I. Notă explicativă1. Menirea şi particularităţile curriculum-ului.

Termenul de curriculum, apărut în SUA la sfîrşitul secolului XIX, echivala ca sens cu termenul “programă şcolară”, preconizînd un ansamblu de cunoştinţe care urmau a fi însuşite de elevi într-o anumită succesiune. Mai tîrziu noţiunea de curriculum este utilizată cu sensul de programă centrată pe elev, nu pe materia de studiu, punîndu-se astfel accentul pe procesul (activitatea) de învăţare. Ulterior conceptul se lărgeşte, prin curriculum înţelegîndu-se (după Tyler) un sistem complex de predare-învăţare care include obiectivele, conţinuturile, organizarea procesului de învăţare şi evaluarea.

La W.P. Siegel aflăm douăzeci şi şapte de modalităţi diferite de definire şi caracterizare a termenului de curriculum.

Actualul curriculum şcolar, elaborat în Republica Moldova pe baza prevederilor Legii învăţămîntului, a Concepţiei învăţămîntului, a tendinţelor actuale ale dezvoltării curriculare pe plan mondial, constituie un document reglator la nivelul politicii educaţionale şi are scopul de a circumscrie acea totalitate de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini spre a căror structurare tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. Curriculum-ul de bază se constituie din două părţi:

A. Curriculum-ul de bază: documente reglatoare,B. Curriculum-ul pe discipline.Reieşind din cele expuse se impune revizuirea conţinutului educaţiei muzicale şi elaborarea

unei asemenea concepţii, care ar corespunde noilor dimensiuni ale curriculum-ului naţional. Educaţia artistică, considerată tradiţional - spre regret, mai mult la nivel de conştientizare decît de realizare practică largă - o importantă premisă a formării unei personalităţi culte, cu înalte aspiraţii morale şi spirituale, trebuie plasată la locul ei bine meritat în rîndul disciplinelor de studiu. Relevarea noilor componente ale curriculum-ului va urmări scopul orientării educaţiei muzicale (în calitatea sa de constituent de bază al educaţiei, estetice, morale şi spirituale) pe un făgaş propice.

Finalităţile educaţiei muzicale se centrează în jurul necesităţii de a forma cultura muzicală a elevilor ca parte componentă a culturii lor spirituale. în această ordine de idei, învăţămîntul muzical general-şcolar va urmări: educarea interesului şi a dragostei pentru arta muzicală; cultivarea capacităţilor de percepţie muzicală, de ascultare şi auzire, de simţire şi trăire a muzicii; cultivarea deprinderilor muzicale practice: de interpretare vocală şi instrumentală; asimilarea unui volum bine determinat de cunoştinţe muzicale; dezvoltarea aptitudinilor muzicale, a receptivităţii şi sensibilităţii artistice; formarea deprinderilor elementare de creaţie muzical-artistică; cultivarea gustului muzical; educarea capacităţii de a medita despre muzică, de a o aprecia din punct de vedere valoric, de a o analiza şi caracteriza; cultivarea necesităţii sufleteşti de a contacta cu muzica.

2. Principiile didactice specifice educaţiei muzicale.Activitatea educaţională din cadrul disciplinei “Muzica” se va efectua conform următoarelor

principii-cheie şi metode specifice:- principiul pasiunii; principiul intuiţiei;- principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa;- principiul unităţii educaţiei, instruirii şi dezvoltării muzicale;- principiul “de la practică la teorie”.3. Recomandări pentru utilizarea curriculum-ului.Pentru autorii de manuale, ghiduri etc.: materia de studiu este structurată după principiul

tematic (teme generale ale anului, trimestrului sau din cadrul trimestrului/semestrului); “tematismul” constituie “busola” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale, de aceea temele nu pot fi revizuite, reformulate, omise sau înlocuite cu altele. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie.

Pentru cadrele didactice: respectarea principiilor “de la practică la teorie”, “de la intuire la

conştientizare”, a subiectelor muzicale puse în discuţie; predarea muzicii ca artă, ca fenomen emoţional-artistic şi nu ca “ştiinţă”, ca domeniu teoretic; accentul se va pune pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe “cerebralizarea” lui.

II. Cadrul conceptual1. Conceptul de curriculum al disciplineiLa baza prezentei variante de Curriculum sunt puse principiile şi orientările conţinute în

Concepţia Dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova şi în Curriculum-ul de bază al învăţămîntului naţional.

Educaţia muzicală şcolară presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativ-aplicativ.

Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea, dobîndirea de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv - interpretative. În rezultatul contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări, noţiuni, categorii, judecăţi, capacităţi de reproducere şi interpretare, se limpezesc criteriile de apreciere valorică, se înfiripă cultura teoretică, deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic.

Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic, sensibilitate, receptivitate la emoţiile estetice, cît şi prin capacitatea de a audia, reproduce şi a crea valori muzicale.

Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală, este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu, care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”, “Cîntul şi muzica”, manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. Denumirea de educaţie muzicală, acceptată în tot mai multe ţări, este mai adecvată, mai complexă, ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală, de la deprinderi de solfegiere şi cîntare, spre cunoaşterea, înţelegerea, simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic, emoţional-psihologic şi spiritual.

Educaţia muzicală, ca disciplină şcolară, are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase, acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. Educaţia omului şi abia în plan secund a muzicianului - iată dezideratul disciplinei "Educaţia muzicală" în învăţămîntul preuniversitar.

Prin specificul şi conţinutul său, cît şi prin virtuţile sale formative muzica trebuie să solicite nu numai intelectul elevului, ci şi mai ales afectivitatea, cu implicaţii directe în declanşarea unor stări, a unor trăiri şi sentimente, pregătindu-1 pentru vibraţia în faţa marilor probleme ale vieţii. Arta muzicală trebuie să acţioneze şi asupra dimensiunii morale a personalităţii, contribuind la creşterea unui “suflet frumos”, armonios, cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale.

2. Structura curriculum-ului.Curriculum-ul la educaţia muzicală conţine următoarele componente: - Preambul (notă explicativă);- Cadrul conceptual (concepţia educaţiei muzicale);- Obiectivele generale ale disciplinei;- Obiective cadru, obiective de referinţă (pe clase);- Conţinuturi recomandate pe clase, repertoriul muzical orientativ pentru interpretare şi

audiere;- Activităţile de învăţare;- Sugestii metodologice;- Sugestii de evaluare;

Bibliografie (pentru cadrele didactice).3. Scopul general şi obiectivele disciplinei.Educaţia muzicală şcolară urmăreşte scopul formării culturii muzicale a elevilor ca parte

componentă şi indisolubilă a culturii lor spirituale. Cultura muzicală, la rîndul ei, se constituie în rezultatul realizării următoarelor obiective:

