CUPRINS - zmi.ro disparitati Tutora.pdfunei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m. Cele...

CUPRINS

I. Scurtă prezentare a localității ............................................................... 4

II. Economie .............................................................................................. 6

III. Conectivitate ...................................................................................... 13

IV. Domeniul social ................................................................................. 15

V. Servicii publice .................................................................................... 22

VI. Mediu și eficiență energetică ............................................................ 28

XI. Capacitatea administrativă ............................................................... 30

VIII. Analiza SWOT a comunei Țuțora .................................................... 31

4 / 36 Prezentarea mediului economic și social al comunei ȚUȚORA

I. Scurtă prezentare a localității

Scurt istoric Atestată documentar într-un act din 5 aprilie 1448, localitatea era inițial vamă domnească, aflată în calea Marelui Drum Comercial Tătăresc.

Amplasare geografică

Comuna Țuțora este așezată în sud-estul Zonei Metropolitane Iași, la granița cu Republica Moldova, pe malul drept al Prutului.

Comuna Victoria se învecinează cu: - la nord: comuna Ungheni; - la nord-vest: comuna Holboca; - la vest: comuna Tomești; - la sud-vest: comuna Comarna; - la sud-est: comuna Prisăcani; - la est: Republica Moldova.

Organizare administrativă

Localitatea Țuțora are în componență trei sate: Țuțora (reședință), Chiperești și Oprișeni.

Accesibilitate

Accesul între comuna Țuțora şi Municipiul Iaşi se realizează prin intermediul drumurilor DN28 şi DJ249E. De asemenea accesul între Iaşi şi Țuțora se poate realiza şi prin intermediul tramvaiului 5 care circulă pe ruta: Rond Dacia – Podu de Piatră – Podu Roş – Rond Ţuțora.

Suprafață

În anul 2012, comuna Țuțora se întindea de 3.669 ha, reprezentând 4,3% din suprafața totală a Zonei Metropolitane Iași. Suprafața agricolă a localității ocupă 77,7% din suprafața fondului funciar, iar cea arabilă – 59,2% din aceasta.

Populația

În anul 2012, localitatea avea o populație de 2.007 persoane, 50,3% fiind de sex masculin, iar 49,7% de sex feminin. Efectivul populației localității reprezintă 0,5% din populația stabilă a Zonei Metropolitane Iași.

Schitu-Duca

10,4%

mun. Iași9,1%

Miroslava7,7%

Movileni7,3%

Mogoșești

6,2%

Popricani

6,2%

Prisăcani

5,5%

Victoria

5,4%Comarna

5,1%Lețcani

5,0%Holboca4,7%

Ciurea

4,5%

Țuțora4,3%

Rediu3,8%

Bârnova3,6%

Aroneanu3,6%

Ungheni3,3%

Tomești3,3%

Valea Lupului0,9%

Distribuția suprafeței Zonei

Metropolitane Iași

Sursa: INS, calcule proprii

Prezentare a mediului economic și social al comunei ȚUȚORA 5 / 36

Densitatea populației din localitatea Țuțora era, în anul 2012, de 91,3 locuitori/km2, de 4 ori mai redusă decât cea metropolitană (391,3 locuitori/km2).

Relief

Comuna Țuțora este localizată în Câmpia Moldovei, mai exact între lunca Jijiei şi cea a Prutului. Relieful are aspectul unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m. Cele mai coborâte valori altitudinale se întâlnesc în Lunca Prutului. Vegetația este specifică zonei de silvostepă cu pâlcuri de pădure şi pajişti. Fauna silvostepei este mai săracă, fiind diminuată şi de activitatea umană. Soluri prezente la nivelul teritoriului sunt cele aluviale şi cernoziomurile cambice.

Climă

Amplasarea geografică imprimă comunei Țuțora un climat cu un caracter temperat continental, cu ierni lungi şi geroase, veri călduroase şi secetoase, anotimpurile de tranziție – primăvara şi toamna – fiind singurele bogate în precipitații. O particularitate a acestei zone o constituie inversiunile termice, datorate maselor de aer care circulă pe văile

Prutului şi Jijiei, culoare de drenaj, care fac ca temperatura să scadă şi mai mult. Vânturile caracteristice acestei zone sunt cele de nord şi nord-vest.

