Curierul de Sud, nr. 3

CURIERULde SudMiercuri, 07 septembrie 2011, Nr. 3 1

Mi 07 septembrie +19 +27

J 08 septembrie +17 +29

V 09 septembrie +19 +27

S 10 septembrie +14 +25

D 11 septembrie +15 +28

L 12 septembrie +18 +30

CURIERULMiercuri, 07 septembrie 2011, Nr. 3Săptămânal independent de informaţii şi opinii

Z i a r u l c a r e t e r e p r e z i n t ă !de Sud

Plantaţii de cânepă depis-tate în raionul Cahul

Săptămâna aceasta, colabo-ratorii Comisari-atului raional de Poliţie din Cahul au depistat mai multe cazuri de cultivare şi co-mercializare a cânepii.

1 Septembrie cu scandal la Gimnaziul din Pelinei

Anul acesta, la Gimnaziul din Peli-nei, Ziua Cunoştin-ţelor a fost marcată sub semnul unei presiuni generale şi al unui scandal în-tre majoritatea pro-fesorilor din şcoală şi directorul revenit în funcţie.

Să staţi strajă la hotare, să păziţi acest pământ…

Pe 4 septembrie, co-laboratorii vamali îşi sărbătoresc Ziua pro-fesională. Cu această ocazie, Veaceslav Go-ian, şef ajunct al Bi-roului Vamal Cahul, a acordat un interviu pentru „Curierul de Sud”.

Reabilitarea Lacului Sărat ne va face viaţa ma dulce

Fondul Naţio-nal de Dezvoltare Regională oferă 9.556.852.00 lei pentru realizarea proiectului „Rea-bilitarea Zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din oraşul Cahul”.

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5

Curs valutar BNM din 06.09.2011

USD 11.2919 EUR 15.9583 RON 3.7556 UAH 1.4097 RUB 0.3837

Prognoza METEO pentru r-nul Cahul

Cu puţin timp în urmă, uncheşi şi mătuşi din satele de pe valea Prutului s-au pomenit cu oaspeţi în bătătură. La insistenţa lor, au scos de la funduri de sunduce, de prin dulapuri, piese vestimentare vechi, puse la naftalină. Bătrânii nu s-au lăsat mult rugaţi şi au depănat amintiri cu duiumul de pe timpuri-le când se îmbrăcau în hainele care acum sunt adevărate exponate de muzeu. Dornică de tai-fas, tuşa Vera Secaş din satul Văleni, în vârstă de optzeci de ani, le-a răs-puns la toate întrebările şi le-a povestit cu lux de amănunte cum se prelu-cra lâna, cânepa, din care mai apoi erau confec-ţionate haine. „Purtam fuste largi, cu cercuri, ca să ne ţină mai mulţi ani. Îmbrăcam câte două-trei fuste pentru că vroiam să ne arăte foltănoase, mari”.

Cercetarea şi docu-mentarea privind piesele autentice de port popular au fost efectuate de către etnografi şi lucrători ai culturii din judeţul Ga-laţi, România, raionul Reni, Ucraina, şi raio-nul Cahul din Republica Moldova. În unele loca-lităţi ei au avut revelaţia

Din sunduce scoase la lumina zilei...descoperirii unor piese autentice de port popu-lar, confecţionate cu mai bine de un secol în urmă, valoarea cărora este ines-timabilă. Varvara Buzilă, vicedirector al Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală, a relevat că cele patru zile de cerce-tare în raionul Cahul au demonstrat că şi sub ra-portul portului popular zona de sud este impor-tantă, întrucât s-au păs-trat multe piese, ansam-bluri vestimentare.„Totul a depins de comunitate. În unele sate portul s-a păstrat mai bine, în alte-le – mai puţin. Chiar în anumite familii, în care a existat un respect pen-tru aceste valori, ele s-au păstrat, fiind transmise din generaţie în genera-ţie. Cu greu, dar în fiece localitate am descoperit piese sau chiar costume întregi” – a menţionat Varvara Buzilă.

Cercetările au fost efectuate în cadrul pro-iectului transfrontali-er „Costumul popular: unitate şi varietate la Dunărea de Jos”, reali-zat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din oraşul Galaţi în parte-neriat cu Secţiile Cultu-ră din raioanele Reni şi Cahul. Scopul lui este de

a identifica ele-mentele comune şi piesele de port popular autentice din zonele men-ţionate. Anişoara Ştefănucă, şefa Secţiei Cercetare a Centrului Cul-tural de la Galaţi, coordonatoarea proiectului, ne-a informat că după etapa de cerceta-re şi documen-tare materialele descoperite vor fi studiate minu-ţios. Ulterior, va fi organizat un simpozion, în ca-drul căruia vor fi expu-se şi analizate, împreună cu alţi etnografi, piesele găsite. Pentru fiecare din cele trei zone va fi se-lectat costumul popular autentic. Acestea vor fi reproduse în cadrul unui atelier ce va fi înfiinţat la Galaţi.

Proiectul va fi finali-zat în primăvara anului viitor şi va culmina cu un spectacol extraordi-nar în cadrul căruia va evolua câte un colectiv etnofolcloric din fiece zonă, îmbrăcat în cos-tumul popular autentic, descoperit pe parcursul cercetărilor efectuate.

„C.S.”Gh. Danoi, s. Brânza

La muzeul din Slobozia Mare

Port popular de la Giurgiuleşti

CURIERULde Sud Miercuri, 07 septembrie 2011, Nr. 32

CRONICA POLIŢIENEASCĂŞTIRI DIN ŢARĂ

Plantaţii de cânepă depistate în raionul Cahul

Săptămâna aceasta, colaboratorii Comisariatului raional de Poliţie din Cahul au depistat mai multe cazuri de cultivare şi comercializare a cânepii. Majoritatea dintre ele îi au ca autori pe membrii unui grup criminal, despre existenţa căruia poliţia a fost sesizată de curând.

Potrivit unei note infor-mative lansate de poliţie, în cadrul Operaţiunii „MAC-2011”, pe 2 septembrie cu-rent, într-un lan de floarea-sorelui din preajma satului Vadul lui Isac au fost depis-tate şapte rânduri de cânepă cu o lungime de 300 de me-tri. De pe acestea, poliţia a ridicat 19500 de plante verzi, care au fost distruse prin ar-dere. Din plantele depistate s-ar fi putut prepara apro-ximativ 97500 de pahare de marijuană, care, vândute la preţul de 800-1000 de lei unitatea, le-ar fi adus pro-prietarilor venituri de 97 de milioane de lei.

Potrivit sursei, lanul apar-ţine lui Tudor C., locuitor al satului Vadul lui Isac, iar or-ganele de drept îl cercetează penal pe fiul acestuia, Viorel C., pentru păstrarea ilicită a substanţelor narcotice şi legături cu grupul criminal sus-menţionat.

