CURIERULRevista Bayer CropScience pentru o agr icul turå modernå 1/08CURIERUL

Tratamentul seminøei cu Poncho®

Semanând linistesufleteasca

2 Protecøia inovativå a plantelor reprezintå deviza Bayer CropScience

6 Biscaya – Noua generaøie de insecticide pentru combaterea dåunåtorilor în culturile de grâu μi rapiøå

8 Tratamentul seminøei cu PonchoSemånând liniμte sufleteascå

11 Øinând afidele sub control

14 Fungicidele sunt importantedin mai multe puncte de vedere

18 Apa în centrul atenøiei

2 CURIERUL 1/08

Indicaøie: Curierul se adreseazå fermierilor din întreagaEuropå, el oferind informaøii μi despre produsele altor øåri.Din acest motiv, rugåm cititorii så consulte neapårat omolo-gårile naøionale μi instrucøiunile de utilizare.

Editor: Bayer CropScience AG, Monheim / Redacøia:Bernhard Grupp, Sorin Ionescu / Layout: Xpertise,Langenfeld / Lito: LSD GmbH & Co.KG, Düsseldorf / Tipar:Dynevo GmbH, Leverkusen / Preluarea este permiså cucitarea sursei. Rugåm trimitere exemplar de control. Adresaredacøiei: BayerCropScience AG, Alfred-Nobel-Straße 50, D-40789 Monheim, FAX: 0049-2173-383133 / Bayer AG,Bayer SRL Romania, Bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A, cladire 20,et.4, Bucuresti, Tel. 021.529.5900, Fax 021.529.5990;www.bayercropscience.ro

Declaraøii despre evoluøii viitoareAcest comunicat de preså conøine anumite declaraøii fonda-te pe ipoteze μi previziuni fåcute la momentul actual de cåtreconducerea Bayer CropScience AG. Rezultatele viitoare,situaøia financiarå, dezvoltarea sau performanøele BayerCropScience AG sau ale Bayer AG, societatea mamå, potsuferi abateri faøå de estimårile fåcute în acest document, înfuncøie de diversele riscuri cunoscute sau necunoscute.Printre aceμti factori de risc figureazå cei expuμi în raporturi-le publice ale Bayer AG, depuse la Bursa de Valori Frankfurtμi la U.S. Securities and Exchange Commission (inclusiv for-mularul 20-F). Nici Bayer AG, nici Bayer CropScience AG nuse considerå råspunzåtori, indiferent de motiv, de a transpu-ne în realitate aceste declaraøii despre evenimente viitoaresau de a le adapta evenimentelor sau dezvoltårilor viitoare.

CUPRINS

Protecøia inovativå aplantelor reprezintå deviza BayerCropScience

Protecøia inovativå aplantelor reprezintå deviza BayerCropScience

In 2007, Bayer CropScience a alocat 637milioane de Euro pentru descoperirea μidezvoltarea de produse inovative de cali-tate ridicatå, care combinå activitatea bio-logicå excelentå cu un grad cât mai înaltposibil de compatibilitate cu mediul încon-juråtor. Un numår de trei mii μapte sute despecialiμti lucreazå în nouå centre princi-pale de cercetare μi dezvoltare localizate petrei continente, sprijinite de numeroase altecentre de dezvoltare μi testare în câmp rås -pândite în întreaga lume. Poziøia de liderde piaøå a companiei Bayer CropScience sebazeazå pe portofoliul larg de produse,conøinând atât produse consacrate, care μi-au demonstrat eficacitatea de-a lungul tim-pului, cât μi produse noi, inovative; nume-roasele proiecte aflate în curs de dezvoltarene vor ajuta la menøinerea acestei poziøii.

Cåutarea laborioaså a noisubstanøe active de succes

Cercetarea μi dezvoltarea unui nou produsde protecøie a plantelor este un proces foartelaborios. În general, sunt necesari între 8 μi10 ani de la descoperirea unei substanøeactive pânå la lansarea ei pe piaøå sub formaunui produs. Rata de succes pentru desco-perirea unei substanøe valoroase este decirca 1 : 200.000. Cu alte cuvinte, trebuietestaøi circa 200.000 de compuμi chimicipânå când unul dintre ei så poatå fi trans-format într-un produs ce poate fi comerci-alizat: acest lucru nu este foarte diferit deproverbiala cåutare a acului în carul cu fân!

Succes prin strategii inovative

Toate noile produse de protecøie a plantelorde la Bayer CropScience se „nasc” în labo-ratoarele noastre de cercetare chimicå μibiologicå, acolo unde oamenii noμtri de μti-inøå lucreazå la cele mai înalte standardepentru cåutarea de noi substanøe active,utilizând cele mai moderne metode μi teh-nologii. În fiecare an, chimiμtii noμtri sin-tetizeazå zeci de mii de substanøe dintrecare vor fi selectate cele care oferå soluøiipentru o problemå concretå de protecøie aplantelor. Resursele uriaμe de putere decalcul μi tehnologiile robotizate, împreunåcu reøelele informaøionale complexe, îiajutå så genereze μi så evalueze cantitåøimasive de date. Producerea unui numåratât de ridicat de compuμi chimici poate firealizatå numai prin utilizarea roboøilor desintezå, care permit automatizarea a nume-roase procese clasice de laborator (deexemplu realizarea amestecurilor, filtrareasau distilarea). Aceμti compuμi urmeazå afi testaøi pentru activitate biologicå împo-triva diverμilor dåunåtori, boli μi buruieni.

Eficienøå måritå prin miniaturizare

În cåutarea de substanøe active inovatoare,Bayer CropScience a dezvoltat o platformåtehnologicå care cuprinde biblioteci bineorganizate de substanøe chimice (cuprin-zând pânå la 2.000.000 de substanøe chi-mice diferite), noi tipuri de sisteme detestare biochimicå, sisteme de procesare a

Desfåμurând activitåøi de cercetare în întreaga lume, Bayer CropScienceare o contribuøie majorå la dezvoltarea de produse μi soluøii noi μi eficiente de protecøie a culturilor. Bazându-se pe lunga sa experienøå în domeniu,compania posedå un portofoliu extins de noi produse aflate în curs de dezvoltare.

Test cu plante de grâu, care manifestå reacøiidiferenøiate la aplicarea unor erbicide diferite.

1/08 CURIERUL 3

datelor μtiinøifice, tehnici de micro-scree-ning. Testarea pentru activitate biologicå aunui numår atât de mare de substanøe prinutilizarea metodelor convenøionale – deexemplu în serå – este pur μi simplu impo-sibilå. De aceea, cercetåtorii de la BayerCropScience au adoptat metodele de micro-screening, în care – aμa cum indicå chiarnumele – sistemele de testare au fost mini-aturizate. Materialul de pornire pentru bio-logi este reprezentat de plåcile de microti-trare, ai cåror pereøi conøin substanøele detest în cantitåøi extrem de mici. Acesteplåci sunt adecvate testårii automate a acti-vitåøii împotriva patogenilor, dåunåtorilorμi buruienilor.

„Targets” în loc de organisme întregi

O dezvoltare recentå o reprezintå sistemelede test tip UHTBS (Ultra High ThroughputBiochemical Screening). Aceastå metodåde testare nu utilizeazå întregul organism(cum ar fi o insectå, o ciupercå patogenåsau o buruianå), ci mai degrabå un aμa numit„target” (locul de acøiune la nivel celular alunei substanøe active). Acestea sunt pro-teine vitale, de exemplu enzime, implicateîn metabolismul organismului dåunåtor.Ele au fost selectate în calitate de „target”deoarece blocarea lor în organism conducela moartea acestuia, sau cel puøin eliminåcapacitatea organismului de a producedaune plantei de culturå. Mecanismul deacøiune al multor substanøe active utilizate

în protecøia plantelor este cunoscut, deciøintele (targets) din organismul dåunåtorsunt de asemenea cunoscute. Dar UHTBSne va permite mai mult decât selectareasubstanøelor noi care inhibå aceste „tar-gets” cunoscute; el va permite μi selectareasubstanøelor care inhibå øinte noi. Dacå osubstanøå demonstreazå activitate pozitivåîn UHTBS, se trece la testarea activitåøii însisteme biologice mai complexe – cum arfi însuμi organismul øintå.

Formularea face diferenøa

Nu doar substanøa activå a unui produs deprotecøie a plantelor este esenøialå pentrueficacitatea sa: amestecul în care este livrat,adicå formularea, este la fel de important.Substanøa activå trebuie så fie prezentåîntr-o formå care så permitå fermieruluiaplicarea în culturå sigurå μi eficientå subforma unei soluøii de stropire, granule sauca tratament al seminøei. Acest fapt estevalabil atât pentru produsele aflate în curs dedezvoltare cât μi pentru cele aflate deja pepiaøå, produse pe care Bayer CropSciencese stråduieμte så le îmbunåtåøeascå prinutilizarea unor noi tipuri de formulåri.

„Misiunea” unei formulåri este de apermite unei cantitåøi mici de substanøåactivå så fie distribuitå uniform pe o supra-faøå mare, de a asigura transferul optim alsubstanøei active din rezervorul maμinii destropit (unde este diluatå cu apå) pânå peøinta finalå – suprafaøa plantei – μi de aoptimiza în continuare absorbøia în plantå.

Aceasta conduce la necesitatea ca ameste-cul produsului cu apa så råmânå stabil înrezervorul maμinii de stropit: precipitareaμi separarea fazelor trebuie så fie evitate.Acest comportament este valabil μi pentruamestecul cu alte produse de protecøie aplantelor, fertilizanøi sau aløi aditivi.Fiecare formulare reprezintå un sistemfoarte bine echilibrat.

