Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

112
Psihicul uman în Psihicul uman în perspectiva perspectiva comportamentală comportamentală

description

hgyhtuyy

Transcript of Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Page 1: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Psihicul uman în Psihicul uman în perspectiva perspectiva

comportamentalăcomportamentală

Page 2: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

PsihicPsihic

Ansamblu de fenomene psihice – Ansamblu de fenomene psihice – memorie, gândire, imaginație, atenție, memorie, gândire, imaginație, atenție, voințăvoință

Ansamblu de stări, însuşiri, fenomene şi Ansamblu de stări, însuşiri, fenomene şi procese subiective ce depind de procese subiective ce depind de mecanismele cerebrale şi de mecanismele cerebrale şi de interacţiunea cu lumea obiectivăinteracţiunea cu lumea obiectivă

Page 3: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

3 nivele constitutive ale 3 nivele constitutive ale psihiculuipsihicului

Percepția și reprezentarea realitățiiPercepția și reprezentarea realității Limbajul și reconstrucția lingvistică Limbajul și reconstrucția lingvistică

a realitățiia realității AfectivitateaAfectivitatea

Page 4: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

CreierulCreierul

““Laboratorul” activității psihiceLaboratorul” activității psihice Cea mai complexă și desăvârșită Cea mai complexă și desăvârșită

formă de organizare a materieiformă de organizare a materiei

Page 5: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Rolul diferitelor Rolul diferitelor componente ale SNC componente ale SNC

in comportamentin comportament

Page 6: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Sistemul nervosSistemul nervos 3 funcţii principale:3 funcţii principale:

Primeşte informaţiaPrimeşte informaţia Integrează informaţia cu cele preluate Integrează informaţia cu cele preluate

anterioranterior Analizează acţiuneAnalizează acţiune

Combinaţie complexă de celule – Combinaţie complexă de celule – sistem nervos central şi perifericsistem nervos central şi periferic

SNC – “centrul de comandă” – creier SNC – “centrul de comandă” – creier şi măduva spinăriişi măduva spinării

SNP – structuri nervoase ce nu sunt SNP – structuri nervoase ce nu sunt protejate de sistem ososprotejate de sistem osos

Page 7: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Componentele sistemului nervos care Componentele sistemului nervos care asigură preluarea informaţiilor din asigură preluarea informaţiilor din mediul exterior sunt denumite mediul exterior sunt denumite sisteme sisteme senzoriale –senzoriale – analizatorul auditiv, analizatorul auditiv, vizual, olfactiv, gustativ şi cutanatvizual, olfactiv, gustativ şi cutanat

Informaţiile de la SNC pleacă prin Informaţiile de la SNC pleacă prin sistemele motorii (sistem nervos ce sistemele motorii (sistem nervos ce influenţează muşchii şi organele)influenţează muşchii şi organele) – – răspund la stimulirăspund la stimuli

Page 8: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Preluarea informației (input), procesare Preluarea informației (input), procesare și răspuns (output) = funcționarea unui și răspuns (output) = funcționarea unui computercomputer

Sistemul nervos are o construcție Sistemul nervos are o construcție mult mai complexă și este mult mai mult mai complexă și este mult mai flexibil în funcționarea saflexibil în funcționarea sa

SN are capacitatea de a elabora SN are capacitatea de a elabora trăiri, emoții, judecăți și trăiri, emoții, judecăți și raționamenteraționamente

Page 9: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 10: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

ROLUL COMPONENTELOR ROLUL COMPONENTELOR SNC IN COMPORTAMENTSNC IN COMPORTAMENT

Page 11: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

HipotalamusulHipotalamusul

Comportamentul Comportamentul Alimentar Alimentar SexualSexual Nictemeral (ritm somn – veghe)Nictemeral (ritm somn – veghe) EmoționalEmoțional

Page 12: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

TalamusulTalamusul

Transmiterea informației senzoriale Transmiterea informației senzoriale către structurile superioarecătre structurile superioare

Page 13: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Sistemul limbicSistemul limbic SeptumSeptum

Mijloace comportamentale privind evitarea Mijloace comportamentale privind evitarea durerii și obținerea plăcerii (pedeapsă – durerii și obținerea plăcerii (pedeapsă – recompensă)recompensă)

AmigdalăAmigdală Comportament de învățareComportament de învățare MemorieMemorie Comportament emoționalComportament emoțional

HipocampHipocamp MemorieMemorie

Page 14: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Ganglionii bazali Ganglionii bazali (putamen, (putamen, gl. Pallidus, nc. Caudat)gl. Pallidus, nc. Caudat)

Mișcarea – principalul lor rolMișcarea – principalul lor rol DispozițieDispoziție MemorieMemorie

Page 15: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NeocortexulNeocortexul

Coordonează și integrează totulCoordonează și integrează totul Construirea secvențelor de mișcareConstruirea secvențelor de mișcare Discriminarea între pattern-uri Discriminarea între pattern-uri

senzoriale complexesenzoriale complexe Capacitatea de gândire simbolică / Capacitatea de gândire simbolică /

abstractă – baza gândirii umane și a abstractă – baza gândirii umane și a limbajuluilimbajului

Page 16: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Ariile cerebrale primareAriile cerebrale primare

Producerea informației senzoriale Producerea informației senzoriale Aria vizuală primară – situată în lobul Aria vizuală primară – situată în lobul

occipitaloccipital Aria temporală – auzAria temporală – auz Arii din lobul parietal pentru orientare Arii din lobul parietal pentru orientare

spațială și simț tactilspațială și simț tactil

Pot iniția mișcareaPot iniția mișcarea

Page 17: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Ariile cerebrale de Ariile cerebrale de asociațieasociație

Procese mentale complexe – Procese mentale complexe – percepția, ideația, planificareapercepția, ideația, planificarea

Activitatea a doi lobi prezintă interes Activitatea a doi lobi prezintă interes deosebit pentru științele deosebit pentru științele comportamentalecomportamentale

Page 18: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Lobul temporal face legătura între Lobul temporal face legătura între auz și limbajauz și limbaj

Lobul frontal – funcții complexe – Lobul frontal – funcții complexe – atenția, planificarea, abilitățile atenția, planificarea, abilitățile sociale, gândirea abstractă, anumite sociale, gândirea abstractă, anumite trăsături de personalitatetrăsături de personalitate

Page 19: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 20: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 21: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic Format din 2 sub-sisteme principale: Format din 2 sub-sisteme principale:

Sistemul nervos somatic – transmite informaţia Sistemul nervos somatic – transmite informaţia de la analizatori la SNC şi apoi de aici la nivel de la analizatori la SNC şi apoi de aici la nivel muscularmuscular

Sistemul nervos autonom – transmiterea Sistemul nervos autonom – transmiterea informaţiei în ambele sensuri, între SNC şi cord, informaţiei în ambele sensuri, între SNC şi cord, plămâni, glandele endocrine şi alte organe.plămâni, glandele endocrine şi alte organe.

