CURS 01

21
CURS 1 CURS 1 Prof. Dr. Ion Prof. Dr. Ion P P ătraşcu ătraşcu Facultatea de Stomatologie Facultatea de Stomatologie U.M.F. U.M.F. “Carol “Carol Davila”, Davila”, Bucureşti Bucureşti Catedra de Propedeutică Catedra de Propedeutică şi şi Materiale Dentare Materiale Dentare

description

materiale dentare

Transcript of CURS 01

  • CURS 1Prof. Dr. Ion PtracuFacultatea de Stomatologie U.M.F. Carol Davila,BucuretiCatedra de Propedeutic i Materiale Dentare

  • MATERIALE/BIOMATERIALE Biomaterial = totalitatea materialelor ce vin n relaie direct cu esuturile parodontale- formeaz cu acestea legturi stabile, restaurnd funcionalitatea .Ex: masele ceramice, implanturile, lineri -> trat.plgii dent.Materiale dentare = totalitatea materialelor utilizate n etapele de laborator pentru obinerea protezelor dentare.Ex: gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pt. Lustruit.

  • CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREDup relaia de contact - .parodontale:Materiale provizorii- contact cu esut. parod. pe o perioad de timp mai mic sau mai mare;Temporare;24-48h (CAVITEC, CAVIDUR),Pe termen> lung;7-10zile (Walchoff),Fixare provizorie; ZOE,TEMPBOND Materiale definitive- contact perm. cu . parod. (cimenturile);FOZ,PCZ,CIS,CDMateriale speciale- utilizare instantanee, pasager (mat. de amprent);

  • CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREDup originea materialului:Mineral- amalgamele, gipsul dentar,CSOrganic- rinile polimerice (acrilice, diacrilice),Organo- anorganic ZOE- armateRDC

  • CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREDestinaia materialului:Materiale pentru restaurri coronare,Materiale pentru amprente,Materiale pentru confecionat baza protezelor,Materiale pentru finisarea protezelorMateriale pentru fixarea protezelor

  • CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREDomeniul de aplicare:n cabinet:Mat. pt. protetic, odontologie, parodontologie, chirurgie OMF

  • CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTAREDomeniul de aplicare:n laborator:Mat. pt. modele, machete, tipare, baza protezei, prelucrare i lustruire.

  • Domeniul de utilizare:Sunt introduse n cavitatea bucaln cavitatea bucal orice mat. declaneaz o reacie de respingereBiologic- nu exist un mat. dentar inert i perfect stabil d.p.d.v. fizico-chimic.Sunt supuse unui proces continuu de degradare datorit:Presiunilor mecanice,Atacurilor fizico-chimice.

  • Domeniul de utilizare:La nivelul zonei de interfaa acioneaz produii toxici microbieni -> fen. de separaie marginal,Solicitrile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari= presiunile ocluzale) i microbiene conduc la fenomenul de mbtrnire => tulburri fizionomice i fenomene toxiceCONCLUZIE: n mediul oral un material trebuie s fie neiritant, nealergic, necancerigen.

  • EVALUAREA MATERIALELOR DENTARETESTE BIOLOGICE:De laborator: teste specifice, n vitro (pe culturi) i n vivo (pe animale de laborator),De laborator: pe animale mari (antropoide), simulnd condiii clinice,Clinic: pe voluntari.!!!EVALUAREA unui material se face riguros, sistematic, nu se sare de la o etapa la alta dac testul anterior este pozitiv.

  • TESTELE DE TOXICITATE I ELIMINAREI. ETAPA DE LABORATOR:Test de evaluare a toxicitii acute sistemice (TAS),Test de evaluare a potenialului citotoxic,Test de evaluare a potenialului iritaional,Test de evaluare a potenialului alergic,Test de evaluare a potenialului carcinogenetic.

  • I. ETAPA DE LABORATOR:a) Test de evaluare a toxicitii acute sistemice (TAS),Administrarea (per os, 2 sptmni) unei suspensii obinute din material, unui grup de animale de laborator.Dup acest interval pot fi observate efecte toxice, eventual letale.Supravieuire >50% => test negativDc. efectul suspensiei este intens letal-< modificarea compoziiei.

  • I. ETAPA DE LABORATOR:b) Test de evaluare a potenialului citotoxic i iritaional.In vitro: culturi fibroblati, limfocite umane pe geloz n cutii Petri -> incubator 48-72 h la t const.Dup dezvoltarea culturilor se aplic un strat de agar acoperit cu proba de testat -> incubare i evaluare la 24, 48, 72 h. Apariia unui halou n cultur-> efect citotoxic i iritaional. Dc. structura omogen-> nu are efecte toxice i iritaionale.In vivo: injectare intradermic, s.c. sau i.m. pe animale de laborator. Dup 6 spt. se sacrific o parte din animale-> ex. microscopic i macroscopic a zonei puncionate i cea de vecintate.

  • I. ETAPA DE LABORATOR:c) Test de evaluare a potenialului alergic:Se realizeaz n laborator.Suspensia se aplic subcutan sau pe tegument.Se observ eritemul i edemul. Dac apar-> recomandri pt. fabricant.

  • I. ETAPA DE LABORATOR:d) Test de evaluare a potenialului carcinogenetic:In vivo: eantioane introduse subcutan timp de 6 luni, 1 an, 2 ani. Animalele sunt sacrificate, se prepar frotiuri i se analizeaz.In vitro: test AMES- suspensie aplicat pe o cultur de celule la care se mai adaug salmonele,un fragment de ficat i histidin inactiv. Incubare 24-48 h, adugare strat de agar i proba de evaluat. Dup 72 h se poate evaluat efectul carcinogenetic (stimularea dezvoltrii salmonelelor i celulelor).

  • II. ETAPA DE LABORATOR(~CLINIC)Aplicarea material. pe animale mari de laborator (maimue), se practic caviti n care se aplic materialul dentar de testat (ciment, lineri, etc). Se extrag dinii-> frotiuri-> constatarea efect pulpotoxic sau reparatorScara standard a biocompatibilitii:Superioar: cele mai biocompatibile (ZOE+ preparate),Inferioar: cimenturile silicat

  • III. ETAPA CLINICTestare pe cazuri clinice reale (voluntari),Se evalueaz:Tolerana,Testele de vitalitate,Fenomenele subiective (gust, miros, culoare)Se fac observaii pt. fiecare mat. -> fabricant

  • III. ETAPA CLINICCARACTERISTICILE STANDARD ALE UNUI MATERIAL/BIOMATERIAL ;S fie neagresiv pt. organul pulpar,S nu conin substane difuzabile n circulaia general,S nu conin substane ce pot declana reacii alergice,S nu conin substane cu efect carcinogenetic.