Tipurile comune de formulare includcon centratul emulsionabil (EC), concentra-tul solubil (SL), emulsia în apå (EW), sus -pensia concentratå (SC), granulele disper-sabile în apå (WG) μi dispersiile în ulei(OD).

O-TEQ – un concept inovativ de formulare

Bayer CropScience a confirmat capacitåøilesale μtiinøifice de vârf prin dezvoltårilerecente din tehnologia formulårii. Amcreat un tip complet nou de formulare pen-tru insecticidele noastre, O-TEQ, caredepåμeμte incompatibilitåøile inerente din-tre apå μi ulei. O suspensie cu toate avan-tajele biologice ale unei emulsii; prieteno-aså faøå de mediu, fårå utilizarea unui sol-vent; o formulare care transportå substanøaactivå eficient în plantå. Aceastå formularea fost conceputå så råmânå stabilå atât înulei cât μi în apå, astfel încât så poatå fiaplicatå prin stropire.

Atunci când plantele sunt stropite cuacest tip de produs, combinaøia ulei-aditivasigurå cå marea majoritate a picåturilor de

Pe plåcile de microtitrare se potderula automatizat teste deactivitate cu cantitåøi foarte micide substanøå activå.

4 CURIERUL 1/08

stropire aderå la suprafaøa frunzei. Odatå ceapa din picåtura de soluøie s-a evaporat,particulele de substanøå activå råmân înglo -bate în ulei μi diverμi aditivi suplimentari,fiind apoi distribuite uniform pe suprafaøafrunzei. Aceasta permite contactul optim μitransferul eficient în øesuturile frunzei.Aditivii din formularea O-TEQ promovea -zå transportul substanøei active prin stratu-rile exterioare ale frunzei μi distribuøiaulterioarå uniformå în întreaga plantå.

Produsele fabricate în formulare O-TEQ(de exemplu Biscaya, Proteus) prezintå ofoarte bunå rezistenøå la spålarea prin pre-cipitaøii de pe suprafaøa frunzei tratate.Împreunå, toøi aceμti factori conduc la oactivitate biologicå superioarå μi în acelaμitimp la un comportament mai „robust” alprodusului dupå tratament. Activitateaprodusului se manifestå mai rapid, oferind

fermierului mai multå flexibilitate în ceeace priveμte momentul aplicårii.

Siguranøa are prioritate maximå

Produsele moderne de protecøie a plantelortrebuie så îndeplineascå cerinøele din ce înce mai ridicate impuse eficienøei în câmp –dar cu un impact minim asupra mediului μicu nivelul cel mai mare posibil de sigu -ranøå atât pentru utilizator cât μi pentruconsumatorul produselor alimentare.

Eliminarea riscurilor pentru sånåtate μimediu ale produselor de protecøie a plante-lor reprezintå un imperativ major pentruBayer CropScience. Comportarea produse-lor noastre in sol, apå μi aer μi efectele lorasupra faunei μi florei sunt testate amånun -øit în sere μi în câmp; unele teste dureazåchiar mai muløi ani. Rezultatele acestor

teste stricte sunt supuse autoritåøilor res pon -sabile cu omologarea produselor, care pro-cedeazå la o evaluare de risc. Produsul poatefi apoi omologat numai dacå autoritateaconsiderå ca acceptabil riscul pentru om μimediu. Acest proces nu se aplicå numaipentru produsele noi – produsele mai„vechi” se aflå de asemenea continuu subobservaøie.

Un comerø responsabil

În desfåμurarea diverselor sale activitåøi,Bayer CropScience urmeazå reglementårileinternaøionale pentru o dezvoltare durabilåμi principiile Responsible Care®. Calitatea,siguranøa μi protecøia sånåtåøii μi a mediuluisunt consideraøii esenøiale pentru noi în pro-cesul de cåutare al produselor moderne ne -cesare unei agriculturi de mare eficienøå. ■

O-TEQ este o nouå tehnologie de formulare, care îmbunåtåøeμte eficienøa insecticidelor. Comportamentul produselor în sol este studiat μi în testele în câmp.

Un lucråtor din departamentulde logisticå a substanøelorîncarcå depozitul frigorific cunoi plåci de microtitrare.

În serå: verificarea de noisubstanøe împotriva dåunåtorilorla plantele de castraveøi.

1/08 CURIERUL 5

Apariøia în maså a gândacului lucios alrapiøei, dåunåtorul de culoare galben-negrustrålucitor de numai 2-3 mm lungime, aprodus în numeroase culturi de rapiøå scå-deri de recoltå de 50% pânå la 70%, iar înanumite locuri chiar pagube totale.Suprafeøele afectate care au prezentat pier-deri semnificative de recoltå au însumat cumult peste 200.000 hectare.

Condiøiile climatice ale anului 2006,carac terizate printr-o primåvarå råcoroasåurmatå de vreme caldå în lunile mai μi iunie,au favorizat råspândirea dåunåtorului.Rezistenøa dobânditå în cursul anilor ante-riori la insecticidele pe bazå de piretroizi aîngreunat μi mai mult controlul eficient aldåunåtorului.

Utilizarea în aceste condiøii dificile anoului insecticid de la Bayer CropScience,Biscaya, a demonstrat într-un mod impre-sionant punctele sale forte. Faptul cå rapiøade pe suprafeøele tratate cu Biscaya a ajunsla înflorire completå, spre deosebire de ceaaflatå pe suprafeøele tratate cu insecticidepe bazå de piretroizi, reprezintå o dovadå aeficacitåøii noului insecticid. Rezultateleanului 2006 aratå înså μi faptul cå Biscayase integreazå foarte bine ca un element debazå în programele de management al re -zistenøei în combaterea gândacului luciosal rapiøei.

Biscaya 240 OD este omologat acum μiîn România pentru utilizare în culturile degrâu μi rapiøå. Produsul îndeplineμte cusucces cerinøele stricte ale unui insecticidmodern μi eficient, care menajeazå toto-datå mediul înconjuråtor. Substanøa saactivå, tiacloprid, aparøine clasei chimice acloronicotinilelor (CNI). Reprezentanøiiacestei clase se evidenøiazå printr-o acøiuneputernic sistemicå, eficienøå ridicatå μibune caracteristici ecobiologice.

În cursul anului2006, gândacullucios (Meligethesaeneus) a fåcut

foarte dificilåviaøa cultivato-rilor de rapiøådin nordulGermaniei.

Combaterea gândacului lucios cuBiscaya (banda care mårgineμtecultura) μi cu un insecticid piretroiduzual (restul culturii) în anul 2006.

6 CURIERUL 1/08

Noua generaøie de insecticidepentru combaterea dåunåtorilorîn culturile de grâu μi rapiøå

Insecticidele CNI aparøin unei grupechimice caracterizate printr-un mod de acøi -une relativ nou. Ele perturbå transmitereaimpulsurilor nervoase în sistemul nervos alinsectelor prin blocarea receptorilor deacetilcolinå din membrana celulelor post-sinaptice. Ca urmare, impulsurile nervoasenu mai pot fi transmise între celulele ner-voase. Deoarece modul de acøiune al insec-ticidelor CNI diferå de cel al insecticideloruzuale din grupele chimice piretroizi, car-bamaøi sau organofosforice, apariøia rezis -tenøei încruciμate este excluså. De aseme-nea, Biscaya combate la fel de eficient μiformele rezistente la insecticidele conven -øionale utilizate pânå acum.

Biscaya are o acøiune puternicå asupradåunåtorilor atât prin ingestie cât μi princontact la culturile de rapiøå μi cereale.

Biscaya este inofensiv pentru insectelepolenizatoare precum albinele μi bondarii,fiind printre puøinele insecticide care pot fiutilizate fårå restricøii în perioada înfloritu-lui. Stabilitatea la luminå μi la temperaturiridicate este foarte ridicatå, ceea ce asiguråpreluarea timp îndelungat a produsului în

øesuturile plantei pentru activitate μi duratåde acøiune maxime.

Biscaya 240 OD are o eficacitate ridi-catå μi un spectru larg de activitate atâtîmpotriva insectelor care înøeapå μi sugsucul celular cât μi asupra acelora care rodpårøile aeriene ale plantei. Este un produscu activitate sistemicå ridicatå în plantå,acøionând asupra insectelor dåunåtoareprin contact μi ingestie. Activitatea nu esteinfluenøatå de temperatura din momentulefectuårii tratamentului sau de precipita -øiile cåzute ulterior acestuia.

La grâu, Biscaya 240 OD se utilizeazåla doza de 0,2 l/ha într-un tratament efectuatla avertizare pentru combaterea ploμniøelor(Eurygaster integriceps). La rapiøå, Biscayase utilizeazå la doza de 0,25 l/ha într-untratament pentru combaterea gândaculuilucios (Meligethes aeneus).

Biscaya beneficiazå de noua tehnologiede formulare OTEQ (dispersie în ulei).Secretul acestei formulåri constå în combi-naøia substanøei active cu diverμi adjuvanøiμi cu un ulei vegetal. Adjuvanøii asiguråretenøia μi acoperirea întregii frunze dupå

aplicare, minimalizarea pierderilor de pro-dus, absorbøia rapidå μi continuå a produ-sului în frunzå urmatå de distribuøia uni-formå în plantå. Tehnologia de formularede ultimå generaøie asigurå stabilitateasistemului atât în ulei cât μi în apå. Cåcinumai apa face soluøia adecvatå pentrupulverizare.