- format din SN simpatic / parasimpatic - format din SN simpatic / parasimpatic - funcţionare - funcţionare

independentă – exercită control asupra unor independentă – exercită control asupra unor activităţi în afara controlului conştient – funcţia activităţi în afara controlului conştient – funcţia digestivă, perspiraţiedigestivă, perspiraţie

Page 22: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic

Sistem nervos simpaticSistem nervos simpatic Pregăteşte organismul pentru acţiune Pregăteşte organismul pentru acţiune

(exp.tahicardie)(exp.tahicardie) Sistem nervos parasimpaticSistem nervos parasimpatic

Reglează funcţiile organismului având Reglează funcţiile organismului având ca scop conservarea energiei (exp. ca scop conservarea energiei (exp. bradicardie)bradicardie)

Aceste funcţii sunt vitale pentru Aceste funcţii sunt vitale pentru supravieţuire!supravieţuire!

Page 23: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 24: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Funcţionarea SNFuncţionarea SN Neuroni Neuroni – capacitate de a comunica – capacitate de a comunica

între ei – între ei – sinapsă – sinapsă – formată din axonul formată din axonul unui neuron şi dendrita altuiaunui neuron şi dendrita altuia

Transmiterea informaţiei prin axon este Transmiterea informaţiei prin axon este de tip de tip electricelectric, iar prin sinapse de , iar prin sinapse de natură natură chimicăchimică – neurotransmiţători – neurotransmiţători

Când potenţialul electric ajunge la Când potenţialul electric ajunge la sinapse – axonul neuronului presinaptic sinapse – axonul neuronului presinaptic descarcă un neurotransmiţătordescarcă un neurotransmiţător

Page 25: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 26: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 27: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 28: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Funcţionarea SNFuncţionarea SN

Neurotransmiţătorii se descarcă în Neurotransmiţătorii se descarcă în fanta sinaptică şi sunt captaţi de fanta sinaptică şi sunt captaţi de neuronul postsinapticneuronul postsinaptic

După captare, neurotransmiţătorii După captare, neurotransmiţătorii modifică potenţialul de membrană şi modifică potenţialul de membrană şi declanşează un răspuns electric – declanşează un răspuns electric – potenţial electric postsinaptic (excitator potenţial electric postsinaptic (excitator sau inhibitor) – se transmite tuturor sau inhibitor) – se transmite tuturor celulelor postsinaptice ale organismelorcelulelor postsinaptice ale organismelor

Page 29: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Funcţionarea SNFuncţionarea SN

Semnalul transmis este dependent Semnalul transmis este dependent de câteva elemente: de câteva elemente: tipul neurotransmițătorului, tipul neurotransmițătorului, ce situs postsinaptic stimulează și ce situs postsinaptic stimulează și ce alte mesaje ajung la celula ce alte mesaje ajung la celula

postsinapticăpostsinaptică

Page 30: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie
Page 31: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NeurotransmiţătoriiNeurotransmiţătorii Pot stimula un neuron postsinaptic doar Pot stimula un neuron postsinaptic doar

prin legarea de structuri specializate de pe prin legarea de structuri specializate de pe membrana neuronului – receptorimembrana neuronului – receptori

Receptorii Receptorii sunt localizați pe dendrite, sau sunt localizați pe dendrite, sau pe corpul neuronal și pe corpul neuronal și recunosc numai un recunosc numai un tip de neurotransmiţătortip de neurotransmiţător

Legarea receptor – neurotransmiţător – de Legarea receptor – neurotransmiţător – de scurtă durată – este înlăturat prin scurtă durată – este înlăturat prin distrugerea NT de către o distrugerea NT de către o enzimăenzimă sau sau transportul în fanta sinaptică, prin transportul în fanta sinaptică, prin recaptarerecaptare. .

Page 32: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Elemente de Elemente de biochimie în biochimie în psihologiepsihologie

Page 33: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

1.1. Ce tipuri de Ce tipuri de neurotransmiţători participă neurotransmiţători participă la comunicarea dintre la comunicarea dintre diverse structuri?diverse structuri?

2.2. Cum influenţează aceste Cum influenţează aceste structuri comportamentul structuri comportamentul uman?uman?

Page 34: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Un grup de neuroni care foloseşte acelaşi Un grup de neuroni care foloseşte acelaşi tip de neurotransmiţători – sistem tip de neurotransmiţători – sistem neurotransmiţătorneurotransmiţător

Unele sisteme neurotransmiţătoare – rol Unele sisteme neurotransmiţătoare – rol important în anumite comportamente important în anumite comportamente individuale sau generarea unor afecţiuniindividuale sau generarea unor afecţiuni

Există 7 neurotransmiţători importanţi: Există 7 neurotransmiţători importanţi: acetilcolina, noradrenalina, serotonina, acetilcolina, noradrenalina, serotonina, dopamina, GABA, glutamatul şi dopamina, GABA, glutamatul şi endorfinele.endorfinele.

Page 35: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

AcetilcolinaAcetilcolina Primul NT identificatPrimul NT identificat Ggl bazali, nc. bazal Meynert, hipocamp, Ggl bazali, nc. bazal Meynert, hipocamp,

cortexcortex Acţionează atât la nivel Acţionează atât la nivel

central – controlul motilităţiicentral – controlul motilităţii periferic – controlează contracţia muscularăperiferic – controlează contracţia musculară

Axonii neuronilor colinergici participă la Axonii neuronilor colinergici participă la alcătuirea unor circuite cerebrale alcătuirea unor circuite cerebrale importante (sistem limbic, inclusiv importante (sistem limbic, inclusiv hipotalamus) implicate în procesul de hipotalamus) implicate în procesul de memorarememorare

Page 36: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NoradrenalinaNoradrenalina

Aprox. jumătate din NA de la nivel central Aprox. jumătate din NA de la nivel central se află în celulele din locus ceruleusse află în celulele din locus ceruleus

Trunchi cerebral, cerebel, hipotalamus, Trunchi cerebral, cerebel, hipotalamus, cortexcortex

Este implicată în reglarea ritmului somn – Este implicată în reglarea ritmului somn – veghe, procesul de învăţare şi reglarea veghe, procesul de învăţare şi reglarea dispoziţieidispoziţiei

Anomaliile funcţionării sistemului Anomaliile funcţionării sistemului adrenergic - depresieadrenergic - depresie

Page 37: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

SerotoninaSerotonina Se găseşte în cantităţi mari la nivelul nucleilor Se găseşte în cantităţi mari la nivelul nucleilor

rafeuluirafeului (trunchi cerebral), hipotalamus, (trunchi cerebral), hipotalamus, amigdală, hipocampamigdală, hipocamp

Responsabilă de starea dispoziţională şi Responsabilă de starea dispoziţională şi reglarea somnuluireglarea somnului

Diferenţa de NA: celulele neuronale pot folosi Diferenţa de NA: celulele neuronale pot folosi un derivat al serotoninei, triptofanul, direct un derivat al serotoninei, triptofanul, direct din aportul alimentar din aportul alimentar ce mâncăm poate ce mâncăm poate afecta cantitatea de serotonină la nivel afecta cantitatea de serotonină la nivel cerebralcerebral

Disfuncţionalitate –anumite tipuri de obezitate, Disfuncţionalitate –anumite tipuri de obezitate, sindromul premenstrual, unele tipuri de sindromul premenstrual, unele tipuri de depresiedepresie

Page 38: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

DopaminaDopamina Importantă pentru motilitate Importantă pentru motilitate Se găseşte în substanţa neagră şi striatSe găseşte în substanţa neagră şi striat, ,

sistem limbic, cortex prefrontalsistem limbic, cortex prefrontal Unii din neuronii sist. Dopaminergic sunt Unii din neuronii sist. Dopaminergic sunt

importanţi în experientarea recompensei importanţi în experientarea recompensei sau plăcerii – vitală pentru corectarea şi sau plăcerii – vitală pentru corectarea şi motivarea comportamentuluimotivarea comportamentului