Tot pe 2 septembrie, poli-ţiştii au descins la domiciul lui Ivan I. din Moscovei, un alt membru al grupului re-spectiv, de unde au ridicat 34 de plante verzi de cânepă, care au fost sădite de către acesta în ghiveciuri şi căl-dări, dar şi pe lotul adiacent casei de locuit. Din plantele găsite s-ar fi putut prepara circa 500 de pahare de ma-rijuană, care pe piaţa neagră

puteau valora 510 mii lei.A doua zi, pe 3 septem-

brie, poliţiştii au mai des-coperit 500 gr. de marijuană uscată la domiciul lui Vladi-mir L. şi 200 gr. de aceeaşi substanţă, precum şi un dis-pozitiv artizanal de fabricare a acesteia acasă la Igor Ş. din Huluboaia. Anchetaţi de po-liţişti, aceştia au recunoscut că îngrijesc plante de cânepă în pădurea din preajma lo-calităţii. Plantele descoperite au fost, de asemenea, nimici-te. În urma discuţiilor cu cei doi cetăţeni, reprezenţanţii forţelor de ordine au stabilit că aceştia au transmis o can-titate de marijuană uscată lui Denis M., şi el membru al grupării criminale, care avea rolul de vânzător al substan-ţelor narcotice. Denis M. a fost reţinut în flagrant, în-cercând să vândă substanţe narcotice unui poliţist sub acoperire.

De comun acord cu efec-tivul Secţiei „Sud” a DCCO pe 3 septembrie 2011 poliţiş-tii l-au reţinut pe locuitorul satului Frumuşica Afanasie E., în momentul transmiterii substanţelor narcotice unui ofiţer sub acoperire. Acesta încerca să pună în circulaţie cca 2,5 kg de marijuana. În urma cercetării domiciliului reprezentanţii forţelor de or-dine au depistat 17 plante de cînepă bine îngrijite.

Foto: Comisariatul de Poliţie al raionului Cahul

La Moscovei, cânepa se cultivă în ghiveciuri şi căldări...

Accident pe trecerea la nivel cu calea ferată în satul Pai-cu, raionul Cahul. Un microbuz, în care se aflau 7 pasageri, a fost lovit de o locomotivă. În urma accidentului, 4 persoa-ne, dintre care 2 copii, au fost transportaţi la spitalul raional.

Accidentul a avut loc în dimineaţa zilei de 01 septem-brie 2011. Potrivit poliţiei, şoferul microbuzului nu a frânat pentru că nu a observat locomotiva, întrucât vehicolul avea volanul pe partea dreaptă.

În momentul impactului, în microbuz se aflau 7 pasageri. Trei dintre ei au scăpat nevătămaţi. Potrivit medicilor de la spitalul raional Cahul, pasagerii internaţi sunt în afara ori-cărui pericol.

Accident pe trecerea la nivel cu calea ferată în satul Paicu, raionul Cahul

Foto simbol

Transnistria a marcat, la 2 septembrie, 21 de ani de la "independenţă"

Transnistria a celebrat aşa-zisa independenţă, care nu este însă recunoscută oficial de nici una dintre ţările lumii.

Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, cu o suprafaţă de patru mii de kilometri pătraţi şi cu jumătate de milion de locuitori, nu ar putea supravieţui fără asistenţa financiară a Rusiei, care se ridică anual la 25 de milioane de dolari.

Chiar şi în aceste condiţii de criză, administraţia de la Tiraspol nu a renunţat la tradiţionala paradă militară, organizată pe 2 septembrie. De această dată, la paradă au participat însă doar subdiviziuni ale armatei transnistre-ne, nu şi tehnica militară, prezentă în anii trecuţi.

Sursa: rfi.ro

Medicii vor primi banii promişi când FMI va da răspunsul

Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a specificat că banii pentru majorarea salariilor sunt deja repartizaţi în contul in-stituţiilor medicale, dar că procesul va mai dura. „Pe 13 sep-tembrie, MF urmează să se consulte cu FMI pe marginea pro-iectului ce prevede majorarea salariilor lucrătorilor medicali”.

Ministrul spune că discuţiile cu FMI-ul sunt necesare pentru a analiza dacă proiectul în cauză nu va pune în pe-ricol alte ramuri importante ale economiei. Totodată, Usa-tâi a ţinut să asigure că medicii îşi vor primi lefurile majo-rate şi pentru lunile precedente - iulie şi august.

Amintim că ministrul Sănătăţii a declarat la sfârşitul lu-nii martie că, începând cu 1 iulie, salariile medicilor care activează în zonele rurale şi a celor de la Urgenţă vor fi ma-jorate cu 5.000 de lei. Potrivit lui Usatâi, salariile medicilor de la sate vor constitui 10.000 de lei.

Sursa: Timpul

Vlad Filat va fi desemnat „Omul Anului” la Forumul de la Krynica, scrie Tribuna

Prim-ministrul Republi-cii Moldova, Vlad Filat, va fi desemnat”Omul Anului” în ca-drul Forumului de la Krynica.

Sursa citată scrie că infor-maţia a fost confirmată de unul din organizatorii pre-stigiosului forum, care a mai

adăugat că „acest titlu este acordat unor personalităţi remar-cabile ale căror atitudini şi realizări au avut o influenţă semni-ficativă în Europa Centrală şi de Est”.

Anul trecut, premiul „Omul Anului” a fost decernat pre-şedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Ace-eaşi distincţie a fost acordată, anterior, şi Papei Ioan Paul al II-lea, primului preşedinte al Republicii Cehe, Vaclav Havel, premierului Poloniei, Donald Tusk, Preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, ex-preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenko, şi preşedintelui Georgiei, Mi-hail Saakaşvili.

Sursa: tribuna.md

Kiril, Patriarhul Rusiei va avea o reşedinţă la Chişinău

Patriarhul Rusiei va avea o reşedinţă la Chişinău, exper-ţii apreciind că în acest fel se urmăreşte instituirea unui control mai strict asupra Republicii Moldova.

Potrivit unor surse, reşedinţa din Chişinău a Patriarhu-lui rus se va afla în incinta bisericii Sfânta Vinere, unde au început deja lucrările de amenajare.

Unii experţi consideră că prin crearea unei reşedinţe la Chişinău se urmăreşte instituirea unui control mai strict asu-pra Republicii Moldova. Patriarhul Kiril al Rusiei va veni în premieră în Republica Moldova în perioada 8-12 octombrie, pentru a se întâlni cu enoriaşii din toate episcopiile din ţară.

Kiril a devenit oficial lider al Bisericii Ortodoxe Ruse la 1 februarie 2009, după decesul patriarhului Aleksei al II-lea.