Avantajele caracteristice formulårii

OTEQ sunt:

• Excelenta compatibilitate biologicå cuplantele de culturå

• Acoperirea optimå a frunzei μi rezistenøala spålare prin precipitaøii

• Retenøia optimå (aderenøa la frunzå)• Absorbøia optimizatå în øesuturile frunzei• Acøiune de duratå îmbunåtåøitå• Formulare lipsitå de solvenøi

Biscaya este insecticidul ideal pentru

culturi de câmp deoarece:

• Are un spectru larg de activitate μipermite o aplicare flexibilå;

• Are acøiune sistemicå eficientå;• Asigurå o excelentå eficacitate biologicå

datoritå retenøiei optimizate, absorbøieirapide μi penetrårii puternice a formulå-rii O-TEQ;

• Este inofensiv pentru polenizatori(albine si bondari), fiind printre puøineleinsecticide care pot fi utilizate fårårestricøii în perioada înfloritului;

• Este sigur pentru operator μi mediu.

Muløumitå spectrului larg de acøiune μibunei compatibilitåøi cu planta, culturile suntprotejate optim împotriva dåunåtorilor.Biscaya îμi aduce astfel contribuøia la o agri-culturå eficientå μi în acord cu mediul. ■

Gândacul lucios (Meligethes aeneus) Ploμniøa cerealelor (Eurygaster integriceps)

Denumire comercialå Biscaya®

Substanøå activå tiacloprid 240 g/l

Spectru de acøiune insecte care rod frunzele μi care sug sucul celular

Rapiøå gândacul lucios (Meligethes aeneus)

Cereale ploμniøa cerealelor (Eurygaster integriceps)

Mod de utilizare Rapiøå: 0,25 l/ha, tratament la avertizare

Grâu: 0,2 l/ha, tratament la avertizare

Cantitatea de apå 300-400 l/ha

1/08 CURIERUL 7

8 CURIERUL 1/08

Poncho®, tratamentul insecticid al semin -øei de porumb, reprezintå un star în porto-foliul Bayer CropScience, fiind utilizat cusucces în principalele øåri producåtoare deporumb din lume. Substanøa activå a pro-dusului este clotianidin, un nou membru alfamiliei chimice neonicotinoide. Clotia ni -din este perfect adaptat pentru tratamentulseminøelor de porumb. Gradul ridicat desistemicitate în rådåcini îl face soluøia ide-alå pentru protecøia seminøei μi a tinerelorplantule vulnerabile. Chiar μi la dozereduse de aplicare, Poncho controleazå toøidåunåtorii majori de sol sau foliari, carerod sau sug sucul celular, producând dauneseminøei μi plantulelor tinere de porumb.Poncho oferå fermierilor soluøii eficiente μiviabile economic de protecøie a culturilorîmpotriva dåunåtorilor. El este în acelaμitimp sigur pentru operator μi mediu.

De ce este necesar tratamentulseminøei?

Fermierii cunosc de obicei din experienøåcare sunt dåunåtorii de sol μi foliari carepot ataca într-o locaøie anume. Tratamentulseminøei reprezintå cea mai eficientåmodalitate de combatere a acestor dåunå-tori, el integrându-se foarte bine în siste-mele de protecøie integratå a culturilor.

Tratamentul seminøei cu Poncho oferå pro-tecøie chiar de la începutul sezonului.Aceastå tehnologie are un impact minimasupra mediului. Dozarea exactå a produ-sului este asiguratå de tehnologia standar-dizatå de aplicare din centrele de tratamental seminøei.

Combaterea viermelui vestic al rådåcinilor de porumb(Diabrotica virgifera) începe cu tratamentul seminøei Introducerea lui Poncho pe piaøa de po rumbdin America de Nord la începutul anilor2000 a revoluøionat modul în care se culti våacolo porumbul. Cel mai important dåunå-tor din regiune este viermele vestic al rådå-cinilor de porumb (Diabrotica spp.), carereduce veniturile fermierilor americani cuun miliard de dolari anual ca urmare a pier-derilor de recoltå. Cele mai serioase pro-bleme sunt cauzate de larve, care se hrå-nesc cu rådåcinile plantelor de porumb;daunele pe care le produc conduc la redu-cerea absorbøiei de apå μi substanøe nutri-tive din sol, μi, în multe cazuri, la frânge-rea plantelor de porumb, ceea ce are caefect în ultimå instanøå îngreunarea recol-tårii μi scåderea producøiei.

Pânå la apariøia lui Poncho, måsurilestandard de protecøie erau insecticidele cuaplicare la sol, aparøinând cu precådereclaselor chimice organofosforice, piretroiziμi fiproli, care sunt cunoscute ca fiind maitoxice decât Poncho.

Gradul de dåunare pe care îl provoacåDiabrotica este clasificat dupå aμa numitascalå Iowa a daunelor produse rådåcinii, oscalå de la 1 (nici o daunå produså rådåci-nii de cåtre larve) pânå la 6 (trei sau maimulte noduri ale porumbului distruse prinhrånirea larvelor). Nota 3 pe scala Iowaeste privitå ca reprezentând pragul econo-mic de dåunare pentru tratamentul semin -øei: un nivel mai scåzut de daune provocateprin hrånirea larvelor poate fi de obiceicompensat de cåtre plante, tratamentulseminøei sub acest grad de atac nefiind îngeneral justificat din punct de vedere eco-nomic pentru fermier.

Poncho oferå un control foarte bun alviermelui vestic al rådåcinilor de porumb.Chiar în condiøii extrem de severe de atac,Poncho oferå un control eficient μi menøinegradul de dåunare al plantelor sub praguleconomic de dåunare (3 puncte pe scalaIowa a daunelor produse rådåcinii). Poncho

Tratamentul seminøei cu Poncho

Semånând liniμte

1/08 CURIERUL 9

aduce μi alte beneficii fermierului. Deexemplu, el controleazå în plus faøå deDiabrotica majoritatea dåunåtorilor impor -tanøi ai porumbului: råøiμoara porumbului(Tanymecus dilaticollis) μi viermii sârmå(Agriotes spp.).

Eficienøå de lungå duratå îndiverse condiøii de sol μi climatice

Poncho oferå utilizatorului un nivel ridicatde eficacitate biologicå în diverse condiøiiclimatice μi de sol. Proprietåøile fizico-chi-mice ale substanøei active fac ca produsul

så nu fie uμor levigat, fiind deci puøin pro-babilå contaminarea pânzei de apå freaticå.Dimpotrivå, clotianidin råmâne în zonarådåcinii plantelor de culturå, chiar μi încondiøii de vreme umedå, astfel încât eleste disponibil pentru absorbøie în plantå operioadå îndelungatå de timp. Acest fapt

sufleteascå

este facilitat prin adsorbøia sa de cåtre par-ticulele organice din sol, care menøin sub-stanøa activå în zona rådåcinii.

Suplimentar, solubilitatea lui Ponchoeste suficient de ridicatå pentru a asiguraprotecøia plantei chiar μi în condiøii deuscåciune. O concentraøie de Poncho denumai 1 ppm (o parte la un milion) estesuficientå pentru controlul dåunåtorilor.

Acest echilibru între solubilitatea rela-tiv ridicatå a substanøei active în apå μiadsorbøia puternicå pe particulele organicedin sol explicå efectul rapid asupra dåunå-torilor combinat cu acøiunea de lungåduratå a produsului în diverse condiøii cli-matice. De exemplu, testele desfåμurate înnumeroase condiøii climatice μi de sol dinEuropa au demonstrat cå Poncho oferå uncontrol mult mai consistent asupra viermi-lor sârmå (Agriotes spp.) decât alte insecti-cide pentru tratament såmânøå.

Alte teste desfåμurate în SUA audemonstrat eficacitatea mai bunå a luiPoncho asupra lui Diabrotica comparativcu insecticidele granulate aplicate la sol –acestea din urmå având nevoie de maimultå umezealå pentru a se descompune μi

a deveni biologic active. De asemenea, tra-tamentul seminøelor cu Poncho asiguråmenøinerea atacului de Diabrotica sub pra-gul economic de dåunare, în timp ce alteneonicotinoide nu realizeazå un controlsatisfåcåtor.

Diabrotica virgifera în România

Dåunåtorul a påtruns în Europa începândcu anul 1990. Dupå prima sa apariøie înSerbia, via aeroportul Belgrad, dåunåtoruls-a råspândit treptat pe întreg continentul,reprezentând în momentul de faøå o adevå-ratå problemå, mai ales în Ungaria,România μi Slovenia. Un atac puternicpoate distruge pânå la 80% din producøiade porumb. Adultul se hråneμte la începutcu limbul foliar, pe care-l perforeazå subforma unor dungi longitudinale în lungulnervurilor. In perioada înfloririi, atacul seextinde la måtase μi polen. Uneori suntconsumate boabele din vârful μtiuletelui,aflate în faza de lapte. Aduløii pot migra

apoi pe culturile de porumb însåmânøatemai târziu. Larvele se hrånesc cu rådåci-nile de porumb, cauzând scurtarea aces -tora. Ca rezultat al acestui mod de atac,rådåcinile nu mai pot susøine plantele, ast-fel cå acestea au tendinøa de îndoire spresol. Plantele cu rådåcinile distruse în pro-porøie de 50% prezintå o tulpinå îndoitåcaracteristic sub formå de ,,gât de lebådå”.In România, suprafaøa infestatå cu Dia -brotica virgifera este reprezentatå de par-tea vesticå a teritoriului.

Tratamentul seminøelor de porumb cuPoncho 600 FS se face diferenøiat, funcøiede dåunåtorii prezenøi în zona de culturå(0,5 mg s.a./bob în zone cu Agriotes μiTany mecus μi 1,25 mg s.a./bob în zonelecu Diabrotica).