Disfuncţiile sistemului dopaminergic – Disfuncţiile sistemului dopaminergic – tulburări de motilitate (inclusiv boala tulburări de motilitate (inclusiv boala Parkinson) parţial responsabili de apariţia Parkinson) parţial responsabili de apariţia schizofreniei (percepţia, expresivitatea schizofreniei (percepţia, expresivitatea emoţiei, gândirea sever distorsionate) emoţiei, gândirea sever distorsionate)

Page 39: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

GABAGABA(acidul gama amino butiric)(acidul gama amino butiric)

Cel mai important neurotransmiţător Cel mai important neurotransmiţător cu rol inhibitor al SNCcu rol inhibitor al SNC

Cerebel, ggl. bazali, cortexCerebel, ggl. bazali, cortex Rol important în procesul de Rol important în procesul de

adormireadormire, cogniție, emoții, cogniție, emoții Disfuncţionalitatea sistemului GABA –Disfuncţionalitatea sistemului GABA –

ergic – tulburări severe de anxietate, ergic – tulburări severe de anxietate, boala Huntington, apariţia epilepsiei boala Huntington, apariţia epilepsiei

Page 40: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Glutamatul Glutamatul Cel mai important neurotransmiţător Cel mai important neurotransmiţător

excitator al SNCexcitator al SNC Este utilizat de mai mulţi neuroni decât Este utilizat de mai mulţi neuroni decât

oricare ale neurotransmiţătororicare ale neurotransmiţător Majoritatea sinapselor le realizează la Majoritatea sinapselor le realizează la

nivelul cortexului cerebral şi hipocampuluinivelul cortexului cerebral şi hipocampului Are capacitatea de a “întări” conexiunile Are capacitatea de a “întări” conexiunile

sinaptice, permite mesajelor să traverseze sinaptice, permite mesajelor să traverseze fanta sinaptică cu mai multă eficienţă fanta sinaptică cu mai multă eficienţă stă la baza procesului de învăţare stă la baza procesului de învăţare

Suprasolicitarea sistemelor glutamat-Suprasolicitarea sistemelor glutamat-ergice poate determina moartea ergice poate determina moartea neuronală neuronală

Page 41: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

EndorfineleEndorfinele

Familie de neurotransmiţători care Familie de neurotransmiţători care se poate lega de acelaşi receptor se poate lega de acelaşi receptor stimulat de opioidestimulat de opioide

Opiaceele (exp. Morfina, heroina) – Opiaceele (exp. Morfina, heroina) – reduc intensitatea durerii, produc reduc intensitatea durerii, produc euforie, şi în doze mari determină euforie, şi în doze mari determină somnolenţăsomnolenţă

Endorfinele – modifică semnalele Endorfinele – modifică semnalele dureroase ce ajung la nivel cerebral dureroase ce ajung la nivel cerebral

Page 42: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NeurotransmiNeurotransmiţătorulţătorul Funcţia Funcţia normalănormală

Afecţiunea cauzată Afecţiunea cauzată de disfuncţiede disfuncţie

Efectele blocării Efectele blocării sau amplificării sau amplificării activităţii activităţii neurotransmiţă-neurotransmiţă-toruluitorului

Acetilcolina Acetilcolina MotilitateMotilitate

Memorie Memorie

Boala AlzheimerBoala Alzheimer Blocarea recep-Blocarea recep-torilor colinergicitorilor colinergici

Noradrenalina Noradrenalina Somn Somn

Învăţare Învăţare

Dispoziţie Dispoziţie

Depresie Depresie Cocaina şi unele Cocaina şi unele medicamente medicamente folosite în trata-folosite în trata-mentul depresiei mentul depresiei cresc activitatea cresc activitatea noradrenalinei noradrenalinei prin blocarea prin blocarea inactivăriiinactivării

SerotoninaSerotonina DispoDispoziţie ziţie

Apetit Apetit

Depresie Depresie Unele medicaţii Unele medicaţii folosite în trata-folosite în trata-mentul depresiei mentul depresiei cresc conţinutul cresc conţinutul de serotonină prin de serotonină prin blocarea blocarea inactivăriiinactivării

Page 43: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NeurotransmiNeurotransmiţătorulţătorul Funcţia Funcţia normalănormală

Afecţiunea Afecţiunea cauzată de cauzată de disfuncţiedisfuncţie

Efectele blocării Efectele blocării sau amplificării sau amplificării activităţii activităţii neurotransmiţă-neurotransmiţă-toruluitorului

Dopamina Dopamina Mişcare Mişcare

RecompensăRecompensă

Boala ParkinsonBoala Parkinson

SchizofrenieSchizofrenie

Medicamentele Medicamentele utilizate în trata-utilizate în trata-mentul schizofre-mentul schizofre-niei blochează re-niei blochează re-ceptorii dopaminer-ceptorii dopaminer-gici; cocaina creşte gici; cocaina creşte nivelul dopaminei nivelul dopaminei prin blocarea inac-prin blocarea inac-tivării tivării

GABAGABA MişcareMişcare Boala Boala HuntingtonHuntington

Epilepsie Epilepsie

Blocarea receptori-Blocarea receptori-lor GABA declan-lor GABA declan-şează crizele; şează crizele; medicaţia antiepi-medicaţia antiepi-leptică creşte efec-leptică creşte efec-tele GABA tele GABA

Page 44: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

NeurotransmiNeurotransmiţătorulţătorul Funcţia Funcţia normalănormală

Afecţiunea cauzată Afecţiunea cauzată de disfuncţiede disfuncţie

Efectele blocării Efectele blocării sau amplificării sau amplificării activităţii activităţii neurotransmiţă-neurotransmiţă-toruluitorului

GlutamatulGlutamatul Memorie Memorie Pierdere de Pierdere de neuroni post AVCneuroni post AVC

Medicamentele Medicamentele care blochează care blochează receptorii pentru receptorii pentru glutamat reduc glutamat reduc afectarea creieru-afectarea creieru-lui după un AVClui după un AVC

EndorfineleEndorfinele Modularea Modularea dureriidurerii

Nu au fost stabilite Nu au fost stabilite încă afecţiunile în încă afecţiunile în care acestea sunt care acestea sunt

implicateimplicate

Efectul endorfine-Efectul endorfine-lor este blocat de lor este blocat de Naloxon şi mimat Naloxon şi mimat de opiacee de opiacee

Page 45: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Sistemul Sistemul endocrinendocrin

Page 46: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Neuronii nu sunt singurele structuri Neuronii nu sunt singurele structuri celulare care pot comunica între elecelulare care pot comunica între ele

Celulele care formează sistemul endocrin Celulele care formează sistemul endocrin se grupează formând organe specializate se grupează formând organe specializate – glandele endocrine – comunică prin – glandele endocrine – comunică prin hormoni – acţiuni similare hormoni – acţiuni similare neurotransmiţătorilorneurotransmiţătorilor

Noradrenalina şi endorfinele exercită Noradrenalina şi endorfinele exercită funcţii de neurotransmiţători cât şi de funcţii de neurotransmiţători cât şi de hormoni hormoni

