CURRICULUM NAȚIONAL - gov.md · Disciplina Limba și literatura română în instituţiile de...
132
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAȚIONAL Învățământul primar LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE • Curriculumul disciplinar • Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar Chișinău, 2018
Transcript of CURRICULUM NAȚIONAL - gov.md · Disciplina Limba și literatura română în instituţiile de...
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
Învățământul primar
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
• Curriculumul disciplinar• Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
Chișinău, 2018
2
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC
• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:• Ludmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău• Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., IPP
GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Tamara CAZACU (coordonator), dr., IȘE• Rodica FETEASCO, grad did. Superior, IP LT „Vasile Lupu”, mun. Chișinău • Veronica ROȘCOVANU, grad did. Superior, IP LT „Dimitrie Cantemir”, mun. Chișinău
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Tamara CAZACU (coordonator), dr., IȘE• Rodica FETEASCO, grad did. Superior, IP LT „Vasile Lupu”, mun. Chișinău • Veronica ROȘCOVANU, grad did. Superior, IP LT „Dimitrie Cantemir”, mun. Chișinău• Maria ȚVETAEV, grad did. Superior, IP LT „Dimitrie Cantemir”, mun. Chișinău
RECENZENȚI:• Viorica GORAȘ-POSTICĂ, dr. hab., prof. univ., USM• Olga BRĂILĂ, grad didactic Superior, IP LT „Dimitrie Cantemir”, mun. Chișinău
Limba şi literatura română : pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale : Învăţământul primar : Curriculum naţional / Tamara Cazacu, Rodica Feteasco, Veronica Roşcovanu [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; experţi-coord. naţ.: Ludmila Ursu [et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 132 p.
Bibliogr.: p. 129-131 (55 tit.). – 1000 ex.ISBN 978-9975-3258-1-3.
ISBN 978-9975-3258-1-3. © Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected] www.lyceum.md; fb.editura lyceum
Redactor: Tatiana NICULCEA
373.3.091:[811.135.1+821.135.1.09]L 62
3
Cuprins
1. Curriculumul disciplinar la limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale 5
Preliminarii 6
1.1. Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar 101.1.1. Curriculumul pentru învăţământul primar: abordare sistemică 101.1.2. Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar 111.1.3. Curriculumul pentru învăţământul primar ca sistem de procese 15
1.2. Curriculum la limba și literatura română 161.2.1. Repere conceptuale ale disciplinei 161.2.2. Competenţele specifice ale disciplinei 211.2.3. Administrarea disciplinei 211.2.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut 211.2.5. Volumul recomandat al produselor pe clase 221.2.6. Clasa I 23
• Unități de învățare 23• Detalieri ale conținuturilor de învățare 26
1.2.7. Clasa a II-a 28• Unități de învățare 28• Detalieri ale conținuturilor de învățare 34
1.2.8. Clasa a III-a 36• Unități de învățare 36• Detalieri ale conținuturilor de învățare 42
1.2.9. Clasa a IV-a 44• Unități de învățare 44• Detalieri ale conținuturilor de învățare 50
1.2.10. Contexte tematice de reper 52
1.3. Repere privind strategiile didactice 55
1.4. Repere privind evaluarea 551.4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 551.4.2. Strategii de evaluare 571.4.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării 58
1.5. Activități transdisciplinare 59
1.6. Cadrul european comun de referință pentru limbi. Aplicare 601.6.1. Descrierea nivelurilor de referinţă A1.1 – A2.2 601.6.2. Aspecte calitative de utilizare a limbii ţintă 63
4
2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar la limba și literatura română pentru instituțiile de învățământ cu predare
în limbile minorităților naționale 64
Cuvânt înainte 65
2.1. Tabloul proceselor psihice ale copiilor de vârstă școlară mică 66
2.2. Reguli de aur de predare-învățare 67
2.3. Proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ în clasele primare 692.3.1. Orientări generale 692.3.2. Proiectarea didactică de lungă durată 712.3.3. Proiectarea didactică de scurtă durată 74
2.4. Repere metodologice pentru formarea competențelor de comunicare în limba română 80
2.4.1. Competenţa specifică 1: Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând interes în procesul
de învăţare a limbii române (înţelegerea după auz) 80 2.4.1.1. Procesului de ascultare. Cerințe 80 2.4.1.2. Exerciții de ascultare 81
2.4.2. Competenţa specifică 2: Producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată și monologată, manifestând atitudine pozitivă și atenţie pentru calitatea exprimării și îmbunătăţirea
continuă a acesteia (vorbirea) 82 2.4.2.1. Principii de selecție a lexicului 83 2.4.2.2. Algoritmul de lucru cu vocabularul 84 2.4.2.3. Cerințe față de formularea întrebărilor 86 2.4.2.4. Dialogul. Exemple 87 2.4.2.5. Activități de învățare 90
2.4.3. Competenţa specifică 3: Receptarea mesajelor/textelor scrise, manifestând dorinţa de a utiliza informaţiile noi în situaţii
variate de comunicare (lectura) 94 2.4.3.1. Etapa abecedară. Pașii citit-scrisului 94 2.4.3.2. Lectura. Textul. Explorarea și înțelegerea 99
2.4.4. Competenţa specifică 4: Producerea mesajelor/textelor scrise, demonstrând perseverenţă în aplicarea normelor limbii române
literare și realizarea unei comunicări eficiente (scrierea) 1012.4.5. Activităţi de joc 107
2.5. Elemente de construcție a comunicării 1092.5.1. Lexicul fundamental 1092.5.2. Modele de vorbire 114
2.6 . Modele de proiecte didactice 116
2.7. Proiectarea activităților transdisciplinare 127
Bibliositografie 129
5
1. Curriculumul disciplinar
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂPENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PREDARE
ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Clasele I-IV
6
Preliminarii
Disciplina Limba și literatura română în instituţiile de învăţământ general cu in-struire în limbile minorităţilor naţionale este o disciplină de bază. Scopul principal este de a asigura formarea unui nivel de comunicare suficient pentru dezvoltarea personală a elevilor, pentru integrarea în viaţa socială, culturală, economică și poli-tică, pentru a le oferi posibilitatea să-și continue studiile în limba română, precum și pentru încurajarea comunicării și cunoașterii interculturale.
Curriculumul la limba și literatura română este parte componentă a Curriculu-mului pentru învăţământul primar care, la rândul său, face parte din Curriculumul Naţional și reprezintă un document reglator și un act normativ prevăzut pentru a fi implementat în procesul educaţional în clasele primare.
Scopul Curriculumului pentru învăţământul primar constă în concretizarea și va-lorificarea politicilor educaţionale la nivelul învăţământului primar.
Prezentul curriculum este a patra generaţie de acest tip de documente și a doua generaţie de curricula centrate pe competenţe. Necesitatea schimbărilor a fost de-terminată de realităţi diverse, precum:
• funcţionarea curriculumului anterior [6] mai mult de un ciclu curricular (8 ani: 2010-2018);
• promovarea unor noi politici educaţionale și curriculare cu referire la dez-voltarea sistemului de învăţământ (elaborarea și implementarea standarde-lor educaţionale, reconceptualizarea evaluării rezultatelor școlare în cadrul învăţământului primar, conceptualizarea unui sistem al managementului cur-riculumului etc.);
• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului.Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și
holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [22, 23].Demersul dezvoltativ a fost bazat pe paradigma curriculară construită în Ca-
drul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017 [2]. Totodată, au fost urmărite și tendinţele dezvoltării curriculare pe plan internaţional și pe cel naţional [23, p.5-6].
Curriculumul pentru învăţământul primar dezvoltat generează un sistem de com-ponente ierarhic organizate care realizează două funcţii principale:
• funcţia reglatoare, vizată prin componenta teleologică;• funcţia strategică, vizată prin componentele conţinutală și procesuală.Funcţiile date determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: con-
ceptori de curriculum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinţi, alte persoane interesate.
Cadrele didactice vor utiliza curriculumul disciplinar în proiectarea și realizarea procesului educaţional la clasă. Curriculumul stimulează creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În premisa realizării competenţelor proiectate și a parcurgerii integrale a conţinuturilor obligatorii, profesorul, în funcţie de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul:
7
• să decidă timpul efectiv pentru parcurgerea conţinuturilor;• să utilizeze personalizat și să completeze activităţile de învăţare și produsele
școlare recomandate;• să proiecteze și să realizeze strategii de predare-învăţare și evaluare originale,
optând pentru tehnici și metode variate.Pentru elevii cu CES, cadrele didactice pot elabora planuri educaţionale individu-
alizate în baza curricula disciplinelor [21].Autorii manualelor și ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele și
recomandările curriculumului în elaborarea conţinuturilor și activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia curriculumului, fiind acce-sibile, funcţionale, operaţionale, și îndeplinind primordial funcţia formativă, dar și informativă.
Autorii de manuale au dreptul:• să selecteze, să structureze elementele de conţinut în funcţie de necesităţile
de comunicare respectând principiile știinţifice și didactice;• să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.Managerii în educaţie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii
procesului educaţional. Drept condiţii pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat,
evidenţiem:• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învăţământul primar;• crearea unui climat psihologic și relaţional favorabil;• crearea mediului de învăţare adecvat;• crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi;• acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor
în cadrul curricular;• parteneriatul eficient cu părinţii în cheia Strategiei intersectoriale de dezvolta-
re a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022 [19];• parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii.Elevii pot să se activizeze în procesul propriei formări, familiarizându-se cu
finalităţile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.Părinţii se pot orienta în baza curriculumului pentru a urmări și a-și ajuta copiii în
procesul învăţării.
Noutatea curriculumului la limba și literatura românăCurriculumul disciplinar la limba și literatura română a suportat modificări calita-
tive, precum:• prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică;• precizarea nivelurilor taxonomice ale competenţelor școlare;• reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absol-
ventului nivelului primar de învăţământ ca un nou concept cu valenţe se-mantice de finalitate a sistemului de învăţământ, proiectat în premisa unităţii abordării psiho- și sociocentriste;
8
• corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, euro-penizare, tehnologizare etc.;
• racordarea documentului la Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în lim-bile minorităţilor naţionale (2016-2020);
• corelarea cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL); prin-cipalul element de modernizare a curriculumului actual o constituie corelarea rezultatelor învățării cu nivelurile de competență stipulate de CECRL, în care sunt enumerate competenţele pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a realiza o comunicare eficientă, sunt definite nivelurile de competenţă, care permit de a măsura progresul celui ce învaţă la fiecare etapă a procesului de învăţare și în orice moment al vieţii. În conformitate cu recomandările CECRL, rezultatele învăţării elevilor sunt structurate pe 3 niveluri generale care, la rândul lor, se împart în 6 niveluri de referinţă (A1, A2, B1, B2, C1, C2);
• recomandarea unor activităţi de învăţare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” [20];
• redefinirea unităţilor de învăţare pornind de la statutul și binomul com-petenţelor care devin un nou sistem de referinţă al finalităţilor, conţinuturile devenind mijloace de formare a competenţelor;
• redefinirea competenţelor specifice și corelarea acestora cu nivelurile de competenţă prevăzute de CECRL;
• definirea competenţei specifice nr. 5, ce integrează idealul educaţional al șco-lii din Republica Moldova, stipulat în Codul educaţiei (art. 6) și aproprierea valorilor fundamentale, naţionale, colective etc.;
• dezvoltarea graduală a unităţilor de competenţă, care să asigure un proces educaţional de succes; de exemplu:
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
Formularea răspun-surilor și a întrebări-lor simple în dialog, în situaţii familiare de comunicare.
Improvizarea unui di-alog ghidat, aplicând norme elementare de etichetă verbală.
Improvizarea unui dialog prin analogie în baza situaţiilor de comunicare.
Iniţierea, întreţinerea și încheierea dialogu-rilor scurte, cu replici simple, pe teme fami-liare.
• asigurarea gradualităţii unităţilor de conţinut, ce prevăd o creștere de la folo-sirea formulelor simple de salut, prezentare (nume, prenume, vârstă, loc de trai) până la activităţi de descriere și apreciere (relaţii de familie); de exemplu:
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
Nume, prenume, vârstă, loc de trai
Ocupații în familie Membrii familiei. Cum sunt ei?
Relații de familie, profesiile etc.
9
• detalierea conţinuturilor de învăţare, ce prevăd nu doar contexte tematice, ci și acte de vorbire, elemente de construcţie a comunicării; o astfel de abordare este necesară autorilor de manuale și profesorilor în realizarea unui demers didactic gradual, accesibil, formativ;
• eșalonarea elementelor de construcţie a comunicării, în special a conţinuturi-lor gramaticale (lexicul fundamental, modele de vorbire etc.);
• evidenţa și sincronizarea conţinuturilor gramaticale studiate la limba maternă sau limba de instruire (marcarea cu asterisc îi orientează pe profesori spre o utilizare judicioasă, adecvată a terminologiei specifice);
• promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învăţării experienţiale, a ele-mentelor de învăţare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară mică: ludice, conversa-tive, exersative etc.;
• promovarea abordărilor curriculare interdisciplinare; de exemplu: - știinţe: Harta Republicii Moldova, Fenomene ale naturii etc.;- educaţia moral-spirituală: Patria mea, Colegii, Familia etc.;- limbi străine: unitățile de conținut sunt similare;- istoria: Oameni cunoscuți, Simboluri de stat;
• asigurarea continuităţii în implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul primar prin listarea produselor școlare evaluabile la fie-care unitate de învăţare;
• specificarea volumului recomandat al produselor pe clase, ceea ce asigură o abordare unică și obiectivă a evaluării competenţelor formate;
• sintetizarea finalităţilor educaţionale pentru fiecare clasă, care reprezintă un instrument de evaluare nu doar pentru profesori și elevi, ci și pentru părinţi, manageri, factori de decizie.
10
1.1. Cadrul conceptual al curriculumului pentru învățământul primar
1.1.1. Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică
Curriculumul pentru învățământul pri-mar include toate experiențele planifi-cate riguros pentru a fi formate elevi-lor în școală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale [2, p.7].
Curriculumul pentru învăţământul primar, ca și con-cept, „conferă” rolul prioritar finalităţilor care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conţinuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
Totodată, Curriculumul pentru învăţă-mântul pri-mar se axează pe abordările psihocentrică și sociocen-trică. În cadrul abordării psihocentrice, curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularităţile și ne-voile sale, ritmul propriu de învăţare și dezvoltare. În
cadrul abordării sociocentrice, accentul cade pe asimilarea sistemului de valori pro-movate de societate.
Curriculumul pentru învăţământul primar reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educaţional. Aceste produse au statute și funcţii diferite determinate de poziţia lor în paradigma curri-culară. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învăţământul primar, curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri metodo-logice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.
Componentă-cheie a curriculumului pentru învăţământul primar o constituie sis-temul de finalităţi exprimate în termeni de competenţe.
„Educaţia are ca finali-tate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui sistem de competenţe care in-clude cunoștinţe, abili-tăţi, atitudini și valori ce permit participarea ac-tivă a individului la viaţa socială și economică.”
Codul educaţiei al Republicii Moldova,
Art. 11 (1)
„Misiunea învăţământu-lui primar: Învăţământul primar contribuie la for-marea copilului ca perso-nalitate liberă și creativă și asigură dezvoltarea competenţelor necesare continuării studiilor în în-văţământul gimnazial.”
Codul educaţiei al Republicii Moldova,
Art. 26
„Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobân-dite, formate și dezvolta-te prin învăţare, a căror mobilizare permite iden-tificarea și rezolvarea di-feritor probleme în diver-se contexte și situaţii.”
Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional
11
1.1.2. Sistemul de competențe pentru învățământul primar
Sistemul de competenţe pentru învăţământul primar se structurează astfel:A. Competenţe-cheie/transversale/transdisciplinareB. Competenţe specifice disciplinelor școlareC. Unităţi de competenţe
A. Competențele-cheie/transversale constituie o categorie curriculară esenţială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare:
• consemnează așteptările societăţii, vizând atât parcursul școlar al elevilor, în ansamblul său, cât și performanţele cele mai generale care ar trebui atinse de elevi la finele școlarizării;
• constituie expresia opţiunilor politicilor educaţionale, precum și a tipului de personalitate care se propune a fi format;
• reflectă tendinţele dezvoltării acestora pe plan internaţional stipulate în urmă-toarele documente: Recomandările Consiliului Europei privind competenţele-cheie; Raportul Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul al XXI-lea, Recomandările UNESCO etc.
Transversalitatea este o caracteristică importantă a competenţelor-cheie. Competenţele-cheie/transversale traversează diferitele sfere ale vieţii sociale, pre-cum și, în mod firesc, frontierele disciplinare [29, p.153]. Astfel, competenţele trans-versale pot fi, în același timp, și transdisciplinare – vizate pe o scară mai largă de disciplinele de studiu.
Competenţele transdisciplinare: concretizează competenţele transversale în ca-drul unor domenii de cunoaștere/arii curriculare; integrează diferite acţiuni comu-ne/asociate diferitor discipline, de regulă, dintr-o arie curriculară; se „conturează” în „jurul” unor subiecte comune pentru diferite discipline școlare.
Competenţele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvoltă progresiv și gradual în funcţie de misiunea și oportunităţile învăţământului primar, conform celor două etape specifice: etapa achiziţiilor fundamentale – clasele I, a II-a; etapa dezvoltării – clasele a III-a, a IV-a. Competenţele-cheie se prezintă, în continu-are, prin filiera învăţării limbii române ca limbă nematernă.
Fig.1.1. Structura dinamică a competenţei (Model PISA)
Cunoștințe
Abilități
Atitutdiniși valori
Competențe Acțiuni
12
Competențele de comunicare (în limba română, în limba maternă, în limbi străine). În mod evident, formarea acestor competenţe de comunicare este vitală pentru dezvoltarea personală a elevilor, integrarea lor în viaţa socială, culturală, eco-nomică și politică. Nu în ultimul rând, competenţele de comunicare în limba de stat trebuie să ofere elevului posibilitatea de a-și continua studiile în limba română. În esenţă, strategiile și tehnicile de predare folosite în cadrul acestor discipline se pot completa perfect, asigurând formarea unui vorbitor cult, conștient, capabil să înţeleagă și să producă mesaje orale și scrise în diferite contexte de comunicare, să selecteze, să prelucreze și să prezinte informaţii din diverse surse, relevante pentru scopul comunicării.
Competențe în matematică, științe și tehnologie. Elevii învaţă operaţiile mate-matice de bază și noţiunile esenţiale din știinţe și tehnologie în limba maternă. Dar pas cu pas, însușirea acestora și în limba română le va permite, pe măsura dezvoltării competenţelor de comunicare și a vocabularului specific, să înţeleagă texte rele-vante din diferitele domenii ale vieţii, inclusiv scheme, grafice sau alte tipuri de informaţii vizuale, să conștientizeze aspectele etice, de durabilitate și de impact asu-pra vieţii umane din perspectiva dezvoltării știinţei și tehnologiei.
Competențe digitale. La orele de Limba și literatura română trebuie valorifi-cate toate oportunităţile de a dezvolta elevilor abilităţi de a căuta, a colecta și a procesa informaţia și a o folosi într-o manieră critică, apreciind relevanţa acesteia, diferenţiind între real și virtual și recunoscând legăturile dintre acestea. Elevii vor fi ajutaţi să folosească instrumente digitale pentru a produce, prezenta și înţelege informaţii complexe, să aplice tehnologiile informaţionale pentru dezvoltarea gândi-rii critice, a creativităţii și a inovaţiei.
Competența de a învăța să înveți va fi formată în mod consecvent prin imple-mentarea a diverse strategii de învăţare: conștientizarea nevoilor de comunicare și a intereselor proprii, căutarea de informaţii din diverse surse de referinţă în lim-ba română (dicţionare, enciclopedii, resurse internet). Este importantă dezvoltarea capacităţilor de autoreflecţie și analiză a elevilor, pentru a-i ajuta să-și stabilească obiective concrete de învăţare.
Competențele sociale și civice sunt imperios necesare pentru a crește cetăţeni activi și responsabili. La Limba și literatura română, elevii vor cunoaște și utiliza modele de vorbire și registre sociale adecvate pentru a face faţă diferitelor situaţii de comunicare cotidiană, pentru a cunoaște mai bine contextul social, regulile de comportament, normele și practicile sociale, valorile interlocutorilor, drepturile și obligaţiunile personale în calitate de cetăţean. Lucrul în grup, activităţile de tip pro-iect realizate în comunitate, în afara sălilor de clasă și participarea activă la activităţile axate pe promovarea tradiţiilor și valorilor culturale ale cetăţenilor Republicii Mol-dova poate contribui la consolidarea acestei competenţe-cheie.
Competențele antreprenoriale și spiritul de inițiativă al elevilor vor fi susţinute prin încrederea și curajul pe care îl oferă capacitatea de comunicare în limba româ-nă, într-un mediu în care aceasta este vorbită în calitate de limbă de stat. Comunica-rea în limba de stat sporește șansele elevilor pentru expunerea opiniilor, propuneri-lor și ideilor personale, pentru înţelegerea acestora de către colegii lor, vorbitori de
13
română, pentru implementarea de comun acord și împreună a ideilor de iniţiative sociale, culturale și economice în beneficiul societăţii. De asemenea, competenţele de comunicare în limba română trebuie să constituie un avantaj în dezvoltarea pro-fesională și a carierei.
Competențele de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale pot fi formate prin familiarizarea cu cultura română, precum și cu valorile culturale ale etniilor conlocuitoare în Republica Moldova. Elevii vor fi sprijiniţi să înţeleagă, să respecte și să accepte diferite sisteme de valori, bazate pe specificul cultural, să înţeleagă importanţa comunicării interculturale, a toleranţei și a diversităţii.
Competenţele transdisciplinare pen-tru învăţământul primar sunt circum-scrise de Profilul de formare al absol-ventului – un alt concept cu valenţe semantice de finalitate a sistemului învăţământ.
Profilul absolventului claselor pri-mare proiectează idealul educaţional pe primul nivel al sistemului de învă-ţământ.
Profilul de formare al absolventului reprezin-tă o componentă reglatoare a Curriculumului Național. Capacitățile, atitudinile și valorile (competențele) vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar și definesc re-zultatele învățării, urmărite prin aplicarea Cur-riculumului Național.
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
Idealul educaţional al școlii din Republica Moldova constă în formarea personali-tăţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștinţe și competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar și independenţă de opinie și acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultu-ral în contextul valorilor naţionale și universale asumate.
Codul educaţiei al Republicii Moldova, Art. 6
Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice ale viitorilor cetăţeni, care sunt specificate la nivelul învăţământului primar în modul următor [2, p.27-32].
14
• Persoanele cu încredere în propriile forțe:
• își cunosc și apreciază punctele forte și domeniile care necesită dezvoltare;
• manifestă respect și grijă pentru cei din jur;
• pot distinge între bine și rău, între corect și greșit;
• știu să pună întrebări pentru a înţelege mai bine o informaţie, pentru a-și forma o opinie;
• își expun liber și cu încredere ideile;• își exprimă/împărtășesc cu alţii satisfacţia
și bucuria pentru succesele obţinute;• iau decizii, solicitând opinii și sfaturi.
• Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:
• manifestă curiozitate pentru a afla luc-ruri noi;
• își exprimă opinia cu privire la modali-tăţile de învăţare la care sunt expuși;
• cunosc domeniile în care au nevoie de sprijin în procesul de învăţare;
• solicită sprijinul necesar;• manifestă atenţie și interes pentru opi-
niile altor persoane;• participă activ la activităţile de învăţare
formală și nonformală oferite;• descriu situaţii de învăţare informală cu
care se întâlnesc în viaţa cotidiană;• manifestă atenţie și concentrare în pro-
cesul de învăţare.
• Persoanele active, proactive, producti-ve, creative și inovatoare:
• cunosc și aplică reguli ale unui mod de viaţă sănătos;
• cunosc și aplică regulile de comunicare corectă și eficientă în diverse contexte;
• participă cu interes la activităţi comune cu semenii lor;
• manifestă dorinţa de a-și ajută colegii;• identifică probleme legate de viaţa coti-
diană și învăţare;• solicită și oferă ajutor la rezolvarea aces-
tora;• manifestă curiozitate pentru activităţi
inovative;• manifestă creativitate în domeniile de in-
teres;• se implică în activităţi de voluntariat.
• Persoanele angajate civic si respon-sabile:
• cunosc drepturile fundamentale ale co-pilului și responsabilităţile asociate fie-cărui drept;
• demonstrează interes și participă la eve-nimente culturale și sociale din școală și din comunitate;
• observă probleme cotidiene cu care se confruntă familiile lor, vecinii, colegii de clasă;
• manifestă interes pentru problemele persoanelor aflate în dificultate;
• manifestă interes și respect pentru valo-rile și opiniile altor persoane;
• cunosc și respectă simbolurile naţionale ale Republicii Moldova;
• cunosc tradiţiile și obiceiurile popula-re principale din Republica Moldova în diversitatea lor culturală și participă la activităţi consacrate acestora.
B. Competențele specifice disciplinelor derivă din competenţele transdisciplina-re și competenţele-cheie/transversale. Competenţele specifice reprezintă sisteme integrate de cunoștinţe, abilităţi, valori și atitudini predominante, pe care și le pro-pune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învăţământului primar, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare [2, p.24]. Competenţele specifice ale disciplinei școlare limba și literatura română se prezintă în curriculumul respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a XII-a.
15
C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competenţelor și facilitea-ză formarea competenţelor specifice, reprezentând etape/pietre de temelie în achiziţionarea/construirea acestora. Unităţile de competenţe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele I-IV pe parcursul unei unităţi de învăţare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv [idem, p.24-25].
1.1.3. Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese
Din punct de vedere procesual, curriculumul pentru învăţământul primar se axează pe următoarele aspecte [2, p.76]:
• promovarea concepţiei constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce învaţă, interacţiunea activă a elevului cu alţi elevi/cadre didactice, dar și conţinutul curricular, construirea de noi cunoștinţe, a propriilor înţelegeri și interpretări etc.;
• realizarea intra-, inter- și transdisciplinarităţii în contexte autentice de învăţare asigurând formarea eficientă a competenţelor;
• valorificarea principiilor individualizării, diferenţierii, personalizării în procesul de învăţare, asigurarea eficientă a procesului de incluziune școlară;
• asigurarea cadrului integrativ al procesului de predare-învăţare-evaluare – re-alizare a conexiunii inverse;
• redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nive-lului de manifestare a competenţelor acestora în contextul evaluării criteriale prin descriptori, conform Codului educaţiei al Republicii Moldova, art.16 (5).
16
1.2. Curriculum la limba și literatura română
1.2.1. Repere conceptuale ale disciplinei
Disciplina Limba și literatura română în instituţiile de învăţământ general cu in-struire în limbile minorităţilor naţionale este una de bază, scopul principal al căreia este de a asigura formarea la elevi a unui nivel de comunicare suficient pentru dez-voltarea lor personală, pentru integrarea în viaţa socială, culturală, economică și po-litică, pentru a le oferi posibilitatea să-și continue studiile în limba română, precum și pentru încurajarea comunicării și cunoașterii interculturale.
De asemenea, disciplina Limba și literatura română este menită să contribuie în mare măsură la conturarea competențelor-cheie (transversale) și a atributelor generice care descriu profilul elevului-absolvent al ciclului primar (așa cum sunt de-scrise acestea la p. 1.1.3. Sistemul de competențe pentru învățământul primar).
Documentele de referință care ghidează cadrul conceptual al disciplinei Limba și literatura română în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale includ:
• Codul educației al Republicii Moldova1, conform căruia formarea și dezvol-tarea competenţei de comunicare eficientă în limba română este garantată de către stat, iar obligativitatea studierii limbii române în toate instituţiile de învăţământ de orice nivel este sprijinită prin asigurarea condiţiilor necesare pentru studierea limbii române în toate instituţiile de învăţământ, inclusiv prin creșterea ponderii disciplinelor studiate în limba română în instituţiile de învăţământ general cu altă limbă de predare.
• Programul național pentru îmbunătățirea calității învățării limbii româ-ne în instituțiile de învățământ general cu instruire în limbile minorităților naționale (2016-2020), care accentuează necesitatea alinierii documentelor curriculare în domeniu la prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL)2:
• CECRL, care reprezintă documentul de bază pentru proiectarea demersurilor de predare-învăţare-evaluare a însușirii limbilor nematerne/străine în ţările Uniunii Europene;
• Standardele de eficiență a învățării la limba și literatura română3;• Materialele privind Metodologia implementării evaluării criteriale prin de-
scriptori (ECD) la nivelul primar4.Structura curriculumului include: Competenţele specifice disciplineiAdministrarea disciplineiRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut
1 Codul educaţiei al RM nr. 152 din 17.07.2014, http://lex.justice.md/md/355156/2 Cadrul European Comun de Referinţa pentru Limbi. Predare, învăţare, evaluare. Comitetul Director Pentru
Educaţie, Diviziunea Politici Lingvistice, Strasbourg, https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf3 Cтандарты эффективности обучения, http://www.ctice.md/ctice2013/wp-content/uploads/2013/12/stan-
darde-2012-rusa.pdf, pag.13-294 http://ise.md/biblioteca-virtuala/
17
Unităţile de învăţare care includ sisteme de unităţi de competenţe:- structurate pe unităţi de conţinut și însoţite prin activităţi de învăţare și
produse școlare recomandate;- sintetizate la finele fiecăreia dintre clase.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul școlarizării, repe-rează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele I-IV.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut înglobează sugestiile pentru contextele tematice, actele de vorbire și elementele de construcţie a comunicării, activităţile de învăţare și pro-dusele școlare care pot servi ca bază pentru proiectarea demersului de predare-învăţare-evaluare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschi-să de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Ca-drul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specifi-cul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învăţământului primar pe formarea de competenţe nu anulează concep-tul de obiectiv, ci invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didac-tice de scurtă durată, corelând acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.
Principalul element de modernizare a curriculumului actual o constituie corela-rea rezultatelor învățării cu nivelurile de competență stipulate de CECRL, în care sunt enumerate competenţele pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a realiza o comunicare eficientă și sunt definite nivelurile de competenţă, care permit de a măsura progresul celui ce învaţă la fiecare etapă a procesului de învăţare și în orice moment al vieţii.
18
În conformitate cu recomandările CECRL, rezultatele învăţării elevilor sunt struc-turate pe 3 niveluri generale care, la rândul lor, se împart în 6 niveluri de referinţă:
Tabelul 1.1. Nivelurile comune de referinţă
A
Utilizator elementar
B
Utilizator independent
C
Utilizator experimentat
A1 A2 B1 B2 C1 C2Introductiv
sau de descoperire
Intermediar sau
de supravieţuire
Nivel-pragsau
independent
Avansat sau
independent
Autonom Măiestrie sau
perfecţiune
Tabelul 1.2. Corelarea nivelurilor comune de referinţă pentru competenţa de comunicare cu nivelurile de învăţământ
Clasele Nivelurile CECRL Descriere Descriere globală (ce poate face
elevul/a)Educaţie timpurie, nivel preșcolar
Pre-A15
Pentru Audiere și Vorbire
Pre-A1 reprezintă o jumătate de drum către nivelul A1, când elevul abia începe să-și dezvolte capacitatea de a produce acte de vorbire și se bazează pe un repertoriu de cuvinte și formule-clișee.
Poate înţelege afirmaţii scurte, foar-te simple, cu condiţia ca acestea să fie pronunţate lent și clar, însoţite de imagini sau gesturi pentru a sprijini înţelegerea și repetate dacă este nece-sar. Poate recunoaște și folosi cuvinte uzuale frecvente în comunicarea de zi cu zi (numere, date, zile ale săptămâ-nii, denumiri de obiecte, fiinţe și nume de persoane cunoscute etc.). Poate înţelege și poate răspunde la întrebări foarte simple care îl privesc direct (de exemplu, despre nume, vârstă și adre-să) sau întrebări de genul „Ce este aceasta?” și poate înţelege răspunsuri-le simple din 1-2 cuvinte.Poate să înţeleagă și să folosească unele expresii uzuale de bază, cum ar fi „Da”, „Nu”, „Scuzaţi-mă”, „Vă rog”, „Mulţumesc”, „Nu, mulţumesc”. Poate produce mesaje scurte, foarte simple.
5 Adaptat în conformitate cu descrierea Pre-A1, Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching, Assessment. Companion volume with new descriptors, Council of Europe, February 2018, https://rm.coe.int/cefr-companion-volume-with-new-descriptors-2018/1680787989
19
Clasa I A1.1Pentru Audiere și Vorbire
A1. Nivelul introductiv sau de descoperire (Le niveau introductif ou découverte; Breakthrough).
Poate să înţeleagă și să utilizeze ex-presiile familiare și cotidiene, precum și enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe ci-neva, poate să-i pună întrebări unei persoane privitor la ea, de exemplu, despre locul de trai, relaţiile, lucruri-le care-i aparţin etc. Poate să răspun-dă la același fel de întrebări. Poate să comunice într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbește lent și clar și este cooperant.
Clasa a II-a A1.2Pentru Audiere, Vorbire, Lectură și Scriere
Clasa a III-a A2.1Pentru Audiere, Vorbire, Lectură și Scriere
A2. Nivelul intermediar sau de supraviețuire (Le niveau intermédiaire ou de survie; Waystage).
Poate să înţeleagă fraze izolate și expresii folosite frecvent care ţin de domeniile priorităţilor sale nemijlo-cite (de exemplu, informaţii perso-nale și familiale simple, cumpărături, anturajul apropiat, munca). Poate să comunice în cadrul unor sarcini simple și obișnuite care nu cer de-cât un schimb de informaţii, simplu și direct, despre subiecte familiare și obișnuite. Poate să descrie cu mijloa-ce simple studiile sale, anturajul său apropiat și să evoce subiecte care co-respund nevoilor sale imediate.
Clasa a IV-a A2.2Pentru Audiere, Vorbire, Lectură și Scriere
Abordarea de bază a procesului de predare-învăţare-evaluare a limbii române ca limbă nematernă se sprijină pe modelul comunicativ-funcțional de dezvoltare a celor patru deprinderi integratoare, care constituie fundamentul competenţei de comunicare: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura și scrierea. Aplicarea mode-lului comunicativ-funcţional presupune o înţelegere clară a faptului că stăpânirea competenţei de comunicare este mai mult decât stăpânirea gramaticii și structurilor unei limbi. Limba are, mai întâi de toate, caracter social. Într-un context social con-cret, elevii trebuie să înveţe să realizeze prin limbaj anumite funcţii comunicative sau acte de vorbire:
• realizarea de convenţii sociale;• obţinerea și schimbul de informaţii;• exprimarea de atitudini si sentimente;• influenţarea sau modificarea acţiunilor; • organizarea discursului; • aplicarea strategiilor de corectare/autocorectare a comunicării, pentru a
înţelege și a se face înţeleși de către interlocutori.
20
Activitățile de învățare folosite în cadrul abordării comunicativ-funcţionale vor in-clude o diversitate de tehnici care să corespundă abordării comunicativ-funcţionale, urmărind dezvoltarea celor patru deprinderi integratoare și, implicit, formarea competenţelor specifice corespunzătoare. Dialogurile, jocurile de rol, simulările, situaţiile de problemă, activităţile de tip proiect, jocurile didactice, dramatizările, materialele și textele/mesajele autentice, imaginile și fotografiile, comunicarea cu vorbitorii nativi, ascultarea de emisiuni radio sau înregistrări, vizionarea de emisiuni și filme sau înregistrări video, lectura de diverse texte (ziare, reviste, instrucţiuni, afișe, panouri publicitare, povestiri, poezii, romane selectate adecvat vârstei și inte-reselor elevilor), utilizarea de soft-uri și CD etc. – orice activităţi care sprijină dezvol-tarea competenţei de comunicare vor fi utilizate pe larg și în mod raţional, în situaţii de comunicare potrivite.
Contextele de utilizare a limbii vor fi selectate, având în vedere diverse domenii de potenţială activitate sau interes al celui ce învaţă:
• domeniul personal – domeniul vieţii private a celui ce învaţă, casa, familia și prietenii;
• domeniul natural – mediul înconjurător și componentele lui;• domeniul public/social, în care elevul trebuie să facă faţă diferitor tranzacţii
sociale în diverse scopuri;• domeniul profesional, aferent meseriilor sau profesiilor;• domeniul educaţional etc.Criteriile se selectare a textelor sunt deosebit de importante pentru o structu-
rare adecvată a materiei, în scopul dezvoltării competenţei de comunicare. Se vor selecta texte variate: literare, nonliterare, instructive, de popularizare a știinţei, ori-ginale și adaptate, urmărindu-se ca acestea să reflecte fenomenele gramaticale pre-conizate pentru etapa dată și să respecte valorile și criteriile indicate:
• valori fundamentale, general-umane, naţionale, de familie, individuale, educaţionale;
• criteriul valoric-estetic: opere reprezentative ale scriitorilor clasici și contem-porani, din creaţia populară orală (basme, legende, snoave, folclorul copiilor) și din cultura universală (mituri, texte creștine etc.);
• criteriul tematic: să se integreze în sfera de interese ale elevului, să ilustreze teme specifice universului copilăriei, cu deschidere către valorile umanităţii, raportate la particularităţile de vârstă ale elevilor, la lexicul fundamental pre-văzut și la accesibilitatea structurilor lingvistice;
• criteriul formativ: să contribuie la dezvoltarea competenţei de comunicare, să stimuleze gustul pentru lectură și pentru învăţare în general.
21
1.2.2. Competențele specifice disciplinei6
1. Receptarea mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând inte-res în procesul de învăţare a limbii române.
2. Producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată și monolo-gată, manifestând atitudine pozitivă și atenţie pentru calitatea exprimării și îmbunătăţirea continuă a acesteia.
3. Receptarea mesajelor/textelor scrise, manifestând dorinţa de a utiliza informaţiile noi în situaţii variate de comunicare.
4. Producerea mesajelor/textelor scrise, demonstrând perseverenţă în aplicarea normelor limbii române literare și realizarea unei comunicări eficiente.
5. Practicarea comunicării orale și scrise în limba română, demonstrând acceptare, respect pentru valorile naţionale și europene, deschidere pentru implicarea acti-vă, responsabilă în viaţa social-culturală a comunităţii.
1.2.3. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe an7
Obligatorie Limbă și comunicare
IIIIIIIV
9999
132132
1.2.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut
UNITĂȚI DE CONȚINUTCLASA
I II III IV
Copilul în familie 30 35 50 30
Copilul și natura 25 20 50 40
Copilul în societate 24 30 20 42
Copilul și Patria 20 14 12 20
dintre care:
Practica raţională a limbii 78 75 103 101
Lectură particulară - 3 4 6
Excursii 3 3 3 3
Evaluări 4 4 4 4
Recapitulări 4 4 8 8
La discreția profesorului 10 10 10 10
În total: 99 99 132 132
6 Competenţele specifice ale disciplinei vizează toată perioada școlară, clasele I-XII.7 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
22
1.2.5. Volumul recomandat al produselor pe clase
CLASA I II III IVVocabular (nr. de cuvinte, expresii la sfârșit de an școlar) 250-300 250-300 350-400 350-400
Monolog/mesaj/descriere (nr. de enunţuri) 3-4 4-5 5-6 5-6
Dialog (nr. de replici) 3-4 3-4 5-6 5-6
Scriere (nr. de enunţuri) - 1-2 3-4 4-5
Lectură particulară (nr. de pagini) - 1 1-2 2-3Tehnica citirii (nr. de cuvinte pe minut, la sfârșit de an școlar) - 20-30 31-60 61-100
23
1.2.
6. C
LASA
I
UN
ITĂȚ
I DE
ÎNVĂ
ȚARE
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
8Ac
tivită
ți de
învă
țare
și p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
teCo
mpe
tenț
a sp
ecifi
că 1
. Rec
epta
rea
mes
ajel
or o
rale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are,
de
mon
strâ
nd in
tere
s în
proc
esul
de
învă
țare
a li
mbi
i rom
âne.
1.1.
Ide
ntific
area
, izo
lat ș
i în
cont
exte
, a
sune
telo
r și a
gru
puril
or d
e su
nete
spec
ifice
lim
bii r
omân
e.1.