Poncho 600 FS, produsul consacrat peplan mondial în combaterea acestui dåunå-tor periculos, oferå soluøia idealå de com-batere eficientå μi sigurå prin tratamentulseminøelor. Tratamentul seminøei cu Ponchoeste ca μi cum ai cumpåra o asigurare.Acesta este motivul pentru care Poncho areμi un alt efect important: “Seamånå liniμtesufleteascå”. ■

10 CURIERUL 1/08

Coleoptera:

Lepidoptera:

Diptera:

Homoptera:

Hemiptera:

Hymenoptera:

Diabrotica spp.Melanotus spp., Agriotes spp.Chaetocnema pulicaniaColaspis brunnenLachnosterna implicataHeteronychus aratorListronotus bonariensisTanymecus dilaticollis

Agrotis spp.

Hylemyia platuraOscinella frit

Rhopalosiphum maidisEmpoasca spp., Macrostates spp.

Blissus leucopterusNezara viridula, Dichelops furcatus

Solenopsis spp.

Spectrul de activitate la porumb

Agrotis spp.

Viermi sârmå (Agriotes spp.) Plante îndoite sub forma caracteri-sticå „gât de lebådå” – aspect tipicde daune produse de Diabrotica

Viermele vestic al rådåcinilor de porumb Daune la rådåcinå (Diabrotica virgifera)

Øinând afidele sub controlManagementul rezistenøei la neonicotinoideDezvoltarea rezistenøei insectelor la produsele fitosanitarepoate avea consecinøe dezastruoase pentru fermieri.1

Evitarea dezvoltårii rezistenøei la insecticide reprezintå una dintre provocårilemajore μi în acelaμi timp o mare responsabilitate pentru toøi cei implicaøi în pro-ducøia agricolå. Totuμi, acolo unde rezistenøa se manifestå deja, sunt necesareinstrumente eficiente reprezentate de insecticide inovative, moderne, cu moduridiferite de acøiune – μi desigur de utilizarea lor inteligentå.

Un mare pas înainte în controlul insectelor care înøeapå μi sug sucul celular –afide, musculiøa albå μi tripμi, care dezvoltå deseori rezistenøå multiplå la insec-ticidele din grupele organofosforice, carbamaøi μi piretroizi – a fost reprezentatde descoperirea μi dezvoltarea substanøei active imidacloprid (Confidor®), pri-mul membru al unei întregi noi clase chimice: neonicotinoidele. Folosind afidele

1 Vezi de asemenea Curierul nr. 1/2006, „Dezvoltarea rezistenøei la insecticide a dåunåtorilor – o provocareglobalå”, sau vizitaøi site-ul nostru www.bayercropscience.ro, rubrica Servicii/Courier online/Editii nationale. Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)

Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii)

ca exemplu, prezentul articol descrie utili-zarea corectå μi durabilå a imidacloprid-ului, care se obøine prin limitarea numår -ului de tratamente μi respectarea unor prac-tici agricole responsabile.

Date fiind caracteristicile lor biologice,afidele sunt aproape predestinate så dez-volte rezistenøå la insecticide: ele prezintåo ratå de reproducere ridicatå, au maimulte generaøii de-a lungul unui an μi suntcapabile så atace un numår mare de culturidiferite, unele dintre acestea fiind tratate înmod repetat cu substanøe active proveninddin aceeaμi claså chimicå.

Afidele reprezintå la nivel global celmai important dåunåtor al culturilor agri-cole. Existå numeroase specii de afide: elese diferenøiazå uμor în aspect, biologie μiplantele gazdå favorite. Påduchele verde alpiersicului (Myzus persicae) μi påducheleverde al castraveøilor (Aphis gossypii) suntdouå dintre cele mai importante specii deafide în întreaga lume.

Påduchele verde al piersicului –Myzus persicae

Sute de specii de plante gazdå cultivate înîntreaga lume – incluzând fructele sâmbu-roase, legumele, cartoful, sfecla de zahår μitutunul – sunt atacate de påduchele verdeal piersicului. Afidele produc daune plan-telor în mod direct prin acøiunea de înøe-pare μi sugere a sucului celular din phloem:planta este slåbitå prin pierderea proteine-lor μi carbohidraøilor. Dar mult mai impor-tante sunt daunele indirecte produse printransmiterea de boli virotice. Påducheleverde al piersicului este cunoscut pentrutransmiterea a mai mult de 150 de boli

virotice. Transmiterea bolii se poate pro-duce dupå doar câteva secunde de hråniresau dupå o perioadå mai lungå de hrånire,în funcøie de tipul de virus.

Påduchele verde al castraveøilor – Aphis gossypii

Påduchele verde al castraveøilor este deasemenea o specie de dåunåtor cu impor -tanøå globalå, având cel mai mare impactla tropice μi în regiunile cu temperaturi mairidicate. El invadeazå sute de culturi gazdåcunoscute, incluzând bumbacul, legumele(în special cucurbitaceele) μi cartoful. Înafarå de daunele produse plantelor gazdåprin activitatea de sugere, aceastå speciede afide este binecunoscutå ca vector pen-tru mai mult de 50 de boli virotice. Aphisgossypii, spre deosebire de Myzus persicae,poate constitui colonii uriaμe, care produccantitåøi mari de secreøii aderente (excre-mente) ce conøin zahår. Acest strat desecreøii care acoperå frunza nu numai cåreduce suprafaøa disponibilå pentru foto -sintezå: el poate reduce de asemenea cali-tatea recoltei μi constituie în acelaμi timpun mediu de creμtere favorabil pentru ciu -perci, încurajând astfel infecøiile secundarecu ciuperci patogene.

Afidele – uzine vii pentruinactivarea insecticidelor

Numeroase specii de afide, μi în primulrând Myzus persicae, påduchele verde alpiersicului, μi Aphis gossypii, påducheleverde al castraveøilor, au dezvoltat niveleridicate de rezistenøå împotriva principale-lor clase de insecticide, ceea ce conduce la

o eficacitate reduså în câmp, sau, în anu -mite cazuri, la eμecul total al tratamentelorinsecticide. Dezvoltarea rezistenøei sebazeazå pe modificårile genetice apårute înpopulaøia de dåunåtori, care conduc deexemplu la o mai mare producøie deenzime capabile så anuleze efectul insecti-cidului; sau la modificarea structurii øinteiinsecticidului în organismul insectei,fåcând imposibilå legarea moleculei desubstanøå activå de receptorul ei; sau lareducerea penetrårii insecticidului în cor-pul insectei.

Neonicotinoidele – capabile decontrolul excelent al afidelor înpopulaøiile care au dezvoltat dejarezistenøå la insecticidele uzualeAfidele îμi pot pierde sensibilitatea lainsecticide ca urmare a utilizårii neraøio-nale a produselor sau ca rezultat al altorfactori. Este esenøialå detectarea schimbå-rilor în sensibilitate într-o fazå timpurie,pentru a putea lua måsurile adecvate(schimbarea produsului, utilizarea co-for-mulårilor, suspendarea temporarå a utilizå-rii produsului etc.). În acest scop, cercetå-torul Dr. Ralf Nauen a dezvoltat un sistemde alertå foarte eficient. Sistemul testeazåsensibilitatea la imidacloprid pentru Myzuspersicae μi Aphis gossypii.

Utilizând acest sistem, s-a testat sensi-bilitatea la insecticide (un piretroid, un car-bamat μi imidacloprid) a 16 genotipuri pre-luate din diferite populaøii europene deMyzus persicae. Monitorizarea a demon-strat slaba eficacitate a primelor douå pro-duse, un semn clar de rezistenøå. Pe de altåparte, imidacloprid a aråtat o eficienøå

12 CURIERUL 1/08

strategiilor antirezistenøå. Dacå numårulnecesar de tratamente este mai mare de douå,Calypso sau Confidor se vor utiliza în alter -nanøå cu Decis μi cu insecticide din altegrupe chimice. Se va evita alternanøa cuproduse din aceeaμi grupå chimicå sau ase-månåtoare ca mecanism de acøiune. Pentrureducerea riscului apariøiei fenomenului derezistenøå se pot utiliza produsele Proteus110 OD sau Confidor Energy, care com-binå acøiunea de duratå cu efectul de μoc.

Concluzii

Pânå în acest moment nu a fost detectatåapariøia rezistenøei la imidacloprid în po -pulaøiile de Myzus persicae μi Aphis gos-sypii provenind din culturi de câmp, deμiprodusul Confidor este utilizat deja de olungå perioadå de timp. Aceasta se dato -reazå conceptului eficient de management alrezistenøei pentru neonicotinoide promovatde Bayer CropScience, care acoperå nunumai imidacloprid (Gaucho®, Confi dor®),dar μi tiacloprid (Calypso®, Biscaya®) μiclotianidin (Poncho® pentru tratamentsåmânøå). Ghidul nostru pentru manage-ment al rezistenøei, publicat prima oarå în1996, a fost actualizat în 2005. Acestereguli constituie o bazå solidå pentrupåstrarea neonicotinoizilor ca instrumenteeficiente, care contribuie la 24% din piaøatotalå pentru controlul insectelor care sugsucul celular. Compania Bayer Crop Scienceeste hotårâtå så continue eforturile salepentru a asigura μi pe viitor disponibilitateaacestei clase chimice valoroase pentrucontrolul cu succes al insectelor dåunå toarecare sug sucul celular. ■

Testarea in laborator a sensibilitatii afidelor laimidacloprid.