- cultivarea interesului şi a dragostei pentru arta muzicală;- dezvoltarea deprinderilor de percepţie muzicală, de ascultare şi auzire, de simţire şi trăire a

muzicii;- formarea deprinderilor muzicale practice, de interpretare vocală şi instrumentală ' a muzicii;- acumularea unui volum de cunoştinţe muzicale;- cunoaşterea unor forme simple de creativitate muzicală;- cultivarea gustului muzical elevat;- formarea deprinderilor de a reflecta despre muzică, de a o aprecia din punct de vedere

valoric;Relevăm următoarele constituente ale cunoaşterii şi asimilării artei muzicale:A. Cunoştinţe.A.1. Cunoaşterea elementelor de limbaj muzical, a mijloacelor de expresie muzicală, acestea

fiind indispensabile prefigurării imaginilor muzicale.A.2. Cunoaşterea sferelor principale de expresivitate muzicală (cîntecul, marşul, dansul),

determinarea trăsăturilor lor specifice, perceperea semnificaţiilor lor emoţionale.A.3. Cunoaşterea noţiunilor de sintaxă şi punctuaţie muzicală şi a semnificaţiilor lor.A.4. Cunoaşterea formelor muzicale (a structurilor şi a posibilităţilor de redare a mesajului

muzical).A.5. Cunoaşterea şcolilor componistice europene (curentelor, stilurilor, epocilor,

compozitorilor, creaţiilor).A.6. Cunoaşterea celor mai importante creaţii din tezaurul muzicii naţionale şi universale.B. CapacităţiB.1. Cultivarea aptitudinilor de percepere şi interpretare expresivă a muzicii.B.2. Dezvoltarea capacităţilor muzicale generale şi a celor psihomotore.B.3. Dezvoltarea capacităţii de a pătrunde în sfera imagistică, în mesajul muzicii.B.4. Cultivarea capacităţilor creative prin practicarea activităţilor specifice muzicale.B.5. Formarea deprinderilor elementare de scris-citit muzical, de diferenţiere a elementelor de

bază ale construcţiei muzicale.C. AtitudiniC.1. Dezvoltarea interesului şi a dorinţei de iniţiere permanentă în noutăţile muzicale, de

integrare în activităţile muzicale etc.C.2. Cultivarea gustului artistic elevat şi a capacităţii de apreciere competentă a operelor

muzicale.C.3. Educarea dragostei faţă de cultura muzicală populară, a deprinderilor de apreciere

valorică a muzicii profesioniste naţionale.C.4. Cultivarea sensibilităţii pentru frumos şi a capacităţii de a crea frumosul.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI PE CLASECLASA A V-A

Obiective-cadruObiective de referinţă

Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare

Tema generală: “Muzica cu program şi cea fără program”- Să perceapă imaginile muzicale în muzica

Două tipuri de muzică: programatică şi fără program;

- Audierea lucrărilor cu program şi fără; identificare, deosebire,

programatică şi în cea fără program.

diferenţierile dintre imaginile muzicale ale celor două tipuri de muzică.

explicaţii, discuţii.

- Să perceapă imaginea muzicii fără pro-gram, să-i dea aprecieri argumentate.

Muzica fără program, posibilitatea diverselor interpretări ale conţinutului ei.

- Audierea şi analiza lucrărilor muzicale, discuţii colective, schimb de opinii şi impresii.

- Să înţeleagă semnificaţia interacţiunii şi corelării muzicii cu alte genuri de artă (literatură, coregrafie, arte plastice).

Muzica cu program sau fără, ca posibil rezultat al interacţiunii muzicii cu alte genuri de artă.

- Comunicări orale, dezbateri în urma audierii, deducţii, sugestii individuale.

- Să conştientizeze importanţa audierii interesate a lucrărilor muzicale, să ştie să aprecieze, comenteze, deosebească cele două feluri de muzică.

Dezvoltarea ca procedeu de desfăşurare a discursului sonor.

Audiere activă, integrală sau parţială. Observaţii.

Tema generală: “Simbioza muzicii cu literatura”- Să sesizeze şi să înţeleagă semnificaţia interacţiunii imaginilor muzicale cu cele poetice, să realizeze că acestea se completează şi se îmbogăţesc reciproc, alcătuind o unitate sintetică - imaginea artistică.

Caracteristicile specifice ale imaginii muzicale rezultate din simbioza muzicii cu literatura.

- Cînt vocal - coral, recitarea de poezii, familiarizarea cu sursele literale ale unor lucrări instrumentale.

- Să descopere diferite forme de realizare a simbiozei dintre muzică şi literatură (de la genul de cîntec la formele complexe vocal-dramatice - operetă, operă).

Finalităţile simbiozei muzicii cu literatura.

- Audierea diferitelor lucrări vocale: cîntece, doine, balade, romanţe, arii din opere etc. Jocuri muzicale bazate pe identificarea unor lucrări vocale

- Să cunoască faptul că literatura este “partenerul” de creaţie nu doar al muzicii vocale, d şi al muzicii instrumentale. Să cunoască faptul că arta muzicală este uneori sursă de inspiraţie pentru creaţii literare.

Muzica instrumentală cu program inspirată din creaţii literare sau cu program literar propriu. Creaţiile literare inspirate de muzică.

- Improvizarea de melodii pe versurile pro-puse, precum şi recitarea de poezii potrivite unei melodii anumite.- Fredonarea unor lucrări vocale cunoscute împreună cu profesorul. Lectura creaţiilor literare inspirate de muzică.

- Să descopere, că muzicii îi aparţine întîietatea în alianţa muzică-verb.

Întîietatea muzicii în discursul muzical-verbal al genurilor vocale.

- Învăţarea unor cîntece (variate ca expresivitate, tematică, grad de complexitate).

- Să cînte corect şi expresiv graţie formării unor deprinderi corespunzătoare de dicţiune, emisie, intonare etc.

Cîntecul - cel mai caracteristic exemplu de simbioză a muzicii cu literatura.

- Exerciţii de înviorare a vocii, de lărgire a diapazonului, de perfecţionare a intonaţiei etc.- Interpretări colective la unele sărbători sau solistice în cadrul diferitelor manifestaţii.

Tema generală: “Muzica şi artele plastice”- Să sesizeze multitudinea de interferenţe dintre cele două genuri de artă: muzică şi arte plastice.

Muzica şi artele plastice: moduri diferite de redare a realităţii; afinităţi şi deosebiri.

- Audierea creaţiilor muzicale inspirate din operele de artă plastică. Analizarea unor mostre de artă plastică inspirate de muzică.

- Să poată aprecia specificitatea mijloacelor de exprimare ale unor creaţii muzicale şi plastice axate pe acelaşi subiect.

Realitatea obiectivă – sursă comună de inspiraţie pentru două genuri de artă care o reflectă cu mijloace specifice de exprimare. Arta muzicală – artă temporală, arta plastică - artă spaţială.

- Comentarii, discuţii, schimb de opinii.- Practicarea desenului la orele de educaţie muzicală ca posibilitate de a reda în culori şi forme cele audiate şi interpretate.

- Dezvoltarea capacităţilor de gîndire (analiză, concluzie), a imaginaţiei şi a capacităţii de a înţelege mesajele artistice.

Autonomia muzicii şi a picturii şi cazurile de intercondiţionare reciprocă. Interacţiunea muzicii cu artele plastice ca suport al apariţiei unor lucrări originale.

- Prezentarea diferitelor tablouri, portrete, peisaje în scopul de a face o comparaţie între posibilităţile de redare a unuia şi acelaşi subiect în muzică şi în pictură.