Sursa: protv.md


Anul acesta, la Gimna-ziul „Ştefan cel Mare” din Pelinei, Ziua Cunoştinţelor a fost marcată sub semnul unei presiuni generale şi al unui scandal între majori-tatea profesorilor din şcoa-lă şi directorul revenit în funcţie, Ana Dobre, tot ea şi ex-primar al localităţii. La tradiţionalul careu ce inau-gurează anul şcolar au fost prezenţi doar câţiva angajaţi ai instituţiei. Ceilalţi, deşi au venit la serviciu, au refuzat să participe la sărbătoare şi s-au convocat în cabinetul metodic, unde au stat pe întreaga durată a manifesta-ţiei, în semn de protest faţă de întoarcerea Anei Dobre la cârma gimnaziului. Aceş-tia ameninţă că vor continua greva până când Ministerul Educaţiei şi Direcţia Gene-rală Învăţământ Cahul nu vor soluţiona problema, iar soluţia, spun ei, înseamnă înlăturarea actualului direc-tor din funcţia pe care o de-ţine. Profesorii au expediat demersuri în acest sens către cele două instituţii sus-men-ţionate, însă reprezentanţii acestora susţin că Ana Do-bre a revenit în funcţie în conformitate cu legislaţia din domeniul muncii, care stipulează că alesului local i se păstrează locul de mun-că pe care l-a deţinut până în momentul învestirii sale într-o funcţie electivă şi că se va afla în această poziţie până la anunţarea concursu-lui de către Minister. „Con-cursul poate fi organizat la Sfântu-Aşteaptă”, nu s-au lă-sat convinşi protestatarii.

Solicitaţi de colectivul didactic al instituţiei, repor-terii de la „Curierul de Sud” s-au deplasat la gimnaziul din Pelinei şi au discutat atât cu profesorii nemulţumiţi, cât şi cu directorul vizat în acest conflict. Deşi nu ne-a invitat, directorul gimna-ziului ne-a întâmpinat la poarta şcolii şi ne-a condus politicos în biroul său, acolo unde ne-a prezentat propria variantă a situaţiei.

1 Septembrie cu scandal la Gimnaziul „Ştefan cel Mare” din Pelinei

De la director la primar şi înapoi

Ana Dobre, directorul Gimnaziului „Ştefan cel Mare” din localitate, a deve-nit primar al satului în urma alegerilor locale din 2003 şi a deţinut această funcţie două mandate consecutiv, până în iunie curent, când a fost devansată de către con-tracandidata sa, Nina Mun-teanu. Până atunci, aceasta a lucrat tot în calitate de direc-tor al gimnaziului, funcţie în care a revenit în iulie curent, conform legislaţiei în vigoa-re. Fostul primar susţine că a condus satul cu onestitate şi profesionalism, contri-buind esenţial dezvoltarea socio-economică a acestu-ia. „În aceşti opt ani cât am lucrat în primărie, cu satul, s-au implementat foarte multe proiecte, s-au adus bani, s-a lucrat cu mai mul-te ţări: Olanda, Danemarca, Germania, Norvegia. Acum lucrăm cu delegaţia din Danemarca, iar pe cea din Norvegia am petrecut-o cu două zile în urmă”, ne-a spus Ana Dobre, apreciind ast-

fel activitatea sa în calitate de primar. De asemenea, ea susţine că, pe par-cursul celor două mandate de ales lo-cal, nu a uitat nici de şcoala din sat, reuşind să repare acoperişul atelie-rului şi să aprovizi-oneze instituţia cu apă potabilă şi gaze naturale. Aceasta declară că a revenit la şcoală pentru a continua lucrurile bune pe care le-a început pe când era primar.

Ea – de bine, ei – de rău…

De cealaltă parte, mai mulţi profesori ne-au spus că fostul primar a făcut eco-nomie pe seama sănătăţii elevilor şi a pedagogilor pe care i-a impus să lucreze în frig, economisind astfel bani de la plata pentru energie electrică şi încălzire. Tot profesorii au declarat că, în acelaşi timp, Ana Dobre a prejudiciat bugetul primări-ei prin conectarea la apeduc-tul şcolii a 12 gospodării pri-vate. Informaţia a fost con-firmată de către noul primar al satului, Nina Munteanu, care a adăugat că gospodă-riile conectate la apeduct nu dispun de contoare şi nu achită nimic pentru apa consumată.

Demersul către Minis-ter – surpriză neplăcută pentru director

Ana Dobre afirmă că profesorii gimnaziului au organizat, fără ştirea dânsei, o adunare imediat după se-rata de absolvire, în cadrul căreia au semnat un demers

către minister, prin care îşi exprimă dezacordul total faţă de numirea re-spectivei în funcţia de director al gim-naziului. Motivul invocat de cele 25 de cadre didactice care semnează scri-soarea este „degra-darea ca pedagog după o întrerupere de opt ani de zile”. Semnatarii scriso-rii susţin, de ase-menea, că „studiile pentru clasele pri-mare nu-i permit de a ocupa funcţia dată”, iar „carac-terul impulsiv” al acesteia „provoacă certuri în colectiv, formarea de grupări este ceea ce se va răsfrânge negativ asupra activităţii co-lectivului pedagogic”. În re-plică, Ana Dobre declară că, în afară de studiile pentru clasele primare, a absolvit şi psihopedagogia, iar în ceea ce priveşte capacitatea sa de a lucra cu oamenii – aceasta a fost demonstrată de fie-care dată în relaţiile sale cu oamenii din sat. „Am lucrat cu un sat întreg de oameni, unde erau diferite caractere, nu era profesorul care e edu-cat şi îşi dă seama la orişice vorbă”, ne-a explicat aceasta.

Nu am degradat, ba chiar am avansat…

Ana Dobre e sigură că motivul invocat de către colegii nemulţumiţi e unul cusut cu aţă albă, întrucât ea, în cei opt ani de zile cât nu a fost în şcoală, a frec-ventat mai multe cursuri şi în România, şi la Casa Guvernului din Chişinău. Aceasta însă nu a specificat la ce fel de cursuri a fost în

perioada respectivă.

Profesorii au semnat demersul fiind impuşi, se arată convins direc-torul

Rugată să explice faptul că mai mult de jumătate din profesori au semnat de-mersul către minister, Ana Dobre ne-a spus că aceştia au fost impuşi să semneze de către Nadejda Loghin, lidera sindicatului. Motivul acţiunilor acesteia ar fi un conflict care s-a iscat între ea şi director în 2003, atunci când soţul Nadejdei Loghin a fost contracandidatul Anei Dobre la funcţia de primar. Directorul crede că, astfel, lidera sindicatului nu face altceva decât să răzbune eşecul soţului ei în alegerile din 2003. „Nici vorbă de aşa ceva”, spune Nadejda Lo-ghin, care ne-a asigurat că toţi colegii ei au semnat de-mersul de bună voie.

Fiecare cu lista lui de semnături

Întru susţinerea ideii că

profesorii au fost impuşi să semneze demersul buclu-caş, Ana Dobre ne-a pre-zentat o declaraţie a profe-sorilor prin care aceştia se obligă să vină la şcoală şi să înceapă lucru, în regim normal, pe 1 septembrie. Faptul curios e că unele persoane care au semnat depeşa către minister sunt şi semnatarii declaraţiei re-spective. Cum a fost posibil aşa ceva, i-am întrebat pe profesorii care se mai aflau încă în Cabinetul metodic al gimnaziului. Explicaţia a venit de la Mihail Fio-dorov, director adjunct al instituţiei. Acesta ne-a spus că directorul i-a chemat în cabinetul său pe toţi anga-jaţii, începând de la perso-nalul auxiliar, şi, acoperind textul declaraţiei cu o foaie albă, i-a pus pe aceştia să semneze că vor veni la lu-cru în prima zi de toamnă. Unii, de teamă şi de emoţie, au semnat, dar nu toţi, ne-a comunicat directorul ad-junct. Mai multe cadre di-dactice au confirmat că au semnat declaraţia propusă de director fără să ştie, de fapt, ce conţine aceasta. Ei au mai spus că nu aveau de gând să nu vină la şcoală, ci să nu desfăşoare activitate didactică. Astfel, ei cred că declaraţia pe care unii au semnat-o nu are nicio rele-vanţă în contextul conflic-tului creat.