Cercetatorii de la Bayer CropScience testeazapermanent eficacitatea produselor in conditiide camp.

Monitorizarea rezistenøei pentru Myzus persicae (påduchele verde al piersicului)

100806040200

Mor

talita

te %

E01

E03

F01

P01

F02

G02

GER0

1GE

R02

GER0

4GE

R05

F04

F05

GER0

6GE

R07

GER0

8GE

R09

Piretroid

100806040200

Mor

talita

te %

E01

E03

F01

P01

F02

G02

GER0

1GE

R02

GER0

4GE

R05

F04

F05

GER0

6GE

R07

GER0

8GE

R09

Carbamat

100806040200

Mor

talita

te %

E01

E03

F01

P01

F02

G02

GER0

1GE

R02

GER0

4GE

R05

F04

F05

GER0

6GE

R07

GER0

8GE

R09

Imidacloprid

1/08 CURIERUL 13

foarte uniformå împotriva tuturor genoti-purilor de afide testate, ceea ce confirmåeficacitatea totalå demonstratå în condiøiide câmp.

Strategii de control al rezistenøei

Bayer CropScience a fåcut cunoscutereguli de management al rezistenøei pentruimidacloprid încå din faza de dezvoltare aprodusului, pentru a limita utilizarea nera-øionalå μi riscul de apariøie a rezistenøei la

insectele øintå. Principiul de bazå al acestorrecomandåri constå în limitarea la maxi-mum trei tratamente cu neonicotinoide cepot fi efectuate în cursul unui ciclu de cul-turå: acestea pot fi tratamente la såmânøåsau aplicaøii la sol în fazele timpurii dedezvoltare a culturii, μi/sau aplicaøii foliareale produsului solo sau în co-formulåri(Confidor Energy) în faze mai târzii. Deμinu au fost încå semnalate forme rezistentela cloronicotinile, extinderea utilizårii pro-duselor din aceastå grupå impune aplicarea

Într-adevår, daunele produse de agenøiipatogeni costå fermierii miliarde de dolarianual, iar ciupercile patogene sunt cele maipericuloase. Ele produc pierderi semnifica-tive de producøie, afectând calitatea μiprofitabilitatea recoltei. Atacul bolilordepinde puternic de condiøiile de creμtereale culturii. Nu poøi μti niciodatå momentulcând bolile vor lovi. Dar chiar μi în condi -øiile de presiune moderatå a bolilor care semanifestå în fiecare an, ciupercile comuneprecum fåinarea, ruginile, påtårile frun-zelor μi Fusarium pot produce daune destulde severe. Desigur, cu excepøia cazului în

care nu se reduce riscul de apariøie abolilor prin aplicarea fungicidelor care potoferi o bunå protecøie.

Bolile fungice afecteazå plantele diferen -øiat μi se pot manifesta în orice stadiu decreμtere al culturii. Cu cât infecøia se pro-duce mai devreme, cu atât mai mari suntdaunele produse recoltei. Infecøiile timpu-rii μi cele care se produc la mijlocul sezo-nului sunt de regulå boli foliare, care pro-duc leziuni pe tulpini, frunze μi glume.Unele boli defoliazå complet plantele, pro-ducând moartea lor prematurå. Dar dau-nele produse frunzelor reduc suprafaøa

pentru fotosintezå, ceea ce înseamnå cåplanta nu mai poate produce destule sub-stanøe nutritive pentru a susøine creμtereaoptimå, înflorirea, înspicarea μi producereade seminøe. Apariøia spiculeøele cerealelorse produce începând dintr-un stadiu foartetimpuriu. Ceea ce se pierde în cursul aces -tui stadiu de dezvoltare nu mai poate fipractic recuperat. Aplicarea la timp a fun-gicidelor previne apariøia bolilor μi le con-troleazå în timpul stadiilor critice de for-mare a recoltei. Prin menøinerea plantelormai verzi μi mai sånåtoase încå din primelestadii de dezvoltare, leziunile pe frunze nu

Fungicidele sunt importante din mai multe puncte de vedere

Mai mult de 100.000 de specii de ciuperci patogene au fost identificate în întreaga lume. Peste 20.000 dintre ele au capacitatea de a infecta øesuturile plantei μi de aproduce astfel daune serioase. Foarte multe alte ciupercipatogene sunt încå neidentificate. Pentru un fermier,aceastå perspectivå poate suna înspåimântåtor.

14 CURIERUL 1/08

vor afecta procesul de fotosintezå care estecritic pentru maximizarea umplerii bobului.Utilizarea preventivå a fungicidelor con-servå astfel potenøialul de producøie μi decalitate. Atunci când cultura este menøinutåsånåtoaså, ea poate rezista mai bine altorfactori de stres care pot apårea de-a lungulîntregului sezon.

Siguranøa alimentarå

Infecøiile care afecteazå cultura în stadiiletârzii de dezvoltare, pe de altå parte, afec-teazå serios dezvoltarea μi calitatea boabe-lor. De obicei, este vorba despre bolile spi-cului, care provoacå daune foarte mari prinproducerea de decoloraøii, boabe seci μi cufuncøionalitate defectuoaså, ceea ce le faceinadecvate pentru procesatori. De exem-plu, grâul infectat cu Fusarium conduce lacreμterea insuficientå a pâinii, pasteledevin lipicioase iar berea nu fermenteazåcorespunzåtor. Bolile spicului produc deasemenea o germinare slabå a seminøelorpåstrate din recolta precedentå; μi maiimportant, ele pun probleme serioase desecuritate de-a lungul întregului lanø deprocesare a alimentelor deoarece unele boliproduc micotoxine care prezintå un risc realasupra sånåtåøii umane μi animale. Limi teleacceptate pentru micotoxine devin din ce

în ce mai coborâte, în special pentru anu -mite utilizåri precum produsele de nutriøiepentru copii. De asemenea, în cadrulUniunii Europene, limitele maxime admisepentru reziduurile de micotoxine vor fi încurând unificate. Contaminarea cu mico -toxine va putea astfel så facå recolta dum-neavoastrå inaptå pentru comercializare.

Siguranøa alimentarå începe chiar de lafermå, prin protejarea culturilor de cerealeîmpotriva bolilor produse de ciupercilepatogene. Fermierii trebuie så se aμtepte laimpunerea unor limite maxim admise pen-tru micotoxine, protocoale pentru determi-narea gradului de contaminare a boabelor,impunerea de reguli privind stocarea, ame-stecul μi trasabilitatea cerealelor, precum μialocarea corespunzåtoare a costurilor aso-ciate. Foarte curând, toøi fermierii careintenøioneazå så comercializeze recolteleîn EU vor trebui så se alinieze principiilorEUREPGAP. EUREPGAP reprezintå unmijloc de a încorpora practicile din Mana ge-mentul Integrat al Agenøilor Patogeni(IPM) μi Managementul Integrat alCulturii (ICM) în cadrul producøiei agri-cole comerciale. Locaøia, rotaøia culturilor,varietatea, pregåtirea solului, epoca desemånat, îngråμåmintele, regulatorii decreμtere, data recoltatului, depozitarea μi,nu în ultimul rând, aplicarea fungicidelor,

toøi aceμtia sunt factori incluμi în ICM. Toøiaceμti factori trebuie så fie aleμi corespun-zåtor pentru a produce recolte de calitateridicatå. Adoptarea IPM/ICM este privitåde membrii EUREPGAP ca un factor esen -øial pentru îmbunåtåøirea pe termen lung aproducøiei agricole durabile. Chiar dacåcombaterea bolilor cu ajutorul fungicideloreficiente reprezintå numai unul din factoriinecesari pentru o dezvoltare optimå a cul-turii μi o recoltå optimå, fermierii caredoresc så îμi comercializeze cerealele înøåri din cadrul UE trebuie så fie pregåtiøi såcombatå Fusarium.

Profitabilitatea

Dupå cum s-a menøionat, fungicidele pro-tejeazå plantele de cereale împotriva infec-øiilor, decolorårilor, boabelor cu greutatereduså, seci sau μistave, precum μi împo-triva contaminårii cu micotoxine. Totuμi,fermierii profesioniμti utilizeazå fungici-dele nu numai pentru a proteja recolta μicalitatea ei, dar μi pentru a proteja investi -øiile fåcute anterior în seminøe, îngrå μå -minte μi lucrårile agricole. Pe baza analize-lor economice fåcute în numeroase øåri, s-a demonstrat cå utilizarea fungicidelorasigurå mari beneficii economice μi o pro-fitabilitate crescutå. Indiferent în ce parte a

1/08 CURIERUL 15

lumii se aflå ferma dumneavoastra, fungi-cidele vor avea o contribuøie majorå la pro-fitabilitatea culturii. Så luåm ca exemplupe Taiynsha Astyk (Holding Kazex por ta -styk): cu o suprafaøå cultivatå cu cereale de57.000 ha, localizatå în nordul Kazah sta -nu lui, ferma se confruntå cu niμte condiøiidificile. Dar în pofida condiøiilor climaticedure μi a umiditåøii ridicate, se obøin înmod constant producøii de 2 t/ha prin adop-tarea unei game largi de tehnologii, inclu-siv fungicide. „In 2005 am investit 11,5dolari pe hectar pentru fungicidul Falcon μiam obøinut o recoltå suplimentarå care acondus la un profit suplimentar de 20,95dolari pe hectar. Altfel spus, am câμtigatdoi dolari pentru fiecare dolar investit”,spune preμedintele holdingului, RuslanMoldabekov.