- Să conştientizeze faptul că muzica, deşi are vaste posibilităţi descriptive, rămîne în esenţă o artă expresivă.

Posibilităţile expresive şi descriptive ale muzicii vizavi de interacţiunea muzicii cu artele plastice.

- Vizitarea unor expoziţii de artă plastică.- Observarea în natură: a anotimpurilor, a timpului “frumos” sau “urît” etc., şi identificarea loc în muzică.

Tema generală: “Muzica şi dansul”Interferenţa – muzică-dans. - Audierea melodiilor de dans

cu caracter variat.- Să descopere existenţa corelării dintre dans şi muzică.

Lucrări muzicale avînd menirea de a susţine mişcările de dans. Creaţii muzicale “nedansate”, dar cu caracter de dans.

- învăţarea unor mişcări de dans elementare.- Inventarea unor mişcări de dans pentru o melodie.

- Să cunoască şi să deosebească diferite tipuri de dans.

Dansurile, caracterul şi specificul fiecăruia (cele mai caracteristice dansuri).

- Exerciţii ritmice de susţinere a ritmului melodiilor.- Inventarea unor ritmuri şi formarea unei mici “orchestre” ritmice.

- Formarea deprinderilor de audiere activă şi interesată a unor lucrări reprezentative din muzica naţională şi universală (populară şi cultă).

Audierea unor lucrări accesibile interesante în vederea familiarizării cu diferite melodii de dans.

- Vizionarea spectacolelor coregrafice.

- Să însuşească unele mişcări ritmice elementare, executate cu acompaniament muzical de dans.

Executarea unor mişcări de dans spre o mai bună familiarizare cu caracterul diferitelor dansuri.

- Improvizarea de ritmuri, formule ritmice, după o melodie de dans.

- Să fie capabili de a compune ritmuri simple de dans, susţine

Metode, mijloace şi procedee de dezvoltare a creativităţii şi

- Să se cînte o melodie oarecare în ritmuri diferite de horă, vals,

ritmul melodiilor de dans cu bătăi din palme, în tobiţă şi alte instrumente de percuţie pentru copii.- Trezire a interesului şi a dragostei pentru arta muzicală de diferite genuri.

activismului copiilor. polcă, sîrbă etc. cu scopul de a observa şi conştientiza rolul ritmului în redarea caracterului.

CLASA A VI-ATema generală: “Muzica şi istoria”

Elevul trebuie să fie capabil să conceptualizeze legătura dintre muzică şi istorie, adică:- să înţeleagă, că reflectarea vieţii şi a lumii înconjurătoare este una din funcţiile principale ale muzicii;- să conştientizeze că muzica a pregătit şi însoţit evenimentele istorice de importanţă majoră; - să perceapă (în diverse creaţii muzicale) tragismul unor momente istorice, motivul împilărilor sociale şi, pe de altă parte, starea de avînt revoluţionar, aspiraţia spre lumină şi libertate a omului;

Muzica însoţeşte viaţa omului. A.Fiechtenmacher. Hora Unirii.A.Pann. Deşteptă-te, române! G.Verdi. Corul sclavilor evrei din opera “Nabucco”.G.Verdi. Corul briganzilor din opera “Hernani”.Şt.Nosievici. Drum bun.F.Chopin. Studiul Revoluţionar.D.Şostakovici. Simfonia nr.7.

Audierea unor lucrări muzicale în care sînt abordate diverse aspecte ale vieţii. Audierea cîntecelor şi pieselor ce abordează subiecte istorice; intonarea (fredonarea) sau solfegierea temelor muzicale accesibile; interpretarea expresivă a cîntecelor; analiza textelor literare ale cîntecelor; analiza muzicii audiate; comentarea diferitelor tablouri şi portrete; formularea unor concluzii, idei, supoziţii cu referire la o piesă audiată, la un cîntec interpretat, la un text, la un tablou etc.;

- să înţeleagă rolul muzicii în evocarea unor figuri marcante ce au influenţat destinele istorice ale popoarelor;

G.Musicescu. Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul. “Ştefan, Ştefan, domn cel Mare”, cîntec popular.

Interpretare şi audiere, exerciţii de memorizare a muzicii; fredonarea temelor-portret (de exemplu, din uvertura “Coriolan”), a altor teme directoare;

La poartă la Ştefan Vodă - colind popular.I.Mureşianu. Uvertura “Ştefan cel Mare”.L.Beethoven. Uvertura “Coriolan”.A.Zirra. Scena finală “Afară” din opera “Alexandru Lăpuşneanu”.A.Borodin. Aria lui Igor din opera “Cneazul Igor”.

Urmărirea evolutivă a conflictului prefigurat de temele contrastante. Descrierea portretelor personalităţilor istorice şi a faptelor lor; analiza mijloacelor de expresie folosite la crearea portretelor mu-zicale; lucrul cu manualul; exerciţii de recunoaştere a temelor directoare, a temelor-portret etc.; scrierea pe portativ a teme-lor muzicale accesibile.

- să conştientizeze rolul muzicii în reflecta-rea unor momente culturale;

Repertoriu de cîntece şi piese ce evocă mo-mente culturale. De exemplu:P.Mezzetti. Bardul din Mirceşti.

Intonarea cîntecelor respective. Activităţi de memorizare a muzicii, de stocare şi clasare a evenimentelor sonore din

A.Cristea. Limba noastră.I.Aldea-Teodorovici. Eminescu.

lucrare; captarea şi formularea ideilor majore din textele literare ale cîntecelor; activităţi de memorizare a cuvintelor, scrierea lor pe caiete. Definirea celor mai caracteristice mijloace de expresie muzicală. Exemplificări cu alte cîntece ce abordează subiectul vizat. Exerciţii de identificare a mijloacelor de expresie în piesele muzicale noi. Exerciţii cu caracter creativ, improvizarea unor melodii pe texte literare date, compunerea unui acompaniament ritmic adecvat, continuarea unui început melodic etc.

Tema generală: “Muzica şi natura”Abordînd tema “Muzica şi natura” se va urmări scopul de a forma la elevi un sistem de reprezentări şi cunoştinţe despre posibilităţile reflectării fenomenelor naturii în arta muzicală.

Imaginea muzicală a naturii şi mijloacele cu care este creată.

Elevul ar urma:1. Să conceptualizeze arta muzicală ca expresie a stărilor sufleteşti, declanşate de realitatea înconjurătoare:- să înţeleagă, că de la începuturile civilizaţiei umane natura a fost una din sursele de inspiraţie pentru literatură, arta plastică, muzică etc.;- să conştientizeze unitatea dintre om şi natură;- să însuşească noţiunile “muzica naturii”, “pictură muzicală”, “ilustraţie muzicală”, “peisaj muzical” etc.;- să înţeleagă că muzica poate exprima sta-rea de spirit iscată de pe urma impactului omului cu natura sau a contemplării naturii.

Imaginea naturii în poveşti, poezii, po-vestiri, lucrări de pictură, cîntece, creaţii muzicale.