Merg până în pânzele albe…

Întrebaţi ce vor face dacă nu vor reuşi să obţină câştig de cauză, profesorii ne-au spus că acest lucru este foarte clar indicat în demersul că-tre Minister, adică vor con-tinua greva până când nu va fi anulat ordinul de numire în funcţia de director a Anei Dobre. „Noi suntem gata de studii, avem planurile, avem orarul lecţiilor, iar soarta de mai departe a Gimnaziului depinde de pasul pe care îl va face doamna Dobre ”, ne-a explicat Fiodorov.


MAPAMONDUL PE SCURTSUA în stare de alertă

Statele Unite au acti-vat alerta teroristă. Este vorba despre o măsură preventivă pentru evita-rea oricăror incidente în timpul ceremoniilor de-dicate comemorării unui deceniu de la atacurile din 11 septembrie.

FBI şi Departamentul pentru Securitate Internă susţin că gruparea al-Qaida reprezintă principala ameninţare. Adepţii săi de pe teritoriul american ar putea pune la cale atacuri cu avioane particulare de mici dimensiuni.

Potrivit autorităţilor, aceste informaţii nu sunt noi pentru cetăţenii americani, dar oamenii sunt sfătuiţi să fie cât mai vi-gilenţi în această perioadă. Luni, Statele Unite vor începe co-memorările celor ucişi în atacurile din 11 septembrie 2001 de la World Trade Center şi Pentagon.

Olanda îşi construieşte un munte de 2.000 de metri altitudine

Proiect nebunesc în Olanda. Pentru că na-tura nu a fost prea dar-nică la capitolul forme de relief, un jurnalist a propus construirea unui munte artificial. Iniţial doar o glumă, propune-rea este luată acum foar-te în serios.

S-au făcut deja primele schiţe, iar o echipă de ingineri olan-dezi şi străini caută cele mai eficiente soluţii pentru ridicarea muntelui ce va măsura 2.000 de metri înălţime. Costurile sunt estimate la un miliard de euro şi vor fi acoperite cel mai pro-babil din investiţii private.

Ideea aparţine unui jurnalist sportiv care deplângea într-un articol lipsa facilităţilor pentru sporturile de iarnă în Olan-da. Soluţia lui era construirea unui munte artificial, dar recu-noaşte că nu şi-a imaginat nicio clipă că propunerea lui se va concretiza într-un timp atât de scurt.

Sursa: Unimedia.md

Cutremur de 7,1 grade în Alaska. A fost emisă alertă de tsunami

Un cutremur puter-nic cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Rich-ter s-a produs vineri în Alaska, la o adâncime de 35,5 km, în apropie-rea nepopulatelor insule Fox şi Aleutian, la ora

locală 01.55.Ca urmare a seismului, autorităţile locale au emis o aver-

tizare de tsunami pentru zonele de coastă din Alaska, de la Trecătoarea Unimak la Amchitka, zone nu foarte populate.

Momentan nu există informaţii cu privire la posible victi-me sau pagube materiale, dar USGS a precizat că e puţin pro-babil ca cineva să fi resimţit cutremurul, în contextul în care cele mai apropiate insule nu sunt foarte populate. Epicentrul cutremurului a avut loc la 200 de km de Atka, unde locuiesc circa 100 de persoane.

Duminica trecută, 28 august, în Alaska s-a mai produs un cutremur de 3,5 grade pe scara Richter, care s-a resimţit şi la Anchorage.

Sursa: adevarul.ro

Avion militar chilian cu 21 de persoane la bord, dispărut în largul Pacificului

Un avion al Forţelor aeriene chiliene cu 21 de persoane la bord a dispărut vineri în timp ce se îndrepta spre arhi-pelagul Juan Fernandez, din sudul Pacificului, la 670 de kilometri de con-tinent, au anunţat Forţe-

le aeriene într-un comunicat, informează Mediafax.„Un avion al acestei instituţii se îndrepta spre insula Juan

Fernandez” şi „în momentul în care se apropia a dispărut, iar comunicaţiile prin radio s-au pierdut. Forţele aeriene şi Marina au lansat operaţiuni de căutare”, afirmă comunicatul Forţelor aeriene.

Avionul, de tip Casa 212, a încercat să aterizeze pe insulă de două ori „fără a reuşi, după care am pierdut contactul cu el, iar avionul este dat dispărut”, a explicat ministrul Apărării, Andres Allamand, în cursul unei conferinţe de presă.

romanialibera.ro

Curierul de Sud: Dom-nule Veaceslav Goian, în pri-mul rând, primiţi felicitările redacţiei cu ocazia Zilei Ser-viciului Vamal al Republicii Moldova.

Veaceslav Goian: Vă mulţumesc!

C.S.: Serviciul vamal al Republicii Moldova este, după cum e şi firesc, consti-tuit imediat după declararea independenţei ţării. Atunci, la început, toate instituţiile nou-create ale statului ară-tau într-un fel, ca mai apoi, pe parcurs, să evolueze, să se dezvolte. Care a fost evoluţia Biroului Vamal Cahul?

V.G.: În conformitate cu punctul 7 al Regulamentu-lui privind Departamentul de Stat pentru Controlul Vamal, aprobat prin Hotă-rârea Guvernului Republi-cii Moldova, din 16 aprilie 1991, şi în legătură cu ra-tificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Mol-dova cu privire la călători-ile reciproce ale cetăţenilor prin punctele de trecere Costeşti, Sculeni, Stoiano-vca, Cahul şi Giurgiuleşti, dar şi ca urmare a reorga-nizării vămilor Chişinău, Leuşeni şi Ungheni, unicele subdiviziuni teritoriale ale sistemului vamal care a fost creat la 4 septembrie 1991,

Să staţi strajă la hotare, să păziţi acest pământ…

prin decretul preşedintelui Republicii Moldova, a fost dispusă subordonarea in-stituţiilor vamale ale fostei URSS, situate pe teritoriul Republicii Moldova, şi a fost emis Ordinul din 4 ianuarie 1992 cu privire la formarea instituţiilor vamale ale De-partamentului pentru Con-trolul Vamal al Republicii Moldova, prin care s-a fon-dat şi Biroul Vamal Cahul.

La început, acesta era format dintr-un colectiv mic – 11 colaboratori – care aveau sarcina de a transpu-ne în practică prevederile Acordului guvernamental privind intrarea şi ieşirea prin punctul de trecere des-tinat micului trafic de călă-tori pe baza buletinului de identitate dintre cele două state. Din 1992, în cadrul Biroului Vamal Cahul şi-a început activitatea Postul Vamal Cantemir, iar în 1993 s-au format încă 2 posturi vamale: Taraclia şi Mirnâi.

C.S.: Câţi colaboratori activează acum în cadrul Bi-roului Vamal Cahul?

