PRODUCŢIA DE REZIDUURI ŞI CAUZELE PRODUCERII LOR

1. Noţiuni specifice. Definiţii

Deşeul – . . . . . . . . .

După destinaţie: deşeuri . . . . . . . . . .. . . şi deşeuri . . . . . . . . . . . . . . . .

Deşeurile care nu provin strict din activităţile industriale – reziduuri.

Rebutul . . . . . . .

Reziduurile – materii prime, materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei

fabricaţii sau a unor activităţi umane.

Clasificarea reziduurilor :

a. Reziduuri specifice – . . . . . . .

Reziduuri curente – . . . . . .

b. După natura şi locul de producere reziduurile pot fi:

- menajere, solide şi lichide (în mediul urban şi rural);

-

-

-

- comerciale;

- din construcţii;

- sanitar, spitaliceşti;

- speciale, explozive, radioactive.

Reziduurile menajere, stradale şi industriale sunt reziduuri solide, provenite în mod

curent din activitatea gospodărească, publică sau industrială.

Reziduurile menajere – . . . . . . .

Reziduurile stradale – reziduuri specifice căilor de circulaţie publică din perimetrul unui

centru populat, provenite din . . . .

Reziduuri industriale – reziduuri rezultate din procesele tehnologice, având aceeaşi

compoziţie fizico-chimică cu materia primă, materialele prelucrate şi materialele auxiliare

utilizate în industrie, incluzând aici deşeurile tehnologice, rebuturile de produse şi de

materie primă sau materialele care nu mai pot fi utilizate în mod direct.

c. După durata de producere reziduurile pot fi :

- de scurtă durată – . . . . .

- de durată medie - provenite din obiecte uzate de uz personal sau gospodăresc;

- de lungă durată - care apar când se degradează materialul.

d. După caracterul poluant, reziduurile sunt :

- reziduuri inerte

- reziduuri banale sau cu potenţial de poluare controlabil;

- reziduuri toxice şi/sau periculoase, rezultate, în general; din activităţile industriale.

2. Cauzele producţiei de reziduuri

Reziduurile sunt un rezultat inevitabil al evoluţiei societăţii umane. Cauzele principale

ale producţiei de reziduuri pot fi:

- biologice, . . . .

- chimice, datorită faptului că reacţiile chimice sunt guvernate de principiul conservării

materiei, în final rezultând un produs utilizabil;

- tehnologice,

- economice, deoarece toate produsele au o viaţă limitată;

- comerciale, ca urmare a faptului că estetica produselor este sporită de producerea de

ambalaje care să le facă cât mai atractibile la achiziţionarea de consumatori;

- accidentale, datorită unor inevitabile disfuncţionalităţi ale sistemelor de producţie şi a

riscurilor tehnologice şi naturale.

- ecologice, . . .

3. Gospodărirea integrată a reziduurilor

Rezolvarea problemei reziduurilor trebuie să înceapă cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

indiferent dacă este vorba de reciclarea şi refolosirea lor, de recuperarea energetică sau de

compostarea în vederea utilizării ca îngrăşământ natural. In final, este nevoie totuşi de

depozitarea reziduurilor în rampe (gropi) ecologice controlate.

Prin reciclarea şi reutilizarea reziduurilor unele costuri specifice cresc , cum ar fi:

- costurile de separare a materialelor la sursă şi pe traseu, pentru aceasta fiind necesar un

efort de educare şi convingere a populaţiei, precum şi dotare cu recipiente şi utilaje

corespunzătoare;

- costurile de colectare şi transport separat pentru toate componentele reziduale;

- costurile de procesare;

- poluarea mediului în procesul de procesare.

Pentru reciclarea şi reutilizarea reziduurilor sunt necesare:

educarea (conştientizarea) cetăţenilor, convingerea prin amenzi sau taxe degrevante;

introducerea . .

dezvoltarea

servicii separate

instalaţii de separare

constituirea reţelelor

încurajarea folosirii în industrie, agricultură şi comerţ a materialelor refolosibile.

Utilizarea reziduurilor poate fi realizată prin:

- reutilizarea . . . .

- reciclarea – reintroducerea în circuit ca materii prime a unor reziduuri hârtie, carton;

anvelope, etc.; . . .