Page 47: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Hormonii trec direct în sânge – Hormonii trec direct în sânge – transportanţi în întreg organismul – transportanţi în întreg organismul – stimulează celule cu care nu au legătură stimulează celule cu care nu au legătură directădirectă

Mesajul hormonal este primit numai de Mesajul hormonal este primit numai de celulele care au receptori specificicelulele care au receptori specifici

Fiecare hormon este controlat prin sistem Fiecare hormon este controlat prin sistem feed – back, alcătuit din: creier, glanda feed – back, alcătuit din: creier, glanda pituitară, glanda endocrină, organul ţintă pituitară, glanda endocrină, organul ţintă (creierul face parte dintre organele ţintă) (creierul face parte dintre organele ţintă)

Page 48: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Relaţia dintre hormoni, creier Relaţia dintre hormoni, creier şi comportamentul uman este şi comportamentul uman este

complexăcomplexă Creierul participă activ la controlul Creierul participă activ la controlul

secreţiei hormonalesecreţiei hormonale Glandele endocrine influenţează prin Glandele endocrine influenţează prin

secreţia hormonală funcţionarea secreţia hormonală funcţionarea cerebrală şi comportamentulcerebrală şi comportamentul

Secreţia majorităţii hormonilor Secreţia majorităţii hormonilor poate fi influenţată şi de unele poate fi influenţată şi de unele procese psihologice (de exp. Stresul)procese psihologice (de exp. Stresul)

Page 49: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Cele mai importante glande Cele mai importante glande endocrine și rolul lor asupra endocrine și rolul lor asupra

comportamentuluicomportamentuluiHormon Glanda

endocrinăComportament

T3, T4 Tiroidă Psihomotricitate (crește agitația, nervozitatea, ritmul, uneori până la incapacitate de concentrare). Se secretă în cant. Crescute în stres. Când h. Tiroidieni scad, apare bradipsihismul

Cortizol Corticosuprarenalele

Se secretă în cantități crescute în depresie și stres. Conduce la disforie

Adrenalină,Noradrenalină

Medulosuprarenalele

Se secretă în cant. Crescute în stres și pot conduce la agitație, furie

AndrogeniEstrogeni

Gonade Sunt implicați în agresivitate și comportament sexual. Legați de inițierea relațiilor de cuplu

InsulinăGlucagon

Pancreas endocrin Se secretă în cant. Crescute în stres

Melatonină Epifiză Implicată în ritmul biologic și comportamentul sexual

Page 50: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Cele mai importante glande Cele mai importante glande endocrine și rolul lor asupra endocrine și rolul lor asupra

comportamentuluicomportamentuluiHormon Glanda

endocrinăComportament

ACTH, STH, etc.

Hipofiză Acțiunea hormonilor pe care îi stimulează

Vasopresină,Oxitocină

Hipofiză Implicați în comportament matern și sexual.

Page 51: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Elementele constitutive Elementele constitutive ale psihiculuiale psihicului

Procesele psihice senzorialeProcesele psihice senzoriale Senzația – Percepția - ReprezentareaSenzația – Percepția - Reprezentarea

Procesele psihice cognitive Procesele psihice cognitive superioaresuperioare Gândirea – Limbajul – Memoria – Gândirea – Limbajul – Memoria –

ImaginațiaImaginația Activitățile și procesele reglatoriiActivitățile și procesele reglatorii

Activitatea – Motivația – Afectivitatea – Activitatea – Motivația – Afectivitatea – Voința – Deprinderile – Atenția Voința – Deprinderile – Atenția

Page 52: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Elementele constitutive Elementele constitutive ale psihiculuiale psihicului

Interacțiunea proceselor psihiceInteracțiunea proceselor psihice Sistemul psihic uman și conștiințaSistemul psihic uman și conștiința

Sistemul de personalitateSistemul de personalitate Personalitatea – Temperamentul – Personalitatea – Temperamentul –

Aptitudinile – Caracterul - Creativitatea Aptitudinile – Caracterul - Creativitatea

Page 53: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Procese psihice Procese psihice senzorialesenzoriale

Page 54: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

SenzațiaSenzația

Page 55: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

SenzaţiileSenzaţiile Procese psihice elementareProcese psihice elementare Reflectă în mod izolat însuşirile concrete ale Reflectă în mod izolat însuşirile concrete ale

obiectelor şi fenomenelor în condiţiile obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra organelor acţiunii directe a stimulilor asupra organelor de simţ (analizatori)de simţ (analizatori)

Este imaginea primară, simplă, are o anumită Este imaginea primară, simplă, are o anumită -intensitate-intensitate -calitate-calitate -durat-duratăă --tonalitate afectivătonalitate afectivă Caracteristicile unei senzații depind de Caracteristicile unei senzații depind de

Particularitățile stimulului / particularit. Particularitățile stimulului / particularit. subiectuluisubiectului

Page 56: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Particularități ale Particularități ale subiectului de care subiectului de care depind însușirile depind însușirile

senzațiilorsenzațiilor Gradul de interes pentru o categorie de Gradul de interes pentru o categorie de stimulistimuli

Prezența unor aptitudini (ex. Aptitudine Prezența unor aptitudini (ex. Aptitudine muzicală)muzicală)

Atitudinea față de stimul (poate determina Atitudinea față de stimul (poate determina creșterea sau scăderea sensibilității față de creșterea sau scăderea sensibilității față de el)el)

Locul ocupat de senzație în cadrul activității Locul ocupat de senzație în cadrul activității subiectului (când ocupă un loc central, subiectului (când ocupă un loc central, senzația se realizează rapid și clar – ex. senzația se realizează rapid și clar – ex. Semnalele avertizoare)Semnalele avertizoare)

Page 57: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Funcțiile senzațiilorFuncțiile senzațiilor

Realizează legături informaționale Realizează legături informaționale simple cu mediulsimple cu mediul

Contribuie la conștientizarea lumii și Contribuie la conștientizarea lumii și a propriei ființe (senzațiile tactile, a propriei ființe (senzațiile tactile, proprioceptive)proprioceptive)

Interacționează cu celelalte procese Interacționează cu celelalte procese psihicepsihice

Page 58: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

AnalizatorulAnalizatorul

Aparatul anatomo-fiziologic care Aparatul anatomo-fiziologic care face posibilă producerea senzațiilorface posibilă producerea senzațiilor

Componente:Componente: ReceptorulReceptorul Calea de conducere a influxului nervosCalea de conducere a influxului nervos Veriga centrală (segmentul cortical)Veriga centrală (segmentul cortical) Conexiunea inversăConexiunea inversă

Page 59: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

AnalizatorulAnalizatorul Receptorul Receptorul

transformă energia stimulilor în influx nervostransformă energia stimulilor în influx nervos alcătuit din celule sau prelungiri celulare alcătuit din celule sau prelungiri celulare

specializate, sensibile la o anumită categorie specializate, sensibile la o anumită categorie de stimuli (optici, acustici)de stimuli (optici, acustici)

Calea de conducere – calea aferentă Calea de conducere – calea aferentă Transferă informația de la receptor la scoarța Transferă informația de la receptor la scoarța

cerebralăcerebrală Realizează analiza și sinteza primară a Realizează analiza și sinteza primară a

influxurilor nervoase influxurilor nervoase Prim filtraj senzorialPrim filtraj senzorial

Page 60: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

AnalizatorulAnalizatorul Veriga centrală (segmentul cortical)Veriga centrală (segmentul cortical)