V.G.: Acum, conform schemei de încadrare, ac-tivează 259 de colaboratori personal de bază şi 47 de lucrători auxiliari. La mo-mentul actual, Biroul Vamal Cahul este format din 24 de posturi vamale: 10 posturi

de frontieră, cu statut inter-statal şi internaţional, 7 pos-turi vamale interne, inclusiv trei zone economice libere, trei posturi feroviare, un post naval pentru pasageri şi Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

C.S.: Cu ce rezultate se poate mândri Biroul Vamal Cahul astăzi, în contextul unei sărbători care impune, vrei, nu vrei, nişte exerciţii de totalizare?

V.G.: Biroul Vamal Cahul desfăşoară o activitate prodi-gioasă, dovedită şi de rezulta-tele impunătoare înregistrate în domeniul apărării securi-tăţii economice a ţării. Da-torită efortului colectivului său numeros, la finele anului 2010 au fost înregistrate 568 de cazuri de contracarare a fraudelor vamale, dintre care 24 de sesizări de infracţiuni. De asemenea, la sfârşitul lui 2010, 232 de milioane 716 mii de lei au fost percepute cu titlul de drepturi de import sau export, au fost eliberate 3675 de certificate de origi-ne, au fost supuse controlului vamal 2 milioane 865 de mii de pasageri, 25346 de auto-care, 716188 de autoturisme, 135642 de autocamioane, 6934 de vagoane de pasageri şi 60521 de vagoane de mar-fă, au fost perfectate 829 de nave fluviale.

Pe 4 septembrie, colaboratorii vamali îşi sărbătoresc Ziua profesională. Anume în această zi a istoricului an 1991 a fost creat Serviciul Vamal al Re-publicii Moldova. Cu această ocazie, Veaceslav Goian, şef ajunct al Birou-lui Vamal Cahul, a acordat un interviu pentru „Curierul de Sud”

C.S.: Care sunt proble-mele cu care se confruntă, în activitatea lor, colaboratorii Biroului Vamal Cahul?

V.G.: Problemele cel mai des întâlnite constau în pro-vocările legate de trecerea ilicită a produselor de tu-tungerie, care sunt cauzate de decalajul mare dintre preţul de pe piaţa internă şi cel din România.

C.S.: Se întâmplă ca va-meşii români să depisteze marfă de contrabandă la persoanele care au reuşit să treacă frontiera de stat a Re-publicii Moldova?

V.G.: Da, avem şi cazuri când sunt reţinuţi cetăţeni ai Republicii Moldova sau cetăţeni străini de către au-torităţile vamale ale Româ-niei. În aceste cazuri, noi ne autosesizăm, de multe ori efectuăm anchete de servi-ciu, iar persoanele vinovate sunt sancţionate contraven-ţional sau disciplinar.

C.S.: Din ce cauză va-meşii moldoveni nu reuşesc uneori să depisteze marfa de contrabandă?

V.G.: Una dintre cauze ar fi traficul destul de sporit prin posturile de frontieră cu România. O altă cau-ză ar fi că persoanele care transportă ilicit mărfurile evoluează, atât în sensul perfecţionării metodelor de tăinuire a bunurilor în cau-ză, cât şi în plan psihologic – sunt mai bine pregătiţi şi nu-şi arată emoţiile la trece-rea frontierei.

C.S.: Corupţia ar putea fi şi ea o cauză?

V.G.: Normal că ar putea fi, însă anchetele noastre de serviciu nu au stabilit cazuri de corupere pasivă a cola-boratorilor vamali.

C.S.: Vă mulţumim pen-tru timpul acordat!

Veaceslav Goian

Biroul vamal Cahul


Locuitorii oraşului Ca-hul, vârsta cărora depăşeşte trei decenii, îşi amintesc cu nostalgie şi păreri de rău de timpurile când se scăldau în Lacul Sărat. În perioada ve-rii zona din preajma mira-culoasei ape se transforma într-un orăşel de corturi, pentru că veneau la Cahul să probeze pe propriile lor oase efectele uimitoare ale apelor sulfuroase, cu pro-prietăţi salubrice deosebite, locuitori din toată republi-ca. Toţi erau ademeniţi de faima apelor mineralizate, care făceau minuni, având un efect surprinzător asu-pra aparatului locomotor, sistemului nervos central, sistemului cardiovascular.

Reabilitarea Lacului Sărat ne va face viaţa mai dulce

Miracolul de la Cahul a fost accesibil tuturor muri-torilor de rând, dornici de a-şi fortifica sănătatea şi, mai ales, a-şi trata mala-diile pe care le aveau, până la începutul anilor `80 ai secolului trecut, când şi-a început activitatea Sanato-riul „Nufărul Alb”, numit iniţial „Bugeac”, unica sta-ţiune balneo-climaterică construită la Cahul. Astfel, numărul beneficiarilor de apele cu un bogat conţinut de sare s-a redus conside-rabil, incluzându-i numai pe cei cu bani în pungă. Sanatoriul, cu capacităţi de cazare pentru cinci sute de persoane, nu valorifică nici pe departe colosalul poten-

ţial balneo-climateric, dar şi turistic al regiunii. Stră-inii ar fi scos bani grei din această comoară, iar autori-tăţile oraşului Cahul ţin de ani buni în sertare proiectul de dezvoltare al Zonei de Odihnă „Lacul Sărat”.

De menţionat că apele sulfuroase de la Cahul au fost descoperite încă în se-colul al XIX-lea. În perioada menţionată, sub un podeţ, a fost identificat un izvor cu apă ce avea o mare concen-traţie de sare. În anul 1965, în timpul forării unei sonde, din adâncul pământului a răbufnit la suprafaţă un jet de apă minerală. De atunci s-a scurs aproape o jumătate de secol. Orăşenii, marcaţi

de austerităţile timpului, fă-când faţă cu greu probleme-lor existenţiale, continuă să stea inerţi pe această comoa-ră, fără a depune mari efor-turi pentru valorificarea ei.

Zona Lacului Sărat, aflat în paragină de ani de zile, în scurt timp ar putea deveni un colţ de rai. Pentru aceas-ta este nevoie de iniţiativă, efort şi... bani, foarte mulţi bani, care în bugetul urbei, cu un conţinut tot mai re-strictiv din cauza optimiză-rilor repetate, nu sunt de gă-sit. Totuşi cine caută, găseş-te. Pusă serios pe căutare, primăria a identificat sursa de finanţare. Fondul Naţio-nal de Dezvoltare Regională oferă 9.556.852.00 lei pentru

realizarea proiectului „Rea-bilitarea Zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat”din oraşul Cahul”. Ministerul Construcţiei şi Dezvoltă-rii Teritoriului îl consideră drept cel mai de perspec-tivă proiect al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud. El scontează dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic şi, implicit, dezvol-tarea economică durabi-lă şi echilibrată a regiunii. Valorificarea zonei Lacului Sărat va stimula atragerea investiţiilor, crearea noilor locuri de muncă, creşterea veniturilor în bugetul local. Zona de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” va fi integrată în circuitul turistic al Euro-

regiunii „Dunărea de Jos”, ca parte a complexului tu-ristic balneo-climateric care include staţiunea de profil din judeţul Brăila, precum şi regiunea Odesa, care este una dintre cele mai mari zone cu obiective recrea-tiv-balneare din Ucraina. Drept consecinţă, va creşte interesul investitorilor stră-ini pentru apele de la Cahul. Potrivit lui Artur Nebunu, coordonatorul local al pro-iectului, unul dintre aceştea este tentat să edifice la Ca-hul un Aqua Park. Aceeaşi sursă ne-a informat că după obţinerea avizelor de rigoa-re va fi organizat tenderul pentru identificarea antre-prenorului.