- recuperarea energetică – adică incinerarea reziduurilor cu producere de energie;

-

4. Cantitatea şi componenţa reziduurilor

4.1. Reziduurile menajere urbane au ca producător publicul care, în condiţiile ţării noastre,

este puţin receptibil la nou şi acceptă cu greu responsabilitatea, datorită nivelului civic şi

educaţional în problemele de viaţă şi sănătate extrem de scăzut.

Componenţa reziduurilor menajere în Franţa, SUA şi România

Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se utilizează două metode:

a. Metoda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .în diferite zone caracteristice ale localităţilor:

N – numărul de locuitori; Im - indicele mediu de producere a reziduurilor (Im = 0,5–1,3 kg/loc.zi).

63%

14%12%

6%4%

1%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

1 2 3 4 5 6

1.menajer 1034 t/zi; 2.comert 226 t/zi; 3.industrie 191 t/zi; 4.demolari 105 t/zi;

5.stradal 57 t/zi; 6.birouri 9 t/zi

Rez

iduuri (

%)

b. Metoda . . . . . . .

Proprietăţi ale reziduurilor menajere

Masa volumică a reziduurilor menajere este diferită de la o ţara la alta şi chiar de la

zonă la zonă . . . . .

Umiditatea totală

Puterea calorică a reziduurilor menajere . . . .

Raportul carbon/azot (C/N) al reziduurilor menajere solide trebuie cunoscut în procesul

de fermentare (compostare): . . . . .

4.2. Cantitatea de reziduuri stradale colectată de pe căile de circulaţie publică :

S – suprafaţa salubrizată (ha)

Is – indicele de producere a reziduurilor stradale (t/ha.zi) (Is = 0,1–0,25 îmbrăcăminte asfalt –

pavaj cu bolovani de râu).

Compoziţia reziduurilor stradale: -

- . . .

- . . .

- . . .

- . . .

- . . .

- . . .

Masa volumică a reziduurilor stradale s = 700-800 kg/m3.

4.3. Reziduurile industriale : - specifice

- curente.

Natura şi originea reziduurilor industriale sunt în funcţie de materia primă şi

materialele introduse în fabricaţie, de specificul atelierelor şi al tehnologiilor de prelucrare.

Ele apar pe tot parcursul fluxului tehnologic şi sunt caracteristice acestuia.

Principalii producători de reziduuri în zona Bucureşti

PRECOLECTAREA REZIDUURILOR MENAJERE

Colectarea şi precolectarea reziduurilor menajere reprezintă . . .

Colectarea întârziată şi neigienică poate provoca . . .

Colectarea reziduurilor menajere se realizează de către . . .

1. Precolectarea primară şi secundară a reziduurilor menajere

Precolectarea reziduurilor menajere este premergătoare operaţiei propriu-zise de

colectare a reziduurilor şi se realizează de . . .

Precolectarea reziduurilor cuprinde :

a) precolectarea primară –

b) precolectarea secundară – strângerea reziduurilor de la precolectarea primară şi

Colectarea propriu-zisă reprezintă ridicarea reziduurilor de la punctele de precolectare

Camera de precolectare (ghena) este încăpere amplasată la parterul blocurilor, câte una

pe tronson, aflată în legătura directă cu tuburile pentru transportul reziduurilor care conţine

recipiente (pubele, containere mici) ce se încarcă în mod obişnuit prin tub.

Tubul pentru transport reziduuri menajere din interiorul clădirilor este o instalaţie

- la partea de jos tubul comunică direct cu camera de precolectare;

- la partea superioară se termină printr-o coloană de ventilaţie.

Tubul se amplasează în afara apartamentelor, . . .

Are secţiune circulară 35 cm – pentru suprafeţe locuibile de până la 1000 m2

45 cm – pentru suprafeţe locuibile de peste 1000 m2.

Tubul este format din mai multe tronsoane asamblate cap la cap, fără coturi, sau cu un

singur cot cu unghi de înclinare . . . . . . . . . . . . . . . . şi la o distanţă . . . . . . . . . . . . . . . . . de

gura superioară sau minim 1,0 m de gura inferioară, cu o rază de racordare de 5 m.

Pubelele sunt . . .

Se construiesc din tablă galvanizată, tablă neagră vopsită, material plastic, având

formă tronconică sau de trunchi de piramidă, cu baza mare sus, cu capac articulat.

Pubelele existente în exploatare: 15 l – apartamente şi 240 l – locuinţe (blocuri).

Precolectarea diferenţiată a reziduurilor menajere a reziduurilor menajere necesită mai

multe recipiente de apartament sau de bloc pentru: . . .

dar întâmpină greutăţi din lipsă de spaţii în

locuinţe, număr mic de recipiente, precum şi datorită populaţiei care nu este educată

corespunzător şi nici cointeresată.

Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: . . .

După caracteristicile principale, componentele reziduurilor sunt :

- materiale . . .

- materiale . . .

- materiale inerte (metale, sticlă, ceramică, etc.);

- materiale fine (cenuşă, zgură, pământ, moloz, praf industrial, etc.).

Numărul pubelelor care preiau reziduurile din camera de precolectare (ghenă) :

unde: N –

z –

qsp 2 l/om.zi – cantitatea specifică de reziduuri pe cap de locatar;

c 0,8 – coeficientul de umplere a pubelei sau containerului;

V1 – volumul unei pubele în l.

Suprafaţa camerei de precolectare se calculează în funcţie de pubele de 0,11 m3; 2 m2

– pentru 2 pubele; 3,5 m2 pentru 3 şi 4 pubele; 5 m2 pentru 5 şi 6 pubele; 6,3 m2 pentru 7

şi 8 pubele (> 0,8 m2 de pubelă).

Minicontainere (pubele) pentru precolectarea reziduurilor menajere a.recipient tronconic din tablă de 60 şi 110 l; b.recipient piramidal din plastic de 240 l;

c. recipient (minicontainer) de 1100 l cu capac rabatabil la golire şi revenire cu resort

1. . .

Precolectarea reziduurilor menajere în containere de dimensiuni mai mari (3 şi 4 m3),

prezintă avantajul . . .

Cea mai eficientă şi igienică metodă de precolectare a reziduurilor este . . .

Container de 3 m3 pentru colectarea reziduurilor menajere (a)

şi cărucior pentru ridicat şi transportat pubele pe distanţe scurte (b)

a) 1.benă (recipient); 2.bolţ ridicare (buton); 3.bolţ basculare; 4.capac descărcare; 5.capace

descărcare recipiente mici; b) 1.cadru; 2.braţe telescopice; 3.roţi de transport cu bandaj de

cauciuc 200 mm; 4.roti 100 mm pentru trecerea la praguri şi borduri; 5.urechi de prindere

Containerele de 7–8 m3 se justifică la precolectare numai dacă sunt încărcate direct din

tubul de precolectare, iar reziduurile sunt compactate în raport de circa 3:1.

Container de schimb cu încărcare din tubul de precolectare şi compactare 1.container (cheson); 2.tub de precolectare; 3.buncăr de alimentare; 4.piston de compactare

acţionat hidraulic; 5.sistem de fixare a chesonului; 6.mecanism de ridicare–coborâre;

7.autoşasiu de transport.

Se pot utiliza pentru precolectare şi chesoane (containere) autotransportabile fără

compactare prevăzute la partea din spate cu uşi rabatabile în vederea basculării pe spate.

Cheson de colectare autotransportabil de mare capacitate 1.autoşasiu; 2.braţ de macara telescopic la 90o; 3.cilindru hidraulic; 4.cârlig de prindere cu

asigurare; 5.cheson; 6.role de rulare; 7.role de ghidare; 8.cale de rulare (şină); 9.picioare de sprijin

2. Colectarea pneumatică a reziduurilor menajere

Evacuarea şi colectarea pneumatică a reziduurilor menajere

1.tuburi de precolectare; 2.guri de descărcare; 3.priză de aer; 4.galerie termică (subsol); 5.conducte

colectoare; 6.ciclon de liniştire şi separare a reziduurilor; 7.container-cheson de mare capacitate;

8.sistem de compactare; 9.filtru cu mâneci; 10.camera de liniştire; 11.container secundar pentru

particule mai mici; 12.amortizor de zgomot; 13.staţie de pompare; 14.coş de evacuare a aerului

Reziduurile sunt aspirate din tubul de

precolectare printr-un grup de reţele

subterane, în care se realizează

vacuum, până la o staţie centrală unde

sunt containerizate şi transportate apoi

la rampa de neutralizare.

Viteza în conducte ajunge la 30 m/s.

Distanţa de transport: 2 – 3 km.

Aspiraţia se face periodic.