Specializată în decodificare – transformă Specializată în decodificare – transformă impulsul nervos în fapt psihic (senzație)impulsul nervos în fapt psihic (senzație)

Conexiunea inversă Conexiunea inversă Componentă ce asigură autoreglarea Componentă ce asigură autoreglarea

analizatorului, în vederea mai bunei analizatorului, în vederea mai bunei recepționări a stimululuirecepționări a stimulului

Page 61: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Principalele modalități Principalele modalități senzorialesenzoriale

Senzații vizualeSenzații vizuale Senzații auditiveSenzații auditive Senzații cutanateSenzații cutanate Senzații gustativeSenzații gustative Senzații proprioceptiveSenzații proprioceptive Senzații kinesteziceSenzații kinestezice Senzații de echilibruSenzații de echilibru Senzații organice și de durereSenzații organice și de durere

Page 62: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații vizualeSenzații vizuale

Excitant: undele electromagnetice Excitant: undele electromagnetice cuprinse între 390 – 770 nmcuprinse între 390 – 770 nm

Au trei proprietăți de bază:Au trei proprietăți de bază: Tonul cromatic – culoarea obiectului – Tonul cromatic – culoarea obiectului –

depinde de lungimea de undă reflectatădepinde de lungimea de undă reflectată Luminozitatea – depinde de intensitatea Luminozitatea – depinde de intensitatea

luminii reflectateluminii reflectate Saturația – puritatea culoriiSaturația – puritatea culorii

Page 63: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații vizualeSenzații vizuale

Corpurile absorb o parte a radiațiilor Corpurile absorb o parte a radiațiilor și reflectă o altă parteși reflectă o altă parte

Omul vede obiectele colorate într-o Omul vede obiectele colorate într-o nuanță cromatică corespunzătoare nuanță cromatică corespunzătoare lungimilor de undă reflectate:lungimilor de undă reflectate: Obiectul absoarbe toate undele – negruObiectul absoarbe toate undele – negru Obiectul reflectă toate undele – albObiectul reflectă toate undele – alb Reflectă selectiv – una dintre cele 7 Reflectă selectiv – una dintre cele 7

culori ale spectruluiculori ale spectrului

Page 64: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Rolul culorilorRolul culorilor

Semnalizează existența unor obiecteSemnalizează existența unor obiecte Calmează sau activează omul – Calmează sau activează omul –

încărcătura lor energetică depinde încărcătura lor energetică depinde de lungimea de undă)de lungimea de undă)

După preferințele pentru diferite După preferințele pentru diferite culori putem aprecia unele însușiri culori putem aprecia unele însușiri de personalitate ale indivizilorde personalitate ale indivizilor

Page 65: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Efectele fiziologice și Efectele fiziologice și psihologice ale culorilorpsihologice ale culorilor

Culoarea Efecte fiziologice Efecte psihologice

Roșu Crește tonusul muscular, stimulează respirația, este calorific

Culoare foarte caldă, stimulează activitatea, favorizează activitatea intelectuală (gândirea), dă senzația de apropiere în spațiu, generează neliniște, stimulează tendința de agresivitate

Portocaliu Crește pulsul și presiunea sangvină, crește secreția gastrică, stimulează digestia

Este culoare caldă, stimulează activitatea, generează optimism, veselie, dă senzație puternică de apropiere în spațiu, sugerează sensibilitate

Verde Crește tonusul, produce stări de calm și echilibru

Este o culoare de echilibru, produce senzație de confort, de calm, de liniște, de relaxare, stimulează contemplarea și imaginația

Galben Stimulează activitatea cardiovasculară, stimulează ochiul și sistemul nervos

Este culoare caldă, veselă, dă senzația de apropiere, tandrețe, stimulează observația, calmant al nevrozelor

Page 66: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Efectele fiziologice și Efectele fiziologice și psihologice ale culorilorpsihologice ale culorilor

Culoarea Efecte fiziologice Efecte psihologice

Albastru Scade tonusul muscular și presiunea sangvină, calmează respirația și pulsul

Este o culoare foarte rece, liniștitoare, în exces duce la deprimare, dă senzația de depărtare în spațiu, de sobrietate, sugerează și stimulează evocarea, îngăduința, sentimentalismul

Violet Crește rezistența cardio – vasculară și a plămânilor

Este o culoare rece, contradictorie, produce nelinițte, nostalgie, dar și optimism, dă deopotrivă senzația de apropiere și depărtare, atracție și respingere

Negru Produce reținere, inhibiție, tensiune

Dă senzație de neliniște, produce depresie, introversie, înduioșare

Alb Dă o moderată activitate excitatoare

Sugerează sobrietate, suavitate, puritate, dă senzația de ușurare psihică

Page 67: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzațiile auditiveSenzațiile auditive

Excitant – undele sonore cuprinse Excitant – undele sonore cuprinse între 16 și 20000 cicli/secundăîntre 16 și 20000 cicli/secundă Sub 16 cicli/ sec – infrasuneteSub 16 cicli/ sec – infrasunete Peste 20000 cicli / sec – ultrasunetePeste 20000 cicli / sec – ultrasunete

Nu le auzim decât cu aparate specialeNu le auzim decât cu aparate speciale

Page 68: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzațiile auditiveSenzațiile auditive Proprietățile senzațiilor auditiveProprietățile senzațiilor auditive

Frecvența vibrațiilor – nr. de vibrații / Frecvența vibrațiilor – nr. de vibrații / sec. determină Înălțimea sunetului sec. determină Înălțimea sunetului

Amplitudinea undei – energia undei, Amplitudinea undei – energia undei, determină Intensitateadetermină Intensitatea

Forma undei – este dată de natura sursei Forma undei – este dată de natura sursei sonore, determină Timbrulsonore, determină Timbrul

UndeleUndele Periodice generează sunetele muzicalePeriodice generează sunetele muzicale Neperiodice generează zgomoteleNeperiodice generează zgomotele

Page 69: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

MeloterapiaMeloterapia

Terapia prin muzică – formă a Terapia prin muzică – formă a psihoterapiei – muzica ca și formă de psihoterapiei – muzica ca și formă de exprimareexprimare

Tratarea tulburărilor afective, Tratarea tulburărilor afective, agresivitatea, boli psihosomatice – agresivitatea, boli psihosomatice – astm, probleme de alimentațieastm, probleme de alimentație

Două forme:Două forme: Activă – învățarea unui instrument muzicalActivă – învățarea unui instrument muzical Pasivă – ascultarea muziciiPasivă – ascultarea muzicii

Page 70: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

MeloterapiaMeloterapia

Tensiunea, pulsul, respirația sau Tensiunea, pulsul, respirația sau sensibilitatea la durere sunt influențate sensibilitatea la durere sunt influențate de ritm sau de anumite lungimi de undăde ritm sau de anumite lungimi de undă

Cunoscută din antichitateCunoscută din antichitate Nivelul hormonilor stresului – Nivelul hormonilor stresului –

adrenalina și cortizolul pot fi scăzute cu adrenalina și cortizolul pot fi scăzute cu 20% 20%

Ameliorarea stărilor de nervozitate, Ameliorarea stărilor de nervozitate, panică, oboseală, strespanică, oboseală, stres

Page 71: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații cutanate - Senzații cutanate - tactiletactile

Excitant – natura suprafețelor Excitant – natura suprafețelor obiectelorobiectelor