Cercetårile desfåμurate peste tot peglob, cu rezultate similare, au confirmat defiecare datå faptul cå fungicidele pot îmbu-nåtåøi profitabilitatea culturii cerealelor. ÎnStatele Unite, fundaøia Crop Life Foun da -tion a derulat un studiu extensiv asupraimportanøei fungicidelor în diversele cul-turi. Studiul a luat în consideraøie 50 deculturi diferite, pentru a determina benefi-ciul net adus de utilizarea fungicidelorpentru a proteja împotriva bolilor. Numaila grâu μi orz, pierderile de recoltå la cultu-rile neprotejate au fost între 12% μi 35%pentru orz μi de 20% pentru grâu. Uti li -zarea fungicidelor la cereale este evident opracticå profitabilå: recolta de orz a crescutcu 16% iar cea de grâu cu 19%. Pentru fie-care dolar cheltuit în SUA pentru fungi-cide, profitul net este de 14,60 dolari.

Cultivatorii din Argentina care utilize-azå curent fungicide obøin uzual sporuri derecoltå între 10% μi 20%, chiar μi în condi-øii de umiditate scåzutå μi presiune de ataca bolilor.

În Brazilia, aproape 90% din producøiade grâu este obøinutå în partea de sud, undecondiøiile climatice sunt foarte favorabilepentru dezvoltarea bolilor. Cantitateatotalå de precipitaøii de-a lungul sezonuluidepåμeμte 800 mm. Excesul de umezealåeste perfect pentru dezvoltarea ruginilor, apåtårii frunzelor μi a fuzariozei. Fåinarea,ruginile μi septorioza sunt aici în topulcelor mai råspândite boli. În loturi demon-strative amplasate de-a lungul Braziliei, s-a aplicat sistematic Nativo®, în unul pânåla trei tratamente. Aplicarea sistematicå afungicidelor a condus la creμteri semnifi-cative de recoltå. În Australia, mai puøin de9% din suprafaøa totalå de cereale este tra-tatå, ceea ce deschide perspective uriaμe decreμtere a productivitåøii μi a profitabilitåøiiprin aplicarea fungicidelor. Testele în care

s-a utilizat Falcon® pentru a proteja împo-triva ruginilor au demonstrat o creμtere aproducøiei cuprinså între 14% μi 20%.

Prevenøia este cheia succesului

Pentru a vå proteja recolta eficient μi amen øine profitabilitatea fermei, prevenøiaapariøiei bolilor reprezintå cheia succesu-lui, iar momentul aplicårii tratamentuluireprezintå totul. Nu trebuie så fii specialistfitopatolog pentru a fi capabil så îøi prote-jezi cultura de bolile care îøi reduc pro -ducøia de cereale. Vizitarea câmpului μiobservarea simptomelor de boalå repre-zintå o chestiune de antrenament μi nu deμtiinøå savantå. Ea se poate învåøa ca partedin ABC-ul agronomic. Un program siste-matic de tratamente cu fugicide, aplicate lamomentul optim, reprezintå cea mai bunåsoluøie de protecøie a culturilor dumnea -voastrå. Tratamentele timpurii previn bolilefoliare, iar tratamentele mai târzii menøincalitatea recoltei.

C.A. Forcelini, fitopatolog la Univer si -ta tea de Passo Fundo, Brazilia, spune: „Deobicei, douå aplicåri de fungicide, una într-un stadiu timpuriu μi alta la înflorireadeplinå, conduc la cel mai bun raport cost-eficienøå în protecøia împotriva bolilor lagrâu. În pofida condiøiilor climaticeadverse, fungicidele în combinaøie cu altetehnici de culturå au permis fermierilor såproducå mai mult grâu în sudul Braziliei”.Fungicidele joacå un rol important chiar μi

1% grad de infecøie poate conduce la

1% pierdere de recoltå

Pâine produså din grâuinfectat cu Fusarium

Pâine produså din grâusånåtos

în acele ferme în care se mizeazå pe varie-tåøile de grâu modificate genetic: „Unuldin obiectivele ameliorårilor genetice lagrâu îl constituie creμterea toleranøei cultu-rii la diferitele boli. Totuμi, deμi toleranøa laboli a unor varietåøi a fost îmbunåtåøitå,utilizarea fungicidelor råmâne în continu-are o måsurå tehnicå valoroaså în culturagrâului pentru a completa controlul bolilorμi a permite rezultate mai bune.”

Având la activ aproape 100 de ani deexperienøå μi inovaøie în domeniul fungici-delor, Bayer CropScience oferå o expertizåfårå egal în protecøia culturilor de cerealeîmpotriva bolilor. Deμi fiecare dintre pro-dusele noastre au proprietåøi specifice, ori-care dintre fungicidele cu spectru larg de laBayer CropScience, cum ar fi Falcon, Nativosau Prosaro, reprezintå o soluøie idealå înaproape orice situaøie. Clienøii noμtri dinîntreaga lume se bazeazå pe aceste produse.

Deci, ce se poate spune în final despremultitudinea de ciuperci patogene ostilecare ar putea îngrozi orice fermier? Prof.Dr. Akos Mesterhazy este încrezåtor cåsituaøia nu este atât de neagrå pe cât pare:„Grâul are circa 200 de boli; un program bunde ameliorare poate reduce riscul la 4-5boli. Ne putem confrunta eventual cu noiboli, sau cu unele vechi care devin bruscdin nou importante. Opinia mea este cåtehnicile de ameliorare μi aplicarea fungi-cidelor vor ajuta în deceniile urmåtoare laasigurarea alimentelor sånåtoase pentruomenire.” ■

Fusarium reduce recolta μi masa boabelor μiafecteazå utilizarea grâului de ex. în panificaøie.

16 CURIERUL 1/08

Protecøie împotriva celor patru boli periculoase:Puccinia spp. (rugini) Påtårile frunzelor

Puccinia striiformis

Puccinia triticina

Puccinia hordei

Septoria tritici

Fusarium graminearum

Septoria nodorum

Pyrenophora teres

Fåinarea (Erysiphe graminis)

1/08 CURIERUL 17

Apa încentrulatentiei

Importanøa fundamentalåa apei în agriculturå, lafel ca μi în viaøå, esteevidentå. Pentru diverμioameni, apa poate aveatotuμi semnificaøii diferite.

Kofi Anan, fost Secretar General al ONU,a încercat permanent så aducå tema apei peagenda internaøionalå politicå, economicåμi de dezvoltare. “Nu vom putea învingeSIDA, tuberculoza, malaria sau alte boliinfecøioase care afecteazå øårile în curs dedezvoltare decât dupå ce vom câμtiga μibåtålia pentru o apå potabilå sigurå, pentrucondiøii minime de igienå μi de îngrijiremedicalå”, a declarat el.

Pentru cei 1,1 miliarde de oameni carenu au acces la apa potabilå sigurå μi pentrucei 2,6 miliarde lipsiøi de condiøii minimede igienå – toalete – perspectiva este com-plet diferitå. Pentru aceμti oameni, lipsaaccesului la ceea ce unii numesc drepturiumane fundamentale reprezintå un impedi-ment în calea ieμirii din såråcie, a unei vieøinormale, sånåtoase μi productive.

“Doresc foarte mult så må cåsåtorescîntr-o familie care posedå facilitåøile uneitoalete μi ale apei curente,” spune Barka,12 ani, din colonia Sanjay Amar, Delhi,India. “Este un vis pentru mine.”

Un an crucial pentru apå

Din multe puncte de vedere, 2006 a fost unan important pentru apå. Naøiunile Uniteau pus un accent pe tema apei prin publi-carea a douå rapoarte majore, « WorldWater Development Report » μi « HumanDevelopment Report ».

Diferite organizaøii precum World Wild-life Fund μi World Business Council forSustainable Development au publicat μi elerapoarte care nu descriau doar în culori rozsituaøia atât din øårile în curs de dezvoltarecât μi în cele dezvoltate.

Raportul despre agriculturå a analizatsituaøia actualå a apei dupå 50 de ani depractici de management al apei, cu scopulde a identifica cåi pentru eliminarea foa-metei μi pentru protecøia mediului în urmå-torii 50 de ani. O audienøå numeroaså aparticipat la conferinøele de experøi precumSåptåmâna Globalå a Apei din Stockholm,Forumul Trianual asupra Apei μi nenumå-rate alte întâlniri specializate din toate sec-toarele care au de-a face cu apa într-un felsau într-altul.

În mod clar, ceva se întamplå cu apa.Dar ce? Så facem un pas înapoi μi så pri-vim la câteva aspecte fundamentale despreapå pe Planeta Påmânt în cursul anului2007.

Situaøia mondialå a apei

Apa reprezintå factorul esenøial al vieøii.Toate ecosistemele påmântului, societåøileμi persoanele individuale au nevoie de apå.Fårå apå, omenirea nu ar putea beneficiade securitate alimentarå μi sånåtate, desurse de energie μi de producøie industrialå.Plantele μi fauna au nevoie de apå.Cantitatea insuficientå de apå μi manage-mentul defectuos pot conduce la micμora-rea biodiversitåøii μi a producøiei agricole,la creμterea malnutriøiei μi råspândireabolilor, la reducerea creμterii economice, lainstabilitate socialå μi conflicte. Apa ajutåla regularizarea climatului mondial – μi,dupå cum putem observa în prezent, resur-sele de apå sunt μi ele la rândul lor afectatede schimbarea globalå a climei. Pierderile(umane μi financiare) datorate marilor ca -tas trofe naturale (inundaøii, uragane) au fostde μapte ori mai ridicate în perioada 1996-2005 decât în anii 1960. Apa reprezintå,atât la bine cât μi la råu, legåtura întreclimå μi societatea umanå.