Analiza imaginii naturii în poveşti, po-vestiri, poezii, lucrări de pictură, în cîntece, piese muzicale; depistarea elementului descriptiv al muzicii; relevarea posibilităţilor şi particularităţilor de reflectare a naturii în diverse genuri ale creaţiei artistice (pictura se fixează pe imagine, poezia - pe gînd, muzica exprimă nemijlocit emoţia).

2. Să perceapă “imaginea” Melodiile populare: “Ciocîrlia”, Audiţii muzicale; angajarea

naturii în creaţiile muzicale de diferite genuri, specii, forme:- în creaţii folclorice;- în muzica academică instrumentală;- în genul muzical-dramatic;- în miniaturi vocale şi instrumentale.3. Să cunoască unele mijloace şi procedee de redare a imaginilor muzicale ale naturii: imitaţii directe (onomatopeice) şi indirecte, reproduceri şi descrieri muzicale, sugestii muzicale spaţiale, de lumină şi culoare, de statism şi mişcare ş.a.

doine, balade, cîntece propriu-zise.D.Georgescu-Kiriac. “Revedere”.A.Botoşanu. Tabloul muzical “Dimineaţa în sat”.I.Păcuraru. Suita “Plai moldovenesc”.“Ca pe luncă” - cîntec popular.T.Teodorescu.“Fata de păstor”.G.Enescu. Suita nr.3 “Săteasca”.M.Burada. “Concertul păsărilor”.

elevilor în activităţi de descoperire a imaginii naturii (imaginea dimineţii, a zorilor, tabloul muzical al mării, al furtunii, al plaiului, al primăverii etc.); determinarea mijloacelor de expresie muzicală; scrierea denumirii lucrărilor muzicale în care sînt reflectate di-verse aspecte ale naturii. Intonarea (fredonarea) unor teme muzicale accesibile, ca, de pildă, tema principală din “Dimineaţa” de E.Grieg, “La primavera” din “Anotimpurile” lui A.Vivaldi etc. Ana-liza mijloacelor şi procedeelor de redare a

4. Să înţeleagă ca imaginea muzicală a naturii se bazează pe unitatea dintre emoţie şi reprezentările asociative.

A.Vivaldi. “Anotimpurile” (“La prima-vera”).I.Haydn. “Furtuna” din oratoriul “Anotimpurile”.A.Haciaturean. “Gayane”.I.D.Chirescu. “Cîntecul cucului”.P.Ceaikovski. “Anotimpurile”.C.Rusnac. “Dragă-mi este ţara mea”.L.Beethoven. Simfonia nr.6 “Pastorala”.E.Grieg. Tabloul muzical “Dimineaţa”.

Imaginilor naturii în muzică. Explicarea unităţii dintre emoţie şi reprezentările asociative, întărirea celor expuse prin audiţii muzicale şi comentariile de rigoare.

5. Să perceapă forma muzicală a lucrării ca pe un mijloc important de redare a mesaju-lui muzical.

M.Musorgski. “Zori de ziuă deasupra rîului Moskova”.R. Wagner. “Amurgul Zeilor”.B.Smetana. Poemul simfonic “Vltava”. G.Verdi. “Malurile Nilului”. E.Doga. “Pîrăiaşul”. E.Grieg. “Suita primăverii”. C.Debussy. “Dansul fulgilor de nea”. V.Vrabie. “Moldova mea”. W.Mozart. “Cîntec de primăvară”. F.Mendelsohn-Bartholdy. “Ciocîrlia” .

Determinarea structurii şi a formei muzicale în cîntecele învăţate; identificarea formei muzicale în lucrările audiate; redarea grafică a arhitecturii lucrărilor muzicale; determinarea punctului culminant.

CLASA A VII-AÎnsuşirea cunoştinţelor şi dezvoltarea capacităţilor de înţelegere şi apreciere valorică a

Tema generală: “Imaginea muzical㔕 Elemente comune şi specifice

- audiţii, vizionări de opere artistice şi identificarea elementelor comune de limbaj

mesajului artistic al creaţiilor muzicale. Elevii urmează:- să distingă şi să diferenţieze mijloacele de realizare a imaginii artistice specifice diferitelor genuri de artă;- să cunoască constituenţii principali ai imaginii în arta muzicală: expresia sonoră a lumii interioare şi reprezentările asociative;- să înţeleagă caracterul subiectiv al imaginii muzicale vizavi de mijloacele ei de realizare;- să înţeleagă forma muzicală ca mijloc de structurare şi de desfăşurare în timp a conţinutului imaginilor muzicale;- să fie capabili să perceapă integral sfera imagistică a creaţiilor muzicale de proporţii;- să manifeste spirit creativ, artistism în activitatea de interpretare;- să poată specifica caracterul imaginilor muzicale în muzica programatică şi muzica fără program;- să exprime atitudinea proprie, să caracterizeze conţinutul de imagini al creaţiilor audiate/vizionate şi interpretate de pe poziţiile idealului şi gustului estetic autentic.

de limbaj artistic în diverse domenii ale artei: literatură, arte plastice, muzică, coregrafie, cinematografie etc.Rolul dominant al emotivităţii şi gîndirii în profilarea imaginilor muzicale. Rolul secund al reprezentărilor asociative în structurarea imaginii muzicale.Convenţionalitatea limbajului artistic.Unitatea conţinutului şi a formei în arta muzicală.Diversitatea imaginilor artistice în cadrul unei creaţii muzicale.Mijloacele, metodele, procedeele aplicate în vederea obţinerii unei interpretări vocale şi instrumentale expresive.Caracterul subiectiv al reprezentărilor asociative în muzica pură şi obiectiv - în muzica programatică.Criteriile de apreciere valorică a operelor de artă.

artistic (ritm, linie, formă, nuanţă);- realizarea grafică în culori, forme, în expresii corporale a unor impresii şi imagini muzical – artistice;- comentarii orale, scrise, comunicări de impresii, schimburi de opinii, dezbateri după audierea/vizionarea unor opere artistice;- exerciţii cu substituirea unor elemente de limbaj muzical (ritm, mod, timbru, registru, etc.) pentru a observa modificarea imaginii muzicale;- exerciţii de identificare a elementelor de structură (motiv, frază, perioadă, parte);- exerciţiu de recunoaştere a temelor muzicale şi a valenţelor emotive ale acestora;- exerciţii de recunoaştere a formei muzicale din audiţii şi din analiza partiturii;- audierea şi analiza lucrărilor simfonice şi definirea mesajului, identificarea temelor principale şi secundare, delimitarea părţilor componente, sesizarea conflictului, a contrapunerii temelor, aflarea punctului culminant, a deznodămîntului, a concluziei;

- Să înţeleagă noţiunea de dramaturgie ca principiu general de desfăşurare a acţiunii în creaţia artistică;- să poată identifica principiul dramaturgic;- dezvoltarea în procesul muzical şi varietatea procedeelor de realizare ale acesteia;- să se familiarizeze cu particularităţile dramaturgiei în muzica vocală;

Tema generală: “Dramaturgia muzicală”Principiile dramaturgiei în operele literare, arta scenică, coregrafie etc. şi raporturile lor cu muzica.Conflictul - resortul principal al acţiunii în opera de artă. Procedee de dezvoltare muzicală.Utilizarea procedeelor de dezvoltare muzicală în baladă, doină, cîntec propriu-zis,

