.6. Universalitatea bugetara in buget sa fie inscrise in extenso toate veniturile si cheltuielile. Veniturile trebuie inscrise pe capotile, subcapitole, paragrafe si la cheltuieli si mai detailat parti, capotole, subcapotile, paragrafe, articole etc.7. Principiul echilibrari financiare expres in legea 500/2002 el reprezinta un deziderat legiferat. Avem varianta unui buget excedentar veniturile sunt mai mari ca si cheltuielile. Nu avem nicio sanctiune pt neasigurarea echilibrului financiar.Procedura bugetara:Reprezinta un ansamblu de acte cu caracter preponderent tehnic care intocmite prin plaicarea legislatiei financiare si fiscale sustin etapele constructiei bugetare. Etapele sunt:1. Elaborarea proiectului de buget Guvernul are obligatia sa definitiveze conditiile si indici macroeconomici care trebuie sa fie avuti in vedere la intocmirea proictului de buget care se comunica tuturor ordonatorilor principali de credite bugetare (= persoane care in virtututea functiei pe care o indeplinesc sunt indreptatiti sa dispuna asupra sumelor de bani care le-au fost repartizate din buget sub forma alocatiilor bugetare). 2. Aprobarea bugetului - eatapa care se deruleaza la Parlament. Apropbarea parlamentului presupune urmatoarele etape: odata ajuns la Parlamanet proiectul de buget insotit de cele 2 anexe este analizat a Comisiile de specialiate a fiecarei camere.Dupa care proiectul este supus dezbateri in Camerele reunite. De regula aprobarea bugetului trebuie sa se deruleze tot in anul premergetor exercitari bugetului. In legea finanteleo publice se prevede modul de solutionare a neajunsurilor provenite din faptul neadoptari la timp a bugetului (Guvernul conduce activitatiile economice financiare ghidandu-se dupa a 12 parte din indicatori bugetari anterior). In cazul in care prevederile din proiectul neaprobat al proiectului neaprobat sunt mi mici decat a 12 partea din bugetul anterior se vor aplica acele prevederi.3. Executia bugetara4. Inchierea exercitiului bugetar se concretizeaza in culegea datelor necesare de catre Min fin publice de la ordonatori principali de credite, dar si de catre curtea de conturi pentru ca ins emaa lor sa se intocmeasca un document de bilant numint, in care trebuie sa se inscrie alturi de prevederile bugeatre din legea anuala realizarile efective.5. Controlul asupra executiei bugetare Se face de catre 3 organe distincte : Ministerul Finantelor Publice (controleaza de la un capat la altul constructia bugetara si are un carater admnistrativ, specializat), Curtea de conturi (verifica modul in care s-au cheltuit de catre ordonatori de credite alocatiile bugetare care le erau destinate si la sfarsitul anului intocmeste un raport pe care il inainteaza Parlamentului- control financiar) si Parlamentul (controlul are un caracter politic verficica modul in care executarea bugetului reflecatat in planul executiei bugetare a respectat proictul de buget din legea bugetara anuala si pe de alta parte se indica pt perioada care urmeaza noul buget si in fuctie de analizele pe care le efectueaza o sa poata sa se pronunte mai in cunostinta de cauza asupra noului buget)

1 si 2 se intocmeste in anul premergator acelui de executare a bugetului. 3 coincide cu anul bugetar. Ultimele 2 etape se deruleaza in anul rumator aceluia in care s-a executat bugetul. 1 incepe in 31 martie si se termina in anul urmator aceluia in care s-a executat undeva prin august septembrie printr-un act al Parlamentului.La etapa a 3-a :1. Deschiderea creditelor bugetare aceste creditari nu se deschis automat, ci doar la cererea ordonatorilor principali de credite.2. Constatarea lichiditati sumei ordonatorul principal de credite verifica daca i-au intrat in cont sumele repartizate. 3. Ordonantarea creditelor impartirea creditelor.4. Utilizarea creditelor - cheltuilea banilor care se face de catre fiecare ordonator de credite in limita care i se cuvine. Creditul oferit unui ordonator principal de credite nu ate fi utilizat de alt ordonator de credite. Creditele care trebuie comsumate intr-un anumit interval de timp nu pot fi utilizate in alt interval decat cel stabilit. Creditele oferite pentru un anumit domeniu nu pot fi utilizate in alt domeniu bugetar. Excepti : un ordonator principal de credite primeste permisiune de la Ministrul Finantelor de la un capitol de cheltuieli la altul daca justifica aceasta nevoie; transferarea unor credite bugetare de la un ordonator de credite la altul cu aprobarea Guvernului si se intampla atunci cand unele instituti trec din subordinea unui ordonator de credite in subrdinea unui alt ordonator de credite; suplimentarea creditelor principale daca un ordonator de credite resimte direct sau vine aceasta cerinta de la un ordonator din subordine formuleaza o cerere de suplimentare a creditelor bugetare si Guvernul poate sa ii acorde acasta suma daca apreciaza ca este oportuna suma fie din Fomdul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului sau constatand ca un alt ordonator de credite anunata imposibilitatea utilizari alocatiei acrodate Guvernul dispune tarnsferarea acelei sume de la acesta la cel care su cerut suplimetarea creditului. Exceptie : blocarea creditelor bugetare daca un ordonator principal de credite sau unul din subordine constata ca nu poate sa utilizeze o suma ddin creditul acordat trebuie sa anunte Guvernul si sa ii transmita acestuia suma. In fine, blocarea creditelor bugetare opereaza de drep potrivit legi 500 daca se incheie anul bugetar faca a folosi tot creditul bugetar.