În mod evident, existenøa resurselorsigure de apå curatå este fundamentalåpentru producøia agricolå. Agricultura iri-gatå parøial sau total consumå 70% dinresursele de apå în øårile dezvoltate.Agricultura de tip industrial se aflå totuμi

sub presiunea de a produce mai multe ali-mente cu un consum tot mai mic de apå,datoritå necesarului în creμtere de apå pen-tru consumul domestic μi industrie.

Din nefericire, în timp ce rapoartelemenøionate mai sus susøin cå aceastå “crizåa apei” este o crizå de “guvernare”(management) μi nu este datoratå cu ade-vårat de o lipså a resurselor de apå, acestfapt este numai parøial adevårat. Existåîntr-adevår o lipså fizicå de apå, deoareceresursele de apå nu sunt uniform distribu-ite la nivel global. În multe din regiunileglobului cu o creμtere economicå accentu-atå, în special în øårile în curs de dezvol-tare, apa este cu adevårat insuficientå sauva deveni aμa în curând.

În plus, în multe øåri cererea de apådepåμeμte posibilitåøile de alimentare iarcalitatea apei disponibile se deterioreazårapid. Patru sute cincizeci de milioane deoameni din 31 de øåri se confruntå deja cuo lipså serioaså de apå. Pânå în 2025, ONUprevede cå o treime din populaøia globuluiva suferi de o lipså severå μi cronicå deapå. Aceasta se datoreazå parøial lipseifizice a apei, dar μi crizei de managementμi resurse economice – lipsa infrastructurii,lipsa unui management adecvat μi a plani-ficårii.

SIWI, Institutul Internaøional al ApeiStockholm, spune cå „apa este cheiapentru dezvoltarea socio-economicå μipentru calitatea vieøii”. Pentru SIWI,problemele legate de såråcie, foamete,boli, analfabetism, degradarea mediuluiμi inegalitatea oamenilor pot fi rezol -vate în mare måsurå prin asigurareaapei μi a igienei ca un prim pas.

1/08 CURIERUL 19

Deμi Påmântul este o planetå albastrå,apa reprezintå o resurså limitatå μi finitå.Într-adevår, mai puøin de 2,5% din totaluldisponibil de apå poate fi utilizat μi reutili-zat ca apå proaspåtå. Mai puøin de jumåtatedin acestå cantitate este disponibilå uμorsau cu ceva efort. Din nefericire, apa acce-sibilå este deseori contaminatå peste limi-tele acceptabile – un “genocid al apei” dupåunii – fapt care o face indisponibilå pentruconsumul uman μi ameninøå atât sånåtateapopulaøiei, cât μi lacurile, râurile μi ecosi-stemele pe care acestea din urmå le susøin.Apa oceanelor este de asemenea amenin -øatå de impactul activitåøior umane.

Apå pentru alimente

Cantitatea de apå care revine unei persoaneva continua så se diminueze, în timp cenecesitåøile alimentare continuå så creascå.Simultan preferinøele alimentare se depla-seazå cåtre alimente produse cu consumintensiv de apå. Necesarul mediu zilnic deapå pentru o persoanå este de circa 50-100litri. Aceasta dacå nu luåm în consideraøiealimentele. În acest caz consumul se ridicåla 3500 litri. Un Big Mac înseamnå, înprincipiu, 1000 litri apå.

În plus, resursele de irigare care au sus -øinut “revoluøia verde” din anii ‘60 suntlimitate, iar suprafaøa agricolå se reduce. Omare parte din aceastå suprafaøå ar putea ficonvertitå pentru culturi bioenergetice,gândite så fie utilizate în producerea debiocombustibil μi nu pentru alimentaøiaumanå. Dacå nu se iau måsuri pentruîmbunåtåøirea modului în care se gestio -neazå apa, se va ajunge în situaøia în careîn 2050 necesarul de apå pentru hranapopulaøiei globale de 9 miliarde va fi dublufaøå de consumul actual.

Necesarul de alimente va creμte cu 50%cu fiecare nouå generaøie. Cât de mare vafi într-adevår creμterea va depinde în maremåsurå de puterea de cumpårare a consu -ma torilor μi de populaøia planetei. Con formprognozelor FAO, necesarul zilnic mediupe persoanå va fi de 3000 kcal. Dacå o ali-mentaøie cu conøinut caloric ridicat vadeveni norma socialå pentru toatå uma -nitatea – în particular în regiunile cu ritmfoarte ridicat de creμtere ca India μi China– presiunea asupra resurselor naturale μi înspecial asupra apei va deveni dramaticå. Înaceste condiøii, în 2050 va fi necesar unvolum suplimentar de apå egal cu toatå apautilizatå în prezent în consumul domestic,industrie μi agriculturå (5600 km3).

Aceasta deoarece producøia alimentaråeste o activitate cu consum foarte ridicat de

Irigarea prin picurare reprezintå o metodå de irigare care economiseμte apa prin aplicarea ei cu debit mic la rådåcina plantelor.

O provocare a agriculturii moderne:utilizarea mai eficientå a apei.

Sistem de culturå în India bazat pe apa din pre-cipitaøii, aprovizionat cu „apå provenind din cer”.

apå. Este nevoie de 550 litri de apå pentrua produce fåina necesarå pentru o felie depâine – μi aceasta nu reprezintå decât o fra-c øie din cei circa 1500 l apå utilizaøi la obøi-nerea a 100 g de carne vitå furajatå. Dejaîntr-o mare parte din lume, apa reprezintåcea mai limitatå μi mai nesigurå resurså,atât în producøia alimentarå cât μi pentrudiversele ecosisteme. În cazul culturilor decâmp, mari cantitåøi de apå se pierd prinevaporare în atmosferå din vegetaøie μi dinsol, în special în regiunile cu temperaturiridicate.

Reducerea debitului râurilor

Deμi omenirea produce mai multe alimenteca niciodatå, acest rezultat a fost obøinut cuun cost: scåderea drasticå a volumului deapå dintr-un numår de râuri μi scåderea

nivelului apei freatice în întreaga lume.Râurile Galben, Colorado μi Indus seacåcomplet o mare parte a anului. Marilelacuri de altådatå, precum Marea Aral μiLake Chad, sunt acum mai degrabå umbraa ceea ce au fost înainte, deμi aici μi clima-tul joacå un rol însemnat. Existå μi alteincertitudini: se presupune cå cele 40 destate cele mai sårace din lume, cu o popu-laøie totalå de 1-3 miliarde, vor pierde înmedie pânå la o cincime din potenøialul lorde producøie pentru cereale pânå în anii2080 din cauza schimbårilor climatice.

Toøi aceμti factori, combinaøi cu necesa-rul de apå în creμtere al oraμelor μi indu -striei, vor contrabalansa creμterea produc øieialimentare rezultatå din utilizarea mai efi-cientå a apei de irigaøie în agriculturå. Celemai promiøåtoare soluøii au fost identificateîn agricultura bazatå pe apa din precipitaøii.

Utilizarea mai eficientå a precipitaøiilorreprezintå o practicå care μi-a dovedit vala-bilitatea de-a lungul timpului în anumiteregiuni ale globului μi care va trebui så fieaplicatå la o scarå din ce în ce mai largå.Utilizarea mai eficientå a apei din precipi-taøii, combinatå cu tehnologii de lucråri alesolului, au condus la dublarea producøiei înmari pårøi ale Africii. De asemenea, utiliza-rea mai bunå a apei din precipitaøii aflatå însol – aμa numita “apå verde”, poate consti-tui resursa de apå pentru revoluøia agricolåce ar putea pune capåt foametei.

Acest lucru se întâmplå deja in India.Centrul pentru μtiinøå μi Mediu, câμtigåtorîn 2005 al premiului acordat de InstitutulInternaøional al Apei din Stockholm, pro-moveazå agricultura bazatå pe apa din pre-cipitaøii, folosind deseori soluøii tradiøio-nale. Aceste sisteme locale, la scarå micå,vor ajuta 300 milioane de oameni såraci såîμi producå hrana μi så îμi îmbunåtåøeasåviaøa. “Sursa de apå este în cer”, spune d-naSunita Narain, de la Centrul pentru μtiinøåμi Mediu.

O dublå dilemå

Natura problemei are din nefericire douåfaøete. În anumite pårøi ale globului, super-market-urile abundå în produse proveninddin toatå lumea. Ad literam, lipsa globalå aalimentelor este o problemå îndepårtatå înacest context. Totuμi, fapt demn de remar-cat, supraconsumul ce caracterizeazålumea dezvoltatå conduce la aceeaμi pro-blemå ca μi sub- μi malnutriøia din lumea încurs de dezvoltare: ele reduc μansele pen-tru o viaøå productivå μi sånåtoaså.

Dublarea necesarului de apå în agriculturå pânå în anul 2050Km3/an

15,000

12,400

10,000

6,800

5,000

0

1,800

5,000

3,300

1,500800

1,800

5,000

Azi 2050

eficienøå måritå a agriculturiibazate pe precipitaøii

eficienøa irigaøiei

irigat

bazat pe precipitaøii

Necesarsuplimentar de apå(+5,600 km3)

Apå albastrå = agriculturå irigatåApå verde = agriculturå bazatå pe

precipitaøiiSursa: SIWI, Institutul Internaøional al Apei Stockholm

Provocarea

PLOAIE FLUXULDE APÅVERDE

Precipitaøiile –resursa funda-mentalå de apå

UMEZEALA DIN SOLAPA FREATICå

FLUXUL APEIALBASTRE

ECOSISTEMETERESTRE

ORAμE

INDUSTRIE

CULTURI ALIMENTATECU PRECIPITAøII

IRIGAREFLUX INVERS

ECOSISTEMEACVATICE

REDISTRIB

U IREA A PEI

Fluxul apei verzi μi albastre

Sursa: SIWI, Institutul Internaøional al Apei Stockholm

1/08 CURIERUL 21

Atenøia comunitåøii internaøionaleîndreptatå asupra cauzelor μi consecin -øelor obezitåøii μi foametei a crescutodatå cu voinøa de a gåsi soluøii pentruaceste probleme. Råspunsul la pro-blema producerii unei cantitåøi sufi-ciente de hranå sånåtoaså ascunde însåμi o altå realitate: modul în care esteea produså, distribuitå μi consumatåsubmineazå însuμi edificiul dezvoltåriidurabile.