Suprafața și populația Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012

POPULAŢIE SUPRAFAŢĂ Densitatea demografică -

loc/kmp teritoriu

populația la 1 ianuarie 2012

pers.

% din total județ

% din total ZMI

suprafața fondului funciar

2012 - kmp

% din total județ

% din total ZMI

România 21.355.849

238.390,7

89,6

Regiunea Nord Est 3.700.695

36.849,8

100,4

Județul Iași 835.045 100,00%

5.475,6 100,0%

152,5

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI 434.189 52,00% 100,0% 1.109,7 20,3% 100,0% 391,3

Comuna Ţuțora 4.404 0,53% 1,0% 48,3 0,9% 4,3% 91,3



II. Economie

Situația agenților economici În comuna Ţuțora sunt concentrați doar 0,1% din agenții economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistrați doar 7 agenți economici activi, cu formă juridică de societăți cu răspundere limitată. Raportat la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de 3,5 agenți economici activi la 1.000 de locuitori, valoare mult inferioară nivelului metropolitan (31,8 agenți economici activi / 1.000 locuitori). Agenții economici activi la 31.12.2012, din comuna Țuțora, au obținut o cifră de afaceri de 556,7 mii RON, adică doar 0,004% din cifra de afaceri obținută în Zona Metropolitană Iași. Cifra de afaceri medie per agent economic activ din comuna Țuțora este de 79,5 mii RON/ agent economic activ, mult inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane Iași de 940,9 mii RON/agent economic. Raportând cifra de afaceri obținută în comună la numărul de angajați se obține o productivitate medie de 92,8 mii RON/angajat, de două ori mai mică decât valoarea de 166,5 mii RON/angajat de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. Principalul domeniu economic din comuna Țuțora este comerțul, după cifra de afaceri obținută în anul 2012 de către agenții economici activi din punct de vedere economic.

Numărul agenților economici activi din punct de vedere

economic la 31.12.2012

Nr. agenți economici

% din total ZMI

Nr. agenți economici la 1.000

de locuitori

Regiunea Nord Est 67422 - 18,2

Județul Iași 17942 - 21,5

ZMI 13790 100,0% 31,8

ȚUȚORA 7 0,1% 3,5

Sursa: ONRC, calcule proprii

Situația agenților economici activi din punct de vedere

economic la 31.12.2012

Nr

firme

Total cifra afaceri

(mii RON)

Productivitate medie la 31.12.2012 (mii RON/ angajat)

Regiunea Nord Est 67422 66054017,8 143,9

Județul Iași 17942 17961717,2 183,1

ZMI 13790 12975308,9 166,5

ȚUȚORA 7 556,7 92,8 Sursa: ONRC, calcule proprii

Forța de muncă La nivelul comunei Țuțora sunt înregistrați 77 salariați în anul 2012, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, reprezentând 0,07% din numărul mediu al salariaților de la nivel metropolitan. Față de anul 2005, numărul de salariați s-a diminuat cu 6,1%, în anul 2012. Perioada 2009-2011 a reprezentat o perioadă de criză pentru forța de muncă din județul și Zona Metropolitană Iași, înregistrându-se cele mai drastice scăderi.


Numărul de șomeri din comuna Țuțora era, în anul 2012, de 22 persoane, 11 bărbați și 11 femei. Doar 0,5% din șomerii înregistrați la nivelul Zonei Metropolitane sunt înregistrați în comuna Țuțora.