Rezultă prin atingerea și presiunea Rezultă prin atingerea și presiunea obiectelor asupra pieliiobiectelor asupra pielii

Cele maiCele mai Sensibile zone tactile Sensibile zone tactile

Vârful degetelor, regiunea buzelor, vârful limbiiVârful degetelor, regiunea buzelor, vârful limbii Puțin sensibilePuțin sensibile

Fruntea, spateleFruntea, spatele

Page 72: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații cutanate - Senzații cutanate - termicetermice

Excitant – diferența de temperatură între Excitant – diferența de temperatură între corp și obiectcorp și obiect

Receptorii sunt în piele – Receptorii sunt în piele – diferiți pentru cald și diferiți pentru cald și recerece

Senzația este mai intensă cu cât modificarea Senzația este mai intensă cu cât modificarea temperaturii pielii este mai rapidătemperaturii pielii este mai rapidă

Rolul senzațiilor termiceRolul senzațiilor termice Cunoașterea proprietăților calorice ale obiectelorCunoașterea proprietăților calorice ale obiectelor Sunt incluse în mecanismele de termoreglare Sunt incluse în mecanismele de termoreglare

(pentru adaptare și apărare)(pentru adaptare și apărare)

Page 73: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații olfactiveSenzații olfactive

Excitant – particulele de substanțe Excitant – particulele de substanțe volatile ce pătrund în fosele nazalevolatile ce pătrund în fosele nazale

Mirosurile nu au putut fi clasificate, Mirosurile nu au putut fi clasificate, poartă denumirea sursei poartă denumirea sursei

Senzațiile olfactive și gustative se Senzațiile olfactive și gustative se influențează reciprocinfluențează reciproc

Pot fi Pot fi IntenseIntense Slabe Slabe

Page 74: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații olfactiveSenzații olfactive

Rolul:Rolul: Semnalizează proprietățile olfactive ale Semnalizează proprietățile olfactive ale

obiectelorobiectelor Sunt implicate în mecanismele de Sunt implicate în mecanismele de

apărare (evităm substanțele nocive)apărare (evităm substanțele nocive) Reglează apetitulReglează apetitul Contribuie la buna sau proasta Contribuie la buna sau proasta

dispozițiedispoziție

Page 75: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații gustativeSenzații gustative

Excitant – substanțele solubile ce Excitant – substanțele solubile ce pătrund în cavitatea bucalăpătrund în cavitatea bucală

Receptor – papilele gustativeReceptor – papilele gustative Există patru feluri fundamentale de Există patru feluri fundamentale de

senzații de gust:senzații de gust: Sărat – provocat de clorura de sodiu (sarea)Sărat – provocat de clorura de sodiu (sarea) Amar - chininăAmar - chinină Dulce - zaharinăDulce - zaharină Acru – acidul aceticAcru – acidul acetic

Page 76: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații gustativeSenzații gustative

Rol:Rol: Cunoașterea însușirii obiectelorCunoașterea însușirii obiectelor Apărarea față de cele nociveApărarea față de cele nocive Reglarea comportamentului alimentarReglarea comportamentului alimentar Producerea dispoziției afective pozitiveProducerea dispoziției afective pozitive

Gustul este dependent și de starea Gustul este dependent și de starea internă a organismuluiinternă a organismului

Page 77: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații proprioceptiveSenzații proprioceptive

Excitant – tensiunea musculară a Excitant – tensiunea musculară a mușchilor antrenați în poziția mușchilor antrenați în poziția staționarăstaționară

Semnalizează starea de postură a Semnalizează starea de postură a membrelor, trunchiului și capuluimembrelor, trunchiului și capului

Page 78: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații kinesteziceSenzații kinestezice Excitant – tensiunea mușchilor ce produc Excitant – tensiunea mușchilor ce produc

mișcareamișcarea Informează despre direcția, durata, Informează despre direcția, durata,

intensitatea mișcăriiintensitatea mișcării RolRol

Reglarea fină a mișcărilorReglarea fină a mișcărilor Integrarea mișcărilor în acțiuni voluntare Integrarea mișcărilor în acțiuni voluntare

complexecomplexe Formele de bază ale kinestezieiFormele de bază ale kinesteziei

Kinestezia aparatului locomotor, manuală și Kinestezia aparatului locomotor, manuală și kinestezia verbo - motoriekinestezia verbo - motorie

Page 79: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații de echilibruSenzații de echilibru

Receptori – în cavitățile urechii interneReceptori – în cavitățile urechii interne Semnalizează schimbarea poziției capului Semnalizează schimbarea poziției capului

față de trunchi și a corpului în întregimefață de trunchi și a corpului în întregime Rol:Rol:

Stabilirea centrului de greutate al corpului – Stabilirea centrului de greutate al corpului – după schimbări de pozițiedupă schimbări de poziție

Menținerea echilibrului vertical în timpul Menținerea echilibrului vertical în timpul mersului și a direcției de deplasaremersului și a direcției de deplasare

Redresarea stării de echilibru în alunecări, Redresarea stării de echilibru în alunecări, cădericăderi

Page 80: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații organiceSenzații organice

Excitant – modificarea chimismului Excitant – modificarea chimismului intern al organismuluiintern al organismului

Rol:Rol: AdaptativAdaptativ Menținerea stării de sănătateMenținerea stării de sănătate Realizarea bunei dispozițiiRealizarea bunei dispoziții

Page 81: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzații de durereSenzații de durere

Semnalează tulburări funcționale și Semnalează tulburări funcționale și distrugeri de țesuturi organicedistrugeri de țesuturi organice

Receptorii sunt în piele (alții decât Receptorii sunt în piele (alții decât cei termici)cei termici)

Rol: Rol: Apărarea organismuluiApărarea organismului Stimularea acțiunilor de îndepărtare de Stimularea acțiunilor de îndepărtare de

sursele nocive și de ameliorare a dureriisursele nocive și de ameliorare a durerii

Page 82: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legile generale ale Legile generale ale sensibilitățiisensibilității

Legea intensitățiiLegea intensității Legea contrastului senzorialLegea contrastului senzorial Legea adaptăriiLegea adaptării Legea interacțiunii analizatorilorLegea interacțiunii analizatorilor Legea semnificațieiLegea semnificației

Page 83: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legea intensității Legea intensității (legea (legea pragurilor absolute și pragurilor absolute și

diferențiale)diferențiale) Un excitant produce o senzație numai dacă Un excitant produce o senzație numai dacă

are o anumită intensitateare o anumită intensitate Legea vizează trei praguri senzoriale:Legea vizează trei praguri senzoriale:

Pragul minimal absolut – cea mai mică Pragul minimal absolut – cea mai mică intensitate a unui stimul care poate determina o intensitate a unui stimul care poate determina o senzație specificăsenzație specifică

Pragul absolut maxim – peste acest prag apar Pragul absolut maxim – peste acest prag apar senzații de dureresenzații de durere

Pragul diferențial – cantitatea minimă care Pragul diferențial – cantitatea minimă care adăugată la stimularea inițială determină o adăugată la stimularea inițială determină o nouă senzațienouă senzație

Page 84: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legea contrastului Legea contrastului senzorialsenzorial

Doi stimuli cu caracteristici opuse se Doi stimuli cu caracteristici opuse se scot reciproc în evidențăscot reciproc în evidență