- improvizaţii muzicale, utilizînd procedee de dezvoltare muzicală;- identificarea formei de sonată: a expoziţiei, dezvoltării, reprizei; codei.- citirea ritmică şi solfegierea în tonalităţi pînă la un semn la cheie;- exerciţii de frazare, interpretare expresivă şi nuanţare dinamică; improviz-aţii ritmice, melodice, substituiri de

- să cunoască particularităţile dramaturgiei în genurile muzical-dramatice;- să dezvolte competenţele de percepere a muzicii instrumentale conform legilor dezvoltării ei;- să ţină cont de legile dezvoltării muzicale în procesul interpretării vocale şi instrumentale;- să aplice cunoştinţele despre dramaturgia muzicală în procesul de analiză – caracterizare a mesajului muzical, să susţină prin argumente punctul de vedere propriu asupra fenomenului muzical-artistic.

romanţă, lied, oratoriu, cantată. Simbioza artelor: muzică - literatură – artă scenică – arte plastice – coregrafie. Contribuţia fiecăreia la edificarea dramaturgiei. Simfonismul şi Allegro de sonată. Creaţii vocale şi fragmente accesibile din muzica instrumentală naţională şi universală.Noţiunile: expoziţie, conflict, dezvoltare, culminaţie, repriză, codă, asemănare şi contrast ş.a.

elemente de expresie muzicală;- improvizarea unor melodii pe versuri şi invers, găsirea unor mişcări ritmice adecvate muzicii audiate.

Repertoriu orientativG. Enescu: Rapsodia nr. 1.G. Enescu: Opera “Oedip” (fragmente).J. Brams: “Cîntec de leagăn”.S. Drăgoi: Opera “Năpasta” (fragmente).G. Musicescu: “Răsai, lună1”.G. Dumitrescu: Preludiul şi episodul “Răscoala” din oratoriul “Tudor Vladimirescu”.G. Dumitrescu: Corul oltenilor.P. Constantinescu: Oratoriul bizantin de Paşti (fragmente).H. Berlioz: Te Deum.W. A. Mozart: Requiem.W. A. Mozart: Simfonia nr.40, p.I.W. A. Mozart: Gr. Vieru. Cad flori de tei.L. van Beethoven: Imn de pace.L. van Beethoven: Uvertura “Egmont”.G. Rossini: Uvertura “Wilhelm Tell”.F. Schubert: Serenada.N. Rimski-Korsakov: Tabloul simfonic “Zborul cărăbuşului”.Prelucrare de I. Ţibulschi: “Cînta puiul cucului” (popular).M. Ravel: Bolero.T. Brediceanu: La seceriş (fragmente).F. Chopin: Sonata în si bemol-minor.L. van Beethoven: “O, lume, ce frumoasă eşti”.L. van Beethoven: Sonata “Patetica”.G. Enescu: Suita nr.l pentru orchestră, p.I, Preludiu la unison.P. I.Ceaikovski: Uvertura - fantezie “Romeo şi Julieta”.M. Negrea: Suita simfonică “Poveşti din Grui” (Fragmente).A. Tamazlîcaru: “Pasărea albastră”.S. Croitoru: “Moldova”.

A. Vieru: Simfonia nr.5 (fragmente).F. Schubert: “Teiul”.T. Chiriac: Poemul “Mioriţa”.T. Chiriac: “Hristos a înviat”.K. M. Weber: “Corul vînătorilor”.Şt. Neaga: Concertul pentru vioară şi orchestră.E. Doga: Balada pentru vioară.E. Doga: Hora.

CLASA A VIII- AObiective-cadru

Obiective de referinţăConţinuturi recomandate Activităţi de învăţare

1. Distingerea elementelor specifice ale muzicii “academice” şi de “divertisment” în creaţiile muzicale audiate şi interpretate.Elevii vor fi capabili:- să perceapă conţinutul emotiv al creaţiilor muzicale de factură “academică”;- să analizeze mijloacele de expresie prin care este exprimat conţinutul creaţiilor;- să releve şi să caracterizeze ideile şi sentimentele exprimate de muzică “academică”;- să manifeste interes pentru creaţiile de muzică academică;2. Cunoaşterea trăsăturilor specifice ale muzicii de “divertisment” în diferite epoci, curente şi stiluri componistice.Elevii urmează:- să determine relaţiile dintre muzica “academică” şi cea cu caracter distractiv;- să recunoască unele lucrări muzicale reprezentative aparţinînd diferitelor genuri şispecii ale muzicii cu caracter distractiv (serenada, suita, cvartetul de coarde, suita de balet, opereta ş.a.);- să emită judecăţi estetice asupra diversităţii fenomenelor muzicii uşoare contemporane (curente , stiluri, formaţii ş.a.);- să compare şi să analizeze diverse genuri ale muzicii de divertisment;- să însuşească unele elemente de cultură vocală şi să le utilizeze în interpretarea muzicii de factură academică şi de divertisment;- să exprime-diverse stări, sentimente prin intermediul interpretării vocale;- să-şi îmbogăţească vocabularul muzical pentru a putea caracteriza creaţiile.

Tema generală: “Muzica academică şi muzica de divertisment”.- caracteristicile distinctive ale muzicii “academice” şi ale celei de “divertisment”;- elemente de limbaj muzical;- genuri şi specii muzicale de factură academică;- trăsăturile specifice ale muzicii de divertisment;- epoci, stiluri şi curente componistice;genuri şi specii ale muzicii cu caracter distractiv: serenada, cvartetul de coarde, suita de balet, opereta;- selecţiuni pentru audiţie şi interpretare din repertoriul formaţiilor de muzică de jazz şi muzică uşoară contemporană;- episoade cu caracter distractiv în creaţii academice, episoade de natură academică în creaţii cu caracter distractiv;- creaţii şi fragmente muzicale de factură monodică, armonică şi polifonic (canoane pe două, trei voci);

- audiţii muzicale;- comentarea şi analizarea creaţiilor muzicale audiate şi interpretate;- intonarea prin solfegiere a temelor principale din compoziţiile audiate;- acumularea informaţiilor despre compozitori, epoci, stiluri;- expunerea impresiilor provocate de muzică în scris;- utilizarea de surse bibliografice;dezbateri, schimburi de opinii;- interpretare vocal-corală;- exerciţii de improvizare;- concursuri de interpretare.

3. Asimilarea unor criterii de apreciere valorică a creaţiilor muzicale de factură populară şi cultă din tezaurul muzicii naţionale.Elevii urmează:- să cunoască genurile şi speciile muzicii populare;- să determine caracterul lirico-dramatic în doine şi balade;- să însuşească datele despre folclorul muzical ocazional şi ritual care însoţeşte sărbătorile şi obiceiurile populare;- să cunoască unele nume reprezentative ale creaţiei muzicale populare: de rapsozi, interpreţi de muzică vocală şi instrumentală, numele unor formaţii instrumentale şi vocale, ale unor şcoli de artă muzicală populară, ale unor folclorişti, conducători de ansambluri de muzică şi dansuri populare etc.;- să cunoască personalităţile proeminente ale culturii muzicale academice.- să însuşească un repertoriu pentru inter-pretare vocal - corală din creaţii de mare valoare. - să conştientizeze rolul muzicii de cult în viaţa spirituală a poporului.