Lucrările de reabilitare a zonei prevăd curăţarea lacu-lui, îngrădirea lui, amenaja-rea plajei, construcţia blocu-lui administrativ care va avea pază, post sanitar, forarea unei noi sonde cu adâncimea de 570 de metri, întrucât cea veche a fost astupată.

Conform proiectului, ne vom putea scălda din nou în Lacul Sărat, care se va afla în gestiunea primăriei, având statutul de întreprindere municipală, peste aproxi-mativ un an şi jumătate.

Paulina HIOARĂ

La Cahul, Festivalul Na-ţional de Carte, organizat în premieră de Bibliotaca Naţională în perioada 31 august – 5 septembrie, a inclus serata literară cu genericul „Poetul cu lira-n lacrimi”, concursul de desene „Curcubeul culo-rilor”, întâlnirea cu scrii-torii. Manifestările au fost consacrate poetului Gri-gore Vieru şi celor două-zeci de ani de la proclama-rea independenţei. Ele au avut ca obiectiv promova-rea lecturii şi a cărţii.

Serata literară prin care a fost omagiat „poetul cel mare”, cum îl numea Adri-an Păunescu pe confratele său basarabean, i-a avut

Organizat, dar fără amp-loare

ca participanţi pe elevii liceelor „Ion Creangă” şi „Ioan Vodă” din oraş. Ini-ţial Vera Curjos, directoa-rea Bibliotecii pentru co-pii, care deja de mai bine de doi ani îl are ca patron spiritual pe neobositul autor al „Albinuţei”, le-a povestit participanţilor la acţiune despre viaţa şi creaţia poetului care„ s-a născut la margine de Prut şi-a crescut la margine de soartă”, menţionând, între altele, că în sala de lectură a respectivei trezorerii spi-rituale s-a vorbit de foarte multe ori despre Grigore Vieru, au răsunat versurile lui. Acum, aflat alături de cei drepţi, el este ambasa-

dorul nostru în ceruri, a mai menţionat animatoa-rea evenimentului, după care le-a oferit cuvântul copiilor. Aceştia au decla-mat poezii din creaţia poe-tului, au interpretat cânte-ce pe versurile lui.

Grigore Vieru a fost un condeier celebru, a men-ţionat Valentina Stoica, membră a Uniunii Scriito-rilor. Cu ajutorul celor mai simple cuvinte, el a redat cele mai profunde senti-mente umane. Ea i-a în-demnat pe copii să citeas-că cât mai mult, întrucât numai citind creierul lor va deveni un laborator de idei, după cum afirma Mi-hai Eminescu. În acelaşi context, V.Stoica a relevat că biblioteca este locaşul sfânt în care locuiesc cei ce-au plecat de printre noi.

Şi la Cahul un Festival al cărţii ar trebui să aibă o amploare mult mai mare, a remarcat Gheorghe Mân-dru, şeful Secţiei raionale Cultură, îndemnându-i şi el pe elevii prezenţi la manifestare să citească cât mai multe cărţi.

Toţi participanţii la se-rata literară s-au ales cu Diplome de Onoare şi cu câte o ciocolată, care să le stimuleze activitatea inte-lectuală.

„C.S.”

Aşa arată lacul din staţiunea Karlovy Vary, unde, în ultimii 10 ani, familia Voronin a lăsat sume fabuloase pentru odihnă...

Aşa arată Lacul Sărat din Cahul, în care nu se scaldă decât broaştele... Ele, spre deosebire de Voronin, nu plătesc...


Ajuns la venerabila vâr-stă de 75 de ani, dintre care mai mult de jumătate i-a dedicat şcolii şi edu-cării tinerei generaţii în spiritul valorilor culturale autentice şi a limbii româ-ne, profesorul Gheorghe Botezatu din Andruşul de Sus, raionul Cahul, a fost omagiat, pe 5 septembrie, de către colegii de breaslă, foştii discipoli, oamenii din sat care îl cunosc de-o viaţă şi care îl respectă.

Sărbătoarea a avut loc la Casa de Cultură din localitate, pe scena căreia a fost improvizată odaia de lucru a omagiatului, în care, la lumina slabă a lămpii cu gaz la început şi, ulterior, a becului electric, acesta şi-a pregătit lec-ţiile şi a verificat sute de mii de caiete de lucrări şi compuneri ale elevilor săi.

Serghei Ciobanu, direc-torul Şcolii medii „Mihail Sadoveanu” din sat, şi el fost elev al sărbătoritului, a menţionat, în alocuţiu-nea de inaugurare a eve-nimentului, că profesorul

ANIVERSARE

O viaţă dedicată copiilor şi Limbii RomâneGheorghe Botezatu este un om cu care se mân-dreşte satul întreg, întru-cât acesta a predat limba şi literatura română în condiţii dificile şi, în po-fida rigorilor şi restric-ţiilor impuse de regimul politic al vremii, a reuşit să cultive învăţăceilor săi dragostea pentru limba şi cultura poporului nostru. „Toţi ştiau că andruşenii de sus cunosc bine limba română şi, de aceea, elevii noştri erau primiţi cu bra-ţele deschise la studii în diferite instituţii”, a men-ţionat directorul şcolii.

Cu vocea tremurând de emoţie, ca şi cum ar fi fost la cea mai importantă lec-ţie din viaţa sa, profesorul omagiat le-a mulţumit tu-turor celor prezenţi pen-tru că au sacrificat o zi de odihnă (care, la sat, mult înseamnă!) şi au venit să fie alături de el într-un moment semnificativ al vieţii. Gheorghe Boteza-tu şi-a depănat amintiri din timpul copilăriei şi al tinereţii, ambele marca-

te de consecinţele nefaste ale raptului Basarabiei, ale colectivizării şi ale foame-tei forţate din anii grei, de tristă amintire. „Am vrut să dau documentele la is-torie, dar cineva mi-a zis că ar fi mai bine să merg să învăţ limba mea ma-ternă”, îşi amintea sărbă-toritul despre momentele când a depus actele pentru studii universitare. Deşi pare o întâmplare, alege-rea profesiei a fost, pentru Gheorghe Botezatu, voia Providenţei, căci el, care descindea din tată moldo-vean şi mamă munteancă, originară din Prahova, urma să fie, pentru andru-şeni, simbolul unităţii de neam între cele două ra-muri ale aceluiaşi popor.

