Curs 11. Observatia Si Experimentul

5/14/2018 Curs 11. Observatia Si Experimentul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-11-observatia-si-experimentul 1/27

Observația și experimentul

Curs 11



1. Metoda observaţiei



Metoda observaţiei

Oservatia = ”perceptia și înregistrarea atentă șiplanificată a fenomenelor, obiectivelor,evenimentelor și indivizilor în dependeță de osituație determinată” (Drever și Frohlich apud Chelcea, 2002, 391)

Permite

- Formularea unor ipoteze- Testarea unor ipoteze

- Rezolvarea unor probleme



Metoda observaţiei

Avantajele metodei observației

- Este slab reactivă

- Elimină în mare măsură artificializarea vieții sociale

- Permite analiza longitudinală

- Cercetarea unor teme care pot fi mai dificil analizate cualte metode (Ex: comportamentul nonverbal)



Metoda observaţiei

Dezavantajele metodei observației

- Control redus al variabilelor externe care pot afectadatele cercetării

- Dificultăți de cuantificare

- Limitarea la studiul unor eșantioane mici

- Dificultatea de a pătrunde în anumite medii

- Dificultatea de a studia comportamente intime



Metoda observaţiei

Principalele obstacole ale observaţiei ştiinţifice

− Implicarea subiectului care observă

− Personalitatea şi valorile culturale ale celui care observă

− Locul şi momentul realizării observaţiei

− Observaţia este întotdeauna selectivă şi interpretativă



Metoda observaţiei

Modalităţi de a combate aceste obstacole

• Planificarea atentă a actului de observare Ce observ ?

• Formularea unor ipoteze sau definirea clară auniversului investigat: Cum observ? Ce vreau să testez?

• Folosirea comparaţiilor, ierarhizarea, stabilirea deasemănări şi diferenţe



Metoda observaţiei

Tipuri de observație

• Observaţia structurată/ nestructurată

• Observaţia participativă/ externă

• Observația ascunsă / declarată (disimulată / nedisimulată)

• Observația directă / indirectă (gunoiul menajer, dalele maitocite în muzeu, urmele de degete pe vitrină)

• Observaţia eşantionată / continuă



Metoda observaţiei

• Observaţie nestructurată - Metoda etnografică

- specifică cercetării sociologice sau antropologicede teren

- serendipitate ( R. K. Merton, 1972)

• Observaţia structurată – atât în cercetările de teren câtşi de laborator

-un sistem de categorii de observaţie (fişă deobservaţie)



Metoda observaţiei

Exemplu observare structurată: analiza comunicăriinonverbale pe un grup de copii preşcolari

Dimensiuni comunicarea proxemică

comunicarea tactilă

comunicarea kinezică

comunicarea artefactuală



Comunicarea proxemică

indicatori Indici

Distanţa formală (1,5-3m)1

Distanţa informală (50-75 cm)2

Distanţa intimă (40-50 cm)3



Comunicarea tactilă

Frecvenţaatingerilor FrecevenţaautoatingerilorIndici

Mică

(maxim 5)

Mică

(maxim 1)1

Medie

(6-12)

Medie (2-4)2

Mare

(peste 13)

Mare (peste 5)3



Comunicarea kinezică

Nivelul dinamismului Indici

Puţin dinamic (maxim 24 gesturi,

maxim 9 schimbări de postură) 1

Dinamic (între 25-49 gesturi, 10-19schimbări de postură) 2

Foarte dinamic –minim 50 degesturi, 20 schimbări de postură) 3



Comunicarea artefactuală

Variabilitatea vestimentaţiei Indici

Redusă (îmbrăcăminte neglijentă,

comună, puţin demodată) 1

Moderată (îmbrăcăminte curată,croială clasică pentru copii) 2

Ridicată (îmbrăcăminteextravagantă, croială modernă) 3



Metoda observaţiei

Observația externă

- Specifică studiilor de laborator

- Sau în cazul în care încadrarea cercetătorului este greude realizat

(de ex. observarea stilului de management a unei firme nuparticipând la consiliile de administrație, ci analizând

mobilierul biroului)



Metoda observaţiei

Observația participativă

- Este specifică studiilor sociologice de teren

- Se face din perspectiva grupului cercetat (relativismsociologic)

- Studiază viața de zi cu zi

- Conduce la generalizări ca teorii interpretative

- Abordare calitativă, în profunzime, flexibilă



Metoda observaţiei

Rolul cercetătorului în observația participativă

a) Participant total (își ascunde rolul său de observator și participă la viața grupului studiat)

b) Participant ca observator (nu-și ascunde rolul decercetător și participă la activitățile grupului)

c) Observator ca participant (nu-și ascunde rolul de

cercetător și participă la activitățile grupului legate de subiectul ce rcetării )

d) Observator total (nu-și ascunde rolul de cercetător,

nu se implică în viața grupului)



Metoda observaţiei

observația participativă - Participant ca observator

Ex. 1. William Foote Whyte: Street Corner Society: The Social structure of an Italian Slum (1943) (3,5 ani)

Ex. 2. Ervin Goffman: Aziluri (1961) – Pentru a studia ungrup de persoane este important ”a te afla în compania

membrilor săi și de a trăi, împreună cu aceștia, ciclul de întâmplări banale pe care le traversează ei” (p. 7)(Goffman – perspectiva unui bărbat din clasa de mijloc)(1 an)



Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetăriisociologice. Metode cantitative și calitative. București:Editura Economică (pp. 385-420)

Goffman, Ervin. [1961] (2004). Aziluri . Iasi: Editura Polirom.



2. Experimentul în științele socioumane



Experimentul

Experimentul = ”analiza efectelor unor variabileindependente asupra unor variabile dependente, într-o

situație controlată cu scopul verificării ipotezelor cauzale”(Chelcea, 2002, 433)



Experimentul

Probleme:

- Validitatea externă (cercetare în gara din New York și în

aeroportul Kenedy privind relația dintre calitateacostumului – status – și onestitatea privind returnareamonedei)

- Validitatea interna - efectul placebo



Experimentul

Deontologia cercetării:

- Refuzul sociologilor americani de a studia mișcărilerevoluționare din Chile (în anii ’60)

- Stanley Waltzer – ”cromozomul crimei”

- Frederic al II-lea (1194-1250) – 18 copii au murit

- Philip Zimbardo (1972) – Stanford Prison Experiment



ExperimentulConcepte de baza:

1. Variabile explanatorii – variabile independente șivariabilele dependente

2. Variabilele exterioare controlate (ex. regim alimentar,program de munca, odihna, într-o cercetare unde setestează influenta coeziunii grupului asupra sănătățiimentale)

3. Variabile exterioare necontrolate (nu le putem controlape toate, inclusiv din motive deontologice - ex.cantitatea de endorfină din creier). Exista și erorirandomizante



Experimentul

4. Grup experimental și de control (”grup” nu in senspsihosociologic)

5. Momentul experimental (momentul t1 – înainte deintroducerea variabilei independente, momentul t2 – după introducerea variabilei independente)

6. Situația experimentală (persoane, obiecte, condiții)



Experimentul

Tipuri de experimente:

• un grup experimental și un grup de control

• mai multe grupuri experimentale și un grup de control

• un grup experimental fără un grup de control

• o singura / mai multe variabile independente

• măsurare a variabilei dependente înainte și după / doar după

• Experiment mintal ; Experiment ex-post-facto



Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetăriisociologice. Metode cantitative și calitative. București:Editura Economică (cap. 11)

Curs 11. Observatia Si Experimentul

Documents

Transcript of Curs 11. Observatia Si Experimentul