Două tipuri de contrast:Două tipuri de contrast: Succesiv – crește sensibilitatea față de Succesiv – crește sensibilitatea față de

un stimul prezentat după acțiunea un stimul prezentat după acțiunea îndelungată a altuiaîndelungată a altuia

Simultan – stimulii acționează în același Simultan – stimulii acționează în același timp (ex. culoarea negru pe galben)timp (ex. culoarea negru pe galben)

Page 85: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legea adaptăriiLegea adaptării

Sensibilitatea unui analizator se Sensibilitatea unui analizator se modifică la acțiunea repetată / mai modifică la acțiunea repetată / mai îndelungată a unui stimul de îndelungată a unui stimul de intensitate constantăintensitate constantă

Adaptarea poate fi:Adaptarea poate fi: Negativă – stimul puternic – scade Negativă – stimul puternic – scade

sensibilitatea analizatoruluisensibilitatea analizatorului Pozitivă – stimul slab – crește Pozitivă – stimul slab – crește

sensibilitatea analizatoruluisensibilitatea analizatorului

Page 86: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legea interacțiunii Legea interacțiunii analizatoriloranalizatorilor

O senzație care se produce într-un O senzație care se produce într-un analizator influențează producerea analizator influențează producerea senzațiilor în alți analizatori (le senzațiilor în alți analizatori (le intensifică sau le diminuă)intensifică sau le diminuă)

Un stimul ce acționează asupra unui Un stimul ce acționează asupra unui analizator produce efecte senzoriale analizator produce efecte senzoriale secundare pentru un alt analizator secundare pentru un alt analizator ce nu a fost stimulatce nu a fost stimulat

Page 87: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Legea semnificațieiLegea semnificației

Semnificația mare a unui stimul face să Semnificația mare a unui stimul face să crescă sensibilitatea față de el, să fie mai crescă sensibilitatea față de el, să fie mai repede discriminat, chiar dacă este un repede discriminat, chiar dacă este un stimul slabstimul slab

La animale – semnificația rezultă din La animale – semnificația rezultă din valoarea biologică a stimulilorvaloarea biologică a stimulilor

La om – se adaugă și o semnificație socio La om – se adaugă și o semnificație socio - culturală- culturală

Page 88: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

PercepțiaPercepția

Page 89: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

PercepţiilePercepţiile

Procese senzoriale complexe – Procese senzoriale complexe – totalitatea informaţiilor despre însuşirile totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelorconcrete ale obiectelor şi fenomenelor

La baza lor stau senzaţiile – La baza lor stau senzaţiile – reflectă reflectă însuşiri izolate separateînsuşiri izolate separate

În orice percepţie sunt implicate În orice percepţie sunt implicate diferite senzaţiidiferite senzaţii

Apare totdeauna în prezent şi prin Apare totdeauna în prezent şi prin acţiunea directă a obiectelor şi acţiunea directă a obiectelor şi fenomenelor asupra analizatorilorfenomenelor asupra analizatorilor

Page 90: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

CaracteristiciCaracteristici

Proces psihic senzorial, complexProces psihic senzorial, complex Semnalizează însușiri concreteSemnalizează însușiri concrete Percepția este imagine integrală, Percepția este imagine integrală,

bogată în conținut (cuprinde însușiri bogată în conținut (cuprinde însușiri semnificative dar și detalii)semnificative dar și detalii)

Are o anumită duratăAre o anumită durată Este relaționată cu contextul – se Este relaționată cu contextul – se

realizează “aici și acum“realizează “aici și acum“

Page 91: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Percepția depinde de:Percepția depinde de:

Pregătirea subiectului pentru Pregătirea subiectului pentru perceperea unui anume stimulperceperea unui anume stimul

Interesele sale pentru o categorie de Interesele sale pentru o categorie de stimulistimuli

Atenția subiectuluiAtenția subiectului Nivelul general al dezvoltării percepțieiNivelul general al dezvoltării percepției Specializarea profesionalăSpecializarea profesională Gradul de cultură generalăGradul de cultură generală

Page 92: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Psihologia Psihologia percepţiei – percepţiei – spaţiu, timp, spaţiu, timp,

mişcaremişcare

Page 93: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Percepţia spaţialăPercepţia spaţială

Proprietăţile spaţiale ale obictelor – Proprietăţile spaţiale ale obictelor – forma, mărimea, distanţa, direcţia, reliefulforma, mărimea, distanţa, direcţia, relieful

Analizator vizual, tactil, kinestezicAnalizator vizual, tactil, kinestezic Perceperea:Perceperea:

FormeiFormei MărimiiMărimii TridimensionalitățiiTridimensionalității PozițieiPoziției Distanțelor mariDistanțelor mari

Page 94: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Percepţia timpuluiPercepţia timpului Trei sisteme de referinţă:Trei sisteme de referinţă:

Sistemul fizic şi cosmic – repetarea Sistemul fizic şi cosmic – repetarea fenomenelor naturale (ziua şi noaptea, fenomenelor naturale (ziua şi noaptea, succesiunea anotimpurilor)succesiunea anotimpurilor)

Sistemul biologic – ritmicitatea funcţiilor Sistemul biologic – ritmicitatea funcţiilor organismului (stări de somn / veghe, organismului (stări de somn / veghe, alimentaţie)alimentaţie)

Sistemul socio – cultural – activitatea şi Sistemul socio – cultural – activitatea şi experienţa umană amplasată istoric, etc.experienţa umană amplasată istoric, etc.

Mijloace tehnice de măsurareMijloace tehnice de măsurare Percepţia Percepţia se realizează în două forme:se realizează în două forme:

Percepţia succesiunii evenimentelorPercepţia succesiunii evenimentelor Percepţia durateiPercepţia duratei – distanța temporală dintre – distanța temporală dintre

două evenimentedouă evenimente

Page 95: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Percepţia mişcăriiPercepţia mişcării Se referă la obiectele în mişcare – Se referă la obiectele în mişcare –

deplasarea obiectelor în spaţiudeplasarea obiectelor în spaţiu Funcţie de:Funcţie de:

Viteza de deplasareViteza de deplasare Raportul de mişcare dintre observator şi Raportul de mişcare dintre observator şi

obiectobiect Distanţa la care se găseşte observatorul faţă Distanţa la care se găseşte observatorul faţă

de obiectde obiect Necesită realizarea unui anumit prag Necesită realizarea unui anumit prag

pentru perceperea sa pentru perceperea sa (mişcările lente, (mişcările lente, distanţe mari – iluzie de repaos)distanţe mari – iluzie de repaos)

Participă analizatorul vizual, motric, auditiv, Participă analizatorul vizual, motric, auditiv, vibratorvibrator

Page 96: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Senzațiile și percepțiileSenzațiile și percepțiile

Prima treaptă a cunoașteriiPrima treaptă a cunoașterii Singurele procese psihice care culeg Singurele procese psihice care culeg

informații prin contact direct cu informații prin contact direct cu stimuliistimulii

Fără informațiile obținute prin Fără informațiile obținute prin senzații și percepții ar fi imposibile senzații și percepții ar fi imposibile formarea proceselor cognitive formarea proceselor cognitive superioaresuperioare

Page 97: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

ReprezentareaReprezentarea

Page 98: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Reprezentarea Reprezentarea

Proces cognitiv – senzorial de Proces cognitiv – senzorial de semnalizare – imagini unitare, dar semnalizare – imagini unitare, dar schematice – a însușirilor concrete și schematice – a însușirilor concrete și caracteristicecaracteristice ale obiectelor și ale obiectelor și fenomenelor, în fenomenelor, în absențaabsența acțiunii acțiunii directe a acestora asupra directe a acestora asupra analizatoriloranalizatorilor

Page 99: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Cunoașterea Cunoașterea

SenzațiaSenzația Gândirea Gândirea

Reprezentarea Reprezentarea MemoriaMemoria

PercepțiaPercepția ImaginațiaImaginația

Page 100: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Reprezentarea - Reprezentarea - caracteristicicaracteristici

Proces senzorialProces senzorial Imagine secundarăImagine secundară Este un proces complex de reconstrucție Este un proces complex de reconstrucție

mentală mentală Nu derivă din gândireNu derivă din gândire Nu este un simplu fapt de evocare din Nu este un simplu fapt de evocare din

memoriememorie Este o subtreaptă între senzorial (senzații, Este o subtreaptă între senzorial (senzații,

percepții) și logic (procese cognitive percepții) și logic (procese cognitive superioare)superioare)

Page 101: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Calitățile reprezentărilorCalitățile reprezentărilor

Imaginea reprezentării cuprinde Imaginea reprezentării cuprinde toate toate componentele semnificativecomponentele semnificative ale obiectului ale obiectului

Reprezentarea este o Reprezentarea este o imagine panoramică imagine panoramică – reconstituie în plan mental și apoi – reconstituie în plan mental și apoi redă redă integral și simultanintegral și simultan toate informațiile toate informațiile despre un obiectdespre un obiect

Semnalizează însușirile caracteristice – Semnalizează însușirile caracteristice – omițând sau diminuând detaliileomițând sau diminuând detaliile

Reprezentarea nu redă relațiile spațio - Reprezentarea nu redă relațiile spațio - temporaletemporale

Page 102: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Calitățile reprezentărilorCalitățile reprezentărilor

În reprezentare există În reprezentare există conștiința conștiința absenței obiectuluiabsenței obiectului, ea reflectă , ea reflectă trecutul ca trecuttrecutul ca trecut

Nuanțele cromatice se reduc la culorile Nuanțele cromatice se reduc la culorile fundamentalefundamentale

Reprezentarea are o mare libertate față Reprezentarea are o mare libertate față de schema structurală a obiectelor de schema structurală a obiectelor individuale – imaginea reprezentării se individuale – imaginea reprezentării se poate modifica în funcție de cerințepoate modifica în funcție de cerințe

Page 103: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Clasificarea Clasificarea reprezentărilorreprezentărilor

După analizatorul dominant în producerea lorDupă analizatorul dominant în producerea lor După gradul de generalizareDupă gradul de generalizare După nivelul operațiilor implicate în După nivelul operațiilor implicate în

producerea lorproducerea lor După tipul de activitate în care se integreazăDupă tipul de activitate în care se integrează După procesul psihic mai complex în care se După procesul psihic mai complex în care se

integreazăintegrează După prezența sau absența intenției și După prezența sau absența intenției și

efortului voluntarefortului voluntar

Page 104: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

După analizatorul După analizatorul dominantdominant

Reprezentări vizualeReprezentări vizuale Reprezentări auditiveReprezentări auditive Reprezentări kinesteziceReprezentări kinestezice

Page 105: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Reprezentări vizualeReprezentări vizuale

Cele mai numeroase din experiența Cele mai numeroase din experiența unui omunui om

Exprimă cele mai multe dintre Exprimă cele mai multe dintre caracteristicile reprezentăriicaracteristicile reprezentării

Sunt foarte dezvoltate la pictori, Sunt foarte dezvoltate la pictori, proiectanți, arhitecțiproiectanți, arhitecți

Page 106: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Reprezentări auditiveReprezentări auditive

Reproduc zgomotele, sunetele Reproduc zgomotele, sunetele muzicale și verbale singulare, muzicale și verbale singulare, structuri melodice sau verbalestructuri melodice sau verbale

Foarte importante pentru învățarea Foarte importante pentru învățarea limbilor străine (pronunție, accente, limbilor străine (pronunție, accente, etc.)etc.)

Au rol important în munca Au rol important în munca dirijorilor, compozitorilor, etc.dirijorilor, compozitorilor, etc.

Page 107: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Reprezentări kinesteziceReprezentări kinestezice

Constau în imagini mintale ale Constau în imagini mintale ale propriilor mișcări – acte ideomotorii propriilor mișcări – acte ideomotorii care pregătesc desfășurarea care pregătesc desfășurarea viitoarelor mișcări (se produc viitoarelor mișcări (se produc micromișcări ale mușchilor micromișcări ale mușchilor implicați)implicați)

Page 108: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

După gradul de După gradul de generalizaregeneralizare

Reprezentări individualeReprezentări individuale Obiecte, ființe deosebit de semnificative Obiecte, ființe deosebit de semnificative

pentru o persoană (casa părintească, pentru o persoană (casa părintească, mama)mama)

Reprezentări generaleReprezentări generale Cuprind însușirile comune și Cuprind însușirile comune și

caracteristice pentru o clasă de obiectecaracteristice pentru o clasă de obiecte

Page 109: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

După nivelul operațiilor După nivelul operațiilor implicateimplicate

Imagini reproductiveImagini reproductive Evocă obiecte sau fenomene percepute Evocă obiecte sau fenomene percepute

anterioranterior Pot fi : statice (un obiect nemișcat); cinetice Pot fi : statice (un obiect nemișcat); cinetice

(reflectă mișcarea); de transformare (reflectă (reflectă mișcarea); de transformare (reflectă schimbările obiectului)schimbările obiectului)

Imagini anticipativeImagini anticipative Se referă la mișcări sau schimbări care nu au Se referă la mișcări sau schimbări care nu au

fost niciodată perceputefost niciodată percepute Rezultatul intervenției operațiilor gândirii și Rezultatul intervenției operațiilor gândirii și

procedeelor imaginațieiprocedeelor imaginației

Page 110: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

După tipul de activitate în care se După tipul de activitate în care se integreazăintegrează Reprezentări literare, geografice, istorice, Reprezentări literare, geografice, istorice,

etc.etc. După procesul psihic mai complex în După procesul psihic mai complex în

care se integreazăcare se integrează Reprezentări ale memoriei, ale imaginațieiReprezentări ale memoriei, ale imaginației

După prezența sau absența intenției și După prezența sau absența intenției și efortului voluntarefortului voluntar Reprezentări voluntare, involuntareReprezentări voluntare, involuntare

Page 111: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie

Rolul reprezentărilor în Rolul reprezentărilor în activitatea mintalăactivitatea mintală

Readuc în minte imaginile obiectelor care Readuc în minte imaginile obiectelor care nu mai sunt prezentenu mai sunt prezente

Sprijină construirea sensului cuvintelorSprijină construirea sensului cuvintelor Pregătesc și ușurează generalizările din Pregătesc și ușurează generalizările din

gândiregândire Influențează procesul imaginațieiInfluențează procesul imaginației Sunt punct de plecare pentru Sunt punct de plecare pentru

desfășurarea raționamentelor în vederea desfășurarea raționamentelor în vederea rezolvării unei problemerezolvării unei probleme

Page 112: Curs 2 Farmacie 2014 - Aspecte Biologice În Psihologie