Petru Botezatu, mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, nepot de pe frate al omagiatului, a menţionat, în cuvân-tul său de felicitare, că se mândreşte cu faptul că e nepotul acestui pedagog înnăscut şi că, în calita-tea sa de consilier sătesc,

va propune ca lui Ghe-orghe Botezatu şi altor săteni cu merite deose-bite să li se acorde titlul de cetăţeni de onoare ai satului Andruşul de Sus.

Andrei Miron, direc-torul Taberei de Odihnă pentru Copii „Romanti-ca” din s. Moscovei, fost elev, dar şi fost coleg de muncă al omagiatului, a spus că Gheorghe Bo-

tezatu a fost nu doar un profesor, ci şi un gospo-dar iscusit. „Vara, dacă treceai pe lângă casa lui Gheorghe Botezatu şi ve-deai stogul de fân şi gră-mada de lemne în ogradă, însemna că i s-a sfârşit concediul. Noi, cu păre-re de rău, nu am însuşit lecţia aceasta, pentru că mai aducem şi acum lem-nele după ce se strică vre-

mea”, a menţionat acesta.Cuvinte frumoase au

fost rostite de către mai mulţi elevi ai omagiatu-lui, iar colectivele artisti-ce de la Casa de Cultură şi de la şcoala din loca-litate i-au dedicat cânte-ce şi dansuri populare.

Carolina CARTOFEANU,stagiară la

Curierul de Sud

Gh. Botezatu alături de foştii elevi, tot ei şi foşti colegi de muncă

După o vacanţă care, ca întotdeauna, s-a do-vedit a fi surprinzător de scurtă, la unu sep-tembrie elevii au invadat din nou teritoriile celor 62 de unităţi educaţi-onale din raion. Mulţi dintre ei s-au străduit să apară în faţa colegi-lor în ţinute vestimenta-re ultramoderne, penru care părinţii au trebuit să se despartă de sume frumuşele. Elevele cla-selor liceale s-au lansat într-o competiţie tacită, fiecare dintre ele dorind să fie cea mai grozavă. Indiscutabil, trendurile acestui septembrie au fost pantofii şi sandale-tele cu tocuri foarte în-alte şi fustiţele, rochiţele garnisite cu volănaşe. În prima zi de şcoală ves-timentaţia unor eleve de liceu a fost extrem de sumară, acoperind doar mici porţiuni ale corpului. Privindu-le, te întrebai, intrigată, când se vor termina picioare-le şi se va începe fusta.

Cu certitudine, elevii trebuie să facă diderenţa între instituţia de învă-ţământ şi localurile de agrement. Îmbrăcămin-tea ultramodernă, care le atribuie tot mai multă dezinvoltură, contravi-ne normelor etice ce le presupune comporta-mentul elevului de liceu.

Şcoala – local de agrement?Cu câţiva ani în urmă,

în două unităţi de învă-ţământ din raion s-au făcut tentative de a in-troduce uniforma şco-lară, pe care prevederile Regulamentelor de func-ţionare ale instituţiilor le declarau obligatorii pentru toţi elevii. Este vorba de liceele teoretice „Mihail Sadoveanu” din satul Giurguleşti şi „Mi-hai Eminescu” din ora-şul Cahul. Când a decis să instituie această nouă regulă, administraţia primei instituţii a soli-citat opinia elevilor, pă-rinţilor. Cei din urmă au acceptat ideea din start, optând pentru materia-lizarea ei. De introdus, s-a introdus, dar n-a ţi-nut mult, pentru că ele-vii, mai cu seamă cei din clasele superioare, s-au plictisit foarte curând de ea. Chiar dacă cheltuieli-le pentru achiziţionarea uniformei nu depăşeau cinci sute de lei, unii părinţi le considerau prea mari. Ea includea sacou, fustiţă, panta-loni, cămaşă şi cravată.

Situaţia a fost simi-lară şi la liceul „Mihai Eminescu”. Deşi, iniţial, au optat pentru întro-ducerea uniformei şco-lare, atât părinţii, cât şi elevii, peste o anumită perioadă de timp, au renunţat la ea. Discipli-

naţi şi responsabili s-au dovedit a fi doar picii din clasele primare, care chiar şi după trei ani de la instituirea acestei noi reguli, continuau să se prezinte la lecţii îmbră-caţi în strictă conformi-tate cu prescripţiile Re-gulamentului instituţiei. Ala Gaidar, directoarea liceului, regretă că lu-crurile au derulat astfel, din cauza că, în opinia dumneaei, uniforma şcolară îi disciplina pe elevi, excludea discon-fortul, complexul de in-ferioritate pe care îl simt copiii din familiile cu o situaţie materială preca-ră. Plus la asta, uniforma le atribuia elevilor seri-ozitate, o anumită pres-tanţă. Poate că de aici, de la respectarea unor cerinţe, reguli, ar tre-bui să înceapă educaţia unei generaţii, formarea personalităţii copilului.

Vlada HAIDUCU


Ne găsiţi pe str. 31 August 13 v/1, magazinul “Axecom Prim”tel: 0299 20614, 069279105, e-mail: [email protected]

MotocultoareMotosapeMotoferestraieGeneratoare MotoareMotopompeHidrofoare Compresoare

PREŢURI MAI MICI DECÎT PE PIAŢĂ!

FII INFORMAT!află ce se

întâmplă în oraş şi

în raion pe portalul

de ştiriwww.info-sud.md

ww

w.i

nfo

-su

d.m

d

La fel cum cronicarul Grigore Ureche constata cu amărăciune că Moldo-va se află în calea tuturor răutăţilor, şi locuitorii sa-tului Borceag cred că des-tinul localităţii lor a fost marcat de plasarea geo-grafică dezavantajoasă. Satul, de la prima atestare documentară a căruia în anul curent se împlinesc 258 de ani, populat din-totdeauna preponderent de români, s-a pomenit la un moment dat la in-tersecţie de moşii. Din această cauză în perioada

La intersecţie de moşii

anilor 1946-1989 el s-a aflat, consecutiv, în com-ponenţa a şase unităţi teritorial-administrative. Din 1946 şi până în 1954 a fost parte componentă a raionului Congaz, în ur-mătorii şase ani – a raio-nului Taraclia . Din 1960 şi până în 1967 s-a aflat în raionul Ciadâr-Lunga, iar din 1967 şi până în 1980 – în raionul Comrat. În 1980 satul este reinclus în componenţa raionului Taraclia. Această adevă-rată odisee pare să ia sfâr-şit în anul 1999, când, în

Acest material este realizat de SRL „Timpuri Noi”, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acor-date de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin au-torilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DA-NIDA.

conformitate cu noua re-formă teritorial-adminis-trativă, localitatea revine sub oblăduirea Cahulu-lui, în componenţa căru-ia, potrivit documentelor vremii, s-a aflat şi în anii 50 ai secolului trecut.

Indiferent în ce unita-te teritorial-administra-tivă nu s-ar fi aflat de-a lungul anilor, sătenii, de când se ţin minte, au avut de parcurs distanţe solide până la cetatea de scaun. De actualul centru raio-nal îi desparte aproxima-tiv 60 de kilometri. Cu

toate acestea, ei spun că acum e mai bine. Pri-marul satului Borceag Savelie zice că, dacă drumurile ar fi bune, distanţa până la Cahul n-ar părea atât de lungă.