2. R
ecun
oașt
erea
sens
ului
uno
r cu
vint
e în
enu
nţur
i scu
rte,
ar
ticul
ate
clar
și le
nt, î
n co
ntex
te
cuno
scut
e.1.
3. D
isting
erea
sens
ului
uno
r en
unţu
ri.
1.4.
Ide
ntific
area
uno
r dat
e, n
ume,
lo
calit
ăţi.
1.5.
Înţ
eleg
erea
unu
i mes
aj/t
ext o
ral
scur
t pe
tem
e fa
mili
are,
arti
cula
t cl
ar și
rar d
e că
tre
un v
orbi
tor
cuno
scut
.1.
6. E
xprim
area
reac
ţiei v
erba
le și
/sa
u no
nver
bale
la u
n m
esaj
aud
iat
(inst
rucţ
iuni
).1.
7. F
orm
ular
ea g
hida
tă a
ră
spun
suril
or și
într
ebăr
ilor
simpl
e în
lim
itele
arie
i tem
atice
cu
nosc
ute.
1.8.
Red
area
ghi
dată
a c
onţin
utul
ui
text
ului
/mes
ajul
ui a
udia
t.
C
onte
xte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Act
e de
vor
bire
:Fo
rmul
e de
salu
t
Pre
zent
ări
Iden
tifică
ri
Per
misi
uni
M
ulţu
miri
Răsp
unsu
ri Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
veAti
tudi
ni și
senti
men
te n
egati
veA
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
tIn
fluen
ţare
a ac
ţiuni
lor
Inst
rucţ
iuni
D
escr
ieri
Sfa
turi
Ajut
or
Invi
taţia
E
num
erar
ea.
E
lem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Spec
ificu
l vor
birii
ora
leSi
tuaţ
ii de
com
unic
are
Voca
bula
rul
Pro
nunţ
ia
Mod
ele
de v
orbi
reDi
alog
ul
Într
ebăr
i
Rep
lici
Text
ul o
ral
C
uvân
tul
S
ilaba
.
Activ
ități:
• in
dica
rea
sune
telo
r, sil
abel
or, c
uvin
telo
r prin
di
ferit
e se
mne
: băt
ăi d
in p
alm
e, ri
dica
rea
unui
de
get,
unui
obi
ect;
• ex
erci
ţii d
e im
itare
, rep
etiţie
, pro
nunţ
ie;
• re
prod
ucer
ea m
odel
elor
de
vorb
ire;
• m
imar
ea u
nei a
cţiu
ni;
• ex
erci
ţii d
e de
term
inar
e a
valo
rii d
e ad
evăr
a
unei
afir
maţ
ii (ti
p ad
evăr
at/f
als,
da/
nu);
• co
rela
rea
mes
ajel
or c
u im
agin
i, ac
ţiuni
;•
înde
plin
irea
unei
inst
rucţ
iuni
; •
răsp
uns n
onve
rbal
sau
verb
al sc
urt l
a în
treb
ări
de v
erifi
care
;•
real
izare
a un
ui d
esen
în b
aza
unui
text
aud
iat;
• jo
curi
lexi
cale
;•
vizio
nare
a/au
dier
ea u
nor e
misi
uni p
entr
u co
-pi
i, de
sene
ani
mat
e, sp
otur
i etc
. Pr
odus
e:•
cuvi
nte,
cân
tece
, poe
zii m
emor
ate;
•
dese
ne, i
mag
ini,
serii
de
imag
ini;
• ră
spun
suri
la în
treb
ări;
• te
xte
repr
odus
e su
ccin
t;•
reac
ţii v
erba
le sa
u no
nver
bale
etc
.
8 A
se v
edea
Det
alie
ri al
e co
nţin
utur
ilor d
e în
văţa
re(în
con
tinua
re)
24
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a de
mes
aje
oral
e în
situ
ații
de co
mun
icar
e di
alog
ată
și m
onol
ogat
ă, m
anife
stân
d ati
tudi
ne p
oziti
vă
și a
tenț
ie p
entr
u ca
litat
ea e
xprim
ării
și îm
bună
tățir
ea co
ntinu
ă a
aces
teia
.2.
1.
Repr
oduc
erea
uno
r sun
ete
și gr
upur
i de
sune
te sp
ecifi
ce li
mbi
i ro
mân
e, iz
olat
și în
cuv
inte
.2.
2.
Util
izare
a vo
cabu
laru
lui î
n di
ferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are.
2.
3.
Repr
oduc
erea
lite
rală
a
mod
elul
ui d
e vo
rbire
.2.
4.
Com
plet
area
mod
elul
ui d
e vo
rbire
cu
info
rmaţ
ii no
i.2.
5.
Aplic
area
mod
elel
or d
e vo
rbire
în
cont
exte
sim
ilare
și n
oi.
2.6.
Pr
oduc
erea
dife
ritor
enu
nţur
i (e
nunţ
iativ
e, in
tero
gativ
e,
excl
amati
ve) s
impl
e în
situ
aţii
de
com
unic
are
uzua
le.
2.7.
Co
nstr
uire
a un
or m
esaj
e sc
urte
în
situ
aţii
de c
omun
icar
e uz
uale
.2.
8.
Desc
riere
a un
or p
erso
ane,
fiin
ţe,
obie
cte
etc.
cu/
fără
repe
re
(într
ebăr
i, pl
an e
tc.).
2.9.
Fo
rmul
area
răsp
unsu
rilor
și a
în
treb
ărilo
r sim
ple
în d
ialo
g,
situa
ţii fa
mili
are
de c
omun
icar
e.2.
10. E
xprim
area
une
i cer
eri s
impl
e pe
ntru
a o
bţin
e un
obi
ect d
in
med
iul c
unos
cut.
2.11
. Ini
ţiere
a, m
enţin
erea
și
înch
eier
ea u
nui d
ialo
g sc
urt,
cu
pers
oane
nec
unos
cute
, în
situa
ţii
spec
iale
(nr.
tel.
112)
.2.
12. A
plic
area
nor
mel
or o
rtoe
pice
: ac
cent
ul, p
ronu
nţia
.
C
onte
xte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Act
e de
vor
bire
:Fo
rmul
e de
salu
t
Prez
entă
riId
entifi
cări
Pe
rmisi
uni
Mul
ţum
iri
Răs
puns
uri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
Atitu
dini
și se
ntim
ente
neg
ative
Desc
rieri
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt
Influ
enţa
rea
acţiu
nilo
r
Inst
rucţ
iuni
Sfat
uri
Aju
toru
lIn
vita
ţia
En
umer
area
E
lem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Spec
ificu
l vor
birii
ora
leSi
tuaţ
ii de
com
unic
are
Voca
bula
rul
P
ronu
nţia
Mod
ele
de v
orbi
re
În
treb
ări
Răsp
unsu
ri
Rep
lici
Dia
logu
lTe
xtul
ora
l
Cuv
ântu
l
Sila
ba
Activ
ități:
• m
odifi
care
a m
onol
ogur
ilor,
dial
ogur
ilor s
impl
e în
baz
a im
agin
ilor,
cuvi
ntel
or, s
ituaţ
iilor
; •
exer
sare
a un
or fo
rmul
e de
salu
t, ad
resa
re,
prez
enta
re și
solic
itare
;•
form
ular
ea d
e sa
rcin
i, in
stru
cţiu
ni a
dres
ate
cole
gilo
r; •
repr
oduc
erea
succ
intă
a m
esaj
ului
;•
desc
riere
a un
or im
agin
i, be
nzi d
esen
ate,
ob
iect
e, lo
curi,
per
soan
e;•
form
ular
ea în
treb
ărilo
r și r
ăspu
nsur
ilor s
impl
e;•
jocu
ri le
xica
le;
• jo
curi
de ro
l;•
exer
ciţii
de
imita
re, r
epeti
ţie, p
ronu
nţie
.Pr
odus
e:•
prop
oziţi
i enu
nţia
tive,
inte
roga
tive
simpl
e și
scur
te;
• de
scrie
re a
uno
r fiin
ţe, l
ucru
ri;•
rela
tare
des
pre
un e
veni
men
t;•
dial
og (î
n ba
za re
pere
lor,
situa
ţiilo
r coti
dien
e de
com
unic
are)
;•
conv
orbi
re la
tele
fon
(sim
ulat
ă/au
tenti
că).
• jo
curi-
dram
atiza
re.
25
Com
pete
nța
spec
ifică
5. P
racti
care
a co
mun
icăr
ii or
ale
și sc
rise
în li
mba
rom
ână,
dem
onst
rând
acc
epta
re, r
espe
ct p
entr
u va
loril
e na
ționa
le și
eur
open
e, d
esch
ider
e pe
ntru
impl
icar
ea a
ctivă
, res
pons
abilă
în v
iața
soci
al-c
ultu
rală
a co
mun
ității
.5.
1. I
denti
ficar
ea, î
n co
ntex
te d
e co
mun
icar
e cu
nosc
ute,
a u
nor
elem
ente
de
cultu
ră sp
ecifi
ce
(num
e de
per
soan
e, lo
calit
ăţi,
râur
i etc
.).5.
2. D
escr
iere
a un
or e
lem
ente
de
cultu
ră sp
ecifi
ce (s
ărbă
tori,
tr
adiţi
i etc
.).
C
onte
xte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Act
e de
vor
bire
:Pr
ezen
tări
Iden
tifică
ri
R
ăspu
nsur
iAti
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
veA
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
tDe
scrie
ri
I
nvita
ţia
En
umer
area
E
lem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Spec
ificu
l vor
birii
ora
le
Voca
bula
rul
Situ
aţii
de c
omun
icar
e
Pron
unţia
Mod
ele
de v
orbi
re
Dia
logu
l În
treb
ări
Re
plic
i Te
xtul
ora
l
Cuv
ântu
l
S
ilaba
Activ
ități:
• pr
ezen
tare
a su
ccin
tă a
uno
r inf
orm
aţii;
• de
scrie
rea
succ
intă
a u
nor e
xper
ienţ
e pe
rson
ale;
• re
prod
ucer
ea d
ialo
guril
or, c
ompl
etar
ea sa
u m
odifi
care
a lo
r;•
jocu
ri de
rol.
Prod
use:
• so
licita
rea
sprij
inul
ui d
in p
arte
a pr
ofes
orul
ui,
cole
gilo
r pen
tru
real
izare
a ac
telo
r de
com
unic
are;
• co
nvor
bire
la te
lefo
n (s
imul
ată/
aute
ntică
);•
jocu
ri-dr
amati
zare
.
La sf
ârși
tul c
lase
i I, e
levu
l poa
te:
• în
depl
ini i
nstr
ucţiu
ni si
mpl
e în
act
ivita
tea
cotid
iană
;•
iden
tifica
și p
ronu
nţa
core
ct su
nete
, gru
puri
de su
nete
spec
ifice
lim
bii r
omân
e;•
recu
noaș
te și
util
iza c
uvin
te, e
xpre
sii în
baz
ă de
repe
re, î
n di
ferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are;
• în
ţele
ge c
onţin
utul
uno
r tex
te sc
urte
;•
aplic
a m
odel
ele
de v
orbi
re st
udia
te în
con
text
e sim
ilare
și n
oi;
• fo
rmul
a ră
spun
suri
scur
te și
într
ebăr
i sim
ple
în si
tuaţ
ii fa
mili
are
de c
omun
icar
e;
• al
cătu
i div
erse
tipu
ri de
enu
nţur
i sim
ple
(enu
nţia
tive,
inte
roga
tive,
exc
lam
ative
) în
situa
ţii d
e co
mun
icar
e uz
uale
;•
desc
rie o
biec
te, p
erso
ane,
locu
ri, fe
nom
ene,
eve
nim
ente
etc
. din
uni
vers
ul a
prop
iat;
• co
nstr
ui m
esaj
e sc
urte
cu/
fără
repe
re;
• re
da g
hida
t con
ţinut
ul te
xtul
ui/m
esaj
ului
aud
iat;
• im
prov
iza d
ialo
guri
scur
te în
situ
aţii
de c
omun
icar
e fa
mili
are;
• ex
prim
a ce
reri
simpl
e pe
ntru
a o
bţin
e un
obi
ect d
in m
ediu
l cun
oscu
t,m
anife
stân
d ca
atit
udin
i și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• at
enţie
pen
tru
rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le în
situ
aţii
cuno
scut
e de
com
unic
are;
•
inte
res p
entr
u sc
him
bul d
e m
esaj
e în
lim
ba ro
mân
ă;
•
curio
zitat
e pe
ntru
acti
vită
ţile
școl
are;
•
parti
cipa
re a
ctivă
;•
atitu
dine
poz
itivă
și a
tenţ
ie p
entr
u va
loril
e na
ţiona
le.
26
Det
alie
ri a
le c
onți
nutu
rilo
r de
învă
țare
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
DE
VORB
IRE
ELEM
ENTE
DE
CON
STRU
CȚIE
A C
OM
UN
ICĂR
IICO
PILU
L ÎN
FAM
ILIE
Să
face
m c
unoș
tință
!•
Form
ule
de sa
lut
• N
ume,
pre
num
e, v
ârst
ă, lo
c de
trai
• Ci
ne su
nt e
u?•
Fam
ilia
mea
• M
ama
e bi
blio
teca
răJu
cării
. Acti
vită
ți de
joc
Cam
era
mea
• O
biec
te d
e m
obili
erÎn
buc
ătăr
ie•
Vese
lă•
Alim
ente
Ce p
urtă
m?
• Îm
brăc
ămin
te•
Încă
lţăm
inte
Form
ule
de sa
lut:
salu
tul d
e în
tâln
ire,
răsp
unsu
l la
salu
tul d
e în
tâln
ire, s
alut
ul
la d
espă
rţire
, for
mul
e de
adr
esar
e.Pr
ezen
tări:
aut
opre
zent
area
, pr
ezen
tare
a cu
iva,
pre
zent
area
ob
iect
elor
, fiin
ţelo
r, lo
culu
i de
trai
, m
obili
erul
ui.
Iden
tifică
ri: a
cer
e id
entifi
care
a cu
iva/
a ce
va, a
iden
tifica
.Pe
rmis
iuni
: cer
erea
sim
plă
a pe
rmisi
unii
imed
iate
, aco
rdar
ea p
erm
isiun
ii im
edia
te.
Mul
țum
iri: f
orm
ule
simpl
e pe
ntru
a
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
.Ră
spun
suri:
răsp
unsu
ri afi
rmati
ve și
ne
gativ
e sc
urte
.
Spec
ificu
l vor
birii
ora
le: p
ronu
nţie
, int
onaţ
ie, t
empo
, ritm
. Si
tuaț
ii de
com
unic
are
conf
orm
arie
i tem
atice
. Vo
cabu
laru
l. În
sușir
ea a
250
-300
de
cuvi
nte,
exp
resii
, pro
verb
e.Pr
onun
ția. S
unet
e/gr
upur
i de
sune
te sp
ecifi
ce li
mbi
i rom
âne
[ă, â
, î] d
upă
cons
oane
le c
, g, h
; sun
etul
[o] p
roto
nic;
dift
ongi
i (o
a, e
a, ie
, iu,
io e
tc.)
trift
ongi
i (io
a, e
ai, e
au, i
ai, i
au, i
ei, o
ai);
cons
oane
le d
, t, n
urm
ate
de e
, i.
Mod
ele
de v
orbi
re c
are
refle
ctă
aria
tem
atică
și c
onţin
utur
ile
gram
atica
le p
ropu
se m
ai jo
s. D
ialo
gul î
n sit
uaţii
de
com
unic
are
fam
iliar
e. R
ăspu
nsul
la în
treb
ări,
form
ular
ea în
treb
ărilo
r, ad
resa
rea
cătr
e in
terlo
cuto
r. Pr
opoz
iţii/r
eplic
i car
e co
nţin
un
mes
aj, o
într
ebar
e, u
n ră
spun
s, o
rugă
min
te. T
extu
l ora
l (m
onol
ogul
). De
scrie
rea
oral
ă a
lucr
urilo
r, fii
nţel
or, f
enom
enel
or.
Alcă
tuire
a or
ală
a te
xtel
or. C
uvân
tul.
Cuvi
nte
care
den
umes
c lu
crur
i/fiin
ţe (c
ine?
ce?
); cu
vint
e ca
re e
xprim
ă ac
ţiuni
(ce
face
?);
cuvi
nte
care
exp
rimă
însu
șiri (
cum
est
e/su
nt?)
. Si
laba
. Des
părţ
irea
cuvi
ntel
or în
sila
be, a
lcăt
uire
a cu
vint
elor
cu
anu
mite
sila
be. S
unet
ul. R
ostir
ea c
orec
tă a
sune
telo
r și a
gr
upur
ilor d
e su
nete
spec
ifice
lim
bii r
omân
e (în
com
para
ţie
cu li
mba
mat
ernă
). „S
crie
rea”
(prin
des
en) a
dife
ritor
„lit
ere”
, as
ocie
ri cu
obi
ecte
din
nat
ură
(cu
ce se
amăn
ă?)
Conț
inut
uri g
ram
atica
leN
. B! T
erm
inol
ogia
gra
mati
cală
, pro
pusă
mai
jos,
nu
se u
tilize
ază
de c
ătre
pro
feso
r și e
levi
. Con
ţinut
urile
gra
mati
cale
sunt
incl
use
în m
odel
e de
vor
bire
. Ve
rbul
. Tim
p, p
erso
ană,
num
ăr. M
odul
indi
cativ
: tim
pul p
reze
nt,
timpu
l tre
cut (
perfe
ctul
com
pus)
, tim
pul v
iitor
(viit
orul
I).
Mod
ul c
onju
nctiv
: tim
pul p
reze
nt.
Subs
tanti
vul.
Genu
l. N
umăr
ul. A
rtico
lul h
otăr
ât și
neh
otăr
ât.
Cazu
rile.
COPI
LUL
ȘI N
ATU
RA
Anim
alul
pre
fera
t•
Anim
ale
dom
estic
e•
Anim
ale
sălb
atice
• Cu
m su
nt a
nim
alel
e?În
gră
dină
•
Fruc
te•
Legu
me
• Cu
lori
Desp
re ti
mp
• Zi
lele
săpt
ămân
ii•
Luni
le a
nulu
i•
Anoti
mpu
ri
Desc
rieri:
măr
imea
, înă
lţim
ea, c
uloa
rea,
hr
ana
pref
erat
ă.Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve:
form
ule
elem
enta
re d
e ex
prim
are
a pl
ăcer
ii, fe
riciri
i, bu
curie
i, ad
mira
ţiei,
dorin
ţei,
nece
sităţ
ii, în
cura
jării
sau
liniști
rii c
uiva
.Ati
tudi
ni și
senti
men
te n
egati
ve:
nepl
ăcer
ea, t
riste
ţea,
regr
etul
, fric
a.A
cere
info
rmaț
ii as
upra
unu
i fap
t.
27
COPI
LUL
ÎN S
OCI
ETAT
ELa
școa
lă•
Rech
izite
• M
obili
er•
Să n
umăr
ăm!
• Co
legi
• Pr
efer
inţe
•
Ne
plac
e sp
ortu
l
Prez
entă
ri: p
reze
ntar
ea c
uiva
, pr
ezen
tare
a ob
iect
elor
, mob
ilier
ului
șc
olar
. De
scrie
ri: m
ărim
ea, f
orm
a, c
uloa
rea.
Influ
ența
rea
acțiu
nilo
r: a
acce
pta,
a
refu
za.
Inst
rucț
iuni
: a d
a in
dica
ţii, i
nstr
ucţiu
ni,
a ce
re in
dica
ţii.
Sfat
uri:
a ce
re sf
atur
i, a
da sf
atur
i.Aj
utor
ul: a
cer
e/a
acor
da a
juto
r.Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve:
plăc
erea
, dor
inţa
.
Pron
umel
e. P
ronu
mel
e pe
rson
al. P
ronu
mel
e de
pol
iteţe
. Pr
onum
ele
pose
siv. P
ronu
mel
e de
mon
stra
tiv.
Num
eral
ul. N
umer
alul
car
dina
l. N
umer
alul
ord
inal
.Ad
jecti
vul.
Acor
dul a
djec
tivul
ui c
u su
bsta
ntivu
l. To
pica
ad
jecti
vulu
i.Ad
verb
ul. A
dver
be d
e lo
c, d
e tim
p, d
e m
od.
Prep
oziți
ile.
Conj
uncț
iile
(și,
dar/
iar)
.In
terje
cțiil
e.
Sint
axa.
Pro
pozi
ția. P
ropo
ziţiil
e sim
ple
și de
zvol
tate
.
N.B
! Mod
elel
e de
vor
bire
și m
inim
ul le
xica
l fun
dam
enta
l se
prop
un în
Ghi
dul d
e im
plem
enta
re a
cur
ricul
umul
ui.
Text
e re
com
anda
te:
Folc
lor:
Din
folc
loru
l cop
iilor
, Pro
verb
e, G
hici
tori.
Plu
gușo
rul.
Cu
sem
ănat
ul. C
olin
de. F
răm
ântă
ri de
lim
bă. N
umăr
ător
i.
Ion
Crea
ngă,
Mih
ai E
min
escu
, Geo
rge
Coșb
uc, E
lena
Far
ago,
O
tilia
Caz
imir,
Con
stan
tin D
rago
mir,
Iulia
n Fi
lip, S
pirid
on
Vang
heli,
Grig
ore
Vier
u, V
asile
Rom
anci
uc, D
umitr
u M
atco
vsch
i, Vi
ctor
Dum
brăv
eanu
, Arc
adie
Suc
evea
nu, I
anoș
Țur
canu
, Ana
tol
Cioc
anu,
Pet
ru C
ărar
e, G
heor
ghe
Blăn
aru,
Liv
iu D
elea
nu, N
icol
ae
Esin
encu
ș.a.
COPI
LUL
ȘI P
ATRI
ATr
ăies
c în
Mol
dova
• Ha
rta
Repu
blic
ii M
oldo
va•
Ora
șe•
Râur
i•
Oam
eni b
uni
• Di
n în
ţele
pciu
nea
popu
lară
• Să
rbăt
ori
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: pl
ăcer
ea, b
ucur
ia, a
dmira
ţia, d
orin
ţa.
Invi
tația
: a in
vita
, a a
ccep
ta o
invi
taţie
.En
umer
area
: loc
alită
ţi, in
stitu
ţii.
Desc
riere
a: fo
rmul
e de
des
crie
re a
ca
lităţ
ilor/
trăs
ătur
ilor u
nor p
erso
ane.
Info
rmaț
ie: a
pre
zent
a in
form
aţii
desp
re
ceva
/cin
eva.
28
1.2.
7. C
LASA
a II
-a
UN
ITĂȚ
I DE
ÎNVĂ
ȚARE
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Com
pete
nța
spec
ifică
1. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
ora
le în
div
erse
situ
ații
de co
mun
icar
e,
dem
onst
rând
inte
res î
n pr
oces
ul d
e în
văța
re a
lim
bii r
omân
e.1.
1. R
ecun
oașt
erea
sens
ului
uno
r cu
vint
e în
enu
nţur
i bin
e ar
ticul
ate,
a
enun
ţuril
or în
con
text
e cu
nosc
ute,
ro
stite
într
-un
tem
po le
nt.
1.2.
Rec
unoa
șter
ea se
nsul
ui u
nor
enun
ţuri
în c
onte
xte
pe te
me
cuno
scut
e, b
ine
artic
ulat
e de
un
vorb
itor n
ecun
oscu
t (in
clus
iv T
V,
radi
o), î
ntr-u
n te
mpo
lent
. 1.
3. Î
ndep
linire
a in
stru
cţiil
or în
ci
rcum
stan
ţe c
unos
cute
.1.
4. I
denti
ficar
ea p
erso
naje
lor t
extu
lui.
1.5.
Evi
denţ
iere
a as
pect
elor
gen
eral
e de
con
ţinut
într
-un
mes
aj p
e te
me
fam
iliar
e.1.
6. F
orm
ular
ea în
treb
ărilo
r dup
ă re
pere
.1.
7. F
orm
ular
ea d
upă
mod
el a
ră
spun
suril
or și
într
ebăr
ilor s
impl
e în
tr-u
n di
alog
.1.
8. E
xprim
area
atit
udin
ii fa
ţă d
e ce
le
audi
ate
prin
mijl
oace
ver
bale
și
nonv
erba
le.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Perm
isiun
i
Aju
tor
D
escr
ieri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
A
cere
info
rmaţ
ii
E
num
erăr
iA
influ
enţa
pe
cine
va
In
form
aţii
Elem
ente
de
cons
truc
ție
a co
mun
icăr
ii:Sp
ecifi
cul v
orbi
rii o
rale
Vo
cabu
laru
l Sc
risul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dial
ogul
Text
ul o
ral
Cuv
ântu
l S
ilaba
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)Cu
vânt
ul
Con
ţinut
uri g
ram
atica
le
Ver
bul
Mod
ul c
onju
nctiv
M
odul
impe
rativ
Subs
tanti
vul
Pron
umel
e N
umer
alul
Adje
ctivu
l Ad
verb
ul
Prep
oziţi
ile
Conj
uncţ
iile
Inte
rjecţ
iile
Sint
axa
Prop
oziţi
a
Activ
ități:
•ex
erci
ţii d
e im
itare
, rep
etiţie
, pro
nunţ
ie;
•ex
erci
ţii d
e îm
părţ
ire a
cuv
inte
lor î
n sil
abe;
•ex
erci
ţii d
e as
culta
re a
dife
ritel
or m
esaj
e cu
var
iere
a in
tens
ităţii
rosti
rii;
•în
depl
inire
a un
ei in
stru
cţiu
ni;
•jo
curi
dida
ctice
;•
asoc
iere
a cu
vint
elor
cu
imag
ini,
acţiu
ni;
•re
aliza
rea
unui
des
en p
entr
u a
indi
ca o
sc
enă
sem
nific
ativă
din
mes
ajul
aud
iat;
•po
vesti
rea
unui
frag
men
t aud
iat;
•fo
rmul
area
de
răsp
unsu
ri și
într
ebăr
i în
baza
mes
ajel
or a
udia
te;
•pr
eciza
rea
unor
asp
ecte
din
text
ul
audi
at;
•jo
curi
de m
ișcar
e pe
un
cânt
ec p
entr
u co
pii;
•vi
ziona
rea/
audi
erea
em
isiun
ilor p
entr
u co
pii,
dese
ne a
nim
ate,
spot
uri e
tc.
Prod
use:
•
răsp
uns l
a în
treb
ări;
•de
sene
, col
aje;
•di
alog
dup
ă m
odel
;•
rezu
mar
ea m
esaj
ului
aud
iat.
29
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a de
mes
aje
oral
e în
situ
ații
de co
mun
icar
e di
alog
ată
și m
onol
ogat
ă,
man
ifest
ând
atitu
dine
poz
itivă
și a
tenț
ie p
entr
u ca
litat
ea e
xprim
ării
și îm
bună
tățir
ea co
ntinu
ă a
aces
teia
.2.
1.
Util
izare
a vo
cabu
laru
lui î
n di
ferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are.
2.
2.
Dezv
olta
rea
mod
elul
ui d
e vo
rbire
cu
info
rmaţ
ii de
spre
sine
și d
espr
e al
te p
erso
ane
din
med
iul c
unos
cut.
2.3.
Ap
licar
ea m
odel
elor
de
vorb
ire în
co
ntex
te n
oi.
2.4.
Tr
ansm
itere
a, la
tele
fon,
a
mes
ajel
or in
form
ative
sim
ple
mem
brilo
r fam
iliei
, prie
teni
lor e
tc.
2.5.
Al
cătu
irea
dive
rsel
or ti
puri
de
prop
oziţi
i (afi
rmati
ve, n
egati
ve),
utiliz
ând
lexi
cul c
unos
cut.
2.6.
De
scrie
rea
unor
imag
ini,
pers
oane
, pe
rson
aje,
obi
ecte
, fiin
ţe c
u și
fără
re
pere
.2.
7.
Crea
rea
unor
text
e ne
ofici
ale
(felic
itări,
invi
taţii
) dup
ă re
pere
.2.
8.
Rela
tare
a su
ccin
tă a
întâ
mpl
ărilo
r/fa
ptel
or v
ăzut
e sa
u tr
ăite
.2.
9.
Impr
oviza
rea
unu
i di
alog
ghi
dat,
aplic
ând
norm
e el
emen
tare
de
etich
etă
verb
ală.
2.10
. Apl
icar
ea n
orm
elor
ort
oepi
ce:
acce
ntul
, pro
nunţ
ia li
tere
lor/
grup
urilo
r de
liter
e sp
ecifi
ce li
mbi
i ro
mân
e.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Perm
isiun
i
Aj
utor
De
scrie
riAti
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve
A ce
re in
form
aţii
E
num
erăr
iA
influ
enţa
pe
cine
va
Info
rmaţ
ii
Elem
ente
de
cons
truc
ție
a co
mun
icăr
ii:Sp
ecifi
cul v
orbi
rii o
rale
Vo
cabu
laru
l Sc
risul
M
odel
e de
vor
bire
Dia
logu
lTe
xtul
ora
l C
uvân
tul
Si
laba
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)Cu
vânt
ul
Con
ţinut
uri g
ram
atica
le
Ver
bul
Mod
ul c
onju
nctiv
M
odul
impe
rativ
Subs
tanti
vul
Pron
umel
e N
umer
alul
Adje
ctivu
l Ad
verb
ul
Prep
oziţi
ile
Conj
uncţ
iile
Inte
rjecţ
iile
Sint
axa
Pr
opoz
iţia
Activ
ități:
• ex
erci
ţii d
e re
prod
ucer
e, d
e co
mpl
etar
e,
de tr
ansf
orm
are,
de
conti
nuar
e a
dife
ritel
or ti
puri
de m
esaj
e;•
alcă
tuire
a di
vers
elor
tipu
ri de
pro
poziţ
ii;
• re
aliza
rea
text
elor
dup
ă re
pere
; •
desc
riere
a un
or im
agin
i, be
nzi d
esen
ate,
ob
iect
e, lo
curi,
per
soan
e;•
mem
oriza
rea
dial
ogur
ilor s
impl
e;•
disc
uţii
liber
e;
• ex
erci
ţii d
e îm
părţ
ire a
cuv
inte
lor î
n sil
abe;
• ex
erci
ţii d
e în
sușir
e a
topi
cii;
• ap
reci
erea
cel
or v
ăzut
e, a
uzite
, tră
ite
etc.
Pr
odus
e:•
lect
ura
imag
inilo
r; •
dial
og;
• co
nvor
bire
la te
lefo
n (s
imul
ate/
aute
ntice
);•
pove
stire
; •
felic
itări;
•
invi
taţii
; •
info
rmaţ
ii pr
ezen
tate
succ
int;
• ap
licar
ea e
tiche
tei v
erba
le și
a
com
port
amen
tulu
i non
verb
al;
• jo
curi
de d
ram
atiza
re;
• co
labo
rare
a în
ech
ipă
etc.
30
Com
pete
nța
spec
ifică
3. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
/tex
telo
r scr
ise,
man
ifest
ând
dorin
ța
de a
util
iza in
form
ațiil
e no
i în
situ
ații
varia
te d
e co
mun
icar
e.3.
1.I
denti
ficar
ea în
cuv
inte
a li
tere
lor ș
i a
grup
urilo
r de
liter
e sp
ecifi
ce li
mbi
i ro
mân
e.3.
2.C
itire
a co
rect
ă, c
onști
entă
cu
glas
tare
a si
labe
lor,
cuvi
ntel
or,
prop
oziţi
ilor,
text
elor
scur
te.
3.3.S
elec
tare
a, d
in te
xtul
citi
t, a
unor
cuv
inte
, inf
orm
aţii
conf
orm
an
umito
r crit
erii.
3.
4.F
orm
ular
ea ră
spun
suril
or la
în
treb
ări.
3.5.F
orm
ular
ea în
treb
ărilo
r dup
ă m
odel
.3.
6.R
epro
duce
rea
sum
ară
a te
xtul
ui
citit
.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Perm
isiun
i Aj
utor
De
scrie
riAti
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve
A ce
re in
form
aţii
En
umer
ări
A in
fluen
ţa p
e ci
neva
Info
rmaţ
ii
Elem
ente
de
cons
truc
ție
a co
mun
icăr
ii:Sp
ecifi
cul v
orbi
rii o
rale
Vo
cabu
laru
l Sc
risul
M
odel
e de
vor
bire
Di
alog
ulTe
xtul
ora
l
Cuv
ântu
l Si
laba
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
). Cu
vânt
ul. C
onţin
utur
i gra
mati
cale
V
erbu
l
Mod
ul c
onju
nctiv
Mod
ul im
pera
tivSu
bsta
ntivu
l P
ronu
mel
e N
umer
alul
Adje
ctivu
l A
dver
bul
Prep
oziţi
ile
Conj
uncţ
iile
Int
erje
cţiil
e Si
ntax
a
Pr
opoz
iţia
Activ
ități:
•as
ocie
rea
sune
tulu
i cu
liter
a, a
gru
puril
or
de li
tere
cu
sune
tele
;•
form
area
cuv
inte
lor,
utiliz
ând
liter
ele
învă
ţate
;•
citir
ea în
cor
, în
lanţ
, pe
rolu
ri;
•co
nver
saţie
diri
jată
; •
răsp
uns l
a în
treb
ări;
•ex
erci
ţii d
e tip
ade
văra
t/fa
ls;
•ex
erci
ţii d
e se
lect
are
a in
form
aţie
i-che
ie
din
text
ul c
itit.
Prod
use:
•ci
tirea
cor
ectă
, con
știen
tă c
u gl
as ta
re;
•re
aliza
rea
fișel
or și
min
i-pos
tere
lor;
•cu
vint
e-ch
eie
sele
ctat
e/gr
upat
e, d
upă
anum
ite c
riter
ii;•
imag
ini c
orel
ate
cu te
ma
mes
ajul
ui;
•en
unţu
ri co
mpl
etat
e cu
info
rmaţ
ii po
triv
ite;
•ex
pune
rea
sum
ară
a te
xtul
ui e
tc.
31
Com
pete
nța
spec
ifică
4. P
rodu
cere
a m
esaj
elor
/tex
telo
r scr
ise,
dem
onst
rând
per
seve
renț
ă în
apl
icar
ea n
orm
elor
lim
bii r
omân
e lit
erar
e pe
ntru
real
izare
a un
ei co
mun
icăr
i efic
ient
e.4.
1.S
crie
rea
lizib
ilă, i
zola
tă și
în c
uvin
te,
a lit
erel
or m
ici ș
i mar
i îns
ușite
, a
grup
urilo
r de
liter
e sp
ecifi
ce li
mbi
i ro
mân
e.4.
2.C
opie
rea
liter
elor
, sila
belo
r, cu
vint
elor
, pro
poziţ
iilor
. 4.
3.R
espe
ctar
ea c
erin
ţelo
r de
scrie
re a
gr
upur
ilor d
e lit
ere,
ort
ogra
mel
or, a
no
rmel
or d
e tr
ecer
e a
cuvi
ntel
or p
e sil
abe
la c
apăt
de
rând
.4.
4.S
crie
rea
cuvi
ntel
or, a
pro
poziţ
iilor
sc
urte
dup
ă di
ctar
e.4.
5.A
lcăt
uire
a pr
opoz
iţiilo
r dup
ă m
odel
și
repe
re.
4.6.A
plic
area
nor
mel
or o
rtog
rafic
e și
de
punc
tuaţ
ie în
pro
poziţ
ii.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Perm
isiun
i
Aj
utor
D
escr
ieri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
A
cere
info
rmaţ
ii
En
umer
ări
A in
fluen
ţa p
e ci
neva
Info
rmaţ
ii
Elem
ente
de
cons
truc
ție
a co
mun
icăr
ii:Sp
ecifi
cul v
orbi
rii o
rale
Voca
bula
rul
Scris
ul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dial
ogul
Text
ul o
ral
C
uvân
tul
Sila
ba
Text
ul o
ral (
mon
olog
ul)
Cuvâ
ntul
C
onţin
utur
i gra
mati
cale
Ve
rbul
M
odul
con
junc
tiv
M
odul
impe
rativ
Subs
tanti
vul
Pro
num
ele
Num
eral
ulAd
jecti
vul
Adv
erbu
l Pr
epoz
iţiile
Co
njun
cţiil
e I
nter
jecţ
iile
Sint
axa
Prop
oziţi
a
Activ
ități:
•ex
erci
ţii d
e sc
riere
cal
igra
fică
a lit
erel
or
și a
cuvi
ntel
or, o
rtog
ram
elor
, de
resp
ecta
re a
inte
rval
elor
;•
exer
ciţii
de
desp
ărţir
e a
cuvi
ntel
or în
sil
abe
la c
apăt
de
rând
;•
tran
scrie
rea
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r; •
dict
are
de c
uvin
te;
•co
mpl
etar
ea c
uvin
telo
r cu
liter
e, g
rupu
ri de
lite
re, a
enu
nţur
ilor c
u di
vers
e cu
vint
e;•
alcă
tuire
a di
ferit
or ti
puri
de e
nunţ
uri
după
mod
el, s
chem
ă, im
agin
i etc
.•
exer
ciţii
de
rest
abili
re a
ord
inii
cuvi
ntel
or
într
-un
enun
ţ.Pr
odus
e:•
scrie
rea
lizib
ilă, c
orec
tă a
cuv
inte
lor,
prop
oziţi
ilor ș
i tex
telo
r mic
i, re
spec
tând
sp
aţiu
l, în
clin
aţia
și a
spec
tul î
ngrij
it;•
dese
ne p
e ba
ză d
e lit
ere
etc.
32
Com
pete
nța
spec
ifică
5. P
racti
care
a co
mun
icăr
ii or
ale
și sc
rise
în li
mba
rom
ână,
dem
onst
rând
acc
epta
re,
resp
ect p
entr
u va
loril
e na
ționa
le și
eur
open
e, d
esch
ider
e pe
ntru
im
plic
area
acti
vă, r
espo
nsab
ilă în
via
ța so
cial
-cul
tura
lă a
com
unită
ții.
5.1.
Des
crie
rea
sum
ară
a un
or tr
adiţi
i po
pula
re, s
ărbă
tori
cale
ndar
istice
. 5.
2. D
escr
iere
a su
ccin
tă a
buc
atel
or
trad
iţion
ale.
5.3.
Pre
zent
area
, în
baza
repe
relo
r,
a hă
rţii
Repu
blic
ii M
oldo
va și
a
simbo
luril
or n
aţio
nale
.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
De
scrie
ri
I
nfor
maţ
iiAti
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve
A ce
re in
form
aţii
Enum
erăr
iA
influ
enţa
pe
cine
va
Elem
ente
de
cons
truc
ție
a co
mun
icăr
ii:Sp
ecifi
cul v
orbi
rii o
rale
Vo
cabu
laru
l Sc
risul
M
odel
e de
vor
bire
Di
alog
ulTe
xtul
ora
l
Cuv
ântu
l Si
laba
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)Cu
vânt
ul
Conţ
inut
uri g
ram
atica
le
Verb
ulM
odul
con
junc
tiv
Mod
ul im
pera
tivSu
bsta
ntivu
l P
ronu
mel
e N
umer
alul
Adje
ctivu
l A
dver
bul
Prep
oziţi
ile
Conj
uncţ
iile
Int
erje
cţiil
e Si
ntax
a
Pr
opoz
iţia
Activ
ități:
• de
scrie
rea
succ
intă
a u
nor e
xper
ienţ
e pe
rson
ale;
• jo
curi
dida
ctice
;•
exer
ciţii
de
simul
are
a sit
uaţii
lor;
• de
scrie
rea
unei
foto
grafi
i, im
agin
i;•
conv
ersa
ţie g
hida
tă e
tc.
Prod
use:
• di
alog
;•
listă
de
cuvi
nte;
•
lect
ura
imag
inilo
r;•
tria
de;
• in
tegr
ame
etc.