Tema generală : “Valori perene ale muzicii naţionale”Variante de doină pentru audiţie. Balada. Audiţie şi interpretare. Cîntecul de dor şi voinicesc. Colindele: “O, ce veste minunată”, “Sus la poarta raiului”. Piesele folclorice îndrăgite din repertoriul soliştilor Maria Tănase, loana Radu, Maria Ciobanu, Gheorghe Zamfir, lon Voicu, Vasile Iovu, Toni Iordache, Nicolae Botgros; dansuri populare din repertoriul ansamblului academic “Joc”, cîntece din repertoriul ansamblului etnofolcloric “Tălăncuţa” ş. a. George Enescu/'Poema română”. Gavriil Musicescu. Concertele corale nr. 1,2. G. Enescu. Simfonia nr. 1, partea I. Ciprian Porumbescu. “Balada” pentru vioară şi pian. Paul Constantinescu. “Mioriţa”. Tudor Chiriac. “Mioriţa”. Ion Macovei. Oratoriul “Mioriţa”. C. Rusnac. Tabloul muzical “Moldova”. Anton Pann. “Tatăl nostru”. Gavriil Musicescu. “Hristos a înviat”. Dm. Suceveanu (Filotei). “Nu pricep, Curată”.

- însuşirea textelor şi a melodiilor şi interpretarea vocală ulterioară;- învăţarea şi interpretarea expresivă a colindelor, a cîntecelor de dor şi voiniceşti;- audierea, comentarea, analiza creaţiilor folclorice;- dobîndirea cunoştinţelor despre interpreţi cu renume, formaţii instrumentale notorii, folclorişti, compozitori de mare talent;- scrierea şi prezentarea referatelor, a compunerilor la tema “Valori perene ale muzicii naţionale”;- dobîndirea cunoştinţelor în ceea ce priveşte istoria muzicii de cult, rolul şi locul ei în viaţa spirituală a poporului.- învăţarea şi interpretarea unor creaţii de gen.

Repertoriu muzical orientativ1. Johann Sebastian Bach: “Toccata şi fuga în re-minor”- audiere.2. Gavriil Musicescu: Concertele corale nr.1-2 - audiţie fragmentară.3. Wolfgang Amadeus Mozart :”Requiem”, “Agnus Dei”, “Lacrimosa”, “Rondoul turcesc” -

audiere şi solfegiere.4. Sabin Drăgoi: “Divertisment rustic” - audiere.5. lon Macovei: “Miniaturi pentru pian pe teme populare”- audiere.6. Piotr Ceaikovski: “Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră”- audiere.7. Frederic Chopin: “Valsuri”- audiere.8. George Enescu: Aria sfinxului din opera “Oedip” - audiere.9. Ştefan Neaga: “Concertul pentru vioară şi orchestră” - audiere.10. Tudor Chiriac: “Cît trăim pe-acest pămînt” - interpretare.

11. Joseph Haydn: Selecţiuni din primele cvartete de coarde - audiere.12. Johann Sebastian Bach:”Glumă” - audiere.13. Wolfgang Amadeus Mozart: “Mică serenadă nocturnă” - audiere.14. Franz Schubert: “Serenada” - audiere şi interpretare.15. Georges Bizet: Uvertura la opera “Carmen” - audiere.16. Mihail Glinka: Uvertura la opera “Ruslan şi Ludmila”, “Hota Aragoneză”, “Valsul - fantezie” -

audiere.17. Imre Kalman: Opereta “Prinţesa circului” - audiere şi solfegiere fragmentară.18. Giocchino Rossini: “Cavatina lui Figaro” - audiere.19. Johann Strauss: Aria Adelei din opereta “Liliacul” - audiere şi solfegiere fragmentară.20. Giuseppe Verdi: Aria “Adio del Passato “ din opera “Traviata” - audiere.21. Ludwig van Beethoven: Finalul simfoniei nr. 3 - audiere.22. Rodion Şcedrin, Georges Bizet: “Carmen-suita” - audiere.23. Aram Haciaturean: “Galopul”, “Valsul” din muzica la drama “Bal mascat” de M. Lermontov -

audiere.24. Joseph Haydn: Simfonia “Surpriză” - audiere fragmentară.25. Wolfgang Amadeus Mozart: Cimfonia nr. 40, partea I - audiere.26. Antonio Vivaldi: Concertul pentru orchestra de cameră “La primavera” - audiere.27. Selecţiuni din muzica de jazz, de estradă - audiere şi interpretare.

CLASA A IX-AObiective-cadru

Obiective de referinţă

Conţinuturi recomandate Activităţi de învăţare

Elevul va fi capabil:- să conceptualizeze în plan general ideea evoluţiei muzicii, trecerea ei prin timpuri şi epoci ca parte componentă a evoluţiei civilizaţiei umane;- să diferenţieze epocile muzical-artistice: sincretismul iniţial al artelor, muzica în lumea antică, în Evul Mediu, muzica barocă, clasicismul, romantismul, impresionsmul etc.;- să perceapă arta muzicală ca mijloc de exprimare şi comunicare spirituală, ca limbaj al emoţiilor şi sentimentelor umane;- să cunoască diverse aspecte ale legăturii muzicii cu alte arte: asemănări şi deosebiri, elemente comune şi trăsături. specifice;- să conştientizeze dimensiunea spirituală a muzicii(“filosofia” ei);- să cunoască raporturile muzicii cu alte fenomene ale vieţii, cu alte domenii de activitate umană.

Tema generală: “Muzica de-a lungul timpului”Etape de parcurgere:De la începuturi pînă la BachOriginea muzicii; sincretismul artelor. Muzica - mijloc de exprimare şi comunicare sufletească (muzica - limbajul emoţiilor şi al sentimentelor). Muzica în lumea antică. Miturile şi muzica (Apollo, Orfeu ş. a.). Muzica în Evul Mediu. Muzica bizantină: muzica în cultul religios. Muzica laică: trubadurii şi truverii, minnesingerii şi meistersingerii.Muzica Renaşterii. Muzica barocului. Apariţia operei. Claudio Monteverdi, opera “Orfeu”. Muzica pentru clavecin. Sonata preclasică. Antonio Vivaldi, “Anotimpurile”.De la Bach pînă la noiJ.S.Bach: muzica vocal-instumentală (oratoriul, cantata), muzica instrumentală (pentru orgă, clavecin, vioară). C.W.Gluck, opera “Orfeu”. Clasicismul vienez: J. Haydn, W.A. Mozart, L. V. Beethoven. Romantismul muzical. F. Schubert, R.Schumann, F.Chopin, H.Berlioz, F.Liszt, N.Paganini; programatismul muzical (“reîntoarecerea” la sincretism): R.Wagner, G.Rossini, G.Verdi, G.Bizet. Apariţia operetei: J.Offenbach ş. a. Muzica Europei răsăritene. M.Glinka. “Grupul celor cinci”. P.Ceaikovski. Baletul clasic. B.Smetana. A.Dvorak. Din nou în Europa occidentală. J.Brahms, A.Bruckner, C.Saint-Saens, I.Albeniz, E.Grieg.Muzica veacului nostruCurente, stiluri, limbaj modern. Impresionismul (C.Debussy, M.Ravel). S.Rahmaninov, I.Stravinsky, S.Prokofiev. Noua Şcoală vieneză (A.Schonberg, A.Berg, A.Vebern). G.Enescu şi muzica neamului nostru (P.Constantinescu, S.Drăgoi, M.Jora...). Folclorul muzical. Muzica poporului în viaţa lui - viaţa în muzica poporului. De la “jazz” pînă la “havy-metal”.Mari interpreţi ai timpului: de la E.Caruso la L.Pavarotti; de la G.Enescu la Sv.Richter; de la A.Toscanini la E.Svetlanov ş.m.a.d. Eu şi muzica: preferinţele mele muzicale*Tema generală: “Muzica şi alte arte”Muzica şi arta cuvîntului. Muzica şi arta teatrală şi cinematografică. Muzica şi artele plastice: elemente comune (linie, formă-structură, ritm, proporţie, ornamentică, mişcare interioară etc.); muzica şi arta coregrafică.Tema generală: “Muzica – interpretare specifică a existenţei umane”Muzica în viaţa de coate zilele. Muzica în zilele (manifestările) de sărbătoare. Muzica în cultul religios. Muzica în sport. Muzica în sala de concert. Muzica – fenomen universal.