Satul Borceag este situ-at în sud-vestul depresiu-nii râului Ialpug. În pre-zent, are o populaţie de peste 1600 de locuitori, 95 la sută dintre ei fiind de etnie română. Aici se află vestitele Beciuri fran-ţuzeşti, construite la în-ceputul secolului trecut.

C.S.

Oaspeţi de la Alba de 1 septembrie

1 septembrie, pentru fiecare dintre noi, în mod deose-bit pentru studenţii anului întâi, semnifică un început de drum, o nouă treaptă spre cunoaşterea valorilor general-umane: LIBERTATE, ADEVĂR, DREPTATE, FRUMOS, BINE.

În alocuţiunile de la adunarea festivă organizată cu ocazia inaugurării noului an de studii, rostite în faţa stu-denţilor, dar şi a părinţilor, de către rectorul Universită-ţii, Andrei Popa conf. univ., dr. hab, Avram Micinschi, preşedintele Consiliului raional Cahul, N. Bălcănuţă, reprezentantul Guvernului în teritoriu, decanul V. Axen-tii, conf. univ., dr, etc., s-a menţionat despre necesita-tea formării unor personalităţi active şi creative, a unor specialişti capabili să facă faţă schimbărilor şi provocă-rilor lumii contemporane pe fundalul unui nou demers educaţional şi în conformitate cu aspiraţiile noastre de integrare în spaţiul educaţional european şi mondial.

Victor Axentii, decan al Facultăţii de Filologie şi Is-torie, a ţinut să accentueze că un învăţământ de calitate nu poate fi realizat doar cu eforturile proprii, ci şi prin intermediul colaborării constructive cu colegii din insti-tuţiile de învăţământ de peste hotarele ţării.

Drept mărturie a unei astfel de colaborări a fost şi prezenţa la sărbătoarea de 1 septembrie a unei delegaţii din judeţul Alba, România, reprezentată de prof. univ şi consiler la CJ Alba - Ioan Bâscă, Radu Neag – consilier, Romi Adam - sculptorul lucrării în bronz a bustului po-etului Adrian Păunesu, dezvelit pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişi-nău de Ziua Limbii Noastre, Ioan Mărginean – scriitor. Discursurile ţinute în faţa studenţilor, cadrelor didactice etc. au fost de suflet şi de încurajare într-o continuă co-laborare cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia şi cu Consiliul Judeţean Alba.

Cu sprijinul preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, al Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia, în persoana rectorului Moise Ioan Achim, al Fundaţiei „1 Decembrie”, reprezentată de Ioan Stăjan, al asociaţiunii ASTRA, despărţământul „Eugen Hulea”Alba Iulia, preşe-dinte Oliviu Iacob, delegaţia a adus un lot de carte (300 exemplare) de valoare pentru specialităţile universităţii noastre.

Ioana AXENTII


Săptămânal independent de informaţii şi opiniiÎnregistrat la Ministerul Justiţiei, Nr. 253 din 18 august 2011Tipărit la Tipografia “Bons Offices” SRLTiraj: 2000 ex.

Redactor-şef: Petru BOTEZATU (068521026)Redactor responsabil: Agripina HIOARĂRedactor: Iurie CRĂCIUNEAC (069391341, 079005172)

Adresa redacţiei: or. Cahul, b-dul Victoriei 1V, tel: 0299 2 29 40, e-mail: [email protected]

Adresa: or. Cahul, b-dul Victoriei 1V, tel: 0299 2 29 40, 068521026 (Petru), 069391341, 079005172 (Iurie), 069708107 (Vitalie)e-mail: [email protected]

CURIERULde Sud

CURIERULde Sud

OFERTĂ AVANTAJOASĂ PENTRU PLASAREA

PUBLICITĂŢII!Publicitatea plasată în săptămânalul “Curierul

de Sud” va fi difuzată şi la postul de radio “Uni-vers FM” Cahul (101.4 FM).

Oferim servicii de design grafic şi elaborarea spoturilor audio.

Magazin “ADRIANU”Mărfuri şcolare,

birotică şi de uz casnic

Produse de uz casnic,

pentru igienă, scutece etc.

Adresa: or. Cahul, pr. Republicii 15/6 (lîngă staţia auto Cahul-Chişinău). Tel: 069931702, 068093339, 068408309

Eu mi-am cumpărat re-

chizitele şcolare, dar tu?

Te aşteptăm să le procuri!

Participaţi la TOMBOLA din 17 septembrie 2011,

procurând produse în sumă de 250 de

lei!

PREŢURI

ANGRO

Echipa CRAION CONTACT- Cahul anunţă demararea unei noi faze de implemen-tare a proiectului „O şansă pentru fiecare” cu sprijinul financiar al Fundaţiei Elveţiene HEKS.

Prin acest proiect echipa de implementare îşi propune să îmbunătăţească situaţia a 52 tineri defavorizaţi din raionul Cahul cu vârsta de 16-27 ani. Pe perioada proiectului aceşti tineri beneficiază de servicii sociale, psiho-pedagogice, juridice, consiliere în ori-entarea profesională. Tinerii se instruiesc la cursuri de calificare profesională, obţinând o meserie solicitată pe piaţa locală a forţei de muncă, fiind antrenaţi în sesiuni teore-tico-practice, activităţi interactive şi de recreere orientate spre formarea principalelor deprinderi de viaţă.

Toate componentele proiectului contribuie la crearea condiţiilor de integrare socio-profesională a beneficiarilor, întăresc poziţia tinerilor în societate, consolidează capa-cităţile de adaptabilitate, formând deprinderi şi abilităţi pentru o viaţă independentă, autonomă, bazată pe autogestiune.

Echipa CONTACT-Cahul ţine să vă anunţe, că la moment are loc selectarea benefi-ciarilor proiectului. Tinerii selectaţi se caracterizează printr-un grad de vulnerabilitate extremă datorată:

- gradului înalt de sărăcie în familie (conform anchetei sociale), marginalizare/exclu-dere socială;

- lipsei unei specialităţi care creează dificultăţi la angajare;- lipsei părinţilor (familii mono- sau non-parentale) sau absenţa părinţilor: unul sau

ambii părinţi plecaţi în străinătate, iar tinerii aflaţi în îngrijire sau tutela altor persoane.Vă vom fi foarte recunoscători dacă aţi recomanda persoanelor care corespund pro-

filului beneficiarilor descris mai sus să se adreseze la CONTACT-Cahul. Aceasta este o şansă pentru cei care au nevoie de ea!

Vă aşteptăm în fiecare zi de luni până vineri de la .00 la 13.00 la sediul Centrului CONTACT-Cahul din str. M. Frunze, bloc 57, oficiu 11. Persoane de contact: Silvia Strelciuc – coordonator proiect, Elena Ghidu – asistent proiect, Alexandru Lebedev – psiholog tutore.

Tel: 299/ 27781, Tel./ fax: 299/ 27788Sursa: www.civic.md

CENTRUL CONTACT CAHUL ANUNŢĂ “ŞANSA PENTRU FIECARE”

Curierul de Sud, nr. 3

Documents

Transcript of Curierul de Sud, nr. 3