183,1

166,5

162,1

248,3

162,1

472,4

320,5

228,7

225,4

210,9

200,5

186,9

157,6

154,7

148,1

129,0

92,8

77,3

73,2

67,8

65,6

56,2

51,9

Judetul Iasi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

IAŞI

HOLBOCA

VALEA LUPULUI

COMARNA

LEȚCANI

TOMEŞTI

MIROSLAVA

POPRICANI

REDIU

CIUREA

MOVILENI

PRISĂCANI

ȚUȚORA

MOGOŞEŞTI

BÂRNOVA

UNGHENI

VICTORIA

ARONEANU

SCHITU DUCA

Productivitatea medie a agenților

economici activi la 31.12.2012cifra de afaceri mii ron / nr. angajați

Reg. Nord Est143,9 mii ron/angajat

Sursa: ONRC, calcule proprii

Estimând, pe baza datelor statistice oficiale, în comuna Țuțora se obține o rată a șomajului de 3,7%, în anul 2012, sub valoarea înregistrată la nivelul Zonei Metropolitane Iași (2,7%).

5,1%

2,7%

2,4%

3,4%

2,4%

9,8%

9,1%

5,0%

4,2%

3,9%

3,7%

3,7%

3,5%

3,1%

3,0%

2,8%

2,5%

2,2%

2,1%

2,0%

2,0%

1,6%

1,5%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VICTORIA

UNGHENI

REDIU

POPRICANI

CIUREA

MOVILENI

TUTORA

MIROSLAVA

COMARNA

MOGOSESTI

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

PRISACANI

VALEA LUPULUI

ARONEANU

SCHITU DUCA

BARNOVA

Rata șomajului în Zona Metropolitană

Iași în 2012 (%)

România5,4%

Reg. Nord Est 6,0%



82 8183

89 89

9694

77

70

75

80

85

90

95

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția numărului mediu de salariați

în comuna Ţuţora

Sursa: INS

Comerț Firmele din comerț din comuna Țuțora realizează 50,9% din cifra de afaceri de la nivelul comunei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. Totodată, cifra de afaceri obținută în comerț de firmele din comuna Țuțora în anul 2012, reprezintă doar 0,01% din cifra de afaceri obținută în sector la nivelul Zonei Metropolitane Iași. În Zona Metropolitană Iași, sectorul comerțului se bucură de o rețea comercială extinsă, prin prezența hipermarket-urilor, supermarket-urilor și centrelor comerciale de renume, localizate în special în municipiul Iași, dar care atrage clienți atât din localitățile Zonei Metropolitane cât și din alte localități ale județului Iași și regiunea Nord Est.

Construcții

Locuințe terminate în cursul anului. În comuna Țuțora, în cursul anului 2005 s-au finalizat 6 locuințe, iar în anul 2012 s-au finalizat 3 locuințe, ceea ce reprezintă 0,3% din totalitatea locuințelor finalizate în Zona Metropolitană, în ultimul an analizat. La nivelul Zonei Metropolitane Iași s-au finalizat 9.532 locuințe noi în perioada 2005-2012, din care 74,6% s-au finalizat în perioada 2008-2012. Perioada 2008-2009 a reprezentat o perioadă înfloritoare pentru sectorul imobiliar, fiind finalizate 1.494, respectiv 2.181 locuințe noi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași. Autorizații de construire eliberate. În anul 2012, în comuna Țuțora au fost eliberate 8 autorizații de construire de clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 1.043 mp.


În perioada 2005-2012 s-au eliberat 12.119 autorizații de construire, în Zona Metropolitană Iași, adică 69,8% din totalitatea autorizațiilor eliberate în județul Iași.

88,6% din totalitatea autorizațiilor eliberate au fost pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru cele pentru colectivități), în Zona Metropolitană Iași, în perioada 2005-2012, ceea ce întărește imaginea privind expansiunea rezidențială de la nivelul Zonei Metropolitane.

Locuințe terminate în cursul anului, în perioada 2005-2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2012 % din total ZMI

2008-2012

Județul Iași 1163 1574 1751 2305 2997 1888 1598 1637 10425 -

ZMI 584 805 1032 1494 2181 1206 1064 1166 7111 100,0%

ŢUŢORA 6 4 13 10 8 7 7 3 35 0,5% Sursa: INS, calcule proprii

Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții

