PLEXURI NERVOASE SOMATICE

a. PLEXUL CERVICALPlexul cervical este format din unirea ramurilor ventrale a primilor patru nervi

cervicali, prin bifurcarea acestora formând 4 anse nervoase ce se situează intre proceseletransversare cervicale (posterior ) si lama prevertebrala si muschiul scalen anterior (anterior).Topografic, plexul cervical este aşezat înapoia muşchiului sternocleidomastoidian, întremuşchii profunzi ai gâtului, fiind acoperit ventral de manunchiul vasculo-nervos al gâtului .Distribuţie Ramurile plexului brahial se împart în:- ramuri superficiale(senzitive), ce se exteriorizeaza la nivelul marginii postero-laterale amuşchiului sternocleidomastoidian, trecând superficial de aceasta şi împrăştiindu-se radiar.

RAMURI TERITORIU SENZITIV1. N. occipital mic ia nastere din al treileanerv cervical

- regiunea mastoidiană şi occipitală

2. N. auricular mare - pavilionul urechii3. N. transvers al gâtului - regiunea anterioară a gâtului4. Nn. Supraclaviculari (3-5) - regiunea infraclaviculară

- regiunea axilară- regiunea deltoidiană

- ramuri profunde ( musculare):

1. N. frenic (C3- C5)a.Traiect, raporturiNervul frenic coboară pe faţa anterioară a muşchiului scalen anterior şi pătrunde în

torace, trecând intre vena subclavie(anterior) si artera subclavie(posterior).- la nivelul gâtului are raporturi cu :

- lateral: - artera cervicală ascendentă;- artera tiroidiană inferioară;

- medial: - mănunchiul vasculo-nervos al gâtului;- simpaticul cervical.

- la nivelul toracelui are:- posterior: - domul pleural;- medial dreapta: - vena cavă superioară<- medial stânga: - arcul aortic

La nivelul toracelui, nervul frenic coboara între pericard şi pleura mediastinală(împreuna cu artera pericardofrenică), trecând anterior de pediculul pulmonar şi ajuns ladiafragmă, cel drept o străbate în vecinătatea venei cave inferioare, iar frenicul stâng anteriorde foliola stângă.

b.DistribuţieÎn torace dă câteva ramuri la pleură / pericard şi se termină prin numeroase ramuri

musculare pentru diafragmă, având un rol principal în inspiraţie.

2.Ansa cervicală (ansa hipoglosului) rezultă din anastomoza ramurii descendente aplexului cervical (C2 - C3 = rădăcina inferioară) cu ramura descendentă a hipoglosului (ce defapt contine fibre ale plexului cervical C1-C2 ce s-au alipit nervului hipoglos = rădăcinăsuperioară), ce formează o ansă la nivelul tendonului intermediar al omohioidianului (vezi« Nerv hipoglos »).

Plexul cervical

b. NERVII INTERCOSTALI (TORACICI)Nervii intercostali reprezintă ramurile ventrale ale nervilor spinali din regiunea toracică.

a.Traiect si raporturiNervul intercostal se desprinde din trunchiul nervului spinal la nivelul găurii

intervertebrale, trecând între muşchiul intercostal extern şi fascia endotoracică.De la nivelul unghiului costal se situează între cele două fascicule de inserţie ale

muşchiului intercostal intern ocupând şanţul costal, nervul reprezentând elementul inferior,iar vena elementul superior în mănunchiul vasculo-nervos intercostal.

Primii şase nervi intercostali străbat spaţiul intercostal până la nivelul sternului undedevin superficiali şi se termină ca ramuri cutanate anterioare pectorale.

Ultimii şase nervi intercostali, după ce au străbătut spaţiile intercostale, pătrund întremuşchiul oblic intern şi muşchiul transvers ai abdomenului şi ajung la nivelul liniei albe,unde devin superficiali şi se termină ca ramuri cutanate anterioare abdominale.b. Distribuţie-ramuri musculare : - mm. intercostali interni şi externi; m. transvers al toracelui;

m. drept abdominal; m. oblic intern; m. transvers abdominal; m. dintat superior şi posterior;m. dintat inferior si posterior;- ramuri cutanate :

- laterale, ce inervează pielea peretelui postero-lateral şi anterior al trunchiului;- anterioare, ce se distribuie pielii din vecinătatea sternului şi a liniei albe

abdominale;

c. Plexul brahial

Inervaţia membrului superior este asigurată de plexul brahial, exceptând pieleaumărului care pe lângă nervul axilar, ramură a plexului brahial, este inervată si de ramuridescendente ale plexului cervical.

Plexul brahial este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali C5 - T1 , care seunesc în trunchiuri. Astfel : -ramurile anterioare din C5 – C6 formează trunchiulsuperior(TS) - ramura anterioară a lui C7 formează trunchiul mijlociu (TM)

- ramurile anterioare C8 şi T1 se unesc în trunchiul inferior (TI).Din fiecare trunchi se desprind ramuri anterioare şi posterioare, formând fascicule :

- toate diviziunile posterioare se unesc în fasciculul posterior (FP)- diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior şi mijlociu se unesc

în fasciculul lateral (FL)

- diviziunea anterioară a trunchiului inferior formează fascicululmedial (FM)

Din punct de vedere topografic, plexului brahial i se descriu două părţi :- partea supraclaviculară situată în regiunea laterală a gâtului (lateral de muşchiul scalen

anterior şi ssuperior de vena subclavie) fiind reprezentată de ramurile trunchiurilorplexului brahial şi de câteva ramuri colaterale.

- partea infraclaviculară, ce are ca limite superior clavicula (fiind situat posterior deaceasta) şi inferior regiunea axilară.Fasciculele plexului brahial se dispun în jurul artereiaxilare

Formarea plexului brahial

Distribuţie

Ramuri colaterale Teritoriu motor de inervaţie

N. dorsal al scapulei m. ridicător al scapulei(C4 – C5) m. romboid mare

m. romboid mic N. suprascapular m. supraspinos

(C5 – C6) m. infraspinos N. toracal lung m. dinţat anterior

(C5 – C7) N. pectoral medial m. pectoral mic

(C7 – T1) N. pectoral lateral m. pectoral mare

(C5 – C7) N. subclavicular m. subclavicular

(C4 – C6) Nn. subscapulari m. subscapular

(C5 – C6) N. toraco-dorsal m. latissimus dorsi

(C6 – C8) m. rotund mare

Ramurile terminale pornesc din fasciculele plexului brahial şi asigură inervaţiamotorie senzitivă şi vegetativă (pentru efectorii vegetativi din teritoriul somatic-vezi ramuracomunicantă cenuşie a nervului spinal) a membrului superior :- fasciculul medial :

o n. ulnar (C8 – T1)o n. cutanat brahial medial (C8 – T1)o n. cutanat antebrahial medial (C8 – T1)o rădăcina medială a nervului median (C5 – T1)

- fasciculul lateral :o rădăcina laterală a nervului median (C5 – T1)o n. musculocutan (C5 – C7)

- fasciculul posterior:o n. radial (C5 – C8)o n. axilar (C5 – C6)

NERVUL MEDIAN

N. median este un nerv senzitiv-motor şi se formează prin unirea rădăcinilor medialăşi laterală din fasciculele respective. Alături de nervii ulnar şi musculocutan face parte dinsistemul ventral al plexului brahial ce inervează muşchii flexori ai membrului superior.I. TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă: Anterior: - m. pectoral mare cu fascia lui;

Posterior: - artera axilară;- fasciculul posterior şi ramurile sale, nervii radial şi axilar;- m. subscapular(mai inferior tendoanele muşchilor latissimus

şi rotund mare);Lateral: - m. coracobrahial;Medial: - n. ulnar;

- n. cutanat brahial medial;- n. cutanat antebrahial medial;- vena axilară;

2. La braţ (se află alături de artera şi venele brahiale în şanţul bicipital medial)Posterior: - muşchiul triceps brahial (posterior) şi brahial (inferior)Lateral: - m. coracobrahial (proximal);

- m. biceps brahial (distal);Medial: - mănunchiul vasculo-nervos al braţului este situat superficial

Nervul median se află lateral de artera brahială în porţiunea superioară a braţului, caapoi să o încrucişeze prin anterior, plasându-se medial de aceasta. În această poziţie vaajunge la antebraţ, pătrunzând printre capetele de inserţie ale muşchiului rotund pronator.3. La plica cotului: Anterior: - expansiunea aponevrotică a m. biceps brahial;

Posterior: - m. brahial;Lateral: - artera brahială;

- tendonul m. biceps brahial;Medial: - originea muşchilor epicondilieni mediali (m. rotund pronator)

4. La antebraţ ProximalAnterior: - m. flexor superficial al degetelor;Posterior: - m. flexor profund al degetelor;Lateral: - artera interosoasă anterioară;

- m. flexor lung al policelui;Medial: - artera ulnară şi nervul ulnar;

- m.flexor ulnar al carpului;Distal devine superficial şi pătrunde în regiunea palmară pe sub retinaculul flexorilor.

5. În canalul carpian este elementul cel mai superficial:

Anterior: - retinaculul flexorilorPosterior: - tendonul flexorului superficial al indexului;Lateral: - tendonul flexorului superficial al mediusului;Medial: - tendonul m.lung flexor al policelui;

6. La mână – nervul median dă ramuri terminale: nervii digitali palmari superficiali comuni(3), situaţi sub aponevroza palmară, arcada arterială palmară superficială şi anterior detendoanele muşchilor flexori ai degetelor.

II.DISTRIBUŢIERAMURI COLATERALE TERITORIU DE INERVAŢIE

MOTOR SENZITIVRr. musculare antebraţ - m. rotund pronator

- m. flexor radial al carpului- m. palmar lung- m. flexor superficial aldegetelor

n.interosos anterior - m. flexor lung al policelui- cele două fascicule lateraleale m. flexor profund aldegetelor- m. pătrat pronator

Rr. cutanate - eminenţa tenară- regiunea mijlocie

RAMURI TERMINALE

Rr. musculare - mm.eminenţei tenare :- m. opozant al policelui- m. abductor scurt al

policelui- fasciculul superficial al

m. flexor scurt alpolicelui

Nervii digitali comuni (3),din care se desprind nerviiDigitali palmari proprii

- primii doi muşchi lombricali - pielea degetelor I – III- jumătatea radială a inelarului

Ramură comunicantă cunervul ulnar din n. digitalpalmar comun al spaţiuluiIII

- ramuri dorsale pentru ultimeledouă falange ale degetelor II –III şi jumătatea laterală ainelarului

III. ROLUL MOTOR

pronaţia antebraţului: - m. rotund pronator- m. pătrat pronator

flexia mâini: - m. flexor radial al carpului- m. palmar lung

flexia degetelor: - mm. lombricali pentru falanga proximală a degetelor I şi II- m. flexor superficial al degetelor pentru falanga medie- m. flexor profund al degetelor pentru falanga distală

opoziţia policelui: - mm. eminenţei tenare

Aplicaţii practice :LEZIUNI NEUROLOGICENervul median este un nerv esenţial al prehensiunii şi al pensei polici-digitale care opune

policele celorlalte degete.În leziunea nervului median nu se poate realiza pronaţia, flexia ultimilor două falange aleindexului şi mediusului, flexia şi opoziţia policelui. Flexia mâinii este parţial compromisă.Mâna ia o atitudine particulară ,, mâna simiană ,, , policele se situează în planul celorlaltedegete.

Neurologic, în cazul lezării nervului median, poate fi evidenţiat SEMNUL CLAUDE:la strângerea pumnului degetul mare nu poate flecta falanga a doua şi nu poate face opoziţiapolicelui pe index. Bolnavul se încheie greu, nu poate lua un ac, nu poate atinge cu degetulmare degetul mic.

Comprimarea nervului median într-un canalul carpian îngust poate duce laSINDROMUL CARPIAN tradus prin amiotrofii tenare cu tulburări de sensibilitate şilimitarea mişcărilor.În paralizia ischemică Volkmann, după fractura oaselor antebraţului aparretracţii musculo-tendinoase cu schiţă de grifă.

NERVUL ULNAR

N. ulnar este un nerv senzitivo-motor, care aparţine alături de nervul median şi nervulmusculocutan sistemului ventral al plexului brahial (sistemul flexiei).I.TRAIECT ŞI RAPORTURI

1. În axilă se află în raport :Posterior: - artera şi vena subscapulară;Lateral: - artera axilară;Medial: - vena axilară; n. cutanat brahial medial; n. cutanat antebrahial medial;

2. La braţ are ca raporturi:Posterior: - septul intermuscular pe care îl perforează în treimea mijlocie a

braţului trecând în loja posterioară (sprijinindu-se pe capul medialal muşchiului triceps brahial

Lateral: - artera brahialMedial: - artera colaterală ulnară superioară, ce însoţeşte nervul în şanţul

nervului ulnar3. La plica cotului se află în şanţul nervului ulnar (epitrohleolecranian, pe faţa posterioară acotului). Nervul ulnar pătrunde printre capetele de inserţie ulnar şi humeral ale muşchiuluiflexor ulnar al carpului, ajungând în loja anterioară a antebraţului.4. La antebraţ are următoarele raporturi:

Medial: - m.flexor ulnar al carpului (satelitul nervului);Lateral: - vasele ulnare;Distal: - nervul devine superficial şi se aşează între tendoanele muşchilor

flexor ulnar al carpului şi flexor superficial al degetelor.5. La nivelul gâtului mâinii are ca raporturi:

Posterior: - retinaculul flexorilor;Medial: - osul pisiform;

6. La mână nervul pătrunde în regiunea palmară unde dă ramuri terminale : nervii digitalipalmari comuni (2), în raport cu arcul arterial superficial, cât şi ramura profundă muscularăsituată peste bazele metacarpienelor în raport cu arcul palmar arterial profund.

II. DISTRIBUŢIE

RAMURI COLATERALETERITORIU DE INERVAŢIE

MOTOR SENZITIV

Rr. musculare - m. flexor ulnar al carpului- cele două fascicule medialeale m. flexor profund aldegetelor

Rr. vasculare - artera ulnarăr. dorsală a mâinii - cinci nn. digitali dorsali ce

inervează jumătatea medială afeţei dorsale a mâinii şi faţadorsală a ultimelor trei degete

RAMURI TERMINALEr. superficială -3 ramuri digitale: faţa palmară

deget mic şi jumătatea medialăa inelarului

r. profundă - mm.eminenţei hipotenare :- mm.interosoşi palmari şidorsali- cei doi muşchi lombricalimediali- m. adductor al policelui- fasciculul profund al m.flexor scurt al policelui

III. ROLUL MOTOR

flexia mâinii şi adducţia mâinii : - m.flexor ulnar al carpului flexia falangei distale a inelarului şi auricularului - m. flexor profund degetelor abducţia şi adducţia degetelor - mm. interosoşi

(mişcarea în evantai) adducţia policelui - m.adductor al policelui flexia primei falange a policelui - fasciculul profund al m. flexor

scurt al policelui flexia policelui flexia articulaţiei metacarpo-falangiene şi extensia celor două articulaţii interfalangiene

- mm. interosoşi

Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICEÎn leziunea nervului ulnar diminuă mişcările de flexie şi adducţie a mâinii. Nu se poate

face flexia ultimilor două degete şi nici adducţia policelui. Mâna ia o atitudine caracteristicăde ‘’grifă ulnară’’ (ghiară ulnară), caracterizată prinextensia primei falange şi flexia celorlaltedouă (datorită paraliziei mm. interosoşi şi acţiunii antagoniste a mm. extensori ai degetelor).

NERVUL MUSCULOCUTAN

Nervul musculocutan este un nerv senzitivo-motor, care are un traiect oblic lateral la brat.

I. TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă are ca raporturi:

Medial - artera axilară;- n. median;

Lateral: - originea muşchiului coracobrahial2. La braţ:

Proximal - coboară pe marginea medială a muşchiului coracobrahial după careîl perforează

Distal: - coboară intre:Anterior: - m. biceps brahialPosterior: - m. brahial;

3. La plica cotului nervul musculocutan perforează fascia brahială lateral de muşchiibiceps brahial şi brahial pătrunzand in ţesutul subcutanat

4. La antebraţ nervul are localizare superficială, inervând tegumentul feţeianterolaterale a antebraţului

II.DISTRIBUŢIERAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE

MOTOR SENZITIVrr. musculare - m.coracobrahial

- m. biceps brahial- m. brahial

n.cutanat lateral antebrahial - tegumentul fetei antero –laterale a antebraţului (partearadială)

III. ROLUL MOTOR

flexie al antebraţului - m.brahial- m.biceps brahial

supinatie - m.biceps brahialAplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE

În leziunea nervului musculocutan nu mai poate fi realizată flexia antebraţului pe braţ. Înparalizie antebraţul atârnă, iar reflexul bicipital este abolit

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIALNervul cutanat brahial medial, cea mai medială ramură a plexului brahial, este un nerv senzitiv.I.TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă are următoarele raporturi:

Lateral: - vena axilară şi celelalte formaţiuni ale axilei ;2. La braţ nervul perforează fascia brahială sub baza axilei, devenind superficial.II.DISTRIBUŢIE

RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIESENZITIV

Senzitive - tegumentele de la baza axileişi din regiunea medială abraţului

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

I.TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă are:

Lateral: - artera axilară;- n. ulnar;

Medial: - nervul cutanat brahial medial- vena axilară

2. La braţ nervul coboară pe faţa medială a acestuia (şantul bicipital medial) sub fasciabrahială, iar în treimea distală perforează fascia brahială devenind, superficial si însoţind venabazilică.II.DISTRIBUŢIE

RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIESENZITIV

r.anterioară - pielea de pe faţa antero-medială a antebraţului până lanivelul articulaţiei pumnului

r.ulnară - pielea de pe faţa medială aantebraţului

NERVUL RADIALNervul radial este un nerv senzitivo-motor, care aparţine sistemului dorsal al plexului

brahial (extensie şi supinaţie).I.TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă are următoarele raporturi:

Anterior: - artera axilară; n. median;Posterior: - muşchiul supscapular (şi mănunchiul vasculo-nervos

corespunzător)- n. toraco-dorsal;

Lateral: - n. axilar; n. musculocutan;Medial: - vena axilară;

- n. ulnar; n. cutanat brahial medial;2. La braţ nervul coboară pe faţa anterioară a tendoanelor muşchilor latissim şi rotundmare,iar la marginea inferioara a muşchiului rotund mare pătrunde pe faţa posterioară abraţului printre capetele lung si lateral ale tricepsului. Parcurge şanţul nervului radial de pefaţa posterioară a humerusului, (însoţit de artera brahială profundă şi venele satelite), localizatintre: Postero-superior: - cap lateral muşchi triceps brahial

Infero-medial: - cap medial muşchi triceps brahialLa acest nivel emite nervul cutanat posterior al braţului.În treimea inferioară nervul perforează septul intermuscular lateral, ajungând în loja

anterioară (în şanţul bicipital lateral), fiind in raport cu:Medial: - m. biceps brahial;Lateral: -m. brahioradial;