Însuşirea muzicii ca trăire, simţire şi înţelegere prin diverse activităţi:- audiţie (integrală şi fragmentară) a lucrărilor.- analiză-discuţie a diverselor piese instrumentale, orchestrale, vocale, corale.- interpretarea vocal-corală a cîntecelor,romanţelor, baladelor, liedurilor, ariilor a fragmentelor accesibile din lucrări vocal-corale şi vocal-simfonice ample (cantată, oratoriu, operă etc.).- improvizaţii artistice,- încercări muzical-dramatice,- concursuri muzicale,- caracterizarea artistica a muzicii,- citit-scris muzical,- creaţie elementară muzicală şi muzical-artistică,- reflecţii, meditaţii muzicale şi despre muzică.

VII. Repertoriu muzical orientativ.Pindar: “Imnul către Apollo” - interpretare (solfegiere).Euripide: Corul “Orestia” (fragment) - interpretare (solfegiere).Seikilos: “Cîntecul de masă” - interpretare (solfegiere).Moniot d'Arras: Melodie truveră - interpretare.Giovanni Pierluigi da Palestrina: Motet - audiere.Giovanni Pierluigi da Palestrina: Madrigal - audiere.Giovanni Pierluigi da Palestrina: Missa “Papae Marcelli” (fragmente) - audiere.Orlando Lasso: Frotolîa “Madona” - audiere, interpretare.Orlando Lasso: “Ecoul” - audiere, interpretare.Orlando Lasso: “Tic-Tac” (fragmente) - interpretare.Scarlatti Alessandro: “Aria da capo” (din opera “La Stratira”) - audiere, interpretare.Lully Jean-Baptiste: Opera “Perseu” (fragmente) - audiere.Couperin Francois: Piese pentru clavecin - audiere.Scarlatti Domenico: Sonata - audiere.Vivaldi A.: “Anotimpurile” - audiere.Bach J.S.: Missa în Si-minor (fragmente) - audiere.Bach J.S.: “Patimile după Matei” (fragmente) - audiere.Bach J.S.: Toccata şi fuga în Re-minor - audiere.Bach J.S.: Scherzo în Si-minor - audiere.Bach J.S.: Concertul pentru clavecin cu orchestra în re-minor - audiere.Gluck C.W.: Opera “Orfeu” (fragmente) - audiere.Haydn F.J.: Oratoriul “Creaţiunea” (fragmente) - audiere.Mozart W.A.: Corul “Ce farmec ne-îmbată” (din opera “Flautul fermecat”) – interpretare.Mozart W.A.: Opera “Nunta lui Figaro” (fragmente) - audiere.Mozart W.A.: Simfonia nr.41 (“Jupiter”), partea I - audiere.Mozart W.A.: Concertul nr.23 în La-major pentru pian - audiere.Mozart W.A.: Requiem (fragmente) - audiere.Beethoven L.V.: Sonata nr.8 (“Patetica”) - audiere.Beethoven L.V.: Simfonia nr.9 (fragmente) - audiere.Schubert F.: Simfonia “Neterminată” (fragmente) - audiere.Schubert F.: Serenada - interpretare.Schumann R.: “Anotimpurile” - interpretare.Schumann R.: “Carnaval” (fragmente) - audiere.Chopin F.: Nocturnă în Mi-bemol-major - audiere.Chopin F.: Valsul în do-diez-minor - audiere.Chopin F.: Poloneza în La-major - audiere.Chopin F.: Preludiul în mi-minor - audiere.Liszt F.: Rapsodia nr.2 - audiere.Paganini N.: Capriccio în la-minor - audiere.Paganini N.: “Campanella” - audiere.Wagner R.: Corul nupţial din opera “Lohengrin” - interpretare.Rossini G.: Opera “Bărbierul din Sevilla” (fragmente) - audiere.Rossini G.: “Corul tirolienilor” (din opera “Wilhelm Tell”) - interpretare, audiere.Verdi G.: “Corul robilor evrei” (din opera “Nabucco”) - interpretare, audiere.Bizet G.: Opera “Carmen” (fragmente) - audiţie, interpretare.Offenbach J.: Opereta “Orfeu în infern” (fragmente) - audiere.Porumbescu C.: Corul “Haideţi, haideţi” din opereta “Crai nou” - interpretare.Glinka M.: Uvertura la opera “Ruslan şi Ludmila” - audiere.

Glinka M.: Romanţe - audiere, interpretare.Ceaikovski P.: “Lacul lebedelor” (fragmente) - audiere.Ceaikovski P.: Concertul în Si-bemol-major pentru pian şi orchestră - audiere.Dvorăk A.: Melodie - interpretare.Brams J.: Dansul ungar nr.5 - audiere.Saint-Saens Ch. C: “Lebăda”- audiere, interpretare.Debussy C.: “Marea” (fragmente) - audiere.Ravel M.: Rapsodie spaniolă - audiere.Prokofiev S.: Simfonia clasică (fragmente) - audiere.Schonberg A.: Poemul simfonic “Pelleas şi Melisande” (fragmente) - audiere.Schonberg A., Henri P.: “Simfonie pentru un om solo” (fragmente) - audiere.Enescu G.: Simfonia a 111-a (fragmente) - audiere.Enescu G.: “Foaie verde ghiocel” - interpretare.Constantinescu P.: “Mioriţa” - audiere.Constantinescu P.: Suita bucovineană - audiere.Jora M.: “Privelişti moldoveneşti” - audiere.Chiriac T.: “Mioriţa” (fragmente) - audiere.Doga E.: Sonet - audiere.

Pentru tratarea temelor semestrului II se vor utiliza diverse lucrări (vocale, corale, instrumentale, orchestrale) în scopul de a-i ajuta pe elevi să descopere multiplele legături ale muzicii cu alte arte (“unitatea” artelor, influenţa reciprocă, asemănările), precum şi individualitatea irepetabilă a fiecăreia din ele.