33
La sf
ârși
tul c
lase
i a II
-a, e
levu
l poa
te:
• re
cuno
aște
sens
ul u
nor c
uvin
te în
enu
nţur
i;•
recu
noaș
te se
nsul
uno
r mes
aje
scur
te e
lect
roni
ce/S
MS;
• uti
liza,
în d
iferit
e co
ntex
te d
e co
mun
icar
e, v
ocab
ular
ul în
sușit
;•
înde
plin
i dife
rite
inst
rucţ
iuni
în c
ircum
stan
ţe c
unos
cute
;•
evid
enţia
asp
ecte
le g
ener
ale
de c
onţin
ut în
tr-u
n m
esaj
pe
tem
e fa
mili
are;
• fo
rmul
a și
răsp
unde
la în
treb
ări
în li
mite
le a
riei t
emati
ce c
unos
cute
;•
expr
ima
atitu
dini
i faţ
ă de
cel
e au
diat
e pr
in m
ijloa
ce v
erba
le și
non
verb
ale;
• de
zvol
ta m
odel
ul d
e vo
rbire
cu
info
rmaţ
ii de
spre
sine
și d
espr
e al
te p
erso
ane
din
med
iul c
unos
cut;
• ap
lica
mod
elel
e de
vor
bire
în c
onte
xte
noi;
• al
cătu
i div
erse
tipu
ri de
pro
poziţ
ii și
text
e du
pă re
pere
;•
pove
sti su
ccin
t, în
tr-o
form
ă co
eren
tă,
întâ
mpl
ări/f
apte
văz
ute
sau
trăi
te;
• im
prov
iza d
ialo
guri
ghid
ate;
• ci
ti co
rect
, con
știen
t, cu
gla
s tar
e;
• se
lect
a di
ntr-u
n m
esaj
aud
iat s
au c
itit c
uvin
te, i
nfor
maţ
ii co
nfor
m a
num
itor c
riter
ii;•
scrie
lizib
il, c
orec
t lite
re, s
ilabe
, cuv
inte
, pro
poziţ
ii, fe
licită
ri, in
vita
ţii d
upă
repe
re,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ș
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
inte
res p
entr
u re
cept
area
mes
ajel
or o
rale
în d
iferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are;
•
dorin
ţă p
entr
u sc
him
bul d
e m
esaj
e în
lim
ba ro
mân
ă cu
inte
rlocu
tori
cuno
scuţ
i; •
acce
ptar
e și
tole
ranţ
ă fa
ţă d
e pa
rten
erii
de d
ialo
g în
dife
rite
situa
ţii d
e co
mun
icar
e;•
pers
ever
enţă
pen
tru
real
izare
a le
ctur
ii co
rect
e, c
onști
ente
.
34
Det
alie
ri a
le c
onți
nutu
rilo
r de
învă
țare
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
DE
VORB
IRE
ELEM
ENTE
DE
CON
STRU
CȚIE
A C
OM
UN
ICĂR
II
COPI
LUL
ÎN FA
MIL
IE
Fam
ilia
mea
• M
embr
ii fa
mili
ei•
Ocu
paţii
în fa
mili
e•
Mă
găte
sc d
e șc
oală
• Lo
cul d
e m
uncă
• Pa
rada
pro
fesii
lor
• N
e od
ihni
m îm
preu
nă•
Ziua
de
nașt
ere
• Cu
mam
a la
doc
tor
Poftă
bun
ă!•
Vese
lă•
Buca
te•
Băut
ură
• Ce
mân
căm
?•
Ce b
em?
Form
ule
de sa
lut:
salu
tul/r
ăspu
nsul
la
salu
t la
întâ
lnire
/des
părţ
ire +
form
ule
de
adre
sare
dire
ctă
+ da
r Dvs
. Pr
ezen
tări:
aut
opre
zent
area
, pre
zent
area
cu
iva,
pre
zent
area
obi
ecte
lor,
fiinţ
elor
, lo
culu
i de
trai
, mob
ilier
ului
.Id
entifi
cări:
a c
ere
iden
tifica
rea
cuiv
a/a
ceva
, a id
entifi
ca.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
neg
ative
: dur
erea
, tr
isteţ
ea, r
egre
tul,
fric
a.
Perm
isiu
ni: c
erer
ea si
mpl
ă a
perm
isiun
ii im
edia
te, a
cord
area
per
misi
unii
imed
iate
.M
ulțu
miri
: for
mul
e sim
ple
pent
ru a
m
ulţu
mi ș
i a ră
spun
de la
mul
ţum
iri.
Răsp
unsu
ri: ră
spun
suri
afirm
ative
și
nega
tive
scur
te.
Desc
rieri:
măr
imea
, for
ma,
cul
oare
a, h
rana
pr
efer
ată.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: for
mul
e el
emen
tare
de
expr
imar
e a
plăc
erii,
gu
stul
ui, b
ucur
iei,
dorin
ţei,
nece
sităţ
ii
Spec
ificu
l vor
birii
ora
le: p
ronu
nţie
, int
onaţ
ie, t
empo
, rit
m. S
ituaț
ii de
com
unic
are
conf
orm
arie
i tem
atice
. Vo
cabu
laru
l. În
sușir
ea a
250
-300
de
cuvi
nte,
exp
resii
, pr
over
be.
Pron
unția
. Sun
ete/
grup
uri d
e su
nete
spec
ifice
lim
bii
rom
âne
[ ă, â
, î] d
upă
cons
oane
le c
, g, h
; sun
etul
[o]
prot
onic
; di
ftong
ii (o
a, e
a, ie
, iu,
io e
tc.)
trift
ongi
i (io
a,
eai,
eau,
iai,
iau,
iei,
oai);
con
soan
ele
d, t,
n u
rmat
e de
e,
i.Ci
tirea
. Gru
puril
e de
lite
re: c
e, c
i, ch
e, c
hi, g
e, g
i, gh
e,
ghi,
difto
ngii,
trift
ongi
i. Ci
tirea
sila
belo
r, cu
vint
elor
, pr
opoz
iţiilo
r, te
xtel
or sc
urte
.Sc
risul
. Scr
iere
a lit
erel
or, g
rupu
rilor
de
liter
e, si
labe
lor,
cuvi
ntel
or, p
ropo
ziţiil
or sc
urte
.M
odel
e de
vor
bire
car
e re
flect
ă ar
ia te
mati
că.
Dial
ogul
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are
fam
iliar
e. R
ăspu
nsul
la
într
ebăr
i, fo
rmul
area
într
ebăr
ilor,
adre
sare
a că
tre
inte
rlocu
tor.
Prop
oziţi
i/rep
lici c
are
conţ
in u
n m
esaj
, o
într
ebar
e, u
n ră
spun
s, o
rugă
min
te.
Text
ul o
ral (
mon
olog
ul).
Desc
riere
a or
ală
a lu
crur
ilor,
fiinţ
elor
, fen
omen
elor
. Alc
ătui
rea
oral
ă a
text
elor
. Pr
ezen
tare
a ob
iect
elor
, per
soan
elor
etc
. Cu
vânt
ul. C
uvin
te c
are
denu
mes
c lu
crur
i/fiin
ţe (c
ine?
ce
?); c
uvin
te c
are
expr
imă
acţiu
ni (c
e fa
ce?)
; cuv
inte
ca
re e
xprim
ă în
sușir
i (cu
m e
ste/
sunt
?). C
uvin
te c
u se
ns
asem
ănăt
or, c
u se
ns o
pus,
fam
ilii d
e cu
vint
e.
Conț
inut
uri g
ram
atica
leN
.B.!
Term
inol
ogia
gra
mati
cală
, pro
pusă
mai
jos,
nu
se u
tilize
ază
de c
ătre
pro
feso
r și e
levi
. Con
ţinut
urile
gr
amati
cale
sunt
incl
use
în m
odel
e de
vor
bire
.
COPI
LUL
ȘI N
ATU
RA
Anoti
mpu
l pre
fera
t •
Sem
nele
nat
urii
• O
cupa
ţiile
oam
enilo
r De
spre
ani
mal
e•
Anim
ale.
Ani
mal
ul p
refe
rat
• De
spre
via
ţa p
ăsăr
ilor
Ce g
usto
ase
sunt
!•
Fruc
te•
Legu
me
Desc
rieri:
cal
d, fr
ig, p
lăcu
t, g
usto
s, c
uloa
re,
hran
a pr
efer
ată.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: for
mul
e el
emen
tare
de
expr
imar
e a
plăc
erii,
feric
irii,
bucu
riei,
adm
iraţie
i, do
rinţe
i, ne
cesit
ăţii,
gu
stul
ui, d
rago
stei
faţă
de
fiinţ
ele
natu
rii.
A ce
re in
form
ații
asup
ra u
nui f
apt,
feno
men
al n
atur
ii.
35
COPI
LUL
ÎN S
OCI
ETAT
ELa
școa
lă•
Activ
ităţi
la șc
oală
• Ac
tivită
ţi la
lecţ
ie•
Lecţ
ia p
refe
rată
• La
recr
eaţie
• În
vac
anţă
Prie
teni
• In
form
aţii
desp
re p
riete
ni•
Un
prie
ten
bun
• Pa
siuni
•
Conv
orbi
ri la
tele
fon
Sărb
ător
i cal
enda
ristic
e
Prez
entă
ri: p
reze
ntar
ea c
uiva
, pre
zent
area
ob
iect
elor
, mob
ilier
ului
. De
scrie
ri: m
ărim
ea, f
orm
a, c
uloa
rea.
Influ
ența
rea
acțiu
nilo
r: a
acce
pta,
a re
fuza
, a
susţ
ine,
a a
juta
.In
stru
cțiu
ni: a
da
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
, a
cere
indi
caţii
.Sf
atur
i: a
cere
sfat
uri,
a da
sfat
uri.
Ajut
orul
: a c
ere/
a ac
orda
aju
tor.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a,
dorin
ţa.
Verb
ul. T
imp,
per
soan
ă, n
umăr
. Dia
teza
acti
vă și
re
flexi
vă. M
odul
indi
cativ
: tim
pul p
reze
nt, ti
mpu
l tre
cut
(impe
rfect
ul, p
erfe
ctul
com
pus)
, tim
pul v
iitor
(viit
orul
l).
Mod
ul c
onju
nctiv
: tim
pul p
reze
nt.
Mod
ul im
pera
tiv (a
firm
ativ,
nega
tiv).
Ort
ogra
fia.
Subs
tanti
vul.
Genu
l. N
umăr
ul. C
azul
. Arti
colu
l hot
ărât
și
neho
tărâ
t.Pr
onum
ele.
Pro
num
ele
pers
onal
. Pro
num
ele
refle
xiv.
Pron
umel
e po
sesiv
. Pro
num
ele
dem
onst
rativ
. Pro
num
ele
neho
tărâ
t, pr
onum
ele
nega
tiv.
Ort
ogra
fia.
N
umer
alul
. Num
eral
ul c
ardi
nal.
Num
eral
ul o
rdin
al.
Ort
ogra
fia.
Adje
ctivu
l. Ac
ordu
l adj
ectiv
ului
cu
subs
tanti
vul.
Topi
ca
adje
ctivu
lui.
Adve
rbul
. Adv
erbe
de
loc,
de
timp,
de
mod
. Ort
ogra
fia.
Prep
oziți
ile.
Conj
uncț
iile
(și,
dar/
iar)
.In
terje
cțiil
e.
Sint
axa.
Pro
poziţ
ia. P
ropo
ziţiil
e sim
ple
și de
zvol
tate
. Pu
nctu
aţia
.
N.B
.! M
odel
ele
de v
orbi
re și
min
imul
lexi
cal f
unda
men
tal
se p
ropu
n în
Ghi
dul d
e im
plem
enta
re a
cur
ricul
umul
ui.
Text
e re
com
anda
te:
Folc
lor:
Din
folc
loru
l cop
iilor
, Pro
verb
e, g
hici
tori.
Pl
uguș
orul
. Cu
sem
ănat
ul. C
olin
de. F
răm
ântă
ri de
lim
bă.
Num
ărăt
ori.
Ion
Crea
ngă,
Mih
ai E
min
escu
, Geo
rge
Coșb
uc, E
lena
Fa
rago
, Otil
ia C
azim
ir, C
onst
antin
Dra
gom
ir, Iu
lian
Filip
, Sp
irido
n Va
nghe
li, G
rigor
e Vi
eru,
Vas
ile R
oman
ciuc
, Du
mitr
u M
atco
vsch
i, Vi
ctor
Dum
brăv
eanu
, Arc
adie
Su
ceve
anu,
Iano
ș Țur
canu
, Ana
tol C
ioca
nu, P
etru
Căr
are,
Gh
eorg
he B
lăna
ru, L
iviu
Del
eanu
, Nic
olae
Esin
encu
ș.a.
COPI
LUL
ȘI P
ATRI
APa
tria
mea
• Si
mbo
luri
• Ca
pita
la•
Oam
eni h
arni
ci•
Mul
ţum
im p
entr
u pa
ce•
Din
crea
ţia p
opul
ară
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a,
bucu
ria, a
dmira
ţia, d
orin
ţa.
Invi
tația
: a in
vita
, a a
ccep
ta o
invi
taţie
.En
umer
area
: loc
alită
ţi, in
stitu
ţii.
Desc
riere
a: fo
rmul
e de
des
crie
re a
ca
lităţ
ilor/
trăs
ătur
ilor u
nor p
erso
ane.
Info
rmaț
ie: a
pre
zent
a in
form
aţii
desp
re
ceva
/cin
eva.
36
1.2.
8. C
LASA
a II
I-a
UN
ITĂȚ
I DE
ÎNVĂ
ȚARE
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Com
pete
nța
spec
ifică
1. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
ora
le în
div
erse
situ
ații
de co
mun
icar
e,
dem
onst
rând
inte
res î
n pr
oces
ul d
e în
văța
re a
lim
bii r
omân
e.1.
1. I
denti
ficar
ea su
nete
lor ș
i gru
puril
or
de su
nete
, a d
ifton
gilo
r, tr
ifton
gilo
r în
cont
exte
de
com
unic
are.
1.2.
Ide
ntific
area
subi
ectu
lui u
nui
mes
aj/u
nei d
iscuţ
ii sc
urte
, sim
ple
și ar
ticul
ate
clar
.1.
3. Î
nţel
eger
ea m
esaj
elor
scur
te
de fe
licita
re c
u an
umite
oca
zii,
rece
pţio
nate
ele
ctro
nic/
la te
lefo
n.1.
4. F
orm
ular
ea în
treb
ărilo
r de
conc
retiz
are
în b
aza
mes
ajul
ui/
text
ului
aud
iat.
1.5.
Des
prin
dere
a in
form
aţie
i spe
cific
e.1.
6. F
orm
ular
ea in
depe
nden
tă a
ră
spun
suril
or d
ezvo
ltate
, exp
rimân
d op
inii,
atit
udin
i sim
ple.
1.7.
Rep
rodu
cere
a se
lecti
vă, c
u și
fără
re
pere
, a m
esaj
ului
aud
iat.
1.8.
Aso
cier
ea c
onţin
utul
ui u
nui m
esaj
au
diat
cu
imag
ini,
titlu
ri ș.
a.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Iden
tifică
ri
Răs
puns
uri
Desc
rieri
A
juto
rul
Sfa
tul
M
ulţu
miri
In
vita
ţia
Enu
mer
area
Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve/n
egati
veIn
stru
cţiu
ni
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dia
logu
l Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)
Cuvâ
ntul
Ve
rbul
Sub
stan
tivul
Pro
num
ele
Num
eral
ul
Adj
ectiv
ul
Ad
verb
ul
Prep
oziţi
ile
Con
junc
ţiile
Int
erje
cţiil
e Si
ntax
a
Pro
poziţ
ia
Activ
ități:
• gr
upar
ea c
uvin
telo
r dup
ă an
umite
crit
erii
(la te
ma
dată
; car
e în
cep
cu/c
onţin
sune
tul
resp
ectiv
etc
.);•
exer
ciţii
de
înţe
lege
re g
loba
lă d
e tip
ul
da/n
u, a
devă
rat/
fals;
•
exer
ciţii
de
dezv
olta
re a
enu
nţur
ilor,
mes
a-ex
erci
ţii d
e de
zvol
tare
a e
nunţ
urilo
r, m
esa-
jelo
r prin
exp
rimar
ea o
pini
ei, a
titud
inii;
•
jocu
ri di
dacti
ce;
• fo
rmul
area
într
ebăr
ilor ș
i răs
puns
urilo
r pe
baza
mes
ajul
ui a
udia
t; •
ascu
ltare
a di
vers
elor
text
e au
dio
(cân
tece
, m
onol
ogur
i, di
alog
uri,
pove
ști, r
ecla
me,
se
cven
ţe d
in d
esen
e an
imat
e) p
e di
ferit
e te
me
cotid
iene
; •
rapo
rtar
ea u
nor i
mag
ini,
titlu
ri la
anu
mite
se
cven
ţe a
le m
esaj
ului
aud
iat e
tc.
Prod
use:
• rim
e;•
lect
ura
imag
inilo
r;•
simul
ări a
le u
nor s
ituaţ
ii co
ncre
te d
e co
mu-
simul
ări a
le u
nor s
ituaţ
ii co
ncre
te d
e co
mu-
nica
re p
e te
me
cotid
iene
; •
dese
ne, c
olaj
e;
• di
alog
;•
expu
nere
a se
lecti
vă a
text
ului
aud
iat e
tc.
37
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a de
mes
aje
oral
e în
situ
ații
de co
mun
icar
e di
alog
ată
și m
onol
ogat
ă,
man
ifest
ând
atitu
dine
poz
itivă
și a
tenț
ie p
entr
u ca
litat
ea e
xprim
ării
și îm
bună
tățir
ea co
ntinu
ă a
aces
teia
.2.
1.
Răsp
unsu
l la
într
ebăr
i și f
orm
ular
ea
într
ebăr
ilor r
efer
itoar
e la
acti
vită
ţile
zilni
ce.
2.2.
Ex
prim
area
reac
ţiei l
a un
ele
afirm
aţii
simpl
e în
cur
sul u
nei c
onvo
rbiri
.2.
3.
Expr
imar
ea re
acţii
lor a
decv
ate
scur
te la
mes
aje
elec
tron
ice
sau
tele
foni
ce p
e te
me
cuno
scut
e.2.
4.
Cons
trui
rea
pro
poziţ
iilor
/fra
zelo
r co
rect
e di
n pu
nct d
e ve
dere
lexi
co-
gram
atica
l.2.
5.
Mod
ifica
rea
unui
mon
olog
sim
plu
conf
orm
circ
umst
anţe
lor n
oi.
2.6.
Pr
ezen
tare
a su
mar
ă a
pers
oane
lor
apro
piat
e, c
unos
cute
, cu
utiliz
area
m
odel
elor
de
vorb
ire în
sușit
e.2.
7.
Desc
riere
a, su
mar
ă și
în d
etal
ii, a
un
ui o
biec
t, ev
enim
ent,
feno
men
, a
unei
fiin
ţe c
u aj
utor
ul re
pere
lor
(într
ebăr
i, pl
an, i
mag
ini e
tc.).
2.
8.
Repr
oduc
erea
, prin
cuv
inte
pro
prii,
a
unui
text
citi
t sau
aud
iat.
2.9.
Po
vesti
rea
unei
întâ
mpl
ări
cuno
scut
e, p
e ba
za re
pere
lor,
cu
util
izare
a le
xicu
lui î
nsuș
it.
2.10
. Im
prov
izare
a u
nui
dial
og p
rin
anal
ogie
în b
aza
situa
ţiilo
r de
com
unic
are.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
I
denti
ficăr
i
R
ăspu
nsur
i De
scrie
ri
Aju
toru
l
Sf
atul
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
/neg
ative
M
ulţu
miri
Invi
taţia
Enu
mer
area
A
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
tIn
stru
cţiu
ni
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul.
Mod
ele
de v
orbi
re
Dial
ogul
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)
Cuvâ
ntul
Ve
rbul
Sub
stan
tivul
P
ronu
mel
e N
umer
alul
Adj
ectiv
ul
Adve
rbul
Pr
epoz
iţiile
Conj
uncţ
iile
In
terje
cţiil
e Si
ntax
a
Pr
opoz
iţia
Activ
ități:
• ex
erci
ţii d
e co
rect
are
a gr
eșel
ilor;
• ex
erci
ţii d
e ex
ersa
re a
topi
cii;
• ex
erci
ţii d
e ob
serv
are
a un
or m
ărci
spec
ifice
(d
e ex
. num
ăr, g
en e
tc.);
• ex
erci
ţii d
e co
mpl
etar
e, tr
ansf
orm
are,
con
-ex
erci
ţii d
e co
mpl
etar
e, tr
ansf
orm
are,
con
-st
ruire
a u
nor m
esaj
e du
pă m
odel
, sch
emă,
pl
an, i
mag
ine
etc.
; •
nara
rea
la d
iferit
e tim
puri
și pe
rsoa
ne în
ba
za u
nor m
odel
e de
vor
bire
;•
joc
de ro
l;•
com
para
rea
unor
obi
ecte
, fiin
ţe, f
enom
ene;
•
exer
ciţii
de
dezv
olta
re a
iniţi
ati v
ei c
omun
i-ex
erci
ţii d
e de
zvol
tare
a in
iţiati
vei c
omun
i-ca
tive
și a
cura
julu
i de
a in
terv
eni î
n ac
tul
com
unic
ării;
• pr
oiec
te (p
refe
rinţe
, flor
a, fa
una)
etc
. Pr
odus
e:•
utiliz
area
voc
abul
arul
ui a
decv
at în
dife
rite
situa
ţii;
• sim
ular
ea d
iver
selo
r situ
aţii;
• sc
urte
rela
tări
pe b
aza
repe
relo
r;•
proi
ecte
în p
erec
hi, g
rupu
ri m
ici;
• in
tera
cţiu
ne în
acti
vită
ţi de
gru
p și
în p
e-in
tera
cţiu
ne în
acti
vită
ţi de
gru
p și
în p
e-re
chi e
tc.
38
Com
pete
nța
spec
ifică
3. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
/tex
telo
r scr
ise,
man
ifest
ând
dorin
ța
de a
util
iza in
form
ațiil
e no
i în
situ
ații
varia
te d
e co
mun
icar
e.3.
1.A
plic
area
stra
tegi
ilor d
e le
ctur
ă (g
loba
lă, s
elec
tivă,
pe
rolu
ri; c
u vo
ce,
în g
ând)
.3.
2.C
itire
a c
orec
tă, fl
uent
ă, c
onști
entă
a
text
elor
scur
te, p
e su
biec
te fa
mili
are.
3.3.I
denti
ficar
ea e
veni
men
telo
r cen
tral
e al
e te
xtul
ui.
3.4.E
xtra
gere
a di
n te
xt a
uno
r inf
orm
aţii
de d
etal
iu.
3.5.D
escr
iere
a u
nui
pers
onaj
, util
izând
re
pere
. 3.
6.R
edar
ea g
hida
tă a
con
ţinut
ului
te
xtul
ui în
lim
ba ro
mân
ă.3.
7.C
onst
ruire
a un
ui d
ialo
g în
baz
a re
pere
lor t
extu
ale.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Iden
tifică
ri
Răsp
unsu
ri De
scrie
ri
Ajut
orul
S
fatu
l
Mul
ţum
iri
Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve/n
egati
ve
In
vita
ţia
Enu
mer
area
Inst
rucţ
iuni
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dia
logu
l Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)
Cuv
ântu
lVe
rbul
Sub
stan
tivul
Pro
num
ele
Num
eral
ul
Ad
jecti
vul
A
dver
bul
Prep
oziţi
ile
Con
junc
ţiile
Int
erje
cţiil
e Si
ntax
a
Pro
poziţ
ia
Activ
ități:
•
intit
ular
ea/r
einti
tula
rea
unui
text
;•
lect
ura
lent
ă, ra
pidă
, exp
licati
vă, d
irija
tă;
•ex
erci
ţii d
e tip
ul a
lege
re m
ultip
lă;
•co
mpl
etar
ea u
nor e
nunţ
uri p
e ba
za
text
ului
; •
exer
ciţii
de
înţe
lege
re g
loba
lă d
e tip
ul
„com
plet
ează
”, „î
ncer
cuie
ște”
, „bi
feaz
ă”,
„gru
peaz
ă”;
•fo
rmul
area
într
ebăr
ilor ș
i răs
puns
urilo
r la
într
ebăr
i pe
baza
text
ului
citi
t;•
cara
cter
izare
a su
ccin
tă a
per
sona
julu
i dup
ă lim
baj,
fapt
e;
•re
dare
a ev
enim
ente
lor d
in te
xt în
baz
a un
ui
plan
;•
conv
ersa
ţie d
irija
tă;
•dr
amati
zare
a un
or fr
agm
ente
de
text
;•
exer
ciţii
de
expr
imar
e a
prim
elor
reac
ţii
faţă
de
cele
citi
te, f
olos
ind
codu
ri di
vers
e:
dese
n, m
imă,
ges
t, sc
hem
ă, su
net e
tc.
Prod
use:
•le
ctur
a ac
tivă,
cu
crei
onul
în m
ână;
•
orga
niza
tori
grafi
ci si
mpl
i;•
scen
ete;
•
titlu
ri ad
ecva
te te
xtul
ui;
•so
noriz
area
uno
r ben
zi de
sena
te e
tc.
39
Com
pete
nța
spec
ifică
4. P
rodu
cere
a m
esaj
elor
/tex
telo
r scr
ise,
dem
onst
rând
per
seve
renț
ă în
apl
icar
ea n
orm
elor
lim
bii r
omân
e lit
erar
e pe
ntru
real
izare
a un
ei c
omun
icăr
i efic
ient
e.4.
1. S
crie
rea
lite
relo
r, sil
abel
or,
cuvi
ntel
or, p
ropo
ziţiil
or, t
exte
lor
scur
te c
u re
spec
tare
a rig
orilo
r de
aran
jare
în p
agin
ă a
unui
text
(titlu
, al
inia
t).
4.2.
Apl
icar
ea n
orm
elor
gra
mati
cale
, or
togr
afice
și d
e pu
nctu
aţie
învă
ţate
.4.
3. A
lcăt
uire
a pr
opoz
iţiilo
r în
baz
a re
pere
lor (
cuvi
nte,
îmbi
nări
de
cuvi
nte,
imag
ini e
tc.).
4.4.
Red
acta
rea
unui
text
scur
t în
baza
el
emen
telo
r de
repe
r (pl
an, i
mag
ini).
4.5.
Des
crie
rea
succ
intă
a u
nor o
biec
te,
fiinţ
e, fe
nom
ene
din
med
iul a
prop
iat.
4.6.
Răs
puns
ul la
într
ebăr
i sim
ple
priv
itor
la in
form
aţii
pers
onal
e (fo
rmul
are,
ch
estio
nare
).4.
7. F
orm
ular
ea u
nor m
esaj
e sc
urte
el
ectr
onic
e/SM
S de
info
rmar
e,
felic
itare
per
soan
elor
cun
oscu
te.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Iden
tifică
ri
Răs
puns
uri
Desc
rieri
Aj
utor
ul
Sfa
tul
Mul
ţum
iri
Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve/n
egati
ve
In
vita
ţia
Enu
mer
area
I
nstr
ucţiu
niA
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dial
ogul
Te
xtul
ora
l (m
onol
ogul
)
C
uvân
tul
Verb
ul
Su
bsta
ntivu
l
Pron
umel
e N
umer
alul
A
djec
tivul
Ad
verb
ul
Prep
oziţi
ile
Con
junc
ţiile
I
nter
jecţ
iile
Sint
axa
P
ropo
ziţia
Activ
ități:
• ex
erci
ţii d
e sc
riere
cal
igra
fică
a lit
erel
or și
a
cuvi
ntel
or, o
rtog
ram
elor
, de
resp
ecta
re a
in
terv
alel
or;
• co
men
tare
a or
togr
afier
ii co
rect
e a
cuvi
ntel
or, a
situ
aţiil
or d
e fo
losir
e a
sem
nelo
r de
punc
tuaţ
ie;
• su
bstit
uire
a cu
vint
elor
într
-o a
num
ită
cate
gorie
(de
ex. s
ingu
lar/
plur
al, p
reze
nt/
trec
ut e
tc.);
• al
cătu
irea
prop
oziţi
ilor c
are
impl
ică
utiliz
area
anu
mito
r cuv
inte
, ort
ogra
me,
fe
nom
ene
gram
atica
le;
• co
nstr
uire
a un
or e
nunţ
uri,
text
e sc
urte
co
nfor
m u
nui m
odel
dat
etc
.Pr
odus
e:•
copi
eri,
tran
scrie
ri, d
ictă
ri de
enu
nţur
i, în
car
e se
regă
sesc
nor
mel
e gr
amati
cale
, or
togr
afice
și d
e pu
nctu
aţie
învă
ţate
;•
com
pune
re d
upă
o ilu
stra
ţie;
• de
scrie
ri su
ccin
te d
upă
un în
cepu
t dat
, cu
vint
e re
per,
plan
etc
.•
form
ular
e co
mpl
etat
e;•
text
e cu
des
tinaţ
ie sp
ecia
lă: f
elic
itare
a,
invi
taţia
, bile
ţelu
l de
info
rmar
e, b
iletu
l de
mul
ţum
ire, r
ăspu
ns la
bile
ţel.
40
Com
pete
nța
spec
ifică
5. P
racti
care
a co
mun
icăr
ii or
ale
și sc
rise
în li
mba
rom
ână,
dem
onst
rând
acc
epta
re,
resp
ect p
entr
u va
loril
e na
ționa
le și
eur
open
e, d
esch
ider
e pe
ntru
im
plic
area
acti
vă, r
espo
nsab
ilă în
via
ța so
cial
-cul
tura
lă a
com
unită
ții.
5.1.
Des
crie
rea
unor
locu
ri di
n Re
publ
ica
Mol
dova
ce
prez
intă
val
ori i
stor
ice,
cu
ltura
le, p
eisa
gisti
ce e
tc.
5.2.
Pre
zent
area
uno
r săr
băto
ri de
fam
ilie.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
• Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
R
ăspu
nsur
i
Des
crie
ri
Ajut
orul
Sfat
ul
Mul
ţum
iri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
/neg
ative
Invi
taţia
Enu
mer
area
A
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
M
odel
e de
vor
bire
D
ialo
gul
Text
ul o
ral (
mon
olog
ul)
C
uvân
tul
Verb
ul
S
ubst
antiv
ul
Pr
onum
ele
Num
eral
ul
A
djec
tivul
A
dver
bul
Prep
oziţi
ile
Co
njun
cţiil
e
Int
erje
cţiil
e Si
ntax
a
Pr
opoz
iţia
Activ
ități:
• co
mpl
etar
ea, m
odifi
care
a un
or te
xte;
•
vizio
nare
a m
ater
iale
lor v
ideo
;•
desc
riere
a un
or fo
togr
afii,
imag
ini;
• ex
curs
ii et
c.Pr
odus
e:•
port
ofol
iu te
mati
c;
• po
ster
/plia
nt;
• ve
rnisa
j/exp
oziţi
e de
foto
grafi
i;•
jurn
ale
cu im
pres
ii du
pă v
izite
la m
uzee
și
locu
ri et
c.
41
La sf
ârși
tul c
lase
i a II
I-a, e
levu
l poa
te:
• id
entifi
ca su
biec
tul u
nui m
esaj
/une
i disc
uţii
scur
te, s
impl
e;•
form
ula
într
ebăr
i de
conc
retiz
are
în b
aza
mes
ajul
ui/t
extu
lui a
udia
t;•
form
ula
inde
pend
ent r
ăspu
nsur
i dez
volta
te, e
xprim
ând
opin
ii, a
titud
ini s
impl
e;•
repr
oduc
e, p
rin c
uvin
te p
ropr
ii, c
u și
fără
repe
re, m
esaj
e ci
tite
sau
audi
ate;
• co
nstr
ui p
ropo
ziţii/
fraz
e co
rect
e di
n pu
nct d
e ve
dere
lexi
co-g
ram
atica
l;•
desc
rie o
biec
te, e
veni
men
te, f
enom
ene,
fiin
ţe, p
erso
ane
cu a
juto
rul r
eper
elor
(înt
rebă
ri, p
lan,
imag
ini e
tc.);
•
pove
sti în
tâm
plăr
i cun
oscu
te p
e ba
za re
pere
lor;
• im
prov
iza u
n di
alog
prin
ana
logi
e, a
plic
ând
norm
e el
emen
tare
de
etich
etă;
• ci
ti co
rect
, flue
nt, c
onști
ent,
cu g
las t
are
și în
gân
d;•
înţe
lege
sens
ul g
loba
l al t
extu
lui c
u sa
u fă
ră re
pere
;•
extr
age
din
text
une
le in
form
aţii
de d
etal
iu;
• sc
rie c
orec
t lite
re, s
ilabe
, cuv
inte
, pro
poziţ
ii, te
xte
scur
te,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ș
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
inte
res p
entr
u în
ţele
gere
a de
talia
tă a
mes
ajel
or o
rale
în d
iferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are;
•
atitu
dine
poz
itivă
pen
tru
schi
mbu
l de
mes
aje
în li
mba
rom
ână
cu d
iferiţ
i int
erlo
cuto
ri;
• cu
riozit
ate
pent
ru a
ctivi
tăţi
de în
văţa
re;
• at
enţie
pen
tru
calit
atea
exp
rimăr
ii;•
cola
bora
re și
par
ticip
are
activ
ă la
div
erse
acti
vită
ţi.
42
Det
alie
ri a
le c
onți
nutu
rilo
r de
învă
țare
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
DE
VORB
IRE
ELEM
ENTE
DE
CON
STRU
CȚIE
A C
OM
UN
ICĂR
IICO
PILU
L ÎN
FAM
ILIE
De
spre
mem
brii
fam
iliei
• C
um su
nt?
• O
cupa
ţiile
mem
brilo
r fam
iliei
• C
alei
dosc
opul
pro
fesii
lor
Casă
și m
ediu
de
viaț
ă•
Cam
ere
• M
obili
erCu
m să
fim
sănă
toși
?•
Părţ
ile c
orpu
lui
• O
biec
te d
e ig
ienă
per
sona
lă•
Prod
use
sănă
toas
e•
Regi
mul
zile
i•
Igie
nă•
Men
iuSă
rbăt
ori î
n fa
mili
e
Prez
entă
ri: a
utop
reze
ntar
ea, p
reze
ntar
ea c
uiva
, pr
ezen
tare
a ob
iect
elor
, fiin
ţelo
r, lo
culu
i de
trai
, m
obili
erul
ui, o
cupa
ţiilo
r mem
brilo
r fam
iliei
, pr
ofes
iei.
Iden
tifică
ri: a
cer
e id
entifi
care
a cu
iva/
a ce
va, a
id
entifi
ca.
Perm
isiun
i: ce
rere
a sim
plă
a pe
rmisi
unii
imed
iate
, ac
orda
rea
perm
isiun
ii im
edia
te.
Răsp
unsu
ri: ră
spun
suri
afirm
ative
și n
egati
ve
scur
te.
Desc
rieri:
păr
ţile
corp
ului
, obi
ecte
le p
erso
nale
, oc
upaţ
iile
cotid
iene
ziln
ice.
M
ulţu
miri
: for
mul
e sim
ple
pent
ru a
mul
ţum
i și a
ră
spun
de la
mul
ţum
iri.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: for
mul
e el
emen
tare
de
expr
imar
e a
plăc
erii,
resp
ectu
lui,
bucu
riei,
gust
ului
,dor
inţe
i, ne
cesit
ăţii
etc.
De
scrie
ri: zi
ua d
e lu
cru/
de o
dihn
ă, o
ra,
aspe
cte
met
eo în
dife
rite
anoti
mpu
ri, se
mne
le
anoti
mpu
rilor
, păs
ări p
refe
rate
, joc
uri î
ndră
gite
, ob
icei
uri,
flora
.Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve: f
orm
ule
elem
enta
re d
e ex
prim
are
a pl
ăcer
ii, b
ucur
iei,
adm
iraţie
i, do
rinţe
i, ne
cesit
ăţii,
frum
useţ
ii,
port
ului
în a
num
ite c
ircum
stan
ţe.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
neg
ative
: dor
ul, n
eplă
cere
a,
trist
eţea
, reg
retu
l, fr
ica.
Situ
aţii
de c
omun
icar
e co
nfor
m a
riei t
emati
ce.
Voca
bula
rul.
Însu
șirea
a 3
50-4
00 d
e cu
vint
e,
expr
esii,
pro
verb
e, e
xpre
sii fr
azeo
logi
ce.
Mod
ele
de v
orbi
re c
are
refle
ctă
aria
tem
atică
. Di
alog
ul în
situ
aţii
de c
omun
icar
e fa
mili
are.
Text
ul
oral
(mon
olog
ul).
Cuvâ
ntul
. Sin
onim
e, a
nton
ime,
cu
vint
e în
rudi
te.
N.B
.! Co
nţin
utur
ile g
ram
atica
le su
nt in
clus
e
în m
odel
e de
vor
bire
.
Term
inol
ogia
gra
mati
cală
, pro
pusă
mai
jos,
în u
nele
ca
zuri,
pen
tru
com
odita
te, p
oate
fi u
tiliza
tă d
e că
tre
prof
esor
, deo
arec
e la
lim
ba m
ater
nă, î
ncep
ând
cu
clas
a a
III-a
, ace
stea
se u
tilize
ază
(cel
e in
dica
te c
u as
teris
c *)
.Ve
rbul
*. T
imp,
per
soan
ă, n
umăr
. M
odul
indi
cativ
*: ti
mpu
l pre
zent
, tim
pul t
recu
t (p
erfe
ctul
com
pus)
, tim
pul v
iitor
(viit
orul
l).
Mod
ul c
onju
nctiv
: tim
pul p
reze
nt.
Mod
ul im
pera
tiv.
Subs
tanti
vul*
. Gen
ul. N
umăr
ul. A
rtico
lul h
otăr
ât și
ne
hotă
rât.
Cazu
rile.
Pron
umel
e*. P
ronu
mel
e pe
rson
al. P
ronu
mel
e de
mon
stra
tiv. P
ronu
mel
e po
sesiv
. Pro
num
ele
refle
xiv.
COPI
LUL
ȘI N
ATU
RA
Tim
pul ș
i vre
mea
• Câ
t e o
ra?
• Cu
m e
vre
mea
?•
Zile
de
lucr
u/od
ihnă
Toam
na
• Se
mne
le to
amne
i•
Desp
re p
ăsăr
i•
Păsă
rile
călă
toar
e
43
Iarn
a•
Sărb
ător
i de
iarn
ă•
Jocu
ri de
iarn
ă Pr
imăv
ara
• O
bice
iuri
de p
rimăv
ară
• Fl
ori d
e pr
imăv
ară
Vara
•
Sem
nele
ver
ii•
Proi
ecte
de
vaca
nţă
Ajut
orul
: a c
ere,
a în
dem
na să
aju
te, s
ă sp
rijin
e.Sf
atur
i: a
cere
sfat
uri,
a da
sfat
uri.
Num
eral
ul. N
umer
alul
car
dina
l. N
umer
alul
ord
inal
. N
umer
alul
col
ectiv
.Ad
jecti
vul*
. Aco
rdul
adj
ectiv
ului
cu
subs
tanti
vul.
Topi
ca a
djec
tivul
ui.
Adve
rbul
. Adv
erbe
de
loc,
de
timp,
de
mod
.Pr
epoz
iţiile
*.
Conj
uncţ
iile
Inte
rjecţ
iile.
Si
ntax
a. P
ropo
ziţia
. Pro
poziţ
iile
simpl
e și
dezv
olta
te.
N.B
.! M
odel
ele
de v
orbi
re și
min
imul
lexi
cal
fund
amen
tal s
e pr
opun
în G
hidu
l de
impl
emen
tare
a
curr
icul
umul
ui.
Text
e re
com
anda
te:
Folc
lor:
Din
folc
loru
l cop
iilor
, pro
verb
e, g
hici
tori.
Pl
uguș
orul
. Cu
sem
ănat
ul. C
olin
de. F
răm
ântă
ri de
lim
bă. N
umăr
ător
i.
Ion
Crea
ngă,
Mih
ai E
min
escu
, Geo
rge
Coșb
uc,
Elen
a Fa
rago
, Otil
ia C
azim
ir, C
onst
antin
Dra
gom
ir,
Iulia
n Fi
lip, S
pirid
on V
angh
eli,
Grig
ore
Vier
u,
Vasil
e Ro
man
ciuc
, Dum
itru
Mat
covs
chi,
Vict
or
Dum
brăv
eanu
, Arc
adie
Suc
evea
nu, I
anoș
Țur
canu
, An
atol
Cio
canu
, Pet
ru C
ărar
e, G
heor
ghe
Blăn
aru,
Li
viu
Dele
anu,
Nic
olae
Esin
encu
ș.a.
COPI
LUL
ÎN S
OCI
ETAT
EAg
enda
săpt
ămân
ii•
Ora
rul
• Re
chizi
te. U
nde
se a
flă?
• Ti
mpu
l lib
er
Prie
teni
•
Inte
rese
•
Ajut
orul
reci
proc
Prez
entă
ri: p
reze
ntar
ea u
nor l
ucru
ri, o
biec
te,
inte
rese
. De
scrie
ri: m
ărim
ea, f
orm
a, c
uloa
rea,
util
izare
a,
folo
sul.
Influ
enţa
rea
acţiu
nilo
r: a
acce
pta,
a re
fuza
, a
sprij
ini.
Ajut
orul
: a c
ere/
a ac
orda
aju
tor.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a, d
orin
ţa,
com
unic
area
.CO
PILU
L ȘI
PAT
RIA
Prin
Mol
dova
• Lo
cuito
ri
• Bo
găţii
• Că
lăto
rii p
rin ţa
ră
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a, b
ucur
ia,
adm
iraţia
, dor
inţa
.In
vita
ţia: a
invi
ta, a
acc
epta
o in
vita
ţie.
Mul
ţum
iri: f
orm
ule
de a
mul
ţum
i, a
răsp
unde
cu
form
ule
simpl
e, d
ar e
lega
nte.
Enum
erar
ea: l
ocal
ităţi,
insti
tuţii
, dat
e, c
ifre,
di
stan
ţe.
Desc
riere
a: fo
rmul
e de
des
crie
re a
cal
ităţil
or/
trăs
ătur
ilor u
nor p
erso
ane,
a lo
curil
or.
Info
rmaţ
ie: a
pre
zent
a/a
cere
info
rmaţ
ii de
spre
ce
va/c
inev
a.
44
1.2.
9. C
LASA
a IV
-a
UN
ITĂȚ
I DE
ÎNVĂ
ȚARE
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Com
pete
nța
spec
ifică
1. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
ora
le în
div
erse
situ
ații
de co
mun
icar
e,
dem
onst
rând
inte
res î
n pr
oces
ul d
e în
văța
re a
lim
bii r
omân
e.1.
1.I
denti
ficar
ea u
nor i
nfor
maţ
ii co
nfor
m a
num
itor c
riter
ii.1.
2.I
denti
ficar
ea se
mni
ficaţ
iei
indi
caţii
lor p
entr
u a
acţio
na
în si
tuaţ
ii sim
ulat
e și
real
e de
co
mun
icar
e co
tidia
nă.
1.3.E
xprim
area
reac
ţiei l
a re
cept
area
co
nţin
utul
ui m
esaj
elor
TV,
radi
o pe
te
me
fam
iliar
e.1.
4.A
soci
erea
con
ţinut
ului
unu
i m
esaj
aud
iat c
u an
umite
imag
ini,
info
rmaţ
ii cu
nosc
ute.
1.5.F
orm
ular
ea, l
a m
esaj
ele
audi
ate,
a
într
ebăr
ilor,
opin
iilor
, atit
udin
ilor
în c
uvin
te și
exp
resii
sim
ple.
1.6.P
oves
tirea
sele
ctivă
și in
tegr
ală,
pr
in c
uvin
te p
ropr
ii, a
mes
ajul
ui
audi
at.
1.7.Î
ndep
linire
a in
stru
cţiu
nilo
r sim
ple
de o
rient
are
în v
eder
ea a
tinge
rii
unui
obi
ectiv
.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Răsp
unsu
ri
D
escr
ieri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
/neg
ative
A
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t
Inst
rucţ
iuni
M
ulţu
miri
Aj
utor
ul
Sfat
ul
I
nvita
ţia
E
num
erar
ea
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
M
odel
e de
vor
bire
D
ialo
gul
Mon
olog
ul
C
onţin
utur
i gra
mati
cale
Verb
ul*
A
dver
bul
Sub
stan
tivul
* Ad
jecti
vul*
Pro
num
ele*
Num
eral
ulPr
epoz
iţia*
Inte
rjecţ
ia
Con
junc
ţiaPr
opoz
iţia*
Pun
ctua
ţia
Activ
ități:
• al
eger
ea im
agin
ilor c
are
suge
reaz
ă se
mni
ficaţ
ia m
esaj
ului
;•
activ
ităţi
de c
onfir
mar
e a
răsp
unsu
lui c
orec
t pr
in b
ifare
/com
plet
are
de ta
bel;
• ex
erci
ţii d
e ex
prim
are
a pr
imel
or re
acţii
fa
ţă d
e ce
le a
uzite
, fol
osin
d co
duri
dive
rse:
de
sen,
mim
ică,
ges
t, sc
hem
ă, su
net e
tc.
• vi
ziona
rea
de sc
urtm
etra
je a
nim
ate
sau
film
e sc
urte
pe
tem
e de
inte
res p
entr
u cl
asa
de
elev
i; •
conv
ersa
ţie d
irija
tă e
tc.
Prod
use:
• in
tegr
ame
rezo
lvat
e;•
tria
de;
• sim
ulăr
i de
situa
ţii p
entr
u re
aliza
rea
unui
ob
iecti
v;•
reac
ţii v
erba
le sa
u no
nver
bale
etc
.
45
Com
pete
nța
spec
ifică
2. P
rodu
cere
a de
mes
aje
oral
e în
situ
ații
de co
mun
icar
e di
alog
ată
și m
onol
ogat
ă,
man
ifest
ând
atitu
dine
poz
itivă
și a
tenț
ie p
entr
u ca
litat
ea e
xprim
ării
și îm
bună
tățir
ea co
ntinu
ă a
aces
teia
.2.
1.
Util
izare
a a
decv
ată
a el
emen
telo
r le
xica
le și
a m
odel
elor
de
vorb
ire
în d
emer
suri
com
unic
ative
noi
.2.
2.
Util
izare
a ra
port
urilo
r de
sin
onim
ie/a
nton
imie
în si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e.2.
3.
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r pen
tru
un e
vent
ual i
nter
viu
cu p
erso
ane
cuno
scut
e, p
e te
me
de in
tere
s co
mun
.2.
4.
Expr
imar
ea, î
n fo
rmul
e sim
ple,
a
stăr
ii em
otive
, atit
udin
ii fa
ţă d
e oa
men
i și l
ucru
ri, în
tâm
plăr
i și
even
imen
te.
2.5.
Prez
enta
rea
unei
info
rmaţ
ii de
spre
sin
e, fa
mili
e, a
ctivi
tăţi
actu
ale
sau
ante
rioar
e.2.
6.
Prod
ucer
ea u
nor t
exte
scur
te la
te
ma
prop
usă.
2.7.
Pove
stire
a co
nţin
utul
ui m
esaj
elor
tv
, rad
io p
e te
me
fam
iliar
e.2.
8.
Impr
oviza
rea
dia
logu
rilor
în
baza
imag
inilo
r, sit
uaţii
lor d
e co
mun
icar
e și
argu
men
tare
a sim
plă
a as
pect
elor
enu
nţat
e.
2.9.
Iniţi
erea
, înt
reţin
erea
și în
chei
erea
di
alog
urilo
r scu
rte,
cu
repl
ici
simpl
e, p
e te
me
fam
iliar
e.2.
10.I
niţie
rea,
men
ţiner
ea și
înch
eier
ea
unui
dia
log
scur
t, cu
per
soan
e ne
cuno
scut
e, în
situ
aţii
spec
iale
(n
r. de
tel.
112)
.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
R
ăspu
nsur
i
Desc
rieri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
/neg
ative
A
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t In
stru
cţiu
ni
M
ulţu
miri
Ajut
orul
Sf
atul
In
vita
ţia
Enu
mer
area
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dial
ogul
M
onol
ogul
Conţ
inut
uri g
ram
atica
leVe
rbul
* Ad
verb
ul
Subs
tanti
vul*
Ad
jecti
vul*
Pr
onum
ele*
N
umer
alul
Prep
oziţi
a*
Int
erje
cţia
Co
njun
cţia
Prop
oziţi
a*
Punc
tuaţ
ia
Activ
ități:
•
mem
orar
ea p
rove
rbel
or, z
icăt
orilo
r, po
eziil
or;
• ex
erci
ţii d
e în
sușir
e a
unită
ţilor
lexi
cale
;•
exer
ciţii
lexi
cale
de
înţe
lege
re a
sens
ului
cu
vint
elor
prin
rapo
rtar
e la
con
text
;•
exer
ciţii
de
regl
are
a in
tona
ţiei,
a vi
teze
i pr
oprii
de
a vo
rbi;
• ex
erci
ţii d
e uti
lizar
e în
enu
nţur
i pro
prii
a cu
vint
elor
și st
ruct
urilo
r lex
ical
e în
văţa
te;
• po
vesti
rea
unor
text
e ci
tite,
a u
nor m
esaj
e au
diat
e la
dife
rite
timpu
ri și
pers
oane
;•
crea
rea
unor
text
e în
baz
a un
ei sc
hem
e,
plan
, age
nde,
imag
ini;
• re
lata
rea
succ
intă
a u
nor î
ntâm
plăr
i sim
ple,
di
n ex
perie
nţa
prop
rie;
• pr
ezen
tare
a, în
ord
ine
cron
olog
ică,
a u
nor
activ
ităţi
zilni
ce;
• sim
ular
ea u
nor s
ituaţ
ii de
com
unic
are
real
e;•
proi
ecte
des
pre
capi
tala
repu
blic
ii, lo
curi
mem
orab
ile;
• ac
tivită
ţi de
med
iere
în d
iferit
e sit
uaţii
de
com
unic
are
etc.
Pr
odus
e:•
conc
urs d
e pr
ezen
tări
oral
e pe
o te
mă
anun
ţată
; •
dial
ogur
i; •
reci
tare
a pe
de
rost
a te
xtel
or în
văţa
te;
• so
noriz
area
uno
r fra
gmen
te v
ideo
;•
inte
racţ
iune
a în
tre
elev
i prin
într
ebăr
i și
răsp
unsu
ri (e
xprim
area
aco
rdul
ui/
deza
cord
ului
, for
mul
area
scur
tă a
une
i pă
reri)
etc
.
46
Com
pete
nța
spec
ifică
3. R
ecep
tare
a m
esaj
elor
/tex
telo
r scr
ise,
man
ifest
ând
dorin
ța
de a
util
iza in
form
ațiil
e no
i în
situ
ații
varia
te d
e co
mun
icar
e.3.
1.A
utom
atiza
rea
tehn
icii
lect
urii
cu v
oce
și în
gân
d, c
u ad
apta
rea
into
naţie
i în
func
ţie d
e se
mne
le
de p
unct
uaţie
și c
onte
xt.
3.2.D
educ
erea
sens
ului
cuv
inte
lor
pe b
aza
cont
extu
lui.
3.3.C
itire
a co
rect
ă, fl
uent
ă, c
onști
entă
și
expr
esiv
ă a
prop
oziţi
ilor/
text
elor
(n
arati
ve, d
escr
iptiv
e, a
nunţ
uri,
men
iuri,
ora
re e
tc.).
3.4.I
denti
ficar
ea n
umăr
ului
și
succ
esiu
nii s
ecve
nţel
or u
nui t
ext.
3.5.S
elec
tare
a in
form
aţie
i nec
esar
e
din
mai
mul
te su
rse
și uti
lizar
ea
ei în
act
e no
i de
com
unic
are.
3.6.P
oves
tirea
con
ţinut
ului
text
ului
ci
tit d
upă
repe
re (î
ntre
bări,
sc
hem
e, im
agin
i, pl
an e
tc.).
3.7.I
nter
pret
area
fapt
elor
unu
i pe
rson
aj a
l tex
tulu
i prin
exp
rimar
ea
opin
iilor
și a
titud
inilo
r.3.
8.R
edar
ea c
onţin
utul
ui u
nor t
exte
ci
tite
inde
pend
ent (
lect
ură
parti
cula
ră).
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
R
ăspu
nsur
i
De
scrie
ri Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve/n
egati
ve
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt
In
stru
cţiu
ni
M
ulţu
miri
Aj
utor
ul
Sf
atul
In
vita
ţia
E
num
erar
ea
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
M
odel
e de
vor
bire
Dial
ogul
Mon
olog
ul
Conţ
inut
uri g
ram
atica
leVe
rbul
*
Adv
erbu
l
Su
bsta
ntivu
l*
Adje
ctivu
l*
Pr
onum
ele*
N
umer
alul
Prep
oziţi
a*
In
terje
cţia
Con
junc
ţiaPr
opoz
iţia*
Punc
tuaţ
ia
Activ
ități:
•
form
ular
ea ti
tluril
or în
baz
a te
xtul
ui;
• le
ctur
a le
ntă,
rapi
dă, l
inia
ră, e
xplic
ativă
, di
rijat
ă;
• de
scop
erire
a un
or „
dove
zi”
în te
xt,
refe
ritoa
re la
trăs
ătur
ile u
nui p
erso
naj;
• ca
ract
eriza
rea
simpl
ă a
unui
per
sona
j;•
dram
atiza
rea
unui
frag
men
t;•
repr
oduc
erea
text
ului
în la
nţ, î
n pe
rech
i, în
baz
a un
ui p
lan,
imag
ini;
• or
dona
rea
unui
șir d
e en
unţu
ri în
tr-o
su
cces
iune
logi
că;
• re
dare
a co
nţin
utul
ui te
xtul
ui, u
tilizâ
nd
expr
esii
din
text
;•
rest
abili
rea,
com
plet
area
și e
labo
rare
a di
vers
elor
tipu
ri de
pla
n, a
lcăt
uit d
in c
uvin
te,
îmbi
nări
de c
uvin
te, e
nunţ
uri s
curt
e;•
iden
tifica
rea
unor
ele
men
te re
leva
nte
pent
ru
a fo
rmul
a o
opin
ie;
• ex
prim
area
atit
udin
ii fa
ţă d
e ce
le c
itite
;•
exer
ciţii
de
tran
sfor
mar
e a
dial
ogul
ui în
m
onol
og;
• m
emor
area
pro
verb
elor
, zic
ător
ilor,
poez
iilor
.Pr
odus
e:
• co
ncur
s de
lect
ură
expr
esiv
ă;•
post
ere/
orga
niza
tori
grafi
ci p
entr
u a
indi
ca re
laţia
din
tre
pers
onaj
e, c
rono
logi
a ev
enim
ente
lor;
47
• lis
te c
u as
pect
e se
mni
ficati
ve a
le te
xtul
ui
și cl
asifi
care
a ac
esto
ra: t
răsă
turi,
acţ
iuni
, m
otive
;•
lect
ură
inde
pend
entă
a u
nor t
exte
re
com
anda
te;
• pr
oiec
te p
e ba
za te
xtel
or c
itite
; •
conc
ursu
ri în
baz
a te
xtel
or/c
ărţil
or c
itite
;•
fișa
de le
ctur
ă et
c.Co
mpe
tenț
a sp
ecifi
că 4
. Pro
duce
rea
mes
ajel
or/t
exte
lor s
cris
e, d
emon
strâ
nd p
erse
vere
nță
în
apl
icar
ea n
orm
elor
lim
bii r
omân
e lit
erar
e pe
ntru
real
izare
a un
ei c
omun
icăr
i efic
ient
e.4.
1.S
crie
rea
lizib
ilă, c
orec
tă
și co
nștie
ntă
a cu
vint
elor
, pr
opoz
iţiilo
r și t
exte
lor s
curt
e pe
ba
za m
ater
iei î
nvăţ
ate.
4.
2.E
labo
rare
a pl
anul
ui u
nui t
ext s
curt
.4.
3.F
orm
ular
ea în
treb
ărilo
r sim
ple,
di
rect
e.4.
4.A
lcăt
uire
a un
or te
xte,
redâ
nd
expe
rienţ
e pe
rson
ale
(cu
sau
fără
re
pere
). 4.
5.A
plic
area
, în
text
ele
reda
ctat
e, a
no
rmel
or li
mbi
i rom
âne
liter
are
în
limita
mat
erie
i lin
gvisti
ce în
sușit
e.4.
6.R
edac
tare
a un
or te
xte
neofi
cial
e (fe
licită
ri, in
vita
ţii).
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Ră
spun
suri
D
escr
ieri
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
/neg
ative
A
cere
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t
Inst
rucţ
iuni
M
ulţu
miri
Aju
toru
l
Sf
atul
In
vita
ţia
Enu
mer
area
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Dia
logu
l
Mon
olog
ul
Co
nţin
utur
i gra
mati
cale
Verb
ul*
Ad
verb
ul
S
ubst
antiv
ul*
Ad
jecti
vul*
P
ronu
mel
e*
Num
eral
ulPr
epoz
iţia*
I
nter
jecţ
ia
C
onju
ncţia
Prop
oziţi
a*
Pun
ctua
ţia
Activ
ități:
• ex
erci
ţii d
e sc
riere
cal
igra
fică
a lit
erel
or și
a
cuvi
ntel
or, a
ort
ogra
mel
or, d
e re
spec
tare
a
inte
rval
elor
;•
exer
ciţii
de
com
plet
are,
tran
sfor
mar
e,
cons
trui
re a
uno
r mes
aje
după
mod
el,
sche
mă,
pla
n, im
agin
e et
c.;
• su
bstit
uire
a cu
vint
elor
într
-o a
num
ită
cate
gorie
(de
ex.,
singu
lar/
plur
al, p
reze
nt/
trec
ut e
tc.);
• al
cătu
irea
prop
oziţi
ilor c
are
impl
ică
utiliz
area
an
umito
r cuv
inte
, ort
ogra
me,
feno
men
e gr
amati
cale
;•
crea
rea
mes
ajel
or re
ferit
oare
la in
form
aţii
de
ordi
n pe
rson
al, n
eces
ităţi
imed
iate
, per
soan
e și
obie
cte
fam
iliar
e;
• ex
erci
ţii d
e ev
alua
re/a
utoe
valu
are
a
reda
ctăr
ii co
rect
e a
dive
rsel
or ti
puri
de
text
e et
c.
48
Prod
use:
• pl
anul
unu
i tex
t;•
text
e pr
oprii
, red
acta
te c
u și
fără
repe
re;
• co
pier
i, tr
ansc
rieri,
dic
tări
de e
nunţ
uri,
în c
are
se re
găse
sc n
orm
ele
gram
atica
le,
orto
grafi
ce și
de
punc
tuaţ
ie în
văţa
te;
• de
scrie
ri su
ccin
te d
upă
un în
cepu
t/sf
ârșit
dat
et
c.Co
mpe
tenț
a sp
ecifi
că 5
. Pra
ctica
rea
com
unic
ării
oral
e și
scris
e în
lim
ba ro
mân
ă, d
emon
strâ
nd a
ccep
tare
, res
pect
pen
tru
valo
rile
na
ționa
le și
eur
open
e, d
esch
ider
e pe
ntru
im
plic
area
acti
vă, r
espo
nsab
ilă în
via
ța so
cial
-cul
tura
lă a
com
unită
ții.
5.1.D
escr
iere
a su
ccin
tă a
ora
șulu
i Ch
ișină
u, c
apita
la R
epub
licii
Mol
dova
.5.
2.D
escr
iere
a un
ui lo
c im
port
ant d
in
satu
l/ora
șul n
atal
.5.
3.P
reze
ntar
ea u
nei p
erso
nalit
ăţi
cuno
scut
e di
n Re
publ
ica
Mol
dova
.5.
4.D
escr
iere
a sim
bolu
rilor
de
stat
, în
baz
a im
agin
ilor.
Cont
exte
tem
atice
:•
Copi
lul î
n fa
mili
e•
Copi
lul ș
i nat
ura
•Co
pilu
l în
soci
etat
e•
Copi
lul ș
i Pat
ria
Acte
de
vorb
ire:
Prez
entă
ri
Ră
spun
suri
De
scrie
ri Ati
tudi
ni și
senti
men
te p
oziti
ve/n
egati
ve
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt
In
stru
cţiu
ni
Mul
ţum
iri
Aju
toru
l
Sf
atul
In
vita
ţia
E
num
erar
ea
Elem
ente
de
cons
truc
ție a
com
unic
ării:
Voca
bula
rul
Mod
ele
de v
orbi
re
Di
alog
ul
Mon
olog
ul
Con
ţinut
uri g
ram
atica
leVe
rbul
*
A
dver
bul
S
ubst
antiv
ul*
Ad
jecti
vul*
P
ronu
mel
e*
Num
eral
ulPr
epoz
iţia*
In
terje
cţia
Conj
uncţ
iaPr
opoz
iţia*
P
unct
uaţia
Activ
ități:
• ex
curs
ii;•
întâ
lniri
cu
pers
onal
ităţi
de v
ază;
• co
mun
icăr
i suc
cint
e în
baz
ă de
imag
ini,
secv
enţe
de
film
;•
jocu
ri de
rol e
tc.
Prod
use:
• po
rtof
olii
tem
atice
;•
jurn
ale
de im
pres
ii;•
expo
ziţii;
• po
ster
e et
c.
49
La sf
ârși
tul c
lase
i a IV
-a, e
levu
l poa
te:
• id
entifi
ca in
form
aţii
conf
orm
anu
mito
r crit
erii;
• as
ocia
con
ţinut
ul u
nui m
esaj
aud
iat c
u an
umite
imag
ini,
info
rmaţ
ii cu
nosc
ute;
• fo
rmul
a op
inii,
atit
udin
i, ar
gum
ente
în c
uvin
te, e
xpre
sii si
mpl
e;•
pove
sti se
lecti
v și
inte
gral
, prin
cuv
inte
pro
prii,
un
mes
aj;
• în
depl
ini i
nstr
ucţiu
ni si
mpl
e de
orie
ntar
e în
ved
erea
atin
gerii
unu
i obi
ectiv
;•
utiliz
a ad
ecva
t ele
men
tele
lexi
cale
și m
odel
ele
de v
orbi
re în
dem
ersu
ri co
mun
icati
ve n
oi;
• uti
liza
rapo
rtur
ile d
e sin
onim
ie/a
nton
imie
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are;
• fo
rmul
a în
treb
ări p
entr
u un
eve
ntua
l int
ervi
u cu
per
soan
e cu
nosc
ute,
pe
tem
e de
inte
res c
omun
;•
prez
enta
info
rmaţ
ii de
spre
sine
, fam
ilie,
acti
vită
ţi ac
tual
e sa
u an
terio
are;
• im
prov
iza d
ialo
guri
în b
aza
imag
inilo
r, sit
uaţii
lor d
e co
mun
icar
e;
• ci
ti co
rect
, flue
nt, c
onști
ent ș
i exp
resiv
pro
poziţ
ii/te
xte;
• de
duce
sens
ul u
nor c
uvin
te p
e ba
za c
onte
xtul
ui;
• id
entifi
ca in
form
aţii
sem
nific
ative
ale
text
ului
;•
apre
cia
fapt
ele
unui
per
sona
j al t
extu
lui;
• sc
rie li
zibil,
cor
ect ș
i con
știen
t cuv
inte
, pro
poziţ
ii și
text
e sc
urte
;•
elab
ora
plan
ul u
nui t
ext s
curt
,m
anife
stân
d ca
atit
udin
i și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• do
rinţă
de
a în
ţele
ge li
mba
jul p
erso
anel
or/v
orbi
toril
or în
med
iile
școl
ar și
com
unita
r; •
pers
ever
enţă
pen
tru
scrie
rea
core
ctă
a te
xtel
or p
ropr
ii;
• in
tere
s pen
tru
lect
ura
inde
pend
entă
a c
ărţil
or și
a p
rese
i per
iodi
ce p
entr
u co
pii;
• do
rinţă
de
a uti
liza
info
rmaţ
ii no
i în
situa
ţii v
aria
te d
e co
mun
icar
e;•
acce
ptar
e și
resp
ect p
entr
u va
loril
e na
ţiona
le și
eur
open
e;
• im
plic
are
resp
onsa
bilă
în d
iver
se a
ctivi
tăţi
școl
are.
50
Det
alie
ri a
le c
onți
nutu
rilo
r de
învă
țare
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
DE
VORB
IRE
ELEM
ENTE
DE
CON
STRU
CȚIE
A C
OM
UN
ICĂR
IICO
PILU
L ÎN
FAM
ILIE
Co
pilu
l des
pre
sine
și fa
mili
e•
Calit
ăţi
•Pr
efer
inţe
•
Rela
ţii d
e fa
mili
eVi
ață
sănă
toas
ă•
Star
ea să
nătă
ţii și
igie
nă
pers
onal
ă •
Activ
ităţi
de o
dihn
ă (c
u fa
mili
a)
•Sp
ortu
lSă
rbăt
ori ș
i tra
diții
în fa
mili
e
Prez
entă
ri: a
utop
reze
ntar
ea, p
reze
ntar
ea
cuiv
a, p
reze
ntar
ea fi
inţe
lor,
rela
ţiilo
r din
tre
aces
tea,
star
ea p
erso
nală
, a m
embr
ilor
fam
iliei
, acti
vită
ţilor
com
une,
trad
iţion
ale,
sp
ortiv
e.Ră
spun
suri:
răsp
unsu
ri afi
rmati
ve și
ne
gativ
e sc
urte
. De
scrie
ri: st
area
per
sona
lă, o
cupa
ţii
cotid
iene
, spo
rtive
. M
ulțu
miri
: for
mul
e sim
ple
pent
ru a
m
ulţu
mi ș
i a ră
spun
de la
mul
ţum
iri.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: for
mul
e el
emen
tare
de
expr
imar
e a
plăc
erii,
re
spec
tulu
i, bu
curie
i, do
rinţe
i, ne
cesit
ăţii
etc.
Spec
ificu
l vor
birii
ora
le: p
ronu
nţie
, int
onaţ
ie, t
empo
, rit
m.
Situ
ații
de c
omun
icar
e co
nfor
m a
riei t
emati
ce.
Voca
bula
rul.
Însu
șirea
a 3
50-4
00 d
e cu
vint
e, e
xpre
sii,
prov
erbe
, exp
resii
fraz
eolo
gice
.M
odel
e de
vor
bire
car
e re
flect
ă ar
ia te
mati
că.
Dial
ogul
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are
fam
iliar
e. R
ăspu
nsul
la
într
ebăr
i, fo
rmul
area
într
ebăr
ilor,
adre
sare
a că
tre
inte
rlocu
tor.
Prop
oziţi
i/rep
lici
care
con
ţin u
n m
esaj
, o
într
ebar
e, u
n ră
spun
s, o
rugă
min
te.
Text
ul o
ral (
mon
olog
ul).
Desc
riere
a or
ală
a lu
crur
ilor,
fiinţ
elor
, fen
omen
elor
etc
. Alc
ătui
rea
oral
ă a
text
elor
.
Conț
inut
uri g
ram
atica
le
N.B
.! Co
nţin
utur
ile g
ram
atica
le su
nt in
clus
e în
mod
ele
de v
orbi
re. T
erm
inol
ogia
gra
mati
cală
, pro
pusă
mai
jos,
în
unel
e ca
zuri,
pen
tru
com
odita
te, p
oate
fi u
tiliza
tă d
e că
tre
prof
esor
, deo
arec
e la
lim
ba m
ater
nă, î
ncep
ând
cu c
lasa
a
III-a
se u
tilize
ază
term
inol
ogia
resp
ectiv
ă (c
ele
indi
cate
cu
aste
risc*
).
Verb
ul*
(form
a in
ițial
ă*).
Mod
ul in
dica
tiv. T
impu
l pre
zent
*.
Tim
pul t
recu
t*: i
mpe
rfect
ul, p
erfe
ctul
com
pus.
Viito
rul I
.*
Verb
ele
refle
xive
*. M
odul
con
junc
tiv p
reze
nt. M
odul
im
pera
tiv.
Adve
rbul
. Util
izare
a du
pă m
odel
e.Su
bsta
ntivu
l*. G
enul
*, n
umăr
ul*.
Arti
colu
l hot
ărât
și
neho
tărâ
t. Ca
zuril
e*.
COPI
LUL
ȘI N
ATU
RA
Feno
men
e al
e na
turii
•Câ
nd p
louă
/nin
ge?
•De
ce
bate
vân
tul?
•Se
mne
pop
ular
e•
Obi
ceiu
ri po
pula
reSă
rbăt
ori ș
i tra
diții
cal
enda
ristic
e Lu
mea
ani
mal
ă •
Cara
cter
istici
•M
ediu
l de
trai
•An
imal
e ex
otice
•Cu
riozit
ăţi
Desc
rieri:
asp
ecte
met
eo, s
emne
ale
na
turii
, sem
ne p
opul
are,
obi
ceiu
ri,
anim
ale
pref
erat
e, fl
ora.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: for
mul
e el
emen
tare
de
expr
imar
e a
plăc
erii,
bu
curie
i, ad
mira
ţiei,
dorin
ţei,
nece
sităţ
ii,
frum
useţ
ii.In
stru
cțiu
ni: a
da
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
de
com
port
amen
t cu
dife
rite
ocaz
ii.Ati
tudi
ni și
senti
men
te n
egati
ve: d
orul
, ne
plăc
erea
, tris
teţe
a, re
gret
ul.
A ce
re in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt.
Sfat
uri:
a ce
re sf
atur
i, a
da sf
atur
i.
51
COPI
LUL
ÎN S
OCI
ETAT
EPr
iete
ni și
col
egi
•Pr
efer
inţe
și i
nter
ese
•La
tele
fon,
pe
inte
rnet
•
Regu
li ne
scris
e Pr
oiec
te d
e vi
itor
•Pr
ofes
ia p
refe
rată
Lo
cul n
atal
•O
rașu
l, sa
tul
•O
rient
area
în o
raș
•M
ijloa
ce d
e tr
ansp
ort
•Re
guli
de c
ircul
aţie
La
med
ic
Cum
pără
turi
•Al
imen
te•
Canti
tăţi
•Co
stur
i
Prez
entă
ri: p
reze
ntar
ea u
nor p
erso
ane,
lu
crur
i, in
tere
se, r
egul
i. De
scrie
ri: p
erso
ane,
pro
fesii
, loc
alită
ţi,
mijl
oace
de
tran
spor
t, fo
rma,
cul
oare
a,
utiliz
area
, fol
osul
uno
r alim
ente
.In
fluen
țare
a ac
țiuni
lor:
a ac
cept
a,
a re
fuza
, a sp
rijin
i.Sf
atur
i: a
cere
sfat
uri,
a da
sfat
uri.
Ajut
orul
: a c
ere/
a ac
orda
aju
tor d
e or
ient
are
într
-un
med
iu ru
ral,
urba
n,
ajut
or m
edic
al.
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a,
dorin
ţa, c
omun
icar
ea.
Mul
țum
iri: f
orm
ule
de a
mul
ţum
i, a
răsp
unde
cu
form
ule
simpl
e, d
ar e
lega
nte.
Adje
ctivu
l*. A
cord
ul a
djec
tivul
ui cu
subs
tanti
vul î
n ge
n, n
umăr
și
caz.*
Util
izare
a gr
adel
or d
e co
mpa
raţie
. Top
ica.
Pron
umel
e*. P
ronu
mel
e pe
rson
al*.
Form
ele
acce
ntua
te și
ne
acce
ntua
te.
Num
eral
ul. N
umer
alul
card
inal
.Pr
epoz
iția*
. Util
izare
a du
pă m
odel
e.In
terje
cția
. Util
izare
a.Co
njun
cția
. Util
izare
a co
njun
cţiil
or d
e co
ordo
nare
.Pr
opoz
iția.
* Uti
lizar
ea ti
puril
or d
e pr
opoz
iţii d
upă
scop
ul
com
unică
rii, d
upă
form
ă, d
upă
alcă
tuire
.Pu
nctu
ația
(în
func
ţie d
e m
ater
ia st
udia
tă).
N.B
.! M
odel
ele
de v
orbi
re și
min
imul
lexi
cal f
unda
men
tal s
e pr
opun
în G
hidu
l de
impl
emen
tare
a c
urric
ulum
ului
.
Text
e re
com
anda
te:
Folc
lor:
Din
folc
loru
l cop
iilor
, Pro
verb
e, G
hici
tori.
Plu
gușo
rul.
Cu se
măn
atul
. Col
inde
. Fră
mân
tări
de li
mbă
. Num
ărăt
ori.
Ion
Crea
ngă,
Mih
ai E
min
escu
, Geo
rge
Coșb
uc, E
lena
Far
ago,
O
tilia
Caz
imir,
Con
stan
tin D
rago
mir,
Iulia
n Fi
lip, S
pirid
on
Vang
heli,
Grig
ore
Vier
u, V
asile
Rom
anci
uc, D
umitr
u M
atco
vsch
i, Vi
ctor
Dum
brăv
eanu
, Arc
adie
Suc
evea
nu, I
anoș
Țu
rcan
u, A
nato
l Cio
canu
, Pet
ru C
ărar
e, G
heor
ghe
Blăn
aru,
Li
viu
Dele
anu,
Nic
olae
Esin
encu
ș.a.
COPI
LUL
ȘI P
ATRI
ADe
spre
țara
mea
•Si
mbo
luri
de st
at•
Ora
șul C
hișin
ău•
Oam
eni c
unos
cuţi
Sărb
ător
i și t
radi
ții n
ațio
nale
Atitu
dini
și se
ntim
ente
poz
itive
: plă
cere
a,
bucu
ria, a
dmira
ţia, d
orin
ţa.
Invi
tația
: a in
vita
, a a
ccep
ta o
invi
taţie
.En
umer
area
: loc
alită
ţi, in
stitu
ţii, d
ate,
ci
fre,
dist
anţe
.De
scrie
rea:
form
ule
de d
escr
iere
a
calit
ăţilo
r/tr
ăsăt
urilo
r uno
r per
soan
e, a
lo
curil
or.
Info
rmaț
ie: a
pre
zent
a/a
cere
info
rmaţ
ii de
spre
cev
a/ci
neva
.
52
1.2.
10. C
onte
xte
tem
atic
e de
repe
r
(Pen
tru
asig
urar
ea c
ontin
uită
ţii p
roce
sulu
i de
dezv
olta
re a
com
pete
nţel
or d
e co
mun
icar
e în
lim
ba ro
mân
ă)
CLAS
A I
CLAS
A a
II-a
CLAS
A a
III-a
CLAS
A a
IV-a
C O
P I
L U
L
Î N
F
A M
I L
I E
Să fa
cem
cun
oștin
ță!
• Fo
rmul
e de
salu
t•
Num
e, p
renu
me,
vâr
stă,
loc
de
trai
• Ci
ne su
nt e
u?•
Fam
ilia
mea
• M
ama
e bi
blio
teca
răJu
cării
. Acti
vită
ți de
joc
Cam
era
mea
• O
biec
te d
e m
obili
erÎn
buc
ătăr
ie•
Vese
lă•
Alim
ente
Ce p
urtă
m?
• Îm
brăc
ămin
te
• În
călţă
min
te
Fam
ilia
mea
• M
embr
ii fa
mili
ei•
Ocu
paţii
în fa
mili
e•
Mă
găte
sc d
e șc
oală
• Lo
cul d
e m
uncă
• Pa
rada
pro
fesii
lor
• N
e od
ihni
m îm
preu
nă•
Ziua
de
nașt
ere
• Cu
mam
a la
doc
tor
Poftă
bun
ă!•
Vese
lă•
Buca
te•
Băut
ură
• Ce
mân
căm
?•
Ce b
em?
Desp
re m
embr
ii fa
mili
ei•
Cum
sunt
?•
Ocu
paţii
le m
embr
ilor f
amili
ei•
Cale
idos
copu
l pro
fesii
lor
Casă
și m
ediu
de
viaț
ă•
Cam
ere
• M
obili
erCu
m să
fim
sănă
toși
?•
Părţ
ile c
orpu
lui
• O
biec
te d
e ig
ienă
per
sona
lă•
Prod
use
sănă
toas
e•
Regi
mul
zile
i•
Igie
nă•
Men
iuSă
rbăt
ori î
n fa
mili
e
Copi
lul d
espr
e si
ne și
fam
ilie
• Ca
lităţ
i•
Pref
erin
ţe
• Re
laţii
de
fam
ilie
Viaț
ă să
năto
asă
• St
area
sănă
tăţii
și ig
ienă
pe
rson
ală
• Ac
tivită
ţi de
odi
hnă
(cu
fam
ilia)
•
Spor
tul
Sărb
ător
i și t
radi
ții în
fam
ilie
C O
P I
L U
L
Ș I
N
A T
U R
AAn
imal
ul p
refe
rat
• An
imal
e do
mes
tice
• An
imal
e să
lbati
ce•
Cum
sunt
ani
mal
ele?
În g
rădi
nă
• Fr
ucte
• Le
gum
e•
Culo
ri
Anoti
mpu
l pre
fera
t •
Sem
nele
nat
urii
• O
cupa
ţiile
oam
enilo
r De
spre
ani
mal
e•
Anim
ale.
Ani
mal
ul p
refe
rat
• De
spre
via
ţa p
ăsăr
ilor
Ce g
usto
ase
sunt
!•
Fruc
te•
Legu
me
Tim
pul ș
i vre
mea
• Câ
t e o
ra?
• Cu
m e
vre
mea
?•
Zile
de
lucr
u/od
ihnă
Toam
na
• Se
mne
le to
amne
i•
Desp
re p
ăsăr
i•
Păsă
rile
călă
toar
e
Feno
men
e al
e na
turii
• Câ
nd p
louă
/nin
ge?
• De
ce
bate
vân
tul?
• Se
mne
pop
ular
e•
Obi
ceiu
ri po
pula
reSă
rbăt
ori ș
i tra
diții
cal
enda
ristic
e Lu
mea
ani
mal
ă •
Cara
cter
istici
• M
ediu
l de
trai
• An
imal
e ex
otice
• Cu
riozit
ăţi
53
Desp
re ti
mp
• Zi
lele
săpt
ămân
ii•
Luni
le a
nulu
i•
Anoti
mpu
ri
Iarn
a•
Sărb
ător
i de
iarn
ă•
Jocu
ri de
iarn
ă Pr
imăv
ara
• O
bice
iuri
de p
rimăv
ară
• Fl
ori d
e pr
imăv
ară
Vara
•
Sem
nele
ver
ii•
Proi
ecte
de
vaca
nţă
C O
P I
L U
L
Î N
S
O C
I E
T A
T E
La șc
oală
• Re
chizi
te•
Mob
ilier
• Să
num
ărăm
!•
Cole
gi•
Pref
erin
ţe
• N
e pl
ace
spor
tul
La șc
oală
•Ac
tivită
ţi la
școa
lă•
Activ
ităţi
la le
cţie
•Le
cţia
pre
fera
tă•
La re
crea
ţie•
În v
acan
ţăPr
iete
ni•
Info
rmaţ
ii de
spre
prie
teni
•U
n pr
iete
n bu
n•
Pasiu
ni
•Co
nvor
biri
la te
lefo
n Să
rbăt
ori c
alen
daris
tice
Agen
da să
ptăm
ânii
• O
raru
l•
Rech
izite
. Und
e se
află
?•
Tim
pul l
iber
Pr
iete
ni
• In
tere
se
• Aj
utor
ul re
cipr
oc
Prie
teni
și c
oleg
i•
Pref
erin
ţe și
int
eres
e •
La te
lefo
n, p
e in
tern
et
• Re
guli
nesc
rise
Proi
ecte
de
viito
r•
Prof
esia
pre
fera
tă
Locu
l nat
al•
Ora
șul,
satu
l•
Orie
ntar
ea în
ora
ș•
Mijl
oace
de
tran
spor
t•
Regu
li de
circ
ulaţ
ie
La m
edic
Cu
mpă
rătu
ri•
Alim
ente
• Ca
ntită
ţi•
Cost
uri
54
C O
P I
L U
L
Ș I
P
A T
R I
ATr
ăies
c în
Mol
dova
•Ha
rta
Repu
blic
ii M
oldo
va•
Ora
șe•
Râur
i•
Oam
eni b
uni
•Di
n în
ţele
pciu
nea
popu
lară
•Să
rbăt
ori
Patr
ia m
ea•
Sim
bolu
ri•
Capi
tala
• O
amen
i har
nici
• M
ulţu
mim
pen
tru
pace
• Di
n cr
eaţia
pop
ular
ă
Prin
Mol
dova
• Lo
cuito
ri
• Bo
găţii
• Că
lăto
rii p
rin M
oldo
va
Desp
re M
oldo
va•
Sim
bolu
ri de
stat
• O
rașu
l Chi
șinău
• O
amen
i cun
oscu
ţiSă
rbăt
ori ș
i tra
diții
naț
iona
le
55
1.3. Repere privind strategiile didactice
Curriculumul pentru învăţământul primar fixează următoarele principii privind strategiile didactice:
• asigurarea accesului egal la educaţie a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), promovând individualizarea și diferenţierea în procesul educaţional;
• centrarea pe elev și nu pe conţinuturile de învăţare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităţilor;
• unitatea abordării psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin unici-tatea sa și prin aceasta conferă valoare societăţii, totodată însușirea valorilor societăţii conferă un plus de valoare personalităţii copilului.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de curriculum, dar se realizează personalizat, în raport cu factori multipli: necesităţile de instruire ale elevilor, specifi-cul disciplinei, personalitatea didactică a profesorului, cultura organizaţională a școlii, accesul la mijloacele comunicaţionale și informaţionale moderne etc. Promovând di-versificarea și personalizarea strategiilor didactice, curriculumul accentuează:
• orientarea spre învăţarea activă;• orientarea spre a învăţa să înveţi;• orientarea spre formarea de competenţe;• orientarea spre dezvoltarea creativităţii elevilor.
1.4. Repere privind evaluarea
1.4.1. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
Conform Codului educaţiei al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultate-lor învăţării este criterială și se efectuează prin descriptori.
Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul pri-mar este reperat prin următoarele accepţiuni [11, 12, 13, 14].
Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute indi-
vidual sau în grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greșelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii școlarului mic.
Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentea-ză pe un sistem unitar de principii:principii psiho-pedagogice• principiul centrării pe personalitatea celui
evaluat (educat), pe caracteristicile sale individuale și de vârstă;
• principiul motivării pentru învăţare;• principiul confidenţialităţii;• principiul succesului;• principiul transparenţei și participării
la procesul evaluării (copil/părinte/reprezentant legal al copilului).
principii didactice• principiul relevanţei și eficienţei;• principiul integranţei procesului
educaţional de predare-învăţare-evaluare;• principiul priorităţii autoevaluării;• principiul flexibilităţii în alegerea
instrumentelor de evaluare;• principiul corelării evaluării formative cu
cea sumativă.
56
Obiectul evaluării în școala primară îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului. Spectrul rezultatelor vizate este determinat de finalităţile stipulate în curricula disciplinelor.
Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinţii.
Curricula disciplinelor conţine liste de produse școlare evaluabile în fiecare uni-tate de învăţare.
Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în pro-dusele învăţării și care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră și inseparabilă cu produsul respectiv. Criteriile de evaluare se prezintă elevilor în formă de criterii de succes, formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiu-nea operaţională și/sau pe cea atitudinală.
Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al elevilor și la nivelul rezultatelor și produselor activităţii concrete a acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învăţământul primar descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităţilor curriculare pe două dimensiuni intercondiţionate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanţele elevului la discipli-nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanţial al elevului și permite stabilirea nivelului de performanţă: independent, ghidat de învăţător, cu mai mult sprijin.
57
ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite stabil, capabile de autodezvoltare
• care necesită antrenament pentru consolidare
• aflate în curs de formare indicatori
de performanţă
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • complet • coerent• fără ezitări
• cu greșeli mici• cu incompletitu-
dini mici• cu incoerenţe
mici • cu ezitări mici,
depășite ca re-zultat al ghidării (întrebărilor ori-entative) oferite de învăţător
• cu greșeli• cu incompletitu-
dini• cu incoerenţe • cu ezitări
depășite ca rezul-tat al sprijinului (indicaţiilor, explicaţiilor) ofe-rite de învăţător
descriptori de performanţă
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin niveluri de performanţă
dimensiunea formativă (dinamică)
ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN
foarte bine bine suficient calificativedimensiunea cumulativă
(decizională)
Fig. 1.2. Aprecierea rezultatelor școlare în contextul ECD
În clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul indi-vidual al formării personalităţii.
La disciplina Limba și și literatura română (instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale) se acordă calificative (foarte bine, bine, suficient) la evaluări sumative în clasele III-IV. În clasele I-II nu se acordă calificative, dar se urmărește dimensiunea formativă (dinamică) prin monitorizarea nivelurilor de performanţă (independent, ghidat de învăţător, cu mai mult sprijin) [11, 12, 13, 14].
Pentru copiii cu CES se folosește același sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat.
1.4.2. Strategii de evaluare
În funcţie de aplicarea unor instrumente de evaluare (test, probă orală, scrisă, practică sau combinată etc.), se evidenţiază evaluarea instrumentală și cea non-in-strumentală.
În funcţie de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învăţare, se disting trei strategii de evaluare: inițială – predictivă; formativă – continuă; sumativă – finală.
58
În cadrul strategiei de evaluare formativă, se diferenţiază:• evaluarea formativă în etape – instrumentală, raportată la câteva unităţi de
competenţe; evaluările formative în etape trebuie să asigure „pregătirea” evaluării sumative la finele parcursului de învăţare respectiv;
• evaluarea formativă punctuală – instrumentală, raportată la o unitate de competenţă;
• evaluarea formativă interactivă – non-instrumentală, feedback emoţional, de conţinut, de atitudine, raportat la obiectivele lecţiei.
Fig. 1.3. Un model posibil de valorificare a strategiilor de evaluare într-o unitate de învăţare
1.4.3. Autoevaluarea în contextul autoreglării
Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimula-rea autoreflecţiei, autocontrolului și autoreglării.
În acest context se accentuează diversificarea strategiilor evaluative și alternarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare): observarea sistematică a activităţii și a comportamen-tului elevului, portofoliul, proiectul, studiul de caz, autoevaluarea etc.
Condiţiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:• prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștienţizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);• completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini
de lucru relevante.Pentru dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi, se recomandă următoa-
rele procedee care necesită ghidare din partea profesorului: autocorectarea; corec-tarea reciprocă; autoaprecierea; aprecierea reciprocă.
Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi este strâns legată de ideea acceptă-rii elevilor ca parteneri în actul evaluării. Elevii participă astfel la propria formare, se cunosc mai bine, fapt util pentru întreaga lor viaţă socială.
evaluare iniţială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivăunită
ţi de
com
pete
nţe
parcursul temporal al unităţii de învăţare
59
1.5. Activități transdisciplinare
Transdisciplinaritatea privește – așa cum indică prefixul „trans” – ceea ce se află în același timp și între discipli-ne, și înlăuntrul diverselor discipline, și dincolo de orice disciplină. Finalita-tea ei este înțelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele ei fiind uni-tatea cunoașterii.
Basarab Nicălescu
Activităţile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale lumii reale în con-texte cotidiene, urmărind dezvoltarea com-petenţelor pentru viaţă.
Abordarea integrată a curriculumului soli-cită crearea de conexiuni între competenţe/unităţi de competenţe dobândite disparat, în cadrul diferitor discipline. O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le copilului – subiectului formării.
Se va pune accentul pe abordări flexibile care încurajează interacţiunea poziti-vă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente de învăţare dincolo de clasă în contexte de:
- învăţare-aventură/de tip expediţionar;- învăţare experenţială;- învăţare bazată pe proiect;- învăţare bazată pe sarcini de lucru;- învăţare bazată pe probleme;
- învăţare prin descoperire;- învăţare prin cercetare;- învăţare prin colaborare;- învăţare prin excursii;- învăţare în muzee/educaţia muzeală.
În funcţie de necesităţile și preferinţele elevilor, de resursele deţinute etc., profe-sorul de limba română va selecta teme care oferă posibilităţi pentru realizarea unor activităţi cu caracter transdisciplinar. Detalii la acest compartiment sunt incluse în curriculumul pentru învăţământul primar și în ghidul de implementare al curriculu-mului pentru învăţămânântul primar.
Produse recomandate pentru activități transdisciplinare:
• Album (poze, desene, aplicaţii, comentarii/reflecţii etc.)
• Carte confecţionată• Dramatizare• Experiment• Iarmaroc organizat și realizat• Interviu alcătuit și realizat,
prelucrarea datelor• Meniu/Regim alimentar• Mesaj colectiv• Organizatori grafici
• Portofoliu tematic• Poster/Pliant• Prezentare orală/digitală• Program de valorificare a timpului liber• Proiect/mini proiect (eventual,
implementat)• Simulări: comportamente în situaţii de
urgenţă; comportamente favorabile/comunicare în diverse contexte cotidiene etc.
• Situaţii-problemă rezolvate/experimentate
• Vernisaj/expoziţie de creaţii
60
1.6.
Cad
rul e
urop
ean
com
un d
e re
feri
nță
pent
ru li
mbi
. Apl
icar
e
1.6.
1. D
escr
iere
a ni
velu
rilor
de
refe
rință
A1.
1 –
A2.2
.
Niv
elul
Înțe
lege
rea/
Com
preh
ensi
unea
Vorb
irea
Scrie
rea
Audi
erea
Lect
ura
Vorb
irea
dial
ogat
ăVo
rbire
a m
onol
ogat
ăSc
riere
aCo
recti
tudi
nea
gram
atica
lăCe
poa
te fa
ce e
levu
l/el
eva?
A1.1
.Po
ate
recu
noaș
te
cuvi
nte
și ex
pres
ii cu
nosc
ute
dacă
in
terlo
cuto
rul
vorb
ește
lent
și c
lar.
Înţe
lege
cu
ajut
orul
m
ater
iale
lor
vizu
ale
(des
ene,
ilu
stra
ţii, f
otog
rafii
). Ră
spun
de a
decv
at
la a
dres
ări (
salu
turi,
in
stru
cţiu
ni, s
arci
ni).
Cuno
aște
alfa
betu
l lim
bii r
omân
e.
Recu
noaș
te n
ume,
cu
vint
e, îm
bină
ri de
cu
vint
e cu
nosc
ute
în
text
e.Ci
teșt
e cu
vint
e,
îmbi
nări
de c
uvin
te
și pr
opoz
iţii c
u vo
cabu
laru
l cun
oscu
t. Po
t ave
a ne
voie
de
mat
eria
le v
izual
e pe
ntru
a în
ţele
ge.
Poat
e să
pun
ă și
să
răsp
undă
la în
treb
ări
simpl
e, c
u re
ferir
e la
su
biec
tele
cun
oscu
te
sau
la n
eces
ităţil
e cu
-re
nte,
în li
mita
voc
a-bu
laru
lui ș
i mod
elel
or
de v
orbi
re în
sușit
e.
Are
nevo
ie d
e aj
utor
de
la in
terlo
cuto
r, pr
in re
peta
rea
sau
refo
rmul
area
a c
eea
ce sp
une
într
-un
ritm
m
ai le
nt.
Poat
e uti
liza
expr
esii
și pr
opoz
iţii s
impl
e pe
ntru
a d
escr
ie lo
-cu
l de
trai
și o
amen
ii pe
car
e îi
cuno
aște
.
Cuno
aște
alfa
betu
l lim
bii r
omân
e și
poat
e sc
rie li
tere
le. P
oate
co
pia
cuvi
nte,
îmbi
nări
de c
uvin
te și
pro
poziţ
ii cu
nosc
ute.
Poat
e sc
rie sc
urte
in
form
aţii
pers
onal
e (d
e ex
empl
u, p
e ca
iet,
sau
o ca
rte
poșt
ală
din
vaca
nţă)
. Po
ate
alcă
tui ș
i scr
ie
prop
oziţi
i sc
urte
, dup
ă m
odel
ele
învă
ţate
.
Util
izeaz
ă co
nstr
ucţii
sim
ple
și m
odel
e de
pro
poziţ
ii m
emor
ate,
dar
fa
ce g
reșe
li oc
azio
nale
în
stru
ctur
area
lor.
Uneo
ri re
curg
e la
limba
mat
ernă
și la
ges
turi.
61
A1.2
Poat
e în
ţele
ge îm
-bi
nări
de c
uvin
te,
prop
oziţi
i și d
ialo
-gu
ri sc
urte
, len
t și
clar
pro
nunţ
ate,
la
tem
e cu
nosc
ute
și în
situ
aţii
fam
iliar
e,
care
se re
feră
la e
i, la
fam
ilie,
la a
ntur
a-ju
l con
cret
și a
pro-
piat
. În
ţele
ge a
dres
ări
și in
stru
cţiu
ni
pron
unţa
te ra
r și
clar
. Poa
te a
vea
nevo
ie d
e re
peta
re,
indi
cii,
ilust
raţii
etc
.
Poat
e citi
scur
te
text
e sim
ple
(de
ex.,
prog
ram
e de
ev
enim
ent,
afișe
, căr
ţi po
ștal
e, e
-mai
luri,
an
unţu
ri, e
tiche
te,
indi
cato
are
stra
dale
, fo
rmul
are
scur
te și
ch
estio
nare
, not
e și
mes
aje)
, găs
ind
info
rmaţ
iile
nece
sare
.Po
ate
înţe
lege
sim
ple
inst
rucţ
iuni
de
lucr
u în
fo
rmă
scris
ă.
Ritm
ul d
e citi
re e
ste
foar
te le
nt, p
oate
ne
cesit
a re
citire
pen
tru
a în
ţele
ge te
xtul
.
Poat
e să
se a
ngaj
eze
în d
ialo
guri
simpl
e,
în li
mita
voc
abul
arul
ui
și m
odel
elor
de
vorb
ire în
sușit
e.
Une
ori a
re n
evoi
e de
aj
utor
de
la in
terlo
-cu
tor.
Se p
oate
pre
zent
a pe
scur
t. Po
ate
num
i luc
ruril
e ca
re îl
în
conj
oară
.
Poat
e sc
rie su
ccin
t ce
va d
espr
e sin
e și
desp
re a
lte p
erso
ane.
Po
ate
com
plet
a ch
estio
nare
sim
ple,
(d
e ex
empl
u, să
însc
rie
deta
lii p
erso
nale
pe
o fiș
ă de
hot
el).
Cuno
aște
ort
ogra
fia
cuvi
ntel
or în
văţa
te.
Util
izeaz
ă m
ajus
cule
le
la î
ncep
utul
pr
opoz
iţiilo
r și
sem
nele
de
punc
tuaţ
ie
core
spun
zăto
are
la
sfâr
șit.
Greș
elile
de
pron
unţie
pot
duc
e la
ne
înţe
lege
rea
mes
ajul
ui.
Vorb
irea
se c
arac
teriz
ează
prin
repe
tări,
în
trer
uper
i și p
auze
.
A2.1
Înţe
lege
con
vers
aţii
simpl
e și
conţ
inut
ul
unor
pov
estir
i sc
urte
, anu
nţur
i și
mes
aje,
dac
ă ac
este
a su
nt
lega
te d
e te
me
fam
iliar
e (p
erso
ana
prop
rie, f
amili
a,
cum
pără
turil
e,
antu
raju
l apr
opia
t)
sau
de a
ctivi
tăţi
cotid
iene
, cu
cond
iţia
că su
nt
prez
enta
te ra
r și c
lar.
Solic
ită re
peta
rea
enun
ţuril
or și
pr
onun
ţare
a cl
ară.
Poat
e ci
ti te
xte
scur
te
și sim
ple,
de
uz
cotid
ian,
cu
voca
bula
r de
s înt
âlni
t (de
ex.
, co
resp
onde
nţa
pers
onal
ă, a
nunţ
uri,
știri,
inst
rucţ
iuni
).Po
ate
găsi
info
rmaţ
ia
nece
sară
în
text
și în
ţele
ge se
nsul
ac
este
ia.
Ritm
ul d
e ci
tire
este
le
nt.
Știe
să u
tilize
ze
dicţ
iona
rele
școl
are
pent
ru a
Înţe
lege
text
ul.
Util
izeaz
ă vo
cabu
laru
l de
baz
ă și
expr
esii
cuno
scut
e, c
onst
rucţ
ii gr
amati
cale
/mod
ele
de v
orbi
re si
mpl
e,
mod
ele
de p
ropo
ziţii
învă
ţate
. Poa
te in
iţia
și în
chei
a sc
urte
co
nver
saţii
, car
e nu
ce
r dec
ât u
n sc
him
b de
info
rmaţ
ii sim
plu
priv
itor l
a su
biec
te
și ac
tivită
ţi fa
mili
are,
da
r nu
le p
oate
su
sţin
e co
ntinu
u.
Poat
e să
des
crie
pe
scur
t spa
ţii
fam
iliar
e/lo
curi
din
împr
ejur
imi,
activ
ităţi
cotid
iene
și
pers
oane
.
Poat
e de
scrie
per
soan
e și
locu
ri, în
lim
ita v
oca-
bula
rulu
i îns
ușit.
Poat
e lu
a no
tiţe
sim
ple
și sc
rie n
ote/
mes
aje
desp
re a
ctivi
tăţi
de
rutin
ă (d
e ex
empl
u,
cărţ
i poș
tale
, inv
itaţii
, o
scris
oare
sim
plă/
un
bile
t de
mul
ţum
ire).
Poat
e uti
liza
conj
uncţ
ii (ș
i, de
ase
men
ea e
tc.)
Poat
e re
dact
a te
xte
scur
te, p
e ba
za u
nor
exem
ple
și fo
losin
d m
a-nu
alul
sau
dicţ
iona
rul.
Util
izeaz
ă co
rect
un
ele
cons
truc
ţii
simpl
e, d
ar
face
gre
șeli
elem
enta
re (d
e ex
., co
nfuz
ii le
gate
de
timpu
rile
verb
ale
sau
de a
cord
). To
tuși,
sens
ul
gene
ral
răm
âne
clar
.
Face
gre
șeli
de p
ronu
nţar
e.
62
A2.2
Poat
e în
ţele
ge
conv
ersa
ţii p
e te
me
fam
iliar
e și
recu
noaș
te
info
rmaţ
iile
impo
rtan
te.
Înţe
lege
con
ţinut
ul
com
unic
ării
pe
tem
e ge
nera
le d
in
sfer
a se
rvic
iilor
(de
ex.,
în m
agaz
in, î
n tr
ansp
ort,
într
-un
hote
l, la
o c
asă
de
bile
te e
tc.).
Ades
ea so
licită
cl
arifi
cări
cu p
rivire
la
cel
e au
zite.
Poat
e ci
ti te
xte
simpl
e de
uz c
otidi
an
(de
ex.,
dive
rse
anun
ţuri,
men
iuri,
or
are,
pro
gram
e,
aver
tism
ente
) pe
tem
e fa
mili
are
și în
ţele
ge
sens
ul a
cest
ora.
Une
ori p
oate
ded
uce
sens
ul c
uvin
telo
r pe
baza
con
text
ului
.
Poat
e co
mun
ica
în
viaţ
a de
zi c
u zi,
în
situa
ţii c
otidi
ene.
Poat
e să
-și e
xprim
e ati
tudi
nea
și pr
efer
inţe
le. P
oate
in
iţia,
susţ
ine
și în
chei
a co
nver
saţii
pe
tem
e fa
mili
are,
dar
un
eori
poat
e av
ea
nevo
ie d
e aj
utor
.
Poat
e vo
rbi d
espr
e in
tere
sele
și
activ
ităţil
e sa
le la
șc
oală
și a
casă
, în
timpu
l lib
er.
Poat
e de
scrie
ac
tivită
ţi ac
tual
e sa
u an
terio
are.
Poat
e de
scrie
pe
scur
t ex
perie
nţe
prop
rii,
locu
ri. R
edac
teaz
ă sc
risor
i per
sona
le
simpl
e.
Știe
să u
tilize
ze
conj
uncţ
ii (c
are,
așa
ca
și, d
ar, c
u to
ate
aces
tea
etc.
).Re
spec
tă re
gulil
e or
togr
afice
pe
care
le
-a în
sușit
(de
ex.,
orto
grafi
erea
num
elor
, se
mne
le d
e pu
nctu
aţie
la
adr
esar
e et
c.).
În m
ajor
itate
a ca
zuril
or, f
olos
ește
cor
ect
voca
bula
rul d
e ba
ză și
mod
elel
e de
vor
bire
pe
car
e le
-a în
văţa
t. Co
mite
ero
ri în
caz
ul
disc
ursu
lui s
pont
an. V
orbi
rea
este
des
tul
de c
lară
, deș
i une
ori m
ai fa
ce g
reșe
li de
pr
onun
ţare
și c
aută
cuv
inte
le n
eces
are.
63
1.6.
2. A
spec
te c
alita
tive
de u
tiliza
re a
lim
bii ț
intă
.
VOLU
MCO
RECT
ITUD
INE
FLUE
NȚĂ
INTE
RACȚ
IUN
ECO
EREN
ȚĂ
Ce p
oate
face
ele
vul/
elev
a?
A1
Mân
uieș
te u
n re
pert
oriu
el
emen
tar d
e cu
vint
e și
de e
xpre
sii si
mpl
e re
ferit
oare
la si
tuaţ
ii co
ncre
te sp
ecia
le.
Cont
role
ază
în m
od
limita
t cât
eva
stru
ctur
i sin
tacti
ce și
form
e gr
amati
cale
sim
ple
pe
care
le-a
mem
oriza
t.
Poat
e să
util
izeze
en
unţu
ri fo
arte
scur
te,
izola
te, d
e tip
cliș
eu, c
u nu
mer
oase
pau
ze p
entr
u a-
și că
uta
cuvi
ntel
e,
pent
ru a
le p
ronu
nţa
pe
cele
mai
puţ
in fa
mili
are
și pe
ntru
a d
eblo
ca
conv
ersa
ţia.
Poat
e să
răsp
undă
la
într
ebăr
i sim
ple
și să
pu
nă a
ltele
priv
itor l
a in
form
aţii
pers
onal
e.
Poat
e să
inte
racţ
ione
ze
într
-o m
anie
ră si
mpl
ă, d
ar
com
unic
area
dep
inde
în
într
egim
e de
repe
tări
mai
le
nte,
de
refo
rmul
ări ș
i de
core
ctăr
i.
Poat
e să
lege
cuv
inte
sau
grup
uri d
e cu
vint
e pr
in
cone
ctor
i ele
men
tari
ca
„și”
sau
„atu
nci”.
A2
Într
ebui
nţea
ză st
ruct
uri
elem
enta
re fo
rmat
e di
n ex
pres
ii m
emor
izate
, di
n gr
upur
i de
câte
va
cuvi
nte
și di
n ex
pres
ii „s
emifa
bric
ate”
, pen
tru
a co
mun
ica
o in
form
aţie
lim
itată
în c
adru
l sit
uaţii
lor s
impl
e di
n vi
aţa
cotid
iană
și d
in
actu
alita
te.
Într
ebui
nţea
ză c
orec
t st
ruct
uri s
impl
e, d
ar
com
ite si
stem
atic
gre
șeli
elem
enta
re.
Se p
oate
face
înţe
les/
leas
ă în
tr-o
inte
rven
ţie
scur
tă, c
hiar
dac
ă re
-fo
rmul
area
, pau
zele
și
star
turil
e fa
lse su
nt e
vi-
dent
e.
Poat
e să
răsp
undă
la
într
ebăr
i și l
a de
clar
aţi
simpl
e. P
oate
să in
dice
că
urm
ăreș
te d
iscuţ
ia, d
ar
nu în
ţele
ge d
estu
l pen
tru
a pu
tea
susţ
ine
per
sona
l co
nver
saţia
.
Poat
e să
lege
gru
puri
de c
uvin
te c
u co
nect
ori
simpl
i cum
ar fi
: „ș
i”,
„dar
”, „p
entr
u că
”.
64
2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT GENERALCU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Clasele I-IV
65
Cuvânt înainte
Prezentul Ghid face parte din sistemul de produse ale Curriculumului pentru învățământul primar și reprezintă un document de reper în implementarea curricu-lumului în procesul educaţional la limba și literatura română.
În consensul dat, ghidul de faţă propune:• orientări generale și repere metodologice privind proiectarea curriculară la
limba și literatura română: proiectarea de lungă și de scurtă durată; • sugestii metodologice și de evaluare;• repere metodologice și recomandări de proiectare și realizare a activităţilor
transdisciplinare. În elaborarea subiectelor la prezentul ghid s-au avut în vedere:• orientarea spre învăţarea activă, spre a învăţa să înveţi, spre formarea de
competenţe, spre dezvoltarea creativităţii elevilor;• asigurarea unui echilibru optim între abordările teoretice și aplicative;• posibilităţile reale de aplicare la clasă.Ghidul se adresează profesorilor de limba și literatura română care predau în
clasele primare, dar și în instituţiile preșcolare, managerilor în educaţie.Prin ghidul dat tindem să promovăm demersurile diversificate și personalizate
ale cadrelor didactice în implementarea Curriculumului pentru învăţământul primar.Drept condiţii pentru implementarea eficientă a curriculumului dezvoltat,
evidenţiem:• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în
învăţământul primar;• crearea unui climat psihologic și relaţional favorabil; • crearea mediului de învăţare adecvat; • crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi; • acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor
în cadrul curricular; • parteneriatul eficient cu părinţii în cheia Strategiei intersectoriale de dezvolta-
re a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022 [19];• parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii.
Autorii
66
2.1. Tabloul proceselor psihice ale copiilor de vârstă școlară mică [53]
SENZAȚIILE În această perioadă are loc lărgirea câmpului vizual. Se observă creștere și preci-
zie în diferenţierea nuanţelor cromatice. Elevii obţin progrese la recepţionarea sune-telor înalte, la aprecierea, pe cale auditivă, a distanţei dintre obiecte după sunetele și zgomotele pe care acestea le produc. Copilul percepe distanţe mai mari, poate determina aspecte spaţiale (dreapta, stânga, înainte, înapoi), crește precizia la de-terminarea formei obiectelor, volumului; demonstrează capacităţi nu doar de repro-ducere, dar și de construire, percepţia timpului este în dezvoltare.
PERCEPȚIA Percepţia devine sistematică, susţinută prin efort voluntar, transformându-se în
observaţie. Dificultatea de a percepe modelul (la citit-scris), ţine de gradul de com-plexitate a activităţii: imaginaţia (modelul) + cuvântul (indicaţiile cu privire la aplica-rea modelului) + acţiunea practică deosebit de complexă (elevul trebuie să fie atent la cuvântul întreg ca să știe ce urmează, la fiecare literă în parte, la spaţiul dintre litere și cuvinte, trecerea cuvintelor dintr-un rând în altul etc.) este un „du-te vino” între percepţie și acţiune (!).
GÂNDIREA Se dezvoltă gândirea abstractă. Copilul înaintează în rezolvarea sarcinilor în plan
mintal, a diferitelor posibilităţi de acţiune. El este capabil să explice, să-și argumen-teze ideile, opiniile. Esenţa activităţilor: a gândi înainte de a acţiona. Uneori poate confunda elementele esenţiale cu cele secundare. Se dezvoltă operaţiile de gândire (de analiză, sinteză, comparaţie, clasificare, generalizare).
IMAGINAȚIA Imaginaţia, până la 8-9 ani, este săracă. Dezvoltându-se, reprezentările oferă po-
sibilitatea de a fi folosite în realizarea proceselor imaginaţiei, gândirii și a activităţilor creatoare. Copilul poate să descompună reprezentările în părţi componente, să le prezinte. „Vede” mai corect distribuţia evenimentelor despre care citește sau i se povestește. Se dezvoltă imaginaţia creatoare, poate să continue sau să intervină în subiectul examinat cu unele modificări. Imaginaţia, la această etapă, se află în pro-gres, devenind mai critică și autoapreciativă, mai aproape de realitate.
MEMORIA Memoria are un pronunţat caracter mecanic, are loc reproducerea aproape iden-
tică a informaţiilor la începutul etapei (7-11 ani). Crește considerabil volumul me-moriei (în clasa a patra, comparativ cu clasa întâi, se memorizează de 2-3 ori mai multe cuvinte), dar și productivitatea acesteia. Axarea memoriei pe sensuri logice face să crească de 8-10 ori volumul ei (faţă de preșcolari); recunosc 28 de cuvinte și reproduc 11 din 30 de cuvinte. Copilul este capabil să-și stabilească ce? să memore-ze, să-și autoevalueze cele memorate (spre sfârșitul clasei a IV-a). Reproducerea unui text are loc după 2-3 lecturi.
67
ATENȚIA Se formează atenţia voluntară. La începutul etapei volumul atenţiei este încă
redus. Elevilor le este dificil „să prindă” („să-și distribuie”) concomitent în câmpul atenţiei și explicaţiile profesorului, și imaginile pe care le demonstrează și acţiunile colegilor ș.a. Ei întâmpină greutăţi „la deplasarea” individuală a atenţiei de la ceva secundar spre esenţial. Se pot concentra circa 30-40 de minute, iar spre sfârșitul claselor a III-IV ajung până la 50 de minute, dar se distrag ușor.
LIMBAJUL Debitul verbal e de 60-90 de cuvinte pe minut. Se dezvoltă și limbajul oral, și
cel scris. Învaţă să asculte explicaţiile învăţătorului și să meargă pe urmele descrise. Învăţarea citit-scrisului dezvoltă limbajul, de asemenea și însușirea, la această etapă, a circa 2500 de cuvinte, lărgind vocabularul activ al școlarului. Copiii se obișnuiesc să-și planifice activităţile prin limbaj, expunând consecutivitatea acţiunilor, argu-mentând și demonstrând pașii, ideile. Se menţin unele probleme de pronunţie inco-rectă. În procesul scrierii există un permanent control prin limbajul interior (dialog cu sine: bine, stai puțin, hm…, ia te uită etc.).
2.2. Reguli de aur de predare-învățare
Profesorii de limba și literatura română vor respecta așa-zisele reguli de aur în procesul de însușire a limbii române de către elevii alolingvi. • Reducerea la minimum a comunicării în limba maternă a elevilor la orele/activi-
tățile de limba română. Profesorul va folosi modele de vorbire și structuri adec-vate acestei etape, enunţuri scurte, concise, lexic cunoscut sau asemănător celui folosit de către copii în limba maternă sau în limba de instruire.
• Tempo normal, lent al vorbitorilor de limba română (profesorul, alte persoane). Realizarea unui ritm eficient de predare care să ofere elevului posibilitatea să re-cepteze informaţiile, datele, explicaţiile esenţiale, fără a transforma comunicarea în dictare, ritmul poate oscila între 40-60 de cuvinte pe minut. Deși pentru știin-ţele socio-umane se recomandă un ritm mai sporit decât cel sus-numit, trebuie să luăm în considerare că este vorba de învăţarea unei alte limbi decât cea ma-ternă și elevul este lipsit de experienţă în acest domeniu. Tempoul aplicat nu va fi însă exagerat de lent, deoarece este dificilă sesizarea enunţurilor ca un tot întreg, uitând care a fost începutul. În scopul dezvoltării auzului fonematic, profesorii vor practica și audierea diferitor enunţuri, texte înregistrate, emisiuni radiofonice și televizate accesibile și conforme nivelului verbal de dezvoltare a elevilor.
• Vocea profesorului trebuie să fie auzită, dar caldă, plăcută, fără să devină însă stridentă, supărătoare (40-50 dB).
• Folosirea unei mimici și pantomimici adecvate, evitând însă procedeele teatrali-zate.
• Activități variate, dar nu exagerat de multe în cadrul unei ore (Non multa, sed multum). Folosirea excesivă a metodelor, tehnicilor de lucru reduce din calitate, din durabilitatea și profunzimea însușirii. Se va pune accentul pe folosirea meto-delor active, cum ar fi: simularea, jocul de rol etc.
68
• Chiar de la prima oră copilul trebuie să se convingă: Eu pot deja vorbi în limba română! Această convingere stimulează motivaţia, înlătură barierele psihologice, sporește interesul faţă de studierea limbii, intensifică încrederea în forţele pro-prii, în succesul însușirii unei noi limbi.
• Încurajarea, aprecierea – în mod obligatoriu! Variat! Pe înțeles! Permanent! Aprecierea rezultatelor pozitive de asemenea sporește încrederea în propriile ca-pacităţi și posibilităţi, de aceea stimularea copiilor trebuie realizată prin diferite modalităţi. Acordarea în calitate de menţiune a:- obiectelor (steluţe, floricele, steguleţe etc.);- aprecierilor verbale (Bravo! Bravissimo! Titlul cel mai deștept/cea mai de-
șteaptă ș.a.);- unor mici cadouri (un măr, o floare, un pix etc., etc.);- utilizării diferitor fragmente muzicale adecvate etc. Trebuie să menţionăm că aprecierea trebuie să fie obiectivă, încurajatoare, cu
indicarea concretă a aspectelor/domeniilor pentru care elevul este menţionat. În caz contrar copiii nu vor tinde să muncească, vor alerga doar după laude.• Reprezentările grafice, desenele folosite trebuie să fie lizibile, vizibile, cu eviden-
ţierile necesare.• Profesorul trebuie să se miște discret prin sala de curs (nu alergări, tropăieli!)
pentru a evita distragerea atenţiei copiilor sau iritarea, supărarea acestora.• Profesorul ar trebui să aplice un stil democratic de lucru, dar nu magister dixit
(din latină: ceea ce a spus profesorul nu poate fi discutat).• Profesorul (în clasele primare, de rând cu învăţătorul) este o a doua mamă (une-
ori – prima autoritate), de aceea el trebuie să fie iubitor, profesionist, înţelegător, exigent, obiectiv, cu simţul umorului, blând – totul cu măsură, ca într-o reţetă culinară perfectă.
• Dicție clară, corectă. Profesorul trebuie să folosească o pronunţie corectă, în spe-cial a sunetelor specifice limbii române, spre deosebire de limba maternă sau de instruire a elevului. De exemplu, unele persoane pronunţă șters unele cuvinte, înghiţind pauze, su-
nete, silabe etc. Pronunţia lui nu știu în multe cazuri este incorectă, de tipul [nuștiu - нуштю], fapt care trebuie exclus din practica educaţională. De asemenea pronunţia sunetelor [d, t, n] înainte de [e, i], a lui [o] protonic, a sunetului [î, â], a sunetului [ă] în mijlocul și la sfârșitul cuvintelor etc.• Învățarea limbii se realizează în baza modelelor de vorbire (MV) indicate în curri-
culum.• La această etapă, copiii nu trebuie grăbiţi sau neglijaţi dacă nu răspund imediat,
ei trebuie să lucreze în ritmul propriu.• Exercițiile trebuie să fie adecvate nivelului verbal, vârstei, temei, situației de vor-
bire.• La înscenarea snoavelor sau poveștilor se selectează doar fragmentele care con-
ţin lexic cunoscut.• Repetăm mai întâi în cor sau individual?! La însușirea unităţilor lexicale noi se
practică ambele abordări: mai întâi în cor, pentru ca elevii care pronunţă incorect,
69
care se jenează, să aibă timp de adaptare la pronunţia corectă și invers: elevii vor pronunţa și individual (unii metodiști consideră că anume așa se procedează), ca profesorul să aibă posibilitatea să-l audă pe fiecare copil și să corecteze pronunţia neadecvată.
• Evidența, repetarea și verificarea sistematică a vocabularului și a modelelor de vorbire.
• Jocul didactic nu este un scop în sine (de dragul jocului), ci un mijloc/instrument/formă de însușire a limbii. Jocurile se vor aplica la fiecare lecţie, ţinând cont de temă, etapă, nivelul de pregătire și se vor organiza în limba română.
• Ceea ce se însușește, se antrenează, se exersează în situații noi de comunicare. Altfel, elevul crede că doar „așa” se folosește cuvântul, modelul, structura. Gră-itor este, în acest sens, exemplul învăţării poeziilor pe de rost. Dacă poezia se învaţă papagalicește, dar nu se însușesc cuvintele noi, nu se alcătuiesc enunţuri cu aceste cuvinte și în alte contexte, cuvintele se însușesc unilateral, elevii nefiind în stare să le aplice în situaţii noi de comunicare.
2.3. Proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ în clasele primare
2.3.1. Orientări generale
În contextul Curriculumului pentru învăţământul primar, conceptul central al pro-iectării curriculare la disciplină este proiectarea didactică personalizată.
Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua de-cizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime în asigurarea calităţii procesului educaţional la clasă. Totodată, prin proiectarea didactică personalizată, învăţătorul își asumă responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcţie de condiţii și cerinţe concrete.
Proiectarea didactică la o disciplină școlară solicită învăţătorului gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării și evaluă-rii, eșalonată pe două niveluri intercondiţionate: de lungă și de scurtă durată.
Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de învăţător și aproba-te în cadrul instituţiei de învăţământ, sunt următoarele:
• la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, se-mestrial); proiectele unităţilor de învăţare;
• la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecţii sau alte forme de organizare, de exemplu, excursie.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condiţiile concrete ale procesului educaţional la clasă, în contextul alocării de resur-se metodologice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didac-tic pe parcursul vizat.
Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activităţii didactice la clasă.
70
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul perioadei de școlaritate, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele I-IV.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintag-me care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului către finele respectivei unităţi de învăţare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschi-să de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Ca-drul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specifi-cul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
În acest sens, programa școlară pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaţionarea următoarelor elemente:
Competenţele specifice disciplinei
Unităţile de învăţare pe clasă: unitățile de competențeunitățile de conținutactivitățile de învățare și produsele școlare recomandate
Unităţile de competenţe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective
Administrarea disciplinei
Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut
71
2.3.2. Proiectarea didactică de lungă durată
Proiectul de lungă durată:• include: antetul, proiectul de administrare a disciplinei, proiectul pe unități de
învățare;• este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic
la începutul anului școlar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcţie de dinamica reală a clasei de elevi;
• trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs rit-mic al conţinuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităţilor curriculare de către elevii clasei;
• este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluenţă a normativităţii didactice cu creativitatea și competenţa profesională a peda-gogului – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.
Cadrele didactice realizează, la începutul anului școlar, doar proiectul de lun-gă durată (cu toate componentele), iar proiectarea concretă (scenariul lecţiei) a unităţilor de învăţare – proiectarea de scurtă durată o realizează pe parcursul anului.
Antetul proiectului de lungă durată va include următoarele elemente obligatorii:• Denumirea instituţiei de învăţământ.• Numele și prenumele profesorului.• Anul de studii.• Clasa.• Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.• Competenţele specifice disciplinei – se transcriu din curriculumul disciplinar;• Bibliografie – se listează produsele curriculare aferente disciplinei:
- produse curriculare principale: curriculum disciplinar, manualul școlar aprobat de Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării;
- produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucţiuni metodologice, caiete de activitate independenta pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaţionale etc.
ATENȚIE! Auxiliarele pentru elevi se vor alege de către profesori în mod judicios, ținând cont de prevederile curriculare, posibilitățile de armonizare cu manualul aprobat de MECC, necesitățile și preferințele elevilor, posibilitățile financiare ale părinților.
72
Proiectul de administrare a disciplinei va include următoarea rubricație:
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI:
Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an
Unitățile de învățare Nr. ore/unitate
EvaluăriObservații
EI EFE ES
Semestrul 1
Total semestrul 1
Semestrul 2
Total semestrul 2
Total an
• Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.• Nr. de ore pe an – se calculează în funcţie de structura anului școlar care este
stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova.• Evaluări – se proiectează numărul de evaluări iniţiale (EI), evaluări formative
în etape (EFE) și evaluări sumative (ES) în cursul fiecărei unităţi de învăţare. Astfel, profesorul va putea să-și clarifice dacă repartizarea orelor pe unităţi îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure con-tinuitatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină.
Numărul evaluărilor sumative și a celor în etape se determină ţinând cont de recomandările Scrisorii metodice anuale elaborate de MECC.
• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a disci-plinei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu, poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptă-mâni a orelor rezervate pentru parcurgerea unităţii/temei (de ex., S1, S2… etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).
73
Proiectul unei unități de învățare poate fi organizat și în felul următor:
Unități de competențe
Uni
tăţi
de
con
ţinut
Deta
lieri
de
con
ţinut
Nr.
de o
re
Data
Resu
rse
Obs
erva
ţii
Rece
ptar
ea
mes
ajel
or o
rale
Prod
ucer
ea d
e m
esaj
e or
ale
Rece
ptar
ea
mes
ajel
or/
text
elor
scris
e
Prod
ucer
ea
mes
ajel
or/
text
elor
scris
e
Prac
ticar
ea
com
unic
ării
oral
e și
scris
e
• Unităţile de învăţare – pot fi eșalonate preluând denumirile unităţilor de conţinut (modulelor) din curriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.
• Detalieri de conţinut – se eșalonează subiectele tematice pentru unităţi de 2-4 ore, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conţinuturi din curriculumul disciplinar, apoi, în funcţie de specificul disciplinei, creativi-tatea pedagogului și alţi factori, se explicitează parcursurile elevilor la fiecare lecţie – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidenţieze formulări esenţializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecţie.
• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ţinând cont de structura anului școlar.
• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreţia învăţătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităţilor ș.a.); la nivelul unităţii de învăţare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activităţii didactice la lecţii (la dorinţă, referinţe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conţinuturilor).
• Evaluare – se vor indica lecţiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea iniţială (EI); evaluarea formativă în etape (EFE); evaluarea sumativă (ES), inclusiv cea anuală (EA):- la început de an se proiectează o EI;- după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecţie de activităţi postevalua-
tive diferenţiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare;- repartizarea EFE în cursul unităţii se va face în corespundere cu ritmul de
învăţare al elevilor, alţi factori eventuali; se vor proiecta cel puţin două EFE pe parcursul finalizat prin ES.
ATENȚIE! Este important ca totalitatea unităţilor de competenţe supuse evaluării formative în etape pe parcursul unităţii de învăţare să asigure o acoperire fidelă a unităţilor de competenţe care vor fi vizate prin evaluarea sumativă la finele unităţii.
74
Se recomandă a proiecta unitățile de competențe sau/și produsele selectate pentru fiecare EFE. Acestea pot fi indicate între paranteze (de exemplu: EFE (1.1., 1.2.)) sau, corespunzător, în rubrica Observaţii – la momentul proiectării sau pe par-cursul realizării unităţii de învăţare.
Evaluările formative punctuale (EFP) și cele interactive (EFI) au ca funcţie priori-tară învăţarea. De aceea nu este neapărat necesar de a le proiecta la nivel de modul, dar la nivel de lecţii.
• Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe par-cursul anului școlar.
2.3.3. Proiectul didactic de scurtă durată
Proiectul didactic al lecţiei oferă o schemă raţională a desfășurării lecţiei, pornind de la trei repere intercondiţionate:
• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele lecției; • elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conținuturi și
strategii didactice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);• modul în care măsurăm eficienţa învăţării – strategii de evaluare.Elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecţiei în unitatea de învăţare,
ceea ce implică stabilirea tipului de lecţie, iar tipul lecţiei este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecţie. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:
• activităţile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecţie, vizând diferite aspecte, inclusiv cele metacognitive;
• evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecţiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecţiile de analiză-sinteză; însă, în funcţie de rezervele de timp ale modulului și de alţi factori, cadrul didactic poate ale-ge o altă variantă dintre cele posibile.
75
Antetul proiectului de scurtă durată poate fi organizat în unul dintre următoarele moduri:
Subiectul lecției:Tipul lecției:Unitățile de competențe: 3.1.; 3.2 etc.Obiectivele lecției: La sfârșitul lecţiei, elevul va putea:O1: O2: etc.Strategii didactice:forme:metode, tehnici și procedee:mijloace:Strategii de evaluare: Bibliografie:
Notă: În formularea obiectivelor lecţiei se va ţine cont de atitudinile și valorile predominante specifice disciplinei.
Unitatea de conținut:Subiectul lecției:Tipul lecției:Unitățile de competențe: Receptarea mesajelor orale: 1.2Producerea de mesaje orale: 2.3, 2.4Receptarea mesajelor/textelor scrise:Producerea mesajelor/textelor scrise: Practicarea comunicării orale și scrise:Obiectivele lecției: La sfârșitul lecţiei, elevul va putea:O1: O2: etc.Strategii didactice:forme:metode, tehnici și procedee:mijloace:Strategii de evaluare: Bibliografie:
Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi realizată din perspectiva alegerii modelului de structurare a activităţilor: în baza secvenţelor instrucţionale eșalonate în corespundere cu tipul lecţiei, conform modelului Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere (ERRE) sau în baza ciclului de învăţare prin experi-mentare.
MODELUL ÎNVĂȚĂRII SECVENȚIALE A CUNOȘTINȚELOR ÎN LECȚIE [După R. M. Gagné, 1968] este fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care nu se produc invariabil, în ordine strictă, dar în concordanţă cu obiectivele prevăzute, precum și cu finalităţile urmărite. Astfel, se pot obţine diferite structuri de activităţi – tipuri de lecţie.
76
Tabelul 2.1. Tipurile de lecţie din perspectiva formării competenţelor. Secvenţe instrucţionale
Lecția de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor 1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Predarea-învăţarea materiei noi
4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor: la nivel de reproducere
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor 1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) de reproducere; b) productiv
4. Evaluarea curentă, instructivă
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii6. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor 1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte
domenii4. Evaluarea curentă,
instructivă5. Bilanţul lecţiei. Concluzii6. Anunţarea temei pentru
acasăLecția de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor 1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă3. Analiza-sinteza materiei
teoretice studiate (sistematizarea, clasificarea, generalizarea)
4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri
în alte domenii; b) creativ
5. Evaluarea curentă, instructivă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor 1. Organizarea clasei 2. Instrucţiuni privind reali-Instrucţiuni privind reali-
zarea lucrării de evaluare3. Realizarea lucrării de eva-Realizarea lucrării de eva-
luare4. Bilanţul lecţiei. Concluzii5. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția mixtă1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Predarea-învăţarea materiei noi
4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) de reproducere; b) productiv, cu unele
transferuri în alte domenii
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
77
MODELUL „EVOCARE – REALIZAREA SENSULUI – REFLECȚIE – EXTINDERE” (ERRE) [44] configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învăţare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de formare a competenţelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competenţelor:
Evocare 1. Implică-te!
Realizarea sensului 2. Informează-te! 3. Procesează informaţia!
Reflecție 4. Comunică și decide! 5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
Evocarea: etapa în care profesorul își proiectează activităţi menite să coreleze cunoștinţele, capacităţile elevilor formate la lecţiile anterioare. Profesorul stabilește nivelul de cunoaștere a temei, oferind pretexte-problemă, creând conflicte cogniti-ve, situaţii-problemă în care elevii demonstrează cele însușite anterior, folosind idei din temele efectuate acasă etc. Etapa dată trebuie să fie zveltă, adică să ia relativ puţin timp (până la 10 minute), aplicând o metodă adecvată și să aibă maximum randament. Metode adecvate: Asaltul de idei, Linia valorii, Asocieri libere etc.
Realizarea sensului: etapa esenţială. Profesorul proiectează activităţi care vin să exploreze un text, o idee, să exprime ceea ce au observat elevii, să formuleze con-cluzii, să-și exprime opinia personală etc., în funcţie de obiectivele lecţiei. Oricare ar fi opţiunea profesorului pentru organizarea etapei de realizare a sensului, este important ca elevul să nu fie un simplu spectator, ci să înveţe realmente, să fie el descoperitorul.
Reflecția: nu este doar faza pentru a face concluzii, a indica/explica temele pen-tru acasă. Este mai mult decât atât: prevede aplicarea cunoștinţelor recent însușite, a abilităţilor formate, dar și integrarea acestora în sistemul de cunoștinţe, capacităţi formate anterior. Activităţile propuse vin să aprofundeze subiectul învăţat, să facă conexiuni cu alte discipline. Se clădesc, altfel spus, competenţele. Dacă evocarea convinge că ceea ce vei afla este necesar, vital pentru tine, interesant etc., reflecţia confirmă același lucru la un alt nivel. Ea răspunde la întrebarea „La ce te ajută că știi?” și îi permite elevului, împreună cu profesorul și colegii sau pe cont propriu, să exploreze lumea, privind-o prin prisma disciplinei date. Metode pentru această etapă deosebit de importantă: Păianjenul, Dezbateri, Scaunul autorului, Linia valorii, Cubul etc.
Extinderea: etapa finală a demersului didactic care propune elevului și profe-sorului să reflecteze asupra necesităţii de a-și lărgi și a-și aprofunda cunoștinţele teoretice și practice abordate în cadrul lecţiei date. Tradiţionalele teme de casă ţin de această etapă, dar și subiectele necesare pentru documentare suplimentară: ce să mai citească, să mai caute despre o problemă sau alta sunt absolut obligatorii.
78
PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN BAZA CICLULUI DE ÎNVĂŢARE PRIN EXPERIMENTARE
Experiența(generare de date)
- schimbul de experienţă
- analiza unor situaţii reale/simulare
- studiile de caz proiectele de grup
- jocurile de rol etc.Aplicarea
(experimentarea)- stabilirea obiectivelor
personale pentru aplicarea achiziţiilor
- elaborarea planurilor de acţiune
- contractul privind realizarea planului
- testarea noilor modalităţi de lucru și comportament în experienţa de fiecare zi.
Observarea și reflecția(colectarea și
sistematizarea, analiza informației)
- opiniile personale - discuţiile informale- interviurile- colectarea de date
în baza observării personale și analiza lor
- discuţiile în grup- „procesarea
informaţiei”.
Generalizarea(construirea teoriei, conceptualizarea)
- generalizarea celor studiate
- formularea de concluzii- discuţiile în grup și
acordul asupra definiţiilor, conceptelor, termenilor-cheie, afirmaţiilor
- deciziile sau concluziile privind posibilităţile de aplicare a celor achiziţionate.
Fig. 2.1. Fazele învăţării experienţiale (adaptare după David A. Kolb)
Etapa de încălzire/actualizare: Profesorul propune o activitate de încălzire/cap-tare a atenţiei care îi încurajează pe elevi să utilizeze cunoștinţele și competenţele achiziţionate anterior. Materialele ilustrative folosite la această etapă trebuie să fie familiare elevilor sau să conţină elemente studiate anterior.
Etapa de introducere a temei noi: Profesorul îi ajută pe elevi să-și focalizeze aten-ţia la noul subiect (prin întrebări, prin materiale vizuale) și stabilește scopul major al lecţiei (prin expunerea obiectivelor lecţiei, a planului de activitate, a produselor de realizat).
Etapa de prezentare a materiei noi: Profesorul prezintă informaţia nouă în mod inductiv sau deductiv. La această etapă, eventuala participare a elevilor și produce-rea de către ei a unor rezultate este de cele mai multe ori ghidată de către profesor
79
și scopul acestei participări este să facă legătura dintre cunoștinţele anterioare ale elevilor și noua materie/informaţie. Profesorul verifică înţelegerea de către elevi a materiei noi și modelează/propune sarcini pe care elevii au să le îndeplinească la etapa ulterioară.
Etapa de practicare a materiei noi: Elevilor li se oferă oportunităţi de practicare a achiziţiilor noi. Activităţile pot fi organizate în grup, în echipe mici, în perechi sau individual. La această etapă activitatea elevilor este de obicei verificată de către pro-fesor sau ghidată prin intermediul materialelor vizuale, a fișelor etc. Activităţile prac-tice trebuie să ofere posibilitatea de a exersa prin mai multe modalităţi de învăţare (chinestetică, auditivă, vizuală; orală, în scris). Profesorul monitorizează activitatea elevilor și asigură feedbackul.
Etapa de evaluare a cunoștințelor și abilităților formate: Profesorul propune o activitate (orală sau în scris, de demonstrare activă) care să ofere posibilitatea de a evalua în ce măsură fiecare elev și-a format/dezvoltat competenţa vizată la lecţie.
Etapa de aplicare. Elevii vor utiliza materia/informaţia însușită într-o situaţie nouă. Această situaţie poate cere aplicarea celor învăţate în viaţa reală proprie sau transferul și exersarea de cunoștinţe și abilităţi într-o situaţie nouă.
Pentru a asigura orientările stabilite de curriculum privind strategiile didactice, se recomandă îmbinarea armonioasă a metodelor active moderne cu cele consacrate în învăţământul primar.
Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul metodelor didac-tice specifice învăţământului primar. Sinergia psihomotorului și cognitivului consti-tuie unul dintre punctele forte esenţiale ale acestei metode la vârsta școlară mică.
Metodele active și interactive au o varietate mare, este important de a le alege pe cele potrivite/adaptabile vârstei elevilor și eficiente în vederea atingerii obiectivelor.
Noile tehnologii ale informaţiei și comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii educaţionale. Competenţa digitală a cadrului didactic este un imperativ al succesului în zilele noastre. Procesul educaţional devine mai atractiv și mai eficient și prin realizarea de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor, de exemplu:
• colectarea de informaţii/informarea, culegerea și procesarea datelor: utiliza-rea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale și de cultură gene-rală, biblioteci electronice, oferte de e-learning etc.; utilizarea resurselor dis-ponibile pe CD-uri (cărţi, înregistrări audio și video etc.); realizarea de diverse proiecte și portofolii conform unor sarcini concrete.
• redactarea și prezentarea de diverse lucrări: prezentări în PowerPoint, cu utilizarea de proiectoare multimedia; redactarea de diverse texte: eseuri, referate, compuneri etc.; redactarea de texte utilitare, formulare: scrisori, ce-reri, CV etc.
80
2.4. Repere metodologice pentru formarea competențelor de comunicare în limba română
2.4.1. Competența specifică 1: Receptarea mesajelor orale în diverse situații de comunicare, demonstrând interes în procesul de învățare a lim-bii române (înțelegerea după auz)
2.4.1.1. Procesul de ascultare. Cerințe
În literatura de specialitate, o lecţie consacrată dezvoltării abilităţilor de ascultare urmează câteva etape standard: pre-ascultarea, ascultarea propriu zisă și post-ascul-tarea.
Etapa „înainte de ascultare” (pre-ascultarea):• stabilirea contextului (situaţia, tema textului care va fi ascultat);• crearea unei motivaţii pentru ascultare (de exemplu, profesorul scrie pe tablă
un titlu și le cere elevilor să anticipeze ceea ce vor auzi, astfel creându-se anu-mite așteptări, motivaţii);
• însușirea, în prealabil, a unor elemente de vocabular activ pentru înţelegerea mesajului.
Etapa de ascultare propriu-zisă:• elevii pot să aibă în faţă întrebări prestabilite pentru a ști spre ce să-și îndrepte
atenţia atunci când ascultă textul;Etapa „după ascultare” (post-ascultarea, reascultarea) constă în analiza cuvinte-
lor, expresiilor în textul audiat; se pot promova activităţi prin care:• elevii ascultă și repetă anumite structuri;• descoperă sensul unor cuvinte necunoscute, în funcţie de context;• răspund la întrebări;• compară mesajul audiat cu informaţii cunoscute, experienţele lor de viaţă.Textele audio [50] care se propun pentru ascultare la vârstă de 7-11 ani ar trebui
să aibă următoarele caracteristici:• lungimea – să fie scurte sau, dacă sunt mai lungi, să fie împărţite în fragmente;• viteza – să adopte un ritm mai lent, întrucât, la această vârstă, elevii nu sunt
pregătiţi să asculte la viteza normală pe care o adoptă un vorbitor nativ;• autenticitatea – să nu sune artificial (se impune un anumit nivel de autentici-
tate a limbii); • dificultatea – să nu conţină structuri care depășesc nivelul de competenţă al
elevilor.
81
2.4.1.2. Exerciții de ascultare
Ascultaţi textul și:• stabiliţi cum arată băiatul (de exemplu), cum se simte;• identificaţi perechile de cuvinte care au sens asemănător/sens opus;• desenaţi schematic peisajul descris;• numerotaţi imaginile care denumesc cuvinte în ordinea în care apar în text;• bateţi din palme/ridicaţi-vă dacă auziţi denumirea lunilor anului;• ridicaţi fișa de culoare verde dacă auziţi denumirea unui fruct și fișa galbenă
dacă auziţi denumiri de legume;• subliniaţi (într-o listă de cuvinte) cuvintele ce denumesc acţiuni;• uniţi prin linii cuvintele din coloana A (personaje) cu cele din coloana B
(acţiuni);• bifaţi enunţurile adevărate;• selectaţi imaginea corespunzătoare, repetaţi enunţul: Eu mă scol la ora 8 etc. Eficiente și recomandabile sunt exerciţiile dinamice care sunt folosite nu doar
pentru relaxare, dar și pentru însușirea, fixarea anumitor cuvinte, modele de vorbi-re, de pronunţie, intonaţie, comportament. Profesorul poate folosi diverse materiale postate pe internet, dar poate și inventa mișcări pentru texte potrivite subiectului și obiectivelor lecţiei.
Exemple:
Bat din palme clap, clap, clap,Din picioare trap, trap, trap.Ne învârtim, ne răsucim Și la horă noi pornim. Hai la stânga, uite-așa,Și la dreapta tot așa,Ne învârtim, ne răsucim Și cu toţi ne veselim.
Am o căsuță mică Am o căsuţă mică, așa și așa,Și fumul se ridică, așa și așa.Eu bat la ușa casei, așa și așa,Și-mi lustruiesc pantofii, așa și așa.Ține pasul, accelerăm.Atenţiune, accelerăm.Am o căsuţa mică, așa și așa…
Câte unul pe cărareCâte unul pe cărareMergem în pădurea mare.În pădure păsăreleCântă sus pe rămurele.Uite sus și uite jos,Totu-i vesel și frumos.Fiecare-n fel și chip:Cip, cirip și cip, cip, cip.Umblă urșii prin pădureDupă fragi și după mure.Ascultaţi și glasul lor:Mor, mor, mor și mor, mor, mor.
Părțile corpului Cap, umeri și genunchi,Deget, pas!Și ochi, urechi, și gură,Dar și nas,Cap, umeri și genunchi,Deget, pas!Hai, hai, hai, Boroboaţa, stai!Nu mișca, nu ne încurca!Sus, sus, sus, haideţi să sărim,Stai pe loc, Boroboaţa, stop!Cap, umeri și genunchi,Deget, pas!
82
Într-o zi se întâlniră,Ei pe loc se sfătuirăCa să cânte toţi în cor:Cip, cirip și mor, mor, mor.
Cap, umeri și genunchi,Deget, pas!Și ochi, urechi, și gură,Dar și nas,Pas, pas, pas, încă un pas,Boroboaţa, să nu cazi în nas!
Bună dimineața
Ursuleţii s-au trezit, Bună dimineaţa!Iepurașii s-au trezit, Bună dimineaţa!Șoriceii s-au trezit, Bună dimineaţa!Și copii s-au trezit, Bună dimineaţa!
Ritmul de înviorare l-a cuprins pe fiecare:După ce și-au făcut patul, a urmat apoi spălatul
În urechi, pe subsiori, pe ochi și pe dinţișori,Bine e să fii curat, îngrijit și pieptănat,Ca să faci tot ce poftești și să nu te mai grăbești.Fii devreme la culcare și devreme la sculare,Să n-alergi după tramvai, ca să nu cazi, Vai!Și vei fi de toţi iubit, sănătos și fericit!
2.4.2. Competența specifică 2: Producerea de mesaje orale în situații de comunicare dialogată și monologată, manifestând atitudine pozitivă și atenție pentru calitatea exprimării și îmbunătățirea continuă a acesteia (vorbirea)
Însușirea vocabularului unei limbi ne-materne reprezintă un aspect important al învăţării limbii. Din acest punct de vedere, profesorul trebuie să ia în considerare două aspecte: îmbogăţirea vocabularului (aspectul cantitativ) și precizarea sensuri-lor (aspectul calitativ).
Grija profesorului este să obţină ca elevii să comunice coerent, clar și corect. Unităţile lexicale noi parcurg câteva faze: a) prezentarea orală; b) exersarea orală/scrisă; c) aplicarea orală/scrisă.
Prezentarea se referă la modul în care elevii recepţionează sensul cuvintelor, al locuţiunilor, expresiilor. Este necesar, ca profesorul să aplice procedee variate de percepere a cuvintelor, demonstrând obiecte, acţiuni (prin gesturi). Profesorul va prezenta obiectul printr-un substantiv, verbul – prin acţiune sau prin imagini, dia-pozitive, filme; diferite contexte. La descrierea contextului, la semantizarea noilor cuvinte se utilizează cuvintele cunoscute.
Exersarea orală presupune încadrarea cuvintelor în contexte similare, apoi noi. Dialogul dintre profesor și elevi poate constitui o alegere benefică în realizarea aces-tei sarcini. În general, acești doi pași – prezentarea și exersarea – se fac împreună.
Aplicarea unităţilor lexicale noi constă în trecerea de la stadiul pasiv la cel activ, alcătuind îmbinări de cuvinte, enunţuri, texte scurte. Recunoașterea rapidă a sen-sului cuvintelor, repetarea acestora, aplicarea în diferite contexte de comunicare, identificarea sinonimelor, antonimelor contribuie la memorarea eficientă și desigur
83
la îmbogăţirea vocabularului elevului. Utilă este și familiarizarea cu dicţionarele, în special cu cele ilustrate, care prezintă uneori cuvintele structurate tematic. Este o bună modalitate de fixare a vocabularului și, în plus, elevii învaţă să le utilizeze în-cepând cu clasa a doua. Eficiente sunt și caietele de cuvinte, folosite ca instrumente de învăţare și fixare a lexicului, structurarea tematică a cuvintelor, povestirea după imagini, povestirea pornind de la o întrebare, discuţiile ș.a.
Una dintre cele mai eficiente și vesele metode de memorare calitativă a lexicului o constituie jocurile (lexicale, lingvistice, de rol etc.), întrucât, la această vârstă, ele-vul are nevoie de o atmosferă care să-i dea senzaţia de siguranţă și îi oferă conștiinţa propriei valori. [50].
2.4.2.1. Principii de selecție a lexicului
În cadrul activităţilor care au drept scop dezvoltarea vocabularului elevilor, ar fi recomandat ca profesorul să folosească lexicul fundamental propus în Ghid la pag. 109 sau, în cazul selectării particulare a unor materiale, să se ghideze de princi-piile de selectare a unităţilor lexicale.
Frecvența se referă la numărul de utilizări ale cuvintelor în comunicare. În acest sens, pot fi de folos dicţionarele de frecvenţă, care dispun de clasificări ale cuvinte-lor.
Necesitatea și utilitatea cuvântului sunt alte aspecte ce trebuie luate în consi-derare în momentul selectării lexicului predat la nivelul primar de învăţământ. Vor-bim, aici, despre lexicul minimal, pe care un elev trebuie să și-l însușească pentru a putea lua parte activ la o situaţie de comunicare, dar și despre cuvintele incluse în instrucţiunile sau cerinţele activităţilor.
Capacitatea combinatorie se referă la posibilitatea cuvântului de a se combina cu alte cuvinte în cadrul enunţului. În general, se recomandă selectarea acelor cuvinte care se pot combina cu un număr mare de termeni.
Puterea derivațională reprezintă capacitatea cuvântului de a constitui o bază pentru formarea altor cuvinte. Se vor alege, și în acest caz, mai ales acele cuvinte de la care se pot forma cât mai multe cuvinte noi.
Valoarea semantică decide selectarea acelor noţiuni care trimit la realitatea ime-diată, care exprimă obiecte sau fenomene întâlnite foarte des în activitatea de zi cu zi a elevului. Acestea sunt indicate la conţinuturile tematice din curriculum.
Factorul cultural este important, întrucât elevii ar trebui să se familiarizeze cu elementele socio-culturale caracteristice poporului băștinaș.
84
2.4.2.2. Algoritmul de lucru cu vocabularul
Lucrul cu vocabularul prevede o succesiune flexibilă a efectuării, însă trebuie păs-trată o logică firească a înţelegerii și aplicării unităţilor lexicale respective:prezentarea listei de cuvinte (tematic, după gradul de dificultate);pronunţarea cuvintelor/repetarea/citirea listei de cuvinte (în cor, în perechi,
individual);semantizarea unităților lexicale;memorarea cuvintelor;înscrierea cuvintelor în caietul de cuvinte (clasele II-IV);fixarea lexicului:
• antrenarea funcţională a cuvintelor: alcătuirea de îmbinări de cuvinte, enunţuri, texte;
• lărgirea ariei semantice a cuvintelor prin sinonime, antonime, paronime, expresii frazeologice etc.;
• antrenarea cuvintelor în practica verbală a elevilor printr-un set de probe, exerciţii;
• valorificarea cuvintelor în baza dialogurilor, situaţiilor de comunicare, tex-tului;
• valorificarea cuvintelor sub aspect creativ (descrieri, situaţii simulate, mini proiecte etc.).
Semantizarea cuvintelorSemantizarea, dezvăluirea sensului cuvântului, se poate realiza prin mai multe
procedee, aplicarea cărora rămâne la alegerea profesorului în funcţie de lista con-cretă de cuvinte:
• demonstrarea obiectelor, a acţiunilor prin gesturi, mimică; • utilizarea suportului ilustrativ: imagini, scheme;• utilizarea sinonimelor/antonimelor cunoscute deja de către elevi;• examinarea structurii cuvântului: anotimp = an + timp, a sublinia = sub + linia;• formarea familiei lexicale;• determinarea sensului cuvântului pe baza contextului;• tălmăcirea cuvântului în limba română, utilizând lexicul cunoscut;• găsirea cuvântului în dicţionarul bilingv;• traducerea cuvântului.
Exerciții de memorare a cuvintelor:• rostirea cuvintelor în diferită consecutivitate;• numirea imaginilor, acţiunilor;• găsirea intrusului;• ghicirea cuvintelor explicate prin gesturi;• refacerea listei de cuvinte/a imaginilor;• înscrierea pe tablă și excluderea treptată din listă a cuvintelor, elevii numind
cuvântul ce a fost exclus;
85
• asocierea cu limba maternă: școală – школа, circ – цирк, zahăr – сахар;• asocierea cu limbile pe care le învaţă: education – educaţie, honest – onest;• asocierea cu obiecte/elemente cunoscute: cap → capitală, umbră → umbrelă;• asocierea cu internaţionalisme: excursie, auto, examen;• asemănări fonetice: plânge – плакать, a iubi – любить;• examinarea structurii cuvântului: trifoi = trei foi etc.
Jocuri lexicaleBulgărele de zăpadă: primul elev numește un cuvânt la o temă indicată. Al doilea
elev numește cuvântul primului elev și un alt cuvânt etc. Ultimul elev va numi atâtea cuvinte câţi elevi sunt în clasă.
Mingea, joc folosit la însușirea, consolidarea, evaluarea diferitor cuvinte. Se aruncă mingea, cel care o primește răspunde conform sarcinii:
Numiți cuvinte…• care răspund la întrebarea cine? • care răspund la întrebarea ce face? • care răspund la întrebarea cum este? etc.• la tema ... Familia.• care încep cu litera ...• din 4 (5,3 ...) litere• pe care „le putem găsi” în cratiţă (sau: în ghiozdan, în familie, în oraș etc., în
funcţie de subiectul activităţii sau de cel care se repetă);• obiecte de culoare roșie (galbenă, verde, neagră etc.);• obiecte, lucruri, persoane, animale înalte (mici, simpatice etc. în funcţie de
temă);Asocieri: începe jocul, numind un cuvânt, de exemplu, casă. Elevii trebuie să con-
tinue, pe rând, numind câte un obiect din câmpul lexical al cuvântului: ușă, geam, antreu etc. Dacă elevul nu poate răspunde timp de 5 secunde, el se ridică în picioa-re. Ultimul care a rămas pe scaun este câștigător. Elevii pot să numească: acţiuni, calităţi, bucate etc.
Trenul: participanţii stau în cerc. Fiecare dintre ei are un ecuson cu o imagine sau un cuvânt scris. Un voluntar, „locomotiva”, imitând sunetele și mișcările respective, merge pe cerc și se oprește în faţa unei persoane. Dacă recunoaște imaginea sau citește corect cuvântul, îl pronunţă tare. Apoi se întoarce cu spatele spre participant și acesta se „prinde” de primul, ca un „vagon” nou. Împreună, „trenul” se deplasea-ză pe cerc la un alt participant. Tot „echipajul” strigă cuvântul de pe ecusonul altei persoane. Jocul se termină când toţi participanţii sunt în „tren”.
Mimare: un elev mimează anumite acţiuni: a se spăla, a mânca. Colegii numesc acţiunile indicate.
Descrie imaginea: elevilor li se repartizează diferite imagini care reprezintă: mere, o carte, o pernă, o scurtă etc. Copiii trebuie să alcătuiască enunţuri de tipul: Mere – eu mănânc mere. Carte – eu citesc o carte. O pernă – eu dorm.
86
Povești în lănțișor: elevilor li se propun imagini, păpuși, jucării sau cuvinte de-cupate. Profesorul începe o poveste și la un moment face o pauză. Elevii, pe rând, completează conţinutul. De exemplu: În ţara legumelor împărat era… Morcovul. El era… înalt și subţire. Îtr-o zi el a invitat...
Povestioare cu aceeași literă: Exemplu: Petrică Pușcașu, poetul, plânge pătimaș prin pădure, pe ponoare, pe pășuni, pe pajiști, pentru că pierduse pușculița prinsă pe pomul pădurarului...
Ghicește: fiecare elev primește câte o imagine sau o fișă pe care este scris un cuvânt. Elevii extrag câte o fișă, dar nu o arată celorlalţi. Elevii adresează întrebări pentru a ghici cuvântul. De exemplu: E animal? E mare? Mănâncă miere? etc.
Trei adevăruri și un fals: fiecare elev scrie patru afirmaţii despre sine pe o fișă, de exemplu: „Eu cânt, joc fotbal, am cinci copii și locuiesc în sat”. Fișele se ameste-că. Câte un elev extrage câte o fișă și o citește. Elevii trebuie să stabilească care din afirmaţii este falsă. Cine ghicește, citește următoarea afirmaţie.
Punguța cu surprize: într-o punguţă se pun diferite obiecte sau imaginile aces-tora, elevii iau câte unul și le numesc → alcătuiesc îmbinări de cuvinte → spun cum sunt (forma, culoarea, gustul ...) → numesc antonimul → spun la ce folosește.
Bagajul pierdut: fiecare primește câte o fișă în forma unui geamantan. Fără a-și semna fișa, participanţii vor desena/vor scrie pe ea 5 lucruri pe care de obicei le iau într-o călătorie, la joacă, în ospeţie… Acestea pot fi materiale, dar și anumite calităţi, sentimente, trăsături de personalitate. „Bagajele” se amestecă și fiecare își ia un anumit „bagaj”. Fiecare elev va spune: Vai, acesta nu este bagajul meu: ciorapi, binoclu, pălărie, balon, ochelari. În bagajul meu eu am … (numește doar un obiect). Unde este bagajul meu? Cine găsește obiectul numit continuă după model. Activita-tea continuă în acest fel până când majoritatea participanţilor și-au regăsit bagajul pierdut.
Cântarul: pe tablă se desenează un cântar. Pe talere punem sau prindem cu lipici foto sau desene ale personajelor, orașelor, persoanelor, animalelor, florilor etc., etc., despre care trebuie să spunem cum sunt sau să le descriem în plan comparativ.
Telefonul: copiii se împart în 2 echipe. Stau în 2 rânduri. Echipele își aleg ca de-numire un animal. Imaginile acestor animale se plasează pe tablă. Ultimii din rând ies după ușă. Profesorul le spune acestora (pe echipe) câte un cuvânt, o îmbinare de cuvinte, o propoziție, un vers etc., în funcţie de nivelul verbal al participanţilor la joc. Copiii revin și șoptesc primului copil cele auzite de la profesor, fiecare echipei sale. Acesta șoptește mai departe până se ajunge iarăși la primul. Acesta spune cu voce tare ceea ce a auzit. Dacă textul este corect, echipa primește un punct sau un premiu.
Variante: a) cel care trebuie să anunţe răspunsul nu-l numește, dar îi caută imaginea pe
tablă, luând-o, arătând-o și numind-o (imaginile se pregătesc din timp, de către profesor).
b) desenează cele auzite.Înscenarea poveștilor, snoavelor: anterior se învaţă desigur replicile.
87
2.4.2.3. Cerinţe față de formularea întrebărilor
Începând cu etapa iniţială (în mod special, în clasele I-II), este deosebit de im-portantă respectarea anumitor cerinţe faţă de formularea și adresarea întrebărilor.
Întrebările se formulează scurt, folosind minimum de cuvinte, adică selectăm va-rianta cea mai simplă. De exemplu: Cum te cheamă? Dar nu: Cum te cheamă pe tine, fetițo? Întrebarea poate fi repetată (în scopul unei înţelegeri mai bune), dar nu poate fi modificată. Dacă prima dată am zis: Cum te cheamă? atunci, a doua oară, nu spu-nem: Cum te numești? Această formulă este corectă, însă ca structură este mult mai complicată. Analizaţi și vă veţi convinge. Până la folosirea, în mod automat, a unui model de vorbire, elevul traduce fiecare cuvânt. Dacă modelul a fost repetat în altă structură, îl blocăm pe elev, deoarece el a început să traducă unele cuvinte, dar la un moment dat, au apărut altele. Deci: scurt, clar și în aceeași formulă!
Profesorul adresează întrebările în tempo lent, fără grabă și bine articulat.Întrebările se formulează folosind doar unităţi lexicale (cuvinte) cunoscute. De
exemplu: Cum sunt mesele? Este inadmisibilă o astfel de întrebare, dacă copiii încă nu știu pluralul substantivului masă. Ei nu-și pot da seama că mese este forma de plural a cuvântului masă. Trebuie, deci, să ţinem minte ce am învăţat deja cu elevii.
Întrebarea se repetă sub aceeași formă. De exemplu: Care este capitala Republicii Moldova? dar nu modificăm: Care este capitala Patriei noastre? sau Care este capi-tala țării noastre?
Schema formulării întrebărilor de către eleviDeoarece în clasa I și, parţial, în clasa a doua, elevii nu citesc încă în limba româ-
nă, profesorul improvizează o schemă compusă din imagini. De exemplu, pe tablă „se scrie” următoarea propoziţie: Băiatul mănâncă un măr. Adică se propun pe tablă două desene: pe unul este desenat un băiat, pe altul – un măr. Profesorul spune: Ce mănâncă băiatul? și arată prin gesturi că mănâncă, apoi spre băiat: Cine mănâncă un măr? și arată mărul. Exersările se realizează cu diferite obiecte, fiinţe, persoane etc.
2.4.2.4. Dialogul. Exemple
În cadrul lecţiilor de limba română în clasele primare se pot realiza dialoguri de diverse tipuri:
• prin analogie cu cele tip;• după replici-stimul și replici-reacţie;• după începutul dat;• după sistemul de replici indicat;
• după situaţii similare;• întrebare – răspuns;• în baza textului;• în baza unor repere (imagini, scheme).
Pentru reușita unui dialog este necesară o pregătire minuţioasă în prealabil:• însușirea vocabularului tematic;• însușirea unor structuri prin care putem exprima mulţumiri, regrete, rugăminţi,
refuzuri, formule de salut etc.;• exersarea lecturii expresive;• formularea întrebărilor etc.
88
Clasa I. Producerea de mesaje orale. Tema: Anotimpuri. Lunile anului.Formularea răspunsurilor și a întrebărilor simple în dialog, situații familiare de
comunicare (unitatea de competenţă 2.9).
Alcătuiți un dialog despre anotimpuri și lunile anului, înlocuind imaginile cu informațiile necesare. Profesorul formulează întrebarea, dar nu numește unele cu-vinte, le arată elevilor imagini și ei stabilesc cuvintele. Elevii formulează întrebări și răspund complet la ele.
– Câte .... are anul?
– Anul are patru ...
– Care sunt lunile de ... ? – Lunile de sunt 03, 04, 05.
– Care sunt lunile de ... ? – Lunile de sunt 06,07,08.
– Care sunt lunile de ... ? – Lunile de sunt 09,10,11.
– Care sunt lunile de ... ? – Lunile de sunt 12, 01, 02– Ce anotimp îţi place mai mult? – Mie îmi place ...
89
Tema: Nume, prenume, vârstă, loc de traiProfesorul „dăruiește” fiecărui elev câte un cuvânt din întrebare și răspuns. Elevii
se aranjează într-un rând după cum urmează să numească cuvintele în întrebări/răspunsuri (în cazul dat elevii vor forma patru rânduri, în primele două vor fi câte 5 elevi, iar în celelalte câte patru). Formulează întrebări și răspunsuri. Profesorul mai poate așeza unii copii, ceilalţi urmând să spună cuvintele lipsă și să restabilească dialogul.
Model:– Cum te cheamă (pe tine)? – (Pe mine) mă cheamă Victor.– Câți ani ai tu?– Eu am șapte ani.
Clasa a II-a. Tema: Locul de muncăImprovizarea unui dialog ghidat, aplicând norme elementare de etichetă ver-
bală (2.9.).Priviți secvența din desenul animat „Purcelușa Pepa”13. Improvizați un dialog
după modelul vizionat.
Clasa a IV-a. Tema: CumpărăturiInițierea, întreținerea și încheierea dialogurilor scurte, cu replici simple, pe
teme familiare (2.9.).Vizionați secvența din filmul desenat „Purcelușa Pepa”9. Alcătuiți dialoguri în
baza secvenței vizionate.Profesorul închide sunetul, elevii vizionează doar acţiunile personajelor și alcă-
tuiesc dialoguri. Ulterior elevii pot compara dialogurile redactate cu cele reale.
Clasa a IV-a. Tema: Sărbători și tradiții calendaristiceImprovizarea dialogurilor în baza imaginilor, situațiilor de comunicare și argu-
mentarea simplă a aspectelor enunțate (2.8.).a) Selectaţi imaginea care reprezintă sărbătoarea voastră preferată și alcătuiţi un
dialog din șase replici. Argumentaţi în dialog de ce vă place această sărbătoare.
b) Imaginaţi-vă că un străin vrea să cunoască cum se sărbătorește în Moldova Paștele/Anul Nou/8 martie. Alcătuiţi, în șase replici, un dialog imaginar cu el.
c) Improvizaţi, în șase replici, un dialog dintre iepurașul de paște și Moș Crăciun.
9 https://www.youtube.com/watch?v=i-qjZl-7orQ min 2.30-3.12
90
Clasa a III-a. Receptarea textelor scrise. Tema: Regimul zilei.Construirea unui dialog în baza reperelor textuale (3.7.).
Citiți dialogul dintre Ionel și Sandu. Alcătuiți unul asemănător cu colegul de ban-că. Improvizați-l.
Model:– La ce oră te scoli, Sandu?– Eu mă scol la ora șapte. Dar tu? – Și eu mă scol la șapte, mă spăl, iau micul dejun și merg la școală.– La ce oră încep lecțiile?– Lecțiile încep la ora opt și treizeci de minute.– Ce faci după amiază?– Mă odihnesc, îmi fac temele.
2.4.2.5. Activități de învățare
Notă: profesorul va adapta sarcinile propuse în funcţie de circumstanţele concre-te, adresându-le elevilor scurt și clar.
Unități de competență Sarcini comunicative
Înțelegerea după auz
1.1. Recunoașterea sensului unor cuvinte în enunţuri bine articulate, a enunţurilor în contexte cunoscute, într-un tempo lent (cl. a II-a)
• Ascultaţi enunţurile (câte unul) și numiţi câte cuvinte are.
De exemplu: Băiatul mănâncă salam. (trei cuvinte); Bunică, de ce ai ochii așa de mari? (opt cuvinte).
• Ascultaţi textul și numiţi câte enunţuri are (se pot folosi și imagini).
De exemplu: Moșneagul a sădit o ridiche. Ridichea a crescut mare-mare. Moșneagul nu poate scoate ridichea (trei enunţuri).
• Recunoașteţi și indicaţi cuvinte prin fișe colorate (fișe cu diferite simboluri acţiuni, obiecte/fiinţe etc.), prin ridicarea mâinii, aplauze, exclamând cuvintele da sau nu, bătând din palme o dată sau de mai multe ori etc.
• Audiaţi enunţul și spuneţi care este cuvântul de prisos (Ex.: Îmi plac foarte mult tablă ghioceii gingași).
• Audiaţi textul și spuneţi care este enunţul sau fragmentul de prisos (din trei-patru fragmente unul nu corespunde subiectului).
91
1.7. Asocierea conţinutului unui mesaj audiat cu imagini, titluri ș.a. (cl. III-IV)
• Ascultaţi un mesaj, examinând concomitent 3-4 imagini (dintre care doar una corespunde conţinutului mesajului), indicaţi imaginea corespunzătoare.
• Ascultaţi un mesaj, examinând 2-4 imagini (dintre care două corespund conţinutului mesajului), indicând două imagini adecvate.
• Ascultaţi un mesaj, examinând 3-4 sau 1-2 imagini dintre care niciuna nu corespunde conţinutului textului.
Notă: argumentează doar copiii care doresc. 1.1. Identificarea unor informaţii
conform anumitor criterii (cl. a IV-a)
• Audiaţi textul și spuneţi câte alineate/părţi are.• Audiaţi textul și spuneţi, de exemplu, unde s-a
născut personajul textului și cum îl cheamă.• Ascultaţi un text și spuneţi ce informaţie cunoașteţi.
1.4. Identificarea unor date, nume, localităţi (cl. I)
• Audiaţi enunţurile (textele în proză, poeziile, cântecele scurte, ghicitorile etc.) și numiţi: - date,- cuvinte denumiri de animale (flori, copaci etc.),- denumiri de orașe,- cuvinte care încep cu sunetul [o],- cuvinte – denumiri de culori etc., etc.
De exemplu: Audiaţi dialogul și reţineţi denumirea fructului.
– Măi Păcală!– Ascult, cucoane.– Unde-i zarzăra?– Am mâncat-o.– Cum?– Bine.– Cum bine, măi Păcală?– Iaca-așa, cucoane.
1.3. Identificarea personajelor textului (cl. a II-a)
• Ascultaţi textul (poezie, snoavă, o poveste scurtă sau un fragment) și reţineţi personajele. Desenaţi-le apoi. (Ex.: A fost odată o babă și un moșneag. Baba avea o fată și moșneagul avea o fată. Fata babei era urâtă și leneșă, iar fata moșneagului era frumoasă și harnică...)
1.7. Formularea ghidată a răspunsurilor și întrebărilor simple în limitele ariei tematice cunoscute (cl. I)
• Ascultaţi textul (se pot folosi paralel și imagini pentru facilitarea înţelegerii textului) și răspundeţi la întrebări. (vezi mai sus cerinţele faţă de întrebările puse de către profesor).
• Ascultaţi textul. Formulaţi apoi câte o întrebare care să corespundă conţinutului textului.
92
1.4. Desprinderea informaţiei specifice (cl. a III-a)
• Audiaţi textul și intitulaţi-l (prin cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziţii – după puterile verbale ale copiilor) sau alegeţi din două-trei titluri pe care le propune profesorul. Nu trebuie propuse multe titluri, deoarece copiii nu le vor reţine. Se pot folosi și imagini. Ex.: în text e vorba despre o întâmplare cu un iepuraș care a avut loc iarna. Se poate propune un peisaj de iarnă și imaginea unui iepuraș sau o jucărie – iepuraș.)
• Ascultaţi un text sau o poezie, o snoavă și desenaţi-o (în câteva schiţe). Calitatea realizării desenului nu contează. Ex.: Copiii audiază catrenul următor:
Am o soră mică-mică, Gura ei – o floricică, Ea nu știe să vorbească, Știe numai să zâmbească. Apoi realizează un desen schematic: o fetiţă și o flori-cică sau fetiţa are gura ca floricica.
Vorbirea2.3. Reproducerea literală a
modelului de vorbire (cl. I)• Ascultaţi modelul de vorbire pronunţat de către
profesor (sau un alt elev) și repetaţi-l fără a-l modifica. Ex.: Andrei citește. Sau: Îmi plac florile etc.
2.4. Completarea modelului de vorbire cu informaţii noi (cl. I)
• Ascultaţi modelul de vorbire rostit de către profesor (sau un alt elev). Repetaţi și completaţi modelul. a. Andrei scrie. → Andrei scrie + două propoziții (un
bilețel/frumos/corect).b. Îmi plac florile. → Îmi plac florile + de toamnă/
de grădină/roșii. etc.c. Andrei citește. → Andrei citește o carte.d. Andrei citește. → Andrei citește împreună cu Ion.e. Andrei citește. → Andrei citește două ore.f. Andrei citește. → Andrei citește seara.g. Andrei citește. → Andrei citește repede etc.
2.5. Aplicarea modelelor de vorbire în contexte similare și noi (cl. I)
• Audiaţi enunţul și folosiţi-l în situaţii similare. Ex.:a. Este iarnă. E frig. Ninge. → Este toamnă. E frig.
Plouă.b. E primăvară. Este cald. → E primăvară. Este
foarte cald. Sau: E toamnă. Este rece/frig.2.7. Formularea răspunsurilor
și a întrebărilor simple în dialog, situaţii familiare de comunicare (cl. I)
• Ascultaţi întrebarea și daţi răspuns. Ex.: – Cum o cheamă pe mama ta? – Pe mama o cheamă Eva.
• Ascultaţi întrebarea, examinaţi imaginea și răspundeţi. Ex.: Cum sunt frunzele? – Frunzele sunt galbene (verzi).
93
• Ascultaţi enunţurile (câte unul) și adresaţi întrebări colegilor care sunt în rol de diferite persoane: una – în vârstă, alta – primarul satului sau prietena ta etc. Ex.: a. Cum te cheamă? Cum vă cheamă?b. Câți ani ai? Câți ani aveți?c. Dă-mi, te rog, un morcov. Dați-mi, vă rog,
un morcov. etc.2.7. Construirea unor mesaje
scurte în situaţii de comunicare uzuale (cl. I)
• Povestiţi, folosind modele de vorbire învăţate. Ex.: a. Este primăvară. E cald. Înfloresc copacii și florile.b. El este fratele meu. Îl cheamă Mihai. Mihai are
șapte ani. etc.2.8. Descrierea unor persoane,
fiinţe, obiecte etc. cu/fără repere (întrebări, plan etc.) (cl. I)
• Descrieţi un obiect/o persoană/o fiinţă, folosind modele de vorbire învăţate. Ex.:
Acesta este un ursuleț. Ursulețul este mic și frumușel. El mănâncă miere./Ursulețului (lui) îi place mierea.• Descrieţi un obiect/o persoană/o fiinţă, folosind
modele de vorbire învăţate și reperele propuse de către profesor. Ex.: - mobila,- culoarea,- mărimea.
Răspunsul posibil: Iată bucătăria. În bucătărie avem o masă, 4 scaune. Mobila este albă. Masa este mare. • Descrieţi o imagine.De exemplu:(imaginea reprezintă o fetiţă care se află la magazinul unde se vând rechizite școlare).Aceasta e Victoria. Victoria cumpără rechizite școlare: cinci caiete, trei pixuri, un album și creioane colorate. Fetița este mulțumită.
2.7. Iniţierea, întreţinerea și încheierea dialogurilor scurte, cu replici simple, pe teme familiare (cl. a IV-a)
• Continuaţi dialogul (iniţiat de o altă persoană/profesor sau un alt copil), folosind replici de răspuns, de întrebare sau de exprimare a sentimentelor, opiniilor faţă de cele relatate.
De exemplu: – Ce faci, Săndel? (se dă doar această replică)– Învăț o poezie.– Despre ce este vorba în poezie?– Despre toamnă. Vreau să o recit la matineu.– Bravo!
94
• Propuneţi prima replică dintr-un dialog cu o persoană anume.
De exemplu: A. – Mămico, mi-i foame. (inițiere)
– Ce vrei să mănânci, dragul meu?– O ciorbă, te rog.– Cu mare plăcere. Vrei și carne?– Nu. Mulțumesc, mamă.– Poftă bună!
B. – Ce dorești să cumperi? (inițiere, rolul de vânzător)– Dați-mi, vă rog, un album și creioane colorate.– Un album mare sau mic?– Un album mic. Cât costă?– Zece lei.
2.4.3. Competența specifică 3: Receptarea mesajelor/textelor scrise, mani-festând dorința de a utiliza informațiile noi în situații variate de comuni-care (lectura)
2.4.3.1. Etapa abecedară. Pașii citit-scrisului
Citirea. Procedee de analizăConversaţie după desene/imagini sau alcătuirea unui text scurt.Stabilirea propoziţiei ce urmează a fi analizată.Alegerea cuvântului care conţine sunetul nou/litera nouă. Evidenţierea sunetului nou și marcarea lui prin litera respectivă.Procedee de sintezăFormarea silabelor din literele alfabetului decupat.Citirea silabelor (pot fi folosite diverse modalităţi, vezi în manual).Citirea cuvintelor (individual, în cor etc.).Citirea cuvintelor de tipul: mamă – masă.Citirea cuvintelor noi prin adăugarea unor vocale, consoane: duc – aduc;
casă – acasă; duce – dulce etc. Citirea acestor cuvinte în propoziţii.Citirea textelor (poeziilor) scurte: individual, pe roluri, în lănţișor, în cor, în
perechi ș.a.Ținem să menţionăm că profesorul trebuie să treacă cât mai repede de la proce-
deele de analiză la cele de sinteză (citire).
Orice abecedar trebuie să conţină blocul Învățăm a citi și a scrie care punctea-ză pașii însușirii sunetelor/literelor, aplicând metoda analitico-sintetică descrisă mai sus: se pornește de la o imagine (de obicei în centru) care se analizează în detalii, vezi în continuare, apoi detaliile se îmbină treptat, ajungând iarăși la o conversaţie, pornind de la o situaţie de vorbire sau imagine. Să examinăm în detalii acești pași. Drept exemplu folosim tema la care se învață literele Aa, Ăă, Oo, Ee, Mm (toate coincid cu cele din limba rusă, în afară de m (me mic). Se folosește o imagine cores-punzătoare temei.
95
1. Se anunţă următoarele: În clasa I am învăţat multe cuvinte, am învăţat să po-vestim, să conversăm ș.a. Și în anul acesta vom învăţa să comunicăm în limba româ-nă, să citim, să scriem. În limba rusă voi puteţi deja să citiţi, să scrieţi.
În limba română sunt unele litere care seamănă cu cele din limba rusă. De exem-plu, A, O, E (se demonstrează litere și de tipar, și de mână). Azi vom învăţa litera Mm, cea mare este ca în limba rusă (se arată), iar cea mică ... este, da-da, ca m rusesc.
Notă: se prezintă toate componentele unei teme: ce se află sus, în partea stângă, în partea dreaptă etc. Un astfel de desen poate indica tema nouă.
Conversaţie frontală în baza imaginii centrale (de exemplu, imaginile mărului, ariciului, melcului, albinei).
Model:Profesorul: Urmăriți imaginea. Ce vedeți?Elevii: – Un copac cu mere.
– Un arici! – Un melc! – O albină! – Mere!
Profesorul: Ce sunt pe copac?– Elevii: Pe copac sunt mere.– Profesorul: Cum sunt merele?– Elevii: Merele sunt galbene (roșii, coapte, gustoase, frumoase, bune etc.).– Profesorul: Câte cuvinte are propoziția: Merele sunt galbene (sau: roșii, coapte)?– Elevii: Trei.– Profesorul: Care este primul cuvânt? sau Numiți primul cuvânt!– Elevii: Merele. (Am selectat cuvântul care conţine litera pe care trebuie s-o pre-
zentăm, s-o însușim – Mm).– Profesorul: Care este prima literă?– Elevii: Me.– Profesorul: Da, este litera me, sunetul [m]. Repetăm.
Profesorul demonstrează M mare și m mic de tipar, apoi de mână, scriindu-le pe tablă, iar elevii le scriu în caiete după mo-delul din manual. Se prezintă și litera Ăă în comparaţie cu Aa cunoscută de elevi de la limba rusă. Apoi Ee, Oo.
96
3. Alcătuirea silabelor, diferite variante.
Notă: Piramida citirii are, drept scop, formarea câmpului de lectură și se îndeplinește în felul următor: elevii își „ţin” privirea spre linia color (punctele roșii) și încearcă să citească silabele (din dreapta și din stânga dintr-un rând) fără a se uita spre ele.
4. Citirea/lectura poartă simbolul cartea roșie în cerc, de exemplu. La în-ceput se citesc imaginile (se discută despre cuvintele și literele cunoscute: mărţișor, elefant), apoi se citesc cuvintele de sub imagini (măr, mere, coș, miel) și propozi-ţiile: Mama are un măr. și Ema are mere. Se examinează și schema propoziţiilor, se alcătuiesc oral și alte propoziţii (schemele ar trebui să fie identice cu cele de la limba maternă învăţate în clasa I).
Notă: Elevii cunosc de la limba maternă (sau limba de instruire, rusa) semnificaţia pătrăţelului albastru → consoană și a celui roșu → vocală. Autorii de manuale ar trebui să aplice aceleași simboluri, cu care elevii sunt obișnuiţi, familiarizaţi din cl. I (limba de instruire) pentru a respecta principiul continuităţii și a nu crea dificultăţi de însușire.
5. Repetarea literelor însușite, folosind diferite imagini adecvate temei și identi-ficarea diferitor cuvinte care conţin literele învăţate (avion, măr, ou, excavator ș.a.), apoi elevii vor alcătui cuvinte, folosind literele cunoscute. De exemplu: rană, urmă-rind săgeţile roșii, punctul mare, roșu care indică începutul cuvântului. La primele lecţii posibilităţile sunt limitate, deoarece elevii cunosc încă puţine litere, pe parcurs, însă, ofertele sporesc, elevii demonstrând interes, isteţime și creativitate, activism și dorinţă de a se manifesta.
6. Consolidare/evaluare: conversaţie, monolog, dialog, folosind imagini care oferă noi situaţii de comunicare, aplicând cele însușite. Se folosesc imagini noi care conţin persoane, obiecte etc. ce conţin literele învăţate. Să generalizăm astfel aplicarea metodei sus-numite (analitico-sintetice):
Analiza: s-a pornit de la conversaţie în baza imaginii centrale → propoziție → cuvânt → silabă → sunet/literă. Apoi urmează procesul de sinteză: alcătuirea sila-belor → cuvintelor → propoziţiilor → conversaţie (cu sau fără repere, în cazul dat, după imagine).
CUVÂNTPROPOZIȚIEIMAGINE
SILABĂ
SUNET/LITERĂ
CUVINTE SILABE
PROPOZIȚII
TEXT COERENT
97
7. Exerciţii de audiere, simbolul Profesorul poate folosi și alte materiale (versuri scurte, proverbe etc.) cu condiţia
ca minimum 70% a unităţilor lexicale să fie cunoscute.
8. Blocul Evaluare, simbolul Bravo! (de exemplu) este absolut necesar. Varietatea rămâne la ordinea zilei.
Acasă elevii vor citi, vor scrie și vor povesti în baza blocului de evaluare, raportând cele relatate la persoana proprie. De exem-plu: Sunt Radu (Ioana). Eu am multe jucării: o mașină, o minge, două avioane.
9. Un alt element util ar putea fi panglica literelor, care duce evidenţa literelor învăţate. Pe pătrăţelul roșu sau albastru (vocală-consoană, ter-minologia se folosește în limba rusă) este litera nouă (de culoare albă) și literele cunoscute (de culoare neagră).
aăeo
m
Exemple de fișe la tema de mai sus (Ariciul și merele. Literele: a, o, e, m)
Numește obiectele, cifrele. Numără pătrățelele. Scrie, în pătrățele, literele pe care le știi.
Literele A, O, E, M
7
8
9
4
98
Scrie literele indicate prin cifre din fiecare cuvânt. Numește obiectele, animalele.
2 1 2 2
1, 2 1 1 1, 4
Scrie cuvinte cu literele date._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Bifează cu roșu imaginile de mai jos care reprezintă obiectele pe care le ai în geantă. Numește-le.
Bifează cu verde și spune ce ai acasă.Scrie, pe linia întreruptă, literele cunoscute.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
99
Completează literele lipsă, apoi citește propoziția.
E M A A ___ ___ 2 ___ ___ R ___
EMA E . . . . MEA. MAMA MEA E MAR A.
Spune cine/ce este în imagine. Numește apoi cuvintele care conțin literele a, ă, o, e, m.
Scrie literele cunoscute în cercuri.
mea
Scrie corect propoziția. __________________________________________________________________________________________________________________________________
Ea e
2.4.3.2. Lectura. Textul. Explorarea și înțelegerea
Textul literar/nonliterar, la lecţiile de limba română (nematernă) se pretea-ză unei explorări funcţionale, devenind un factor activ în procesul de formare a competenţelor de comunicare ale elevului și a educării acestuia în vederea unei po-tenţiale integrări sociale.
Explorarea și înțelegerea textului. Etapa pre-lectură: însușirea vocabularului (semantizarea, exersarea, memora-
rea), intuirea conţinutului textului în baza desenelor, a primei și ultimei propoziţii, a titlului textului, a unor unităţi lexicale propuse ș.a.
100
Algoritmul lucrului cu textul (în funcţie de nivel):• formularea sarcinii primei lecturi; • lectura model; • verificarea înţelegerii globale a conţinutului textului; • a doua lectură model (profesorul, un elev); • citirea selectivă; • răspunsul la întrebări; • împărţirea textului în fragmente logico-semantice şi intitularea acestora (cu
propoziţii din text, variante proprii etc.); • alcătuirea planului (diferite tipuri);• intitularea/reintitularea textului (cu îmbinări din text, cuvinte, variante proprii
etc.); • redarea conţinutului unui fragment; • redarea conţinutului în numele unor personaje reale/imaginare, la persoana I,
a III-a, în numele autorului etc.; • descrierea/caracterizarea personajelor; • improvizarea dialogurilor pe baza textului cu diferite repere; • continuarea/modificarea dialogului; • modificarea/continuarea subiectului etc.La sfârșitul nivelului primar, elevii trebuie să citească corect, fluent, conștient și
expresiv. Pentru formarea acestei unităţi de competenţă propunem câteva procedee de realizare a citirii corecte:
• se aleg cuvintele dificile din text;• se explică sensul cuvintelor;• se compun cuvinte din literele alfabetului decupat;• se pronunţă cu glas tare, cu articulare clară a fiecărui cuvânt mai greu de
pronunţat;• se citește în cor un fragment de text;• se corectează imediat greșelile;• se citește în ritm potrivit, expresiv, conform semnelor de punctuaţie și mesa-
jului textului.Însușirea și consolidarea tehnicii citirii se realizează prin diferite modalităţi [52]: citirea în ștafetă: un elev citește până învăţătorul îl oprește, acesta numește un
coleg care să citească mai departe;citirea în lanț: se stabilește direcţia lanţului (pe rânduri, cei de la fereastră sau pe
linii laterale) și fiecare elev citește câte 1-2 propoziţii, în funcţie de lungimea textului; citirea până la prima greșeală: un elev citește până la prima greșeală, indicată
de colegi sau profesor;citirea alternativă: se citește o propoziţie cu voce tare, următoarele în șoaptă și
așa mai departe;сitirea întârziată: un elev începe să citească, ceilalţi încep să citească, pe rând, cu
o întârziere de câteva secunde, încercând să-și ajungă colegul;
101
citirea selectivă: elevii citesc anumite cuvinte, propoziţii, fragmente; citirea pe roluri: când permite textul;citirea pe insulițe: pe o hârtie de mărimea paginii, se taie mai multe ferestre
(cu parametrii de 3-4 cm lungime și 1-5 cm lăţime), pagina cu insuliţe se suprapune peste pagina de manual; elevii citesc textul, încercând să numească și cuvintele ascunse;
citirea ritmată: elevii citesc, concomitent bocănesc cu capătul creionului în bancă într-un anumit ritm;
citirea zum-zum: elevii citesc textul în gând, spunând zum-zum;citirea cu punctul verde: la mijlocul textului elevii vor pune un cerculeţ mare din
hârtie, colorat în verde. Citind, ei se vor strădui să vizualizeze permanent acest punct pentru concentrare maximă asupra textului.
Obligatorie este citirea model a profesorului, respectându-se anumite cerinţe:• cuvintele să fie pronunţate clar, încât să se audă toate sunetele; • tonul să fie adecvat conţinutului; • vocea să fie bine auzită, dar nu stridentă;• intonaţia la semnele de punctuaţie poate fi puţin mai accentuată decât în
cazul citirii obișnuite pentru ca elevii să înveţe să sesizeze aceste semne.
2.4.4. Competența specifică 4: Producerea mesajelor/textelor scrise, demonstrând perseverență în aplicarea normelor limbii române literare și realizarea unei comunicări eficiente (scrierea)
Scrierea este un proces complex de redare a unei structuri fonetice în una gra-fică. Scrierea este o activitate integratoare productivă, deoarece are la bază acţiuni coordonate de conștiinţă, care includ perceperea textului, reacţia ochilor și mișcarea mâinilor. Particularităţile concrete ale scrisului depind de starea psihologică genera-lă a celui care scrie. Scrierea influenţează vorbirea, de aceea dezvoltarea competen-ţei de scriere este importantă.
Scopul fundamental al scrierii este de a reda experienţe și sentimente, gânduri și idei într-o formă bine structurată și expresivă. Se cunosc mai multe tipuri de scrieri. Distingem:
• scrierea controlată care se practică, de regulă, la începători, la etapele iniţiale. Obiectivele scrierii controlate vizează exersarea vocabularului, a ortografiei sau a gramaticii. De obicei este verificată permanent de către profesor. Activi-tăţile menţionate includ următoarele acţiuni:- copierea directă (de pe tablă, din manual);- clasificarea după un anumit criteriu (animale domestice, animale sălbati-
ce);- completarea golurilor, folosind repere (cuvintele indicate sau imagini);- scrierea după dictare etc.
• scrierea ghidată care presupune elaborarea unui produs final asemănător, dar nu identic, se obţine prin:
102
- alcătuirea propozițiilor simple din cuvinte propuse;- alcătuirea unui text din mai multe propoziții simple;- completarea unui formular, a unei scheme etc.
• scrierea liberă (creativă) presupune elaborarea de sine stătător a unui text (eseu, pagină de jurnal etc.)
Proiectarea activităţilor de scriere cuprinde trei etape și anume:1) pre-scrierea care i-ar motiva pe elevi să scrie. Se acordă ajutor la selectarea
vocabularului necesar, a unor scheme, imagini care le-ar sugera răspunsul la întrebarea Ce este important?
2) scrierea propriu-zisă. La etapa incipientă, deși textele care urmează să fie scri-se sunt scurte, elevii trebuie ghidaţi. Este bine ca scrierea să se realizeze la ore. Copiii cu un nivel mai înalt de cunoaștere a limbii (A2) pot realiza activita-tea de scriere acasă.
3) post-scrierea. La această etapă profesorul apreciază rezultatele activităţii, ofe-rind comentarii, aprecieri etc. Dacă unele texte se citesc în glas, profesorul verifică, prin diferite mijloace, înţelegerea acestora.
Fișe de lucru pentru scriereLitera comună. Scrie în fața fiecărui cuvânt o literă comună. Scrie cuvintele
obținute.rici ăiat opac elfin
... mici ... ancă ... arte ... inozaur
tunci irou aiet olar
Cine e mai isteţ. Scrie litera o în interiorul fiecărui cuvânt dat și vei obține alte cuvinte. Scrie câte un enunț cu fiecare cuvânt obținut. Model: sare → soare.
mare – cadă – case –
sare – tată – carne –
Dicţionarul. Scrie pe verticală literele fiecărui cuvânt dat și găsește cât mai multe cuvinte care încep cu aceeași literă: pom, țară, carte etc.
Model:p – penar, pisică, pitic, ...o – om, ochi, oraș, ...m – masă, munte, mamă, ...
Jocul rimei. Găsește cuvinte terminate cu aceleași litere.a) – are: soare, mare, învăţătoare, ... b) – ață: faţă, viaţă, dimineaţă, raţă... c) – ouă: rouă, nouă, ...
103
Litera permisă. Scrie câte o propoziție în care fiecare cuvânt începe cu aceeași literă.
Model: Leo lucrează la librărie.
Cine știe mai multe. Completează listele cu cât mai multe denumiri de:
a) animale: ... b) pomi: ... c) flori: ... etc.
Nume potrivite. Scrie câte trei nume potrivite pentru:a) un câine – ______________________________________________________b) o pisică – _______________________________________________________ c) un iepuraș – _____________________________________________________
Comparăm obiecte. Completează îmbinările de cuvinte. Model: alb ca: …? (zăpa-da, creta…)
Frumos ca ...; puternic ca ...; harnic ca...; negru ca ...; înalt ca...
Cuvântul de prisos. Numește cu un singur cuvânt fiecare grup dat și taie cuvântul care nu face parte din el:
a) vrabie, pupăză, rândunică, lună, cuc _______________________b) penar, radieră, elefant, creion, pix ________________________c) Bălţi, Nistru, Chișinău, Orhei _____________________________
Propoziţia cu lexeme alintate. Transcrie propozițiile, „alintând” cuvintele eviden-țiate.
Model: Eu am o soră mică. Eu am o surioară micuță.Pe cărare trece o furnică. Iepurele este un animal pufos. Pisica aleargă după
șoareci.
Propoziţia adevărată. Schimbă locul unor cuvinte din fiecare propoziție pentru a forma propoziții adevărate/reale.
Model: Iepurele aleargă mai repede decât struțul. → Struțul aleargă mai repede decât iepurele.
a) Focul doarme aproape de pisică.b) Ramura cântă pe pasăre. c) Caietul scrie în elev etc.
Semnul potrivit. Încercuiește semnul de punctuație potrivit de la sfârșitul fiecărei propoziții:
În localitatea mea a sosit circul . ? !Unde vei merge în vacanţa mare . ? !Vai, ce bine este în vacanţa de vară . ? !
104
Formează cuvinte! Combină literele cuvântului dat, pentru a forma alte cuvinte.Model: greieraș: ger, rege, ________________________________
Scara cuvintelor. Scrie, în trei coloane, cuvinte cu:o silabă două silabe trei silabe patru-cinci silabe
Model: pe tre-ce că-ra-re pri-e-te-nul________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
____________________________________________________________
Descoperă cuvântul. Ordonează fiecare grup de silabe pentru a forma cuvinte:Model: oa, I, na → Ioana 2) șu, mu, roi → __________________1) că, ni, fur → _______________ 3) că, ni, har → __________________
Ghicește obiectul. Citește enunțurile și scrie obiectul descris.Are cerneală în rezervor și scriem cu el. → ____________________________Are linii sau pătrăţele și scriem în el. → ______________________________În el sunt duse obiectele școlarului. → _______________________________Șterge greșelile făcute la scris sau la desenat. → _______________________
Silaba jucăușă. Înlocuiește silaba evidențiată, cu alta nouă, pentru a forma cuvinte.
caiet ca_____, ca_____, ca_____; place _____ce, _____ce, _____ce;
Scara silabelor. Scrie cuvintele care se formează.
te ză toteș tri tea lă reș
ci co că te
Ghicește persoana. Scrie enunțurile și determină persoana descrisă.Este tatăl tatălui meu; el este _______________________.Este mama fratelui meu; ea este _____________________ .Este fratele tatălui meu; el este ______________________ .
Cuvintele neascultătoare. Restabilește propozițiile.
Temperaturile sunt mai ... caldePăsările călătoare pleacă în ţările ... posomorâtCerul tot mai des este ... scăzute
105
Literele lipsă. Completează cuvintele cu literele lipsă.nor cenușiu – nori cenuș _ _ ;fulg argintiu – fulgi argint _ _ ; lan auriu – lanuri aur _ _ .
Însușirea potrivită. Scrie însușirea potrivită pentru cel care face acţiunea:muncește mult – ______________; respectă pe cei din jur – _______________spune adevărul – ______________; nu întârzie niciodată – ________________
El-ea. Scrie forma corectă pentru adjectivele/substantivele date.Model: bogat – bogată.a) frumos – ____________; corect –_____________; deștept – ______________b) învăţător – ____________; vânzător – ___________; șofer – ______________
Un-niște-toţi. Completează locurile libere. Vezi modelul.
un niște toțiModel: elev elevi eleviicopil
prietenicolegi
buniciifraţii
Propoziţiile încurcate. Citește cuvintele. Autorul a scris greșit cuvintele dintr-o co-loană. Scrie corect propozițiile.
Copilul păzește o poveste.Câinele citește casa stăpânului.
___________________________________________________________________
Litera M.
Bifează imaginea a cărei denumire:
începe cu litera A se termină cu litera E
106
conţine litera O (a doua) conţine litera M
Scrie prima literă a cuvintelor din imaginile de mai sus.
Ce-i lipsește fiecărui om de zăpadă? Înscrie în căsuțele colorate literele potrivite.
Literele R/N.
Scrie cuvintele potrivite imaginilor.
________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________
107
Formează enunţuri.
Mona are
e
era
mareEma ramăNae rană
Roma mere
Scrie un enunţ._________________________________________________________________
2.4.5. Activităţi de joc (vorbirea)
1. Vântul mișcă frunzele, Se-nvârtesc moriștile, O fetiţă dă la pui, Iar eu în copac mă sui.
2. Mama mea plăcinte face, Bunicuţa lână toarce, Tata taie lemnele, Iar eu strâng surcelele.
3. Ne rotim numai o dată, Ne-aplecăm în stânga, iată. Şi în dreapta-ncetişor, Să crești mare, puișor.
4. La pădure
Când am fost noi la pădureAm cules noi fragi și mure, Uite-așa, uite-așa!
Şi-am văzut un iepuraş,Cum sărea el drăgălaș,Uite-așa, uite-așa!
Şi-am văzut un fluturaşCum zbura el drăgălaș,Uite-așa, uite-așa!
Şi-am văzut o broască micăCum sărea ea în ulcică,Uite-așa, uite-așa!
108
7. Ursul păcălit de vulpe(înscenare: măști, un cerc, în cerc – vulpea, ursul)
Copiii în cerc Ursul Vulpea
Vine vulpea cea șireată,Vine-ncet la urs,Ca să-l păcălească, Că pește i-a adus.
Dă-mi și mie un pește. Pune-ţi pofta-n cui,Ştii doar unde-i iazul,coada să ţi-o pui.
Și voi prinde pește? Sigur. Cât îi vrea.Până dimineaţă te vei sătura.
Şi se duce ursul-ncetişor spre iaz. Dar până dimineaţă el a rămas fără coadă. Vai! Vai! Vai! Of! Of! Of!
Mor, mor, mor!... Hm-m…
8. Ridichea (înscenare)Moșul:– Vai de mine, ce minune,Asta-i bună, n-ai ce spune,O ridiche fermecată,Numai bună de salată,Stai c-o scot acum, îndată. (se apucă de ridiche)
– Ce-i, moșnege?– Vino – n coace repejor Şi mi-i fi de ajutor. Baba: Vai de mine!Moșul: E-o ridiche de-o salată.Baba: Hai s-o scoatem dar îndată.
5. Ploaia, Gr. Vieru (și altele de Grigore Vieru)
Vine ploaia peste lunciCu picioare-albastre, lungi!Pic-pic-pic, pic-pic-pic,Grâul crește mare-n spic.
6. Câinele cel ciufulitS-a culcat în cușcă.Stă cuminte, liniștitNu latră, nu mușcă.
Doarme, haideţi să-l trezim,Să vedem ce face…Şi apoi să fugim.
109
– O rup, o rup, zdup! (moșul cade) (Se scoală): Iaca dacă nu-i putere Încă-o mână se mai cere.– Băbuțo! Și așa mai departe.Prin întrebări: baba – nepoţica; nepoţica – câinele; câinele –pisica...La sfârșit: O ridiche fermecată Numai bună de salată!Iată-am scos-o noi îndată.
2.5. Elemente de construcție a comunicării
2.5.1. Lexicul fundamental (activ)
CLASA I
A: acasă, a aduce, alb, albastru, altul, albină, an, a aplauda, a arăta, a se ascunde, a asculta, a se așeza, atent, a auzi, a avea
B: baie, a bate, băiat, a bea, bine, bolnav, a boxa, brânză, bun, bună ziua (dimineaţa, seara), bunic, bunică
C: cafeniu, cal, capră, carte, cartofi, casă, castraveţi, căciulă, a cădea, câine, a cânta, cântec, câte, ce, ceas, ceașcă, a chema, cinci, cine, circ, cireșe, a citi, ciuperci, cizme, a se coace, coadă, coardă, a coase, a coborî, cocoș, cojoc, colac, coleg, colţunași, a construi, copac, copil, coș, covrigi, creangă, a crește, crosă, cu, cub, cuc, cum, cuminte, a cumpăra, curat, curte, cuţit.
D: dar, de ce, din, dinte, divan, doi, mi-i dor, a dormi, drum, a duce, a se duce, du-minică.
E: ea, ei, el, ele, elev, excavator, excursie, exponat, eu.F: a face, farfurie, fată, fecior, a fi, flămând, (mi-i) foame, frate, frică, frig, fructe,
frumos, frunză, fotoliu, a fugi, furculiţă, furnică.G: galben, garafă, gard, găină, gâscă, ghete, gogoașă, a se grăbi, grădină, greier, gri,
groapă, gură, gustos,H: hai, hartă, elicopter, hipopotam.I: iarbă, iarnă, ied, iepure, inimă,.Î: încoace, a îngheţa, a îmbrăca.J: a se juca, jucărie L: lac, lapte, a lătra, a lega, legume, (mi-i) lene, leneș, a lua, lingură, a locui, a lucra,
lună, lupM: maimuţă, mamă, mare, mai, masă, măr, mână, a mânca, a merge, mic, miere,
minge, monument, morcov, moșneag, multe, a mulţumi, murdar, muzeuN: negru, nepot, nepoţică, a ninge, noapte, noapte bună, noi, nouă, notă, nu, nucă,
nume, a se numi, O: oaie, obraznic, ochi, a se odihni, opt, oranj, oră
110
P: pace, pahar, pat, pateu, patinaj, patru, pădure, păpușă, părinţi, a păzi, pâine, până la, pe, pește, piaţă, piramidă, pisică, plăcinte, a plânge, a pleca, a ploua, poezie, poftă bună, a pregăti, prenume, primăvară, a primi, prieten, a prinde, a privi, portocală, prune, purcel, a putea,
R: raţă, a rămâne, rău, a râde, la revedere, ridiche, a se rostogoli, roșie, roșu, roz, a rupe.
S: salam, sanie, a se da cu sania, sapă, a sădi, a sări, scaun, a se scălda, a scoate, Scufiţa Roșie, singur, slab, smântână, soare, (mi-i) somn, somnoros, soră, școală, a spune, a sta, a stinge, stejar, a striga, suporter, sur
Ș: șapte, șase, a ședea, și, șoarece, ștergar, a șterge.T: tată, a tăia, a se teme, (pe) tine, titirez, tigaie, toamnă, tobă, toţi, a trage, trei, tuU: a se uita, unde, unu, urechi, urs, ursoaică, ursuleţ. V: vacă, vară, varză, a vedea, a veni, verde, verdeaţă, vișină, voi, a vrea, a vrea să
mănânce, Vulpe.Z: zahăr, zarzăre, zăpadă, a zbura, zece, zgârcit, zi.
CLASA a II-a
A: aer, a se afla, amabil, alaltăieri, a alinta, a alunga, angină, apă, a apăra, a aplauda, arici, ascultător, astăzi așa aţă, aur, avion, azi.
B: băsmăluţă, bătrân, bluză, bomboane, brânză de vaci, brânză de oi, broască, a se bronza, bucătar, bucătărie, a se bucura, bun la inimă, bunătate
C: caiet, cald, camion, cană, cap, carne, a călători, căprioară, căţeluș, când, cântăreţ, cât, ceai, cer, cerb, a cere, cerc, cetate, cheie, a cheltui, chibrituri, chirurg, cină, (cu) cine, cioară, ciocănitoare, clar, clasă, clopotniţă, clopoţel, clovn, coarne, co-cor, cocostârc, codru, colorat,colţ, a completa, copac, copt, corect, coroană, crati-ţă, Crăciun, a crede, creion, cremă, croitoreasă, cuc, a se culca, a culege, culoare, cum, a curăţa, curcan.
D: a da, a dansa, a dărui, deal, de la, departe, des, a deschide, a desena, dimineaţă, a se distra, a dori, domnitor, dormitor, drag, dreptate, drum, a da drumul, a se duce, duios, dulceaţă, a durea.
E: elefant, elegant, exerciţiu.F: a felicita, fereastră, fier de călcat, fiică, fiu, fluier, fotoliu, frigider, frizer, frunză,
fulg, fustă.G: a găsi, a găti, gât, geam, gene, ger, gigant, gingaș, gheaţă, gheţuș, a ghici, ghicitoa-
re, gimnastică, gimnaziu, gingaș, a se grăbi, grijă, girafă, gospodină, grănicer.H: haină, harnic, hartă, havuz.I: ieri, a intitula, a ieși, a intra, isteţ.Î: a se îmbrăca, îmi pare bine/rău, încă, a (se) încălzi, a închide, a înflori, îngheţat, a
îngriji, a înmuguri, însă, a se întoarce, întrebare, a învăţa.J: joc, joi, jos, jumătate.L: lacom, lacrimă, lămâie, lebădă, lecţie, leu, liliac, livadă, loc, luminos, a lua, (la)
lucru,lung, luni.M: mal, manual, mare (subst.), marinar, marţi, masă, mătușă, mâine, mâncare, melc,
menajerie, mie, miercuri, (cu) mine, miner, minunat, moș, mult, a mușca.
111
N: nas, a se naște, nene, nimeni, nimic, nobil, nor, noră, noroc, nou, nuci. O: ochelari, odată, a se odihni, oglindă, om, oraș, ou.P: parte, patrie, pământ, a păzi, pentru ce, periuţă, pescar, pictor, pix, plajă, plăcere,
(cu) plăcere, plăcut, a se plimba, pod, porc, posomorât, poveste, a povesti, prie-tenos, privighetoare, problemă, pufos, puișor, a putea, puţin,
R: radieră, rar, a răci, a răsări, răspuns, a râde, rândunică, rea, rece, recreaţie, repe-de, a rezolva, ridiche, riglă, rochie.
S: salată, sare, sat, a sădi, sănătos, sărbătoare, a se scălda, sâmbătă, a scrie, scrii-tor, a se scula, scump, silitor, simpatic, soare, spart, spate, a se spăla, spune-mi, steguleţ, steluţă, stilou, stradelă, struguri, sus.
Ș: a (se) șterge, a șopti, a ști.T: tanti, tartă, tartină, a tăcea, a tăia, tânăr, timp, toate, tortă, toţi, a trăi, a trebui, a
(se) trezi, a tuși.Ț: ţară, ţie.U: a uda, a uita, umăr, a umbla, umbrelă, unchi, (de) unde, undiţă, unt, uzină.V: varză, vânt, a vedea, a veni, veveriţă, viaţă, viclean, vie (subst.), vioară, vineri,
voios, volei, a vorbi, a vrea.Z: a zâmbi, zemos, zi de naștere.
CLASA a III-a
A: actor, a acoperi, acru, a aduna, a aerisi, a ajuta, agricultor, alaltăieri, alături, a alerga, a alunga, antreu, a apărea, apoi, a se apropia, aprilie, aproape, a ara, ar-dei, argintiu, arţar, a se ascunde, a ascuţi, aspirator, a aștepta, a atârna, atunci, august, aviator.
B: a bate, binevoitor, biscuiţi, bomboane, brad, brutar, brutărie, bucium, bucuros, bulgar.
C: cameră, cafenea, capabil, capricios, a călca, căpșune, câmp, cea, ceaţă, ceasornic, cel, chiflă, cină, cinstit, cioc, ciocolată, a ciripi, citire, a se coace, cocostârc, com-plicat, a continua, a conduce, a construi, constructor, copt, a costa, coș, creangă, a crede, crenvurști, croitor, a se culca, culoare, cumpărător, a cunoaște, cuptor, curăţenie, curat, a curăţa, cuţit.
D: a dărui, deal, decembrie, dejun, demult, departe, a se deprinde, deșteptător, a deveni, devreme, dicţionar, a dori, (la) dreapta, dulceaţă, duminică, deștept.
E: evreu, exemplu.F: făină, fără, februarie, fiecare, fierar, foaie, franzelă, frăţior, fricos, friptură, frișca,
frunză, furculiţă, furnică.G: gata, găgăuz, a se gândi, geantă, ger, geros, gheaţă, gheţuș, girafă, a ghici, ghici-
toare, ghimpos, ghiocel, grăunte, grâu, greblă, greșeală, greoi, griș, greu.H: hâtru, a hotărî.I: ianuarie, a ierna, inimă, a intitula, inteligent, a inventa, a iubi, iulie, iunie, a se ivi,
invidios, izvor.Î: a împărţi, împreună, înainte, înapoi, a încălzi, a înflori, îngheţată, înnorat, a în-
scrie, a întârzia, a înţelege.
112
J: joi, jos, jumătate.L: labă, lacrimă, lactate, lăcrimioare, a lăuda, legendă, lemnar, lingură, linguriţă, li-
niște, luni, lumină.M: mai, manual, martie, marţi, măceș, mărar, mărunt, mășcat, mătușă, mâine, mân-
dru, mei, mele, menajerie, mereu, meșter, meu, miel, miercuri, mirositor, mobilă, modest, moldovean, moș, mulgătoare, mulţumit, mustos.
N: nasture, natură, nea, nimic, a nimici, nisip, noapte, noiembrie, nor, notă, nufăr, nu.
O: obraz, a ocroti, octombrie, a oferi, oaspete, omidă, onest, orar, ordine, orez, a organiza, oră, ospitalier, ovăz.
P: papagal, pat, pădure, pământ, păpădie, păpușoi (porumb), părinţi, pereche, piept, pilaf, piţigoi, pârjoale, pâsle, plai, a plăcea, plin, poimâine, pom, popor, porumbel, posomorât, poveste, povestire, prag, prânz, a prefera, a pregăti, pre-nume, a prieteni, privighetoare, proaspăt, problemă, purtare, a purta, a se purta.
R: a răci, rădăcină, a rămâne, a recolta, recreaţie, repede, roadă, robinet, român, roșcat, roșii, rudă, rus.
S: salam, salon, sănătos, săptămână, a sărbători, sâmbătă, sânge, scurt, a semăna, septembrie, a servi, sfârșit, sfert, a simboliza, singur, snoavă, spectacol, spic, (la) stânga, a striga, struguri, strungar.
Ș: a ști.T: talentat, a tăcea, a tăia, toporaș, a trata, a trebui, a trece, a se trezi,.Ț: ţambal, ţară.U: ucrainean, a uda, ultimul, unghi, unghie, unită, a ura, urât, usturoi.V: var, vânător, vânzător, vecin, verdeaţă, verișor, a vesti, viclean, vier, a vinde, vi-
neri, a viscoli, vizavi, volan, viorea, vreo. Z: zahăr, a zâmbi, zână, a zbura, zidar, a zidi.
CLASA a IV-a
A: Anul Nou, alintat, adresă, a se aduna, aer, a ajunge, a alege, alta, altul, amar, ambele, antrenament, a se antrena, a apăra, ardei, artificial, ascultător, atelier, atletică ușoară, aur, auriu, autobuz, automobil, aviator, avion;
B: bătrân (adj.), biscuiţi, blană, bobocel, bolnav, bolnavul, borcan, bucăţică, buze, buzunar;
C: Crăciun, costum, contemporan, curajos, cal, caise, camion, a călători, centru, ce-tate, cocoare, cocoș, copilărie, a crede, crosă, cunoștinţe, curcubeu, pe curând, a se certa, cinste, al cincilea, a cincea, ciocârlie, ciocănitoare, a circula, ciuperci, a câștiga, câteva, câţiva, căldare, a coborî, cojoc, colţunași, a conduce, a controla;
D: a da cu var, decolorat, degeaba, a deveni, dicţionar, al doilea, a dormi, a doua, dovlecel, a durea, distrat;
E: eliberare;
113
F: farmacie, farmec, în faţă, fără, a fierbe, a fi de acord, fiecare, ă flămând (-a), mi-i foame, foarfece, folos, fotbal, a frecventa, mi-i frig, a friza, frizer, frizerie, frunte, febră, fulger;
G: gară, gardă de onoare, gingaș, găină, a găsi, a se gândi, gâscă, glas, glonte, glorie, gogoșari, gol, gospodar, gospodină, a se grăbi, generos, groapă, guler, a gusta, girafă;
H: hârleţ, hotar, a hrăni, haină;I: imediat, impermeabil, a impresiona, inteligent;Î: a se împrieteni, înalt, îndată, a îndrăgi, a îngheţa, îngheţat (adj.), îngheţată
(subst.), însă, a se întâlni, a se întâmpla, întâi, întâia, întâmplare, a înveli, încăpă-ţânat, înţelept;
L: lacrimă, ladă, larg , a lăsa, a lăsa gura apă, leac, a lecui, lână, a lega, librărie, luncă, luptă, leu, lup;
M: manual, măreţ, a măsura, măsură, mătase, medicamente, a merge copăcel, mie-zul (nopţii), mintă, minunat, a se mira, a mirosi, munte, muntos, modest, moftu-ros;
N: a se naște, neapărat, nedespărţit , nemărginit, nici una (unul), nisip, nor, nord, a noua, al nouălea, a ninge, nobil;
O: obraznic, oamenii muncii, a ocroti, a ocupa, a se odihni, onoare, a oferi, a se opri, a opta, al optulea, ostaș;
P: paști, politicos, parcă, a patra, al patrulea, pașnic, pălărie, pătrunjel, a păzi, pere-che (de ghete), peșteră, pieton, a pilota, pitoresc, până la, pârjoale, plai, plăcinte, a se plimba, plimbare, a plânge, ploios, poartă, poiană, pod, pojarniţă, pom, porc, a se porni, portar, povestire, prăjitură, preferat , prima, prietenie, primul, a primi, privighetoare, a promite, pui, puf, pufos, pulover, punctual, a putea, plăcut;
R: răufăcător, răutăcios, a răci, a răsplăti, răţușcă, mi-i rău, război, a recita, a respira, reţetă, a respira, revistă, a rezolva, râu, roadă, a roade, a roși, rug, rugăminte, a ruga, ruginit , a rupe, rouă, robust;
S: sociabil, sac, sală de lectură, a salva, sarmale, satelit, sau, savant, sănătate, a săruta, a scoate, scrisoare, a se scula, mi-i scump, a scutura, semafor, seminţe, a sfătui, mi-i sete, sistematic, smântână, mi-i somn, a se speria, staţie, strălucitor, a supăra, simpatic;
Ș: a șaptea, al șaptelea, a șasea, al șaselea, șosea;T: a tăcea, tineri (subst.), tânăr (adj.), tâmplar, târziu, a traduce, a traversa, (om) de
treabă, a treia, al treilea, tren, a trimite, troleibuz, tufar, tigru;U: a ucide, umbrelă, uneori, a urca, a se urca, ușor;V: vacă, vapor, viaţă, vitejește, vitejie, vizavi, a viziona, vânt, vifor;Z: zeamă, a zecea, al zecelea, zvelt, zăpăcit.
114
2.5.2. Modele de vorbire
CLASA I1.1.• Mă numesc....• Uite fata (copacul, casa noastră,
iedul mai mic).• Acesta e un căţel.• Andrei (el) citește.• Băieţii (ei) culeg cireșe.• Ion desenează frumos (cu acuarele).• Frunzele sunt galbene.• Morcovii sunt pe masă.• Cartea este a mea.• Eu am un caiet (două caiete, o soră, 7 ani). Eu am un caiet și o carte. • Grigore lucrează la Academie.• Îmi fac patul.• Îmi place toamna (Îmi place mult toamna).• Mă dor picioarele.• El se spală (cu apă rece).• E primăvară (ger).• Plouă. Ninge. etc.
1.2. • Cum te numești (vă numiţi)?• Ce/cine este aceasta (sunt acestea)?• Ce faci/face/faceţi?• Ce culeg ei?• Cu ce desenează Ion?• Cum sunt frunzele (ele)?• Unde sunt morcovii?• A cui este cartea (ea)?• Ce am eu? Câte caiete am eu?• Unde lucrează el?• Îţi faci patul?/Ce faci?• Ce îţi place/plac?• Ce te/vă doare/dor?• Cu ce te speli? • Ce anotimp este?/Cum este afară?• Afară plouă?/Plouă?etc.
CLASA a II-a• Măria mănâncă un măr.• Ana are o mașină.• Mă cheamă Virgil și am 10 ani.• Eu vreau o ciocolată, dar sora vrea un măr.. • Eu vreau caise. Dar tu?• Băiatul este marinar. • El este curajos.• Fetiţa îi mulţumește mamei.• Frigiderul e la bucătărie.• Mă duc la școală.• Ne odihnim la munte.• Vin la tine mâine.• Deschide! Citește! Ascultaţi!• Hai la horă!• Eu vorbesc cu bunica.• Noi avem mulţi prieteni.• Toamna plouă des.
• Ce mănâncă băiatul/fata (el/ea)? • Ce are (vrea) copilul? • Cine ești și câţi ani ai• Ce vrei tu? Dar Ana?• Ce vrea Maria?• Cine este marinar?• Cum este el/ea?• Cui îi mulţumești?• Unde este frigiderul?• Unde te duci?• Unde te odihnești?• Când vii…?• Ce să fac?• Unde mergi?• Cu cine vorbești?• Ai/aveţi prieteni?• Când plouă des?
CLASA a III-a• Eu voi deveni lemnar (actriţă).• Verișorul meu este brutar. Verișorul meu
din Soroca este brutar iscusit. Recolta de legume este frumoasă (bogată). Mătușa mea este inteligentă.
• Ce vei deveni?• Ce este tatăl tău?/Ce profesie are el?
Cum este recolta? Cum este verișorul vostru?
115
• Unchiul lucrează la farmacie.• Noi locuim în oraș. • Fratele conduce bine mașina.• Eu am cumpărat lactate (pâine, crenvurști).
Ieri mama a cumpărat brânză de oi.• O chiflă costă 2 lei.• Bunica pregătește pârjoale. Fratele curăţă
cartofi.• Eu am luat deja prânzul.• Eu vreau să beau lapte.• Ciorba e fi erbinte. Friptura e foarte gus-Ciorba e fierbinte. Friptura e foarte gus-
toasă. Zăpada e argintie. Bradul e frumos. Timpul e geros. Noaptea e lungă. Ziua e scurtă.
• Este ora 7. E ora 10 și 30 de minute. E ora 8 și jumătate.
• Acesta e un deșteptător (ceas de perete, măceș, nufăr).
• Fratele meu se culcă la ora 22.• Gheorghiţă își calcă cămașa. El își pregăteș-Gheorghiţă își calcă cămașa. El își pregăteș-
te lecţiile (singur, dejunul).• Ursului îi place mierea.• Eu îi doresc sănătate.• Mergeţi înainte! Mergeţi până la colţ!• În salon avem un divan, televizor şi două
fotolii.
• Unde lucrează unchiul? Unde locuiţi voi?
• Cine conduce mașina?/Ce face el?• Ce ai cumpărat? Cine a cumpărat pâine?• Cât costă un ceai?• Cine te ajută?/Ce pregătește ea?• Ai luat micul dejun?• Ce vrei să bei?• Cum e/este …?• Cât este/e ora?• Ce este acesta?• Când/la ce oră se scoală ei?• Ce își pregătește mama?• Ce îi place ursului?/Cui îi place
mierea?• Ce îi dorești bunicului?• Cum să ajung la…?etc.
CLASA a IV-a• Eu am un costum nou. Am o rochie care
îmi place.• Zilele de naștere sunt plăcute.• Crăciunul e sărbătoarea cea mai frumoasă.• Colegii mei sunt atenţi și binevoitori.• Mă doare gâtul.• Eu am febră.• Nu am poftă de mâncare.• Bunica mă iubește.• Vreau să am prieteni.• Îmi place sportul.• Îmi place să merg cu familia la plimbare.• Îmi place când plouă, fiindcă e bine pentru
copaci. Nu-mi place când e frig.• Deși nu sunt înalt, dar sunt puternic.• Daţi-mi, vă rog, trei flori.• Îmi place profesia de ...• Mă interesează mult...• Nu se poate să traversezi strada la culoa-
rea roșie.• Și mie îmi place, de asemenea.• Îl cunosc pe Andrei/o cunosc pe Liliana.
• Ce am eu?/Ce ai tu?• Cum sunt zilele de naștere?• Cum este Crăciunul? Îţi place
Crăciunul? Cum sunt ei/ele?• Ce te doare? • Tu ai febră?• De ce nu mănânci?• Cine te iubește?• Tu ai prieteni/prietene?• Ce preferi?• Ce îţi place să faci?• De ce îţi place când ninge?• Ce nu îţi (nu-ţi) place?• Ești înalt/înaltă? Sunteţi înalţi/înalte?• Ce doriţi/vreţi?• Care flori îţi plac?• Ce te interesează?• De ce nu se poate să traversez strada
la culoarea roșie?• Dar ţie îţi place?• Îl cunoşti pe Igor?
116
2.6. Modele de proiecte didactice
CLASA ISubiectul lecției: Copilul în familie. RecapitulareTipul lecției: de formare a capacităţilor de aplicare a cunoștinţelorUnitățile de competență: ÎA.1.3 Înţelegerea unui mesaj/text oral scurt pe teme familiare, articulat clar și rar de
către un vorbitor cunoscut. ÎA.1.5 Distingerea sensului unor enunţuri.V.2.2 Utilizarea vocabularului în diferite situaţii de comunicare.V.2.5 Producerea diferitor tipuri de enunţuri (enunţiative, interogative, exclamati-
ve) simple în situaţii de comunicare uzuale.V.2.6 Construirea unor mesaje scurte în situaţii de comunicare uzuale.V.2.7 Descrierea unor persoane, fiinţe, obiecte etc. cu/fără repere (întrebări, plan
etc.).V.2.8 Formularea răspunsurilor și a întrebărilor simple în dialog, situaţii familiare de
comunicare.Obiectivele lecției. La sfârșitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1: să alcătuiască enunţuri, utilizând adecvat vocabularul însușit anterior;O2: să construiască mesaje scurte în baza reperelor date;O3: să improvizeze dialoguri simple în baza situaţiilor de comunicare propuse;O4: să manifeste atitudine pozitivă și atenţie pentru calitatea exprimării și îmbu-
nătăţirea continuă a acesteia.Strategii didactice:- forme: frontal, în perechi, individual- metode, tehnici și procedee: conversaţie, joc didactic, simulare, dramatizare- mijloace: fișe cu cifre, imagini cu diferite profesii, o fotografie de familie, fișe de-
cupate cu mobilier, obiecte de vestimentaţie și încălţăminte, bancnote de diferit nominal.
Strategii de evaluare: - evaluare formativă punctuală (orală):
Produsul: Alcătuirea dialogului în baza reperelor/modele-lor învăţate
Criterii de succes:1. Utilizez formule de iniţiere, de menţinere și de
încheiere a unui dialog.2. Formulez adecvat întrebări și pot răspunde la ele.3. Ajut interlocutorul, în caz de necesitate.
- evaluare formativă interactivă; - autoevaluare.
117
SCENARIUL DIDACTIC AL LECȚIEI
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilorOrganizarea clasei
Salută elevii: Bună ziua, elevi!
Răspund la salutul profesorului. Se salută în lanţ, utilizând diverse forme de salut. Model: Bună dimineața, Elena! Salut, Ion! Noroc, Andrei etc.
Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilorO1O2O4
O1O2O4
Pronunţă diferite sunete. Ridică mâna elevii numele cărora începe cu acest sunet și completează modelul: Numele meu este... Ridică mâna elevii prenumele cărora începe cu acest sunet și completează modelul: Prenumele meu este...
Se adresează unui elev:– Pe mine mă cheamă ......, dar pe tine cum te cheamă?– Dar cum îl cheamă pe colegul tău de bancă?
În lanţ își pun astfel de întrebări și răspund la ele.
Le repartizează fișe cu nu-mere până la 45.
1. Prezintă fișa care indică în ce clasă învaţă și spune:Model: Eu învăț în clasa întâi. 2. Prezintă fișa care indică vârsta lor.Model: Eu am șapte/opt ani.3. Prezintă fișa care indică câte persoane sunt în familia lor.Model: În familia mea sunt ... persoane.4. Prezintă fișa care indică vârsta membri-lor familiei.Model: Mama/bunica/sora mea are... de ani. Tatăl/fratele/bunicul meu are... ani.
Plasează pe tablă imagini cu profesiile părinţilor.Le propune jocul Adevărat – Fals.Arată imaginile, numind eronat profesiile.
Dacă imaginea nu reprezintă profesia numită de către învăţător, propun varianta corectă. Numesc profesiile părinţilor.Model: Mama mea este vânzătoare.Tatăl meu este șofer.Dezvoltă modelul de vorbire.Model: Tatăl lui Ion este inginer, dar tatăl meu este medic. Mama Iuliei este profesoară, dar mama mea este educatoare.
118
Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel productivO1O2O3O4
Le arată o fotografie de familie.
Numesc cuvintele pe care le-au învăţat la tema familia (mamă, tată, frate, soră, bunel, bunică, verișor, verișoară etc.)Povestesc despre familia lor, arătând fotografiile proprii și spun:Model: Aceasta este familia mea. Noi suntem ... persoane. Aceasta este mama mea. Pe mama mea o cheamă ... Ea are ... de ani. Ea lucrează... . Acesta este tatăl meu. Pe tatăl meu îl cheamă ... . El are... de ani. El lucrează ... .Improvizează dialoguri despre familie. Model:– Câte persoane sunt în familia ta?– În familia mea sunt ... persoane.– Cum o cheamă pe mama ta?– Pe mama mea o cheamă ...– Câți ani are mama ta?/Mama mea are... de ani.– Ce lucrează mama ta?/Mama mea lucrează ...
Le propune fișe decupate ce reprezintă elemente de mobilier.
Dezvoltă modelul.
Le propune jocul Ce n-am observat?
Numesc mobilierul.Plasează pe o foaie elementele de mobilier corespunzător camerei lor. Comentează.Model: Aceasta este camera mea. În cameră eu am: un pat, o masă, două scaune, un dulap.Model: Aceasta este camera mea. În cameră eu am: un pat, o masă, două scaune, un dulap. Dar aceasta este camera Elenei. În camera Elenei sunt: un dulap, o noptieră, un birou etc.Un elev numește mobilierul din camera unui coleg fără un obiect. Ceilalţi spun ce n-a observat el.
Pune pe masă mai multe haine. Invită câte doi elevi în faţa clasei.
Unul ia câte un obiect de vestimentaţie de pe masă și spune o informaţie falsă despre el, celălalt elev îl corectează.Model: Aceasta este o fustă galbenă. Nu, aceasta este o cămașă galbenă.Acesta este un sacou albastru. Nu, acesta este un sacou verde.
119
Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel de transferuri în alte domeniiO1, O2, O4
Invită elevi în faţa clasei, spunând: Vine elevul care este îmbrăcat în …(numește doar un obiect din vestimentația lui).
Elevii descriu în ce ei sunt îmbrăcaţi.Descriu în ce este îmbrăcat colegul de bancă etc.Model: Eu sunt îmbrăcat în pantaloni negri și cămașă albă.
Evaluarea formativă punctuală
Produs P4
O3O4
Atenţionează elevii la cele două magazine deschise imaginar. (Pe o masă sunt expuse mai multe obiecte de vestimentaţie și încălţăminte cu indicarea preţului acestora).
Elevii se apropie câte doi și improvizează dialoguri dintre cumpărătorii și vânzătorii unui magazin de îmbrăcăminte/încălţăminte.Model:– Bună ziua.– Bună ziua, ce doriți?– Vreau să cumpăr o rochie. Cât costă?– Rochia costă 100 de lei.– Luați banii. – Mulțumesc.– La revedere.
Model:– Bună ziua.– Bună ziua, ce doriți?– Vreau să cumpăr o pereche de pantofi. Cât costă?– Pantofii costă 100 de lei.– Luați banii. – Mulțumesc.– La revedere.
Bilanţul lecţiei. Concluzii.O1O4
La alegere: De descris, în cinci propoziții,a) camera părinților;b) haina preferată;c) un membru al familiei.
120
CLASA A III-A
Subiectul: Toamna în Moldova (ultima oră, după evaluarea sumativă)Tipul lecției: de analiză-sinteză a cunoștinţelorUnitățile de competențe vizate:ÎA1.5 Formularea independentă a răspunsurilor dezvoltate, exprimând opinii, atitu-
dini simple.V2.7 Descrierea unui obiect, eveniment, fenomen, a unei fiinţe cu ajutorul repere-
lor (întrebări, plan, imagini etc.).V2.3 Construirea propoziţiilor/frazelor corecte din punct de vedere lexico-gramati-
cal.L3.7 Construirea unui dialog în baza reperelor textuale.L3.1 Aplicarea strategiilor de lectură (globală, selectivă, pe roluri; cu voce, în gând).S4.3 Alcătuirea propoziţiilor în baza reperelor (cuvinte, îmbinări de cuvinte, imagini
etc.).Obiectivele lecției. La sfârșitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1: să alcătuiască enunţuri în baza reperelor date;O2: să realizeze o descriere succintă, utilizând vocabularul învăţat;O3: să citească corect, pe roluri, respectând pronunţia și semnele de punctuaţie;O4: să formuleze întrebări simple și să răspundă adecvat la ele;O5: să alcătuiască dialoguri simple în baza reperelor textuale propuse;O6: să demonstreze perseverenţă în aplicarea normelor limbii române literare și re-
alizarea unei comunicări eficiente.Strategii didactice:
- forme: frontal, individual, în perechi- metode, tehnici și procedee: joc didactic, discuţie euristică, analiză, ciorchine,
demonstrare.- mijloace: fructe, legume, fișe cu perechi de antonime, fișe cu reperele pentru
formularea întrebărilor, fișe pentru restabilirea dialogurilor (1, 2, 3), fișele cu semnele convenţionale, fișa (4).
Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă, autoevaluare
121
SCENARIUL DIDACTIC AL LECȚIEI
Etape/obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor
EvocareO1O2
Scrie pe tablă literele motană. Scrie cuvântul toamnă și întrebarea (ce fel de?).
Stabilesc cuvântul ascuns.Completează colajul.
Le arată fructe, legume. Alcătuiesc propoziţii după modelul:Mie îmi place... Ție îți place... Mie îmi plac.. Ție îți plac... etc.Dezvoltă modelul.Mie îmi plac merele, pentru că sunt gustoase.
Anunţă obiectivele lecţiei. Conștientizează ce au de realizat la lecţie.
Realizarea sensuluiO1O6
Citește propoziţiile.Lunile de toamnă sunt decembrie, ianuarie și februarie. Toamna păsările călătoare vin din țările calde.Frunzele copacilor înverzesc toamna.La 1 septembrie copiii merg în vacanță etc.
Numesc dacă informaţiile sunt adevărate sau false, le corectează pe cele false.
Plasează pe tablă fișe pe care sunt scrise cuvintele:rar, puternic, se întorc, lungi, senin, scade, rece, săracă, mare, darnică, ziua, bucuroși.Le repartizează elevilor fișe pe care sunt scrise cuvintele: des, slab, pleacă, scurte, posomorât, crește, caldă, bogată, mică, zgârcită, noaptea, triști.
Plasează fișa lor la tablă, formând perechi de antonime.
Le acordă întrebări:Toamna nopțile sunt scurte?Toamna soarele încălzește puternic?Toamna temperatura crește?Toamna vântul bate slab?Toamna păsările se întorc din țările calde?Toamna cerul este senin?Toamna este cel mai sărac anotimp?Toamna plouă rar?
Răspund complet, folosind antonimele adecvate. Alcătuiesc și ei așa tipuri de întrebări.
122
O1O3 O4O5O6
Scrie pe fișe reperele:Care sunt...Cum...Unde...Ce...Cine...Când...
Extrag câte o fișă și formulează întrebări la tema Toamna, numesc colegul care răspunde.
Îi divizează în perechi. Le repartizează fișe.Fișa nr.1 Fișa nr.2, Fișa nr. 3
Restabilesc dialogul. Îl citesc.Restabilesc replicile lipsă. Citesc dialogul.
Le propune jocul: Cuvintele neascultătoare.Razele soarelui sunt maiPăsările călătoare pleacă în țărileFrunzele copacilor suntCerul esteCopacii rămân
goipalideposomorâtmulticolorecalde
Găsesc cuvintele potrivite și trasează corespondenţe. Citesc enunţurile.
Le repartizează fișe decupate pe care sunt scrise cuvinte la tema toamna.Nopțile/devin/mai//răcoroase. Zilele se micșorează//, iar/nopțile se măresc. Dimineața//este ceață etc.
Restabilesc ordinea cuvintelor în enunţuri. Citesc enunţurile.
Scrie pe tablă:L d t s : s o ș n. T e c m b a. S e z. F î ș c. P c p î ţ c. V b p. etc. Explică faptul că fiecare literă este începu-tul unui cuvânt din propoziţie.
Alcătuiesc propoziţii despre toamnă.L d t s : s o ș n. Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie și noiembrie. T e c m b a. Toamna este cel mai bogat anotimp.Stez. Soarele toamna este zgârcit. Fîșc. Frunzele îngălbenesc și cad. P c p î ţ c. Păsările călătoare pleacă în ţările calde. V b p. Vântul bate puternic.
Reflecție Le propune mai multe fișe cu semne convenţionale. Le repartizează fișa nr.4
Extrag câte o fișă și spun, în baza semnului dat, un enunţ despre toamnă.Completează tabelul. Fișa nr.4. Povestesc despre anotimpul toamna.
Face totalurile lecţiei. Tema pentru acasă: De povestit despre anotimpul toamna în 10 enunţuri.
123
Fișa nr. 1– Care sunt lunile de toamnă?– Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie și noiembrie. – Ce fac oamenii?– Oamenii strâng fructe.– Cum este toamna?– Toamna este bogată.– Unde pleacă păsările călătoare?– Păsările călătoare pleacă în ţările calde.– Temperatura crește sau scade?– Temperatura scade.– Cum bate vântul?– Vântul bate puternic.– Toamna plouă des sau rar?– Toamna plouă des.– Ție îţi place toamna?– Da, mie îmi place toamna.
Fișa nr. 2– Care sunt lunile de toamnă?– ...– Ce fac oamenii?– ...– Cum este toamna?– ...– Unde pleacă păsările călătoare?– ...– Temperatura crește sau scade?– ...– Cum bate vântul?– ...– Toamna plouă des sau rar?– ...– Ție îţi place toamna?– ...
Fișa nr. 3–... ?– Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie și noiembrie. –... ?– Oamenii strâng roada.–... ?– Toamna este bogată.–... ?– Păsările călătoare pleacă în ţările calde.–... ?– Temperatura scade.–... ?– Vântul bate puternic.–... ?– Toamna plouă des.–... ?– Da, mie îmi place toamna.
Fișa nr. 4
Semnul convențional Descifrarea (model) Semnul
convențional Descifrarea (model)
09/10/11 Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie și noiembrie.
Frunzele copacilor îngălbenesc și cad.
Toamna oamenii strâng fructe.
Vântul bate mai puternic.
Toamna este bogată în fructe și legume.
Temperaturile scad.
Toamna oamenii se îmbracă mai călduros.
Cerul este înnorat.
Plouă mai des. Păsările călătoare pleacă în ţările calde.
124
CLASA A IV-A
Subiectul: La medic (ultima oră, după evaluarea sumativă)Tipul lecției: de analiză-sinteză a cunoștinţelorUnitățile de competență vizate:ÎA 1.1 Identificarea unor informaţii conform anumitor criterii.V 2.7 Iniţierea, întreţinerea și încheierea dialogurilor scurte, cu replici simple, pe
teme familiare.V 2.1 Utilizarea adecvată a elementelor lexicale și a modelelor de vorbire în demer-
suri comunicative noi.L 3.4 Identificarea numărului și succesiunii secvenţelor unui text.L 3.6 Povestirea conţinutului după repere (întrebări, scheme, imagini, plan etc.).S 4.2 Elaborarea planului unui text scurt.Obiectivele lecției. La sfârșitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1: să identifice corect informaţiile corespunzătoare sarcinii;O2: să alcătuiască dialoguri simple, respectând condiţiile date;O3: să utilizeze adecvat vocabularul însușit în toate mesajele;O4: să redea succint conţinutul unui text lecturat;O5: să redacteze, în baza reperelor, planul unui text;O6: să manifeste dorinţa de a utiliza informaţiile noi în situaţii variate de comuni-
care, atitudine pozitivă și atenţie pentru calitatea exprimării și îmbunătăţirea continuă a acesteia.
Strategii didactice:- forme: frontal, individual, în perechi.- metode, tehnici și procedee: joc didactic, conversaţie euristică, dramatizare,
decodificarea sensului, colaj.- mijloace: fișe cu înscrierea părţilor corpului omenesc, un poster, certificate de
sănătate.Strategii de evaluare: evaluare sumativă orală; evaluare formativă interactivă, evaluare reciprocă, autoevaluare.
125
SCENARIUL DIDACTIC AL LECȚIEI
Etapele/obiectivele Activitatea profesorului Activitatea elevilor
EvocareO3, O1
Scrie propoziţia: Astăzi noi: suntem activi, lucrăm independent, vorbim corect. Numerotează fiecare literă. Scrie: 2, 4, 7, 26, 38, 16, 50, 48
Stabilesc cuvântul-cheie al lecţiei.Formează câmpul lexical al cuvântului sănătate și familia lui lexicală.
Anunţă obiectivele lecţiei. Conștientizează ce au de realizat.
Propune fișe pe care sunt scrise următoarele cuvinte: mâna, ochiul, picioarele, gâtul, nasul, capul, degetele, dinții etc.
Plasează fișele în dependenţă de structurile mă doare, mă dor.
Propune enunţul: Sănătatea este o comoară, deoarece...
Completează enunţul.
Ce trebuie să facem noi ca să fim sănătoși?Repere: a fi, a nu folosi, a spăla, a aerisi, a mânca, a merge, a face, a practica, a bea, a nu mânca.
Răspund la întrebare, folosind reperele date.
Realizarea sensuluiO1O2O3O4O5O6
Le arată o înfăţișare tristă a unui băieţel și menţionează: Ionel este trist, el nu știe ce trebuie să facă ca să fie sănătos. Ajutați-l, vă rog, formulând pentru el mai multe sfaturi după model: Tu trebuie să fii mereu curat sau Fii mereu curat.
Formulează sfaturi.În pereche câte doi formulează sfaturi utilizând conjunctivul și imperativul.
Dacă ne îmbolnăvim, unde trebuie să mergem?Scrie propoziţiile:Cardiologul tratează... . ... tratează dinții. ... lecuiește bolile interne. Chirurgul ...Orelistul vindecă... ... tratează ochii.
Răspund complet la întrebare.Completează propoziţiile cu toate cuvintele lipsă.
Cum credeți la ce medic a mers Costel? Răspund complet la întrebare.Formulează întrebări la text, răspund la ele.Îi adresează întrebări lui Costel și medicului.Formulează sfaturi personajului central.Intitulează textul. Argumentează.Restabilesc planul textului.Completează planul textului.Dramatizează textul.
126
O2, O3, O6 Le propune reperele: mă doare, rețetă, febră, medicamente, ceai, guturai
Dramatizează dialoguri La medic.
Unde telefonăm dacă cineva se simte foarte rău?
Răspund complet la întrebare.Dramatizează poezia „Răţușca bolnavă”.Scriu un dialog, din opt replici, cu medicii de la Salvare.
O3O6
Propune posterul: Eu voi fi sănătos/sănă-toasă dacă...Repere: a fi, a nu folosi, a spăla, a aerisi, a mânca, a merge, a face, a practica, a bea, a nu mânca.Le repartizează „certificatul de sănătate”.
Completează scris enunţul.Completează certificatul și îl înmânează unui coleg. Fișa 1Realizează evaluarea reciprocă în perechi.
Bilanțul lecției. Concluzii.Anunțarea temei pentru acasă.
Face totalurile lecţiei. De alcătuit un dialog din opt replici la tema Sănătatea.
Fișa nr.1
Certificat de sănătate!
Dragă _______________________!
Mănâncă multe ________________! Aerisește des __________________!Practică ______________________ ! Mergi pe jos ___________________!Bea doi _______________________! Nu folosi ______________________!Mergi regulat __________________! Nu mânca _____________________!
Și atunci sănătatea va fi prietena ta!
Cu respect, colegul tău/colega ta, ____________
127
2.7. Proiectarea activităților transdisciplinare
Vă propunem câteva sugestii pentru organizarea activităţilor transdisciplinare. Modelele date pot fi adaptate pentru orice unitate de conţinut și orice clasă. Impor-tant este ca activitatea să încurajeze interacţiunea pozitivă, să-i motiveze în proce-sul propriei formări. Drept produse realizate în cadrul activităţilor descrise pot servi expoziţii a lucrărilor realizate, raport foto, un articol pe site-ul instituţiei etc.
Unitatea de conținut: Copilul în societate. Sărbători calendaristice. Clasele a II-a, a IV-a.
Elevii formează echipe. Fiecare echipă realizează activitatea într-un anumit in-terval de timp (15-20 de minute). Urmează prezentările fiecărei echipe. Celorlalte echipe li se poate solicita să evalueze produsul colegilor, să completeze un tabel, să voteze etc.
Echipa Activități didacticeMeteorologii Întocmiți un buletin meteo pentru seara de Crăciun.Decoratorii Desenați un brad și decorați-l. Numiți numărul de jucării, forma,
culoarea acestora și modul de plasare pe brad.Actorii Cântați o colindă. Povestiți despre semnificația obiceiului. Prezentați
recuzita.Scriitorii Scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun: motivați faptul că ați meritat
daruri, solicitați un dar pentru clasa voastră.
Unitatea de conținut: Copilul în familie. Sănătatea. Clasele I-IV.În clasă, sala de festivităţi, pe terenul de joacă se organizează mai multe staţii.
Fiecare staţie este monitorizată de către un elev (din clasa dată, din clasele mai mari) sau părinte, profesor etc. Se formează echipe. Fiecare echipă se deplasează pe cerc la fiecare staţie, realizând sarcinile propuse și acumulând un anumit număr de puncte.
Stația Activități didacticeSănătate Restabiliți ordinea cuvintelor ca să obțineți proverbe despre sănă-
tate (restabilirea fișelor decupate, găsirea perechii, identificarea proverbului în baza imaginii, găsirea în lista de proverbe a echiva-lentului din limba maternă etc.).
Alimentaţie Ascultați afirmațiile. Dacă e bine, bateți din palme, dacă nu e bine, arătați cu degetul mare în jos (variantă: da – nu).Exemplu: Mâncăm fructe nespălate. Consumăm apă plată etc.Elevii pot motiva alegerea.
Sport Urmăriți pantomima și identificați echipamentul sportiv. Numiți ge-nurile de sport în care se utilizează acest echipament (un elev, care practică acest sport, regulile de joc etc.).
128
Medicină Răspundeți la întrebări.Exemplu: Câte ore pe zi trebuie să doarmă un copil? Ce vitamine se conţin în fructele de culoare galbenă? Dar în cele roșii? etc.
Fii sănătos! Elaborați un poster la tema „Fii sănătos!”Fiecare elev își alege un creion, cariocă și împreună, concomitent, desenează posterul.
Tipuri de activitățiObservarea și verbalizarea schimbărilor în natură.Confecţionarea și utilizarea calendarului zilnic al naturii.Experimentarea unor fenomene fizice (îngheţ, dezgheţ, evaporare).Jocuri de rol: „Întâlnirea mea cu Moș Crăciun”, „La cumpărături pentru pregă-
tirea sărbătorilor”. Serbarea Pomului de iarnă.Confecţionarea podoabelor pentru pom, utilizând figuri și corpuri geometrice.Compunerea unor probleme matematice, utilizând în texte elemente specifi-
ce anotimpului (om de zăpadă, bulgări, brad, globuri etc.).Confecţionarea darurilor pentru familie și prieteni.Desen tematic, privind fenomenele din natură, sărbători.Memorare/interpretare, poezii, cântece, colinde.Dramatizări, dansuri populare pentru serbare.Jocuri specifice în aer liber.
129
Bibliositografie:
Cadrul legal și normativ
1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
2. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 5. Convenția cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii
Moldova în 1990 și intrată în vigoare în 1993. 6. Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.7. Instrucțiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin
descriptori în învățământul primar, clasa I, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07 septembrie 2015.
8. ISCED – Clasificarea Internațională Standard a Educației, UNESCO, 2011. 9. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 despre „Aprobarea strategiei nați-
onale privind protecția copilului și a familiei”. 10. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din
15 decembrie 1994. 11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I,
aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.
12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediţia a II-a, aprobată la Consiliul Știinţifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.
13. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei nr.70 din 05 septembrie 2017.
14. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei, Culturii și Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.
15. Standarde de învățare și dezvoltare pentru copil de la naștere până la 7 ani: Stan-darde profesionale naționale pentru cadrele didactice din instituțiile de educa-ție timpurie, aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 23 august 2010.
130
16. Programul de modernizare a sistemului de învățământ din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
17. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2012.
18. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, pu-blicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor paren-tale pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
21. Strategia Națională Educație pentru toți, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.
Studii/rapoarte
22. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.
23. Bucun, N.; Guţu, V.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
Literatură în domeniu
24. Ausubel, D. Învățarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.25. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013. 26. Cerghit, I. Metode de învățământ. Iași: Polirom, 2005. 27. Cartaleanu, T.; Cosovan O. ș.a. Formarea de competențe prin strategii didactice
interactive, Chișinău, C. E. Pro didactica, 2008. 28. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/crosscurriculară.
Editura Humanitas Educaţional, București, 2003.29. Ciolan, L. Învățarea integrată. Editura Polirom, Iași, 2008.30. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies
of School sand Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995.
31. Gagné, R.M. Condițiile învățării, EDP, București, 197532. Guţu, Vl. Curriculum educațional. Chișinău: CEP USM, 201433. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe
copil. Chișinău: CEP USM, 2008. 34. (de) Hadji, Ch. L’evaluation, regles du jeu. Des intentions aux outils. Paris: ESF,
198935. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département
Éducation et technologie (UNamur), 2001.
131
36. Joiţa. E. (coord.), Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Editura Universitaria, Craiova, 2007.
37. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activități transdisciplinare. Ghid pentru invățători. Editura Radical, București, 2004.
38. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste), Éditions du Rocher, Monaco, 1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iași, Junimea, 2007).
39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2006.
40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare, Polirom, Iași; 2001.41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de
învățare. Ghid pentru cadre didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.
42. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-culumului școlar./Pogolșa L., Bucun N. [et al], Chișinău, 2011.
43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învățământului primar, Suport de curs. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.
44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învățarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău: C.E. Pro Didactica, 1998.
45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute – New York, RWCT, 2001.
Literatură specifică disciplinei
46. Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching, Assessment. Companion volume with new descriptors, Council of Europe, February 2018,
47. https://rm.coe.int/cefr-companion-volume-with-new-descrip-tors-2018/1680787989.
48. https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf 49. Curriculum Limba și literatura română pentru instituțiile cu predare în limbile
minorităților naționale. Chișinău, Tipografia Centrală, 2010.50. Platon, E., Viorela, D., Burlacu, I., Sonea, S. (coordonatori). Procesul de predare-
învățare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul primar. Casa Cărţii de Știinţă Cluj-Napoca, 2011.
51. Negură, I., Losîi, E. Psihologia generală. Chișinău: IFC, 2011.52. Nuţă, S. Metodica predării limbii române în ciclul primar. Editura Aramis,
București, 2000.53. Șchiopu, U., Verza, E. Psihologia vârstelor, ciclurile vieții. București: E.D.P, 1995.54. Cтандарты эффективности обучения, http://www.ctice.md/ctice2013/
wp-content/uploads/2013/12/standarde-2012-rusa.pdf , pag.13-29 55. http://ise.md/biblioteca-virtuala/
132