3. La plica cotului nervul se află în şanţul bicipital lateral, însoţit iniţial de artera colateralăradială (din artera brahială) şi apoi de artera recurentă radială. La acest nivel se afla in raportcu: Posterior: - m. brahial;

Lateral: - m. brahioradial; m. lung extensor radial al carpului;Medial: - tendonul muşchiului biceps brahial.De la nivelul şanţului bicipital lateral din nervul radial se desprinde nervul cutanatantebrahial posterior ce perforează septul intermuscular lateral şi se distribuietegumentelor feţei posterioare a braţului, antebraţului şi a mâinii.

4. La antebraţ se afla ramurile sale terminale ce se desprind de la nivelul plicii cotului:Ramura superficială, senzitivă, desprinsă la nivelul articulaţiei cotului, trece prin

interstiţiul dintre muşchiul brahioradial şi muşchiul rotund pronator. În treimea mijlocie esteacoperit de muşchiul brahioradial şi i se alătură artera radială. În treimea inferioară seîndreaptă lateral, pe sub tendonul brahioradialului, spre faţa dorsală a mâinii unde devinesuperficială şi furnizează trei nervi digitali dorsali şi ramura comunicantă pentru nervul ulnar.

Ramura profundă, motoare, după un scurt traiect străbate muşchiul supinator şiînconjoară colul radiusului în sens antero-posterior, ajungând în loja posterioară aantebraţului între muşchii superficiali şi profunzi. În ultima porţiune capătă numele de nervinterosos posterior care se termină în muşchii profunzi ai antebraţului.II.DISTRIBUŢIE

RAMURICOLATERALE

TERITORIU DE INERVAŢIEMOTOR SENZITIV

n. cutanat posterior albraţului

- pielea feţei posterioare abraţului

n. cutanat posterior alantebraţului

- pielea feţei posterioare aantebraţului şi mâinii

rr. musculare - m. triceps brahial- m. anconeu- m.brahioradial- m. lung extensor radial al carpului- m. scurt extensor radial al carpului

RAMURITERMINALEr. superficialănervii digitali dorsali(3)

- jumătatea radială a feţeidorsale a mâinii- tegumentul fetei laterale apolicelui până la vârf- faţa medială a policelui pânăla vârf, cât şi faţa laterală aindexului în dreptul primeifalange- faţa medială a indexului şi faţalaterală a mediusului în dreptulprimei phalange

r. profundă- rr.musculare

-n. interosos posterior

- muşchii superficiali şi profunzi ailojei posterioare a antebraţului- muşchii profunzi ai antebraţului- m. lung abductor police- m. scurt şi lung extensor police- m. extensor propriu al indexului

III. ROLUL MOTOR extensia antebraţului - m.triceps

- m. anconeu flexia antebraţului - m.brahioradial extensia mâinii - mm.lung şi scurt extensor radial al carpului adducţia mâinii - m. extensor ulnar al carpului supinaţia - m.supinator abducţia policelui - m. lung abductor al policelui

Aplicatii practice: LEZIUNI NEUROLOGICEÎn leziunea nervului radial nu se mai poate realiza extensia antebraţului pe braţ, extensia mâinii şi

a degetelor. De asemenea, nu pot fi executate supinaţia si abducţia mâinii, antebraţul se găseşte înflexie şi pronaţie. Reflexul tricipital este abolit. Paralizia muşchilor din regiunea posterioară şiacţiunea antagonistă a muşchilor din regiunea anterioară determină o hiperflexie a mâinii realizând«mâna în gât de lebădă».

În sindromul iritativ compresiv (calus, eschile, hematoame, tumori) poate apărea o paralizie fărăatrofie, cu şanse de remisiune, ca în paralizia cârjarilor, şoferilor şi cea din timpul somnului.Traumatismele în porţiunile humerale înalte dau paralizii de extensie a antebraţului şi a degetelor.Paraliziile joase (după fractura capului radiusului) iau aspect pseudocubital, fără căderea mâinii.Dintre toxice plumbul dă frecvent paralizii radiale.

NERVUL AXILAR

I. TRAIECT ŞI RAPORTURI1. În axilă -de la originea sa din fasciculul posterior al plexului brahial, nervul axilar coboarăpe faţa anterioară a muşchiului subscapular, lateral de nervul radial.2. Trece prin patrulaterul humerotricipital (spaţiul axilar lateral), însoţit de vasele circumflexehumerale posterioare. Acest spaţiu este delimitat de:

Superior: - m. rotund mic;Inferior: - m. rotund mare;Lateral: - colul chirurgical al humerusului;Medial: - capul lung al tricepsului brahial;Nervul axilar inconjoara colul chirurgical al humerusului şi se termină prin câteva

ramuri în muşchiul deltoid, care pătrund în muşchi pe faţa sa profundă.II. DISTRIBUŢIE

RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIEMOTOR SENZITIV

n. cutanat brahial lateralsuperior

- pielea feţei laterale a umărului şi abraţului în partea sa superioară

rr. musculare - m.rotund mic- m. deltoid

III. ROLUL MOTOR abductia braţului - m.deltoid flexia braţului - m.deltoid – fibre anterioare extensia braţului - m. deltoid – fibre posterioare rotaţia laterală a braţului - m. rotund mic

Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICEÎn leziunea nervului axilar nu se mai poate realiza abducţia braţului. Braţul atârnă flasc şi balant,umărul este căzut, cu aspect ‘’de epolet’’.

Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICELeziunile totale ale plexului se întâlnesc în traumatisme sau în procese invadante locale (neurinoameizolate sau în cadrul maladiei Recklinghausen ; tumori de vârf pulmonar sau ale gâtului ; extindereasecundară a neoplasmelor tiroidian, laringian, cutanat).

Se produc astfel mai multe sindroame: DUCHENNE-ERB apare când leziunea interesează C5 şi C6, adică porţiunea superioară aplexului brahial. Se caracterizează clinic prin rotirea medială a braţului, extensia cotului, supinaţie,flexia mâinii şi extensia degetelor. Reflexul bicipital este abolit. Apare amiotrofia umărului, braţului,abolirea mişcărilor umărului fără interesarea mişcărilor pumnului. KLUMPKE-DEJERINE au descris sindromul inferior al plexului brahial interesând C8 şi T1.Bolnavul prezintă sindrom ipsilateral CLAUDE-BERNARD-HORNER (mioză, ptoză palpebrală,enoftalmie) şi deficit, atrofie a muşchilor mâinii, rezultând mâna ‘’în ghiară’’. Reflexul tricipital estediminuat.

Inervaţia senzitivă a membrului superior – regiune anterioară1. nervi supraclaviculari (plex cervical);2. nerv cutanat brahial lateral (nerv axilar);3. nerv cutanat brahial posterior (nerv radial);4. nerv cutanat antebrahial lateral (nerv musculocutan);5. ramura superficială a nervului radial;6. nervi digitali palmari (nerv median);7. nervi digitali palmari (nerv ulnar);8. nerv antebrahial medial (plex brahial);9. nerv cutanat medial (plex brahial);10. nervi intercostali

Inervaţia senzitivă a membrului superior – regiunea posterioară1. nervii supraclaviculari (plex cervical);2. nerv cutanat brahial lateral (nerv axilar);3. nerv cutanat antebrahial posterior (nerv radial);4. nerv cutanat lateral (nerv musculocutan);5. nervi digitali dorsali (nerv radial);6. nervi palmari proprii (nerv median);7. nervi digitali dorsali (nerv ulnar);8. nerv cutanat antebrahial medial (plex brahial);9. nerv cutanat brahial medial (plex brahial);10. nerv cutanat brahial posterior (nerv radial);11. ramuri cutanate laterale (nervi toracici)