VII. Sugestii metodologice de implementareReieşind din concepţia generală a educaţiei muzicale - predarea / însuşirea muzicii ca artă, ca

fenomen emoţional-artistic şi nu ca domeniu teoretic sau ştiinţific, întregul cadru metodologic vor avea ca puncte de reper următoarele principii specifice pedagogiei muzicale (artistice):

a) Întîietatea factorului emoţional, în raport cu cel raţional, în procesul de studiere a muzicii;b) Preponderenţa factorului artistic, în raport cu cel tehnic, în orice activitate muzical-

didactică din cadrul lecţiei;c) Prezenţa pasiunii, a interesului viu, a dorinţei şi bucuriei de a face muzică în formele

propuse;d) Prezenţa trăirilor estetice, angajarea potenţialului spiritual;e) Prezenţa elementului “creaţie” în orice activitate muzicală a elevilor;f) Prevalenţa aspectului muzical-educativ în raport cu cel muzical-instructiv;g) Existenţa unui contact viu, emoţional, între profesor şi elevi, a unor relaţii de “colaborare”

artistică, de interes comun.Realizarea dezideratelor nominalizate se va efectua prin intermediul următoarelor metode

specifice învăţămîntului muzical:- metoda acţiunii emoţionale,- metoda dramaturgiei emoţionale, metoda stimulării imaginaţiei, metoda euristică,- metoda generalizării muzicale.La proiectarea orei de muzică se va ţine cont în mod obligatoriu de specificul domeniului -

muzica este reprezentanta artelor şi nu a ştiinţelor. Deci, ora de muzică va fi considerată sub aspectele: pedagogic şi artistic, adică, ca lecţie şcolară tip (cu toate atributele necesare) alături de celelalte lecţii şcolare şi ca activitate (la fel, cu toţi parametrii specifici: caracter, structură, conţinutul, dinamică a desfăşurării etc.). De aici reiese că lecţia de muzică nu poate avea o schemă “fixă”, o structură-model pentru toate cazurile. Dimpotrivă, ea va avea o formă liberă, construită de

fiecare dată din nou, după o altă dramaturgie, în funcţie de obiectivele urmărite. De aceea, lecţia de muzică nu e atît lecţie, cît oră de muzică, activitate muzical-artistică, operă pedagogică, creată de profesor împreună cu elevii.

VIII. Sugestii de evaluareCaracterul învăţămîntului artistic impune o tratare specifică a problemei evaluării rezultatelor

educaţiei instruirii – dezvoltării muzicale a elevilor. Principiile docimologiei şcolare generale acordă prea puţină atenţie naturii acestui domeniu. Evaluarea în sfera învăţămîntului artistic nu se încadrează întotdeauna în limitele unor legi “obiective”. La disciplinele şcolare ce reprezintă ştiinţele (matematica, limba etc.) aprecierea se efectuează, în general, pe linia instructivă (acumularea cunoştinţelor, cultivarea deprinderilor practice). în artă acest aspect este de asemenea necesar, însă aici el se subordonează unui scop de altă natură: cultivarea sferei spirituale a elevului prin intermediul trăirii “pe viu” a operei artistice. De aceea, în învăţămîntul muzical, pe lîngă modalităţile de evaluare “obiective”, directe (care se vor aplica în special la aprecierea aspectului informativ-instructiv al procesului de învăţare), se vor folosi pe larg şi metode indirecte, tangenţiale, “intuitive” (care se vor aplica la determinarea aspectului formativ-educativ).

Aşadar, prin metode obiectiv-directe se va evalua:a) volumul de cunoştinţe acumulate de elevi (însuşirea subiectului/temei lecţiei la nivel de

conştientizare, date/informaţii despre autori, creaţii, interpreţi, instrumente, epoci artistice, genuri, stiluri, forme muzicale etc.);

b) însuşirea elementelor de bază ale tehnicii vocale, a culturii interpretative vocale;c) însuşirea unui repertoriu de cîntece şi interpretarea lui, capacitatea de memorizare a celor

învăţate;d) dezvoltarea aptitudinilor de audiere a muzicii, de înregistrare a “evenimentelor” sonore din

lucrare;e) capacitatea de analiză muzicală a lucrărilor după parametrii principali;f) activismul în timpul lecţiei, gradul de includere în activităţile didactice ale orei de muzică,

performanţele obţinute;g) capacitatea de aplicare a cunoştinţelor teoretice în activităţile muzicale practice; h) nivelul

de dezvoltare (evoluţie în dinamică) a aptitudinilor muzicale: a auzului melodic, dinamic, timbral, a simţului ritmic, a memoriei şi gîndirii muzicale, a imaginaţiei artistice ş. a.

Prin metode intuitiv-indirecte vor fi evaluate:a) atitudinea elevilor faţă de obiect şi faţă de arta muzicală în general;b) interesul şi pasiunea pentru muzică;c) gradul de pătrundere în tainele muzicii;d) capacitatea de a face o caracterizare pertinentă şi, totodată, poetică a imaginilor artistice ale

lucrării;e) munca depusă pentru însuşirea materialului;f) participarea la activităţile muzicale extraşcolare;g) nivelul general de dezvoltare a sensibilităţii artistice a elevilor: expresivitatea interioară,

pasiunea pentru frumos, limbajul utilizat etc.; h) cunoaşterea vieţii muzicale şi culturale curente a localităţii, ţării, a evenimentelor artistice importante de ultimă oră ş.a.

În felul acesta evaluarea se va orienta pe cele trei direcţii ale culturii muzicale: educaţie, instruire şi dezvoltare. Ea va urmări atît evoluţia muzicală reală a elevilor, cît şi pe cea virtuală, de perspectivă.

BIBLIOGRAFIE1. Breazul M. Cunoaşterea artistică. Bucureşti, Ed. Academică. R.P.R., 1960.2. Concepţia educaţiei muzicale pentru învăţămîntul preuniversitar. M.I.R.M., Chişinău 1994.

3. Gagim I. Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. Ed. ARC, Chişinău, 1996.4. Lupu J. Educaţia auzului muzical dificil. Ed. Muzicală, Bucureşti, E.D.P., 1993.5. Muzica. Clasa I. Autori: Coroi E., Stîngă A., Chişinău, Ed. Lumina, 1996.6. Muzica. Clasa I. Autori: Coroi E., Vasile V., Ed. Lumina, Chişinău 1994.7. Muzica. Clasa I - IV. Ghid metodic. Autor: Stîngă A., Chişinău, Ed. Lumina, 1996.8. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului gimnazial. Educaţie artistică. Chişinău, Ed. Litera,

2000.9. Stoian S., Alexandru P. Pedagogie şi folclor. Bucureşti, E.D P., 1978.10. Toma-Zoicaş L. Pedagogia muzicii şi valorile folclorului. Bucureşti., Ed. Muzicală, 1987.11. Vasile V. Pagini nescrise din istoria pedagogiei şi a culturii româneşti. E.D.P., R.A. Bucureşti,

1995.12. Valenţele reformei învăţămîntului. Vol. IV, Chişinău, 1992.