Consumatorul – un factor critic

Vechea întrebare fundamentalå despre cumputem produce alimente mai bune μi încantitate mai mare fårå a submina mediulîμi aμteaptå în continuare un råspuns. Auapårut înså μi alte întrebåri la fel de impor-tante; cum putem face astfel încât cerereaμi consumul de alimente så fie echitabile,sånåtoase μi adecvate potenøialului biolo-gic de producøie al planetei noastre.

Deμi fermierii, guvernele μi specialiμtiipot combina la nesfârμit diverse soluøii teh-nice, consumatorul este cel care se confruntåcu o alegere fundamentalå: pentru alimentebune μi sånåtoase μi pentru alimente carepot fi produse în mod durabil. Informatiileasupra modului în care sunt produse ali-mentele μi asupra costurilor rezultate pen-tru societate μi mediu pot ajuta consumato-rul în alegerile pe care le face. Alegerea pecare o facem zi de zi în supermarket nu sereferå numai la alegerea între un stil deviaøå sånåtos μi unul nesånåtos, ci are toto-datå un impact profund μi de lungå duratåasupra vieøii comunitåøilor sårace μi asupramediului în care acestea tråiesc.

investit, sau de 65 miliarde anual. Bene fi -ciile sunt tangibile: sånåtatea se transformåîn bunåstare, oamenii såraci trec de la sårå-cie la productivitate, viaøa femeilor seîmbunåtåøeμte, iar posibilitåøile educaøio-nale crescute creeazå oportunitåøi pentrutineri.

Industria îμi asumå un rol mai activ deo-arece ea μtie cå fårå apå, afacerile eμueazå,μi unde existå apå apar μi investiøiile. Iaracolo unde industria investeμte – aμa cumnumeroase companii multinaøionale proce-deazå în øårile în curs de dezvoltare – eacautå så îμi asigure apa necesarå operaøiu-nilor industriale. Uneori, asigurarea uneisurse sigure de apå pentru facilitåøile indu-striale conduce în acelaμi timp la asigura-rea apei pentru oamenii care tråiesc în jurulacestor facilitåøi – μi nu în ultimul rând laasigurarea sånåtåøii propriilor angajaøi.

Avansul tehnologic va continua så facåconsumul de apå mai eficient, de exempluprin reutilizarea unei mai mari cantitåøi deapå. Desalinizarea va continua så devinå oopøiune mai viabilå pentru asigurarea apeipotabile, deμi ea va råmâne întotdeaunanumai o componentå marginalå. Deoareceagricultura utilizeazå în jur de 70% dinresursa mondialå de apå, managementulîmbunåtåøit al apei în agriculturå trebuie sådevinå o prioritate maximå. În timp ce efi-cienøa utilizårii apei în irigaøii meritå ceamai mare atenøie în agricultura irigatå, teh-nologiile de colectare a apei în agricultura

Nu este totul pierdutÎn pofida celor spuse mai sus, ar tre-

bui så avem totuμi destulå apå – în2025, 2050 μi mai departe – pentrutoøi, inclusiv apå pentru producøia

alimentarå. Cercetarea demonstreazå cåmai buna gospodårire a apei, mai multårecoltå pe litrul de apå consumat, tehnolo-giile avansate μi o muløime de alte instru-mente, tehnici μi strategii pot conduce laatingerea acestui scop.

Întorcându-ne la Barkha μi la dorinøa luide a dispune de apå curentå μi toaletå, s-ademonstrat cå profitul rezultat din investi-øiile în apå μi igienå este enorm. Øårile careinvestesc în aceste domenii au o creμteremai rapidå. Gândiøi-vå unde ar fi acumøårile din Occident dacå nu ar fi investit însånåtate μi igienå! De fapt, British Journalof Medicine în numårul såu din Ianuarie2008 a numit îmbunåtåøirea igienei dreptcea mai mare realizare a omenirii din ulti-mii 170 de ani – înaintea antibioticelor, ainventårii computerului μi a descopeririistructurii ADN-ului. Sau, ca så îl citåm peW.H. Auden, „Mii au tråit fårå dragoste,nici unul fårå apå.”

Reducerea la jumåtate numårul oameni-lor care nu au acces la apå μi igienå repre-zintå un scop al agendei de dezvoltare glo-balå a Naøiunilor Unite. Sånåtatea conduceîntr-adevår la bunåstare; atingerea dezide-ratului de mai sus ar aduce beneficii de 3USD pânå la 34 USD pentru fiecare dolar

Suprafaøåverde:agriculturåalimentatå cuprecådere dinprecipitaøii

Suprafaøå albastrå:agriculturå în cea mai mare parte irigatå

Cercurile indica cantitatea totala deapa eliminata de culturile agricole prinevapotranspiratie

Status: August 2006Sursa: SIWI, Institutul Internaøional al Apei Stockholm

Apa verde acoperå 80% din necesarul pentru agriculturå,iar apa albastrå 20%, cu mari variaøii regionale

22 CURIERUL 1/08

Contribuøia Bayer CropScience la protecøia μi utilizarea eficientå a apeiActivitåøile de cercetare μi dezvoltare în cadrul companiei BayerCropScience pun accentul pe protecøia culturilor μi pe obøinerea deseminøe îmbunåtåøite, care contribuie la creμterea productivitåøii agricole.Un element comun al acestor activitåøi constå în cåutarea cåilor prin carese poate proteja apa μi, acolo unde este posibil, creμterea eficienøei deutilizare a apei de cåtre fermieri. De asemenea, deμi ponderea este multmai micå, utilizarea eficientå a apei în unitåøile noastre de producøie μi înalte facilitåøi reprezintå o preocupare sistematicå. Realizårile de pânå acumsunt completate de tehnologiile de management al apei μi de cooperareamai intenså cu toøi cei implicaøi în lanøul de producøie alimentarå.

Bayer CropScience contribuie la protecøia μi utilizarea mai eficientå a apeiprin:• Dezvoltarea plantelor de culturå cu toleranøå ridicatå la stres μi secetå;• Produse care conduc la obøinerea de plante mai sånåtoase; aceste plante

utilizeazå apa mai eficient;• Sisteme de control al buruienilor pentru a preveni competiøia pentru apå

cu cultura;• Activitåøi de urmårire μi promovare a utilizårii responsabile a produselor;• Promovarea sistemelor de management funciar care vin în sprijinul

managementului îmbunåtåøit al apei;• Perfecøionarea tehnologiilor de economisire a apei în locaøiile noastre de

producøie μi în alte facilitåøi.

Prin aceste mijloace precum μi prin altele, Bayer CropScience va continuaså dezvolte μi så aplice în practicå soluøii de protecøie μi de utilizare efi-cientå a apei, pentru asigurarea unui viitor durabil al producøiei agricole.

Dave Trouba, StockholmInternational Water Institute, Suedia

bazatå pe precipitaøii μi sistemele de îmbu-nåtåøiri funciare trebuie de asemenea såcontribuie la maximizarea „recoltei obøi-nute dintr-un litru de apå”.

Iar semnele clare ale unui import decereale datorat deficitului de apå – aμanumitul traseu virtual al apei – împreunåcu accentuarea stresului de apå în regiuniletropicale semi-aride ale lumii, pot conducela o schimbare majorå în comerøul globalcu alimente. Producøia agroalimentarå înregiunile bogate în apå va ajunge så joaceun rol major în eliminarea foametei dinregiunile sårace în apå. Acest concept, careleagå disponibilitatea alimentarå din regiu-nile bogate în apå cu ameliorarea deficitu-lui de apå din regiunile sårace în apå prinintermediul comerøului, oferå mari posibi-litåøi.

Problema apei va continua så afecteze,într-un fel sau altul, pe oricine, începândcu cel mai mic fermier din Kenya μi termi-nând cu cele mai mari industrii agroali-mentare din Europa. ■

1/08 CURIERUL 23

www.bayercropscience.ro

Naturå μi tehnicå

Natura pretinde ca miμcarea så se facå cu cel maiscåzut consum de energie posibil. O modalitatede economisire a energiei constå în minimizarearezistenøei opuså de aer în cazul alergårii, sårituriisau zborului. Un exemplu clasic al modului în carese poate obøine acest rezultat este forma aerodi-namicå a capului påsårii numite pescårel albastru(Alcedo atthis). Comparativ cu alte påsåri – deexemplu bufniøa, cu capul ei relativ lat – pescårelulalbastru este capabil så zboare cu viteze ridicatefårå a utiliza multå energie.

În proiectarea profilului aerodinamic al trenului demare vitezå „Shinkansen”, inginerii japonezi s-auinspirat dupå „design”-ul capului pescårelului alba-stru. Muløumitå formei caracteristice a locomotiveisale, acest tren de mare vitezå utilizeazå mai pu -øinå energie – μi poate astfel cålåtori mai repede –decât trenurile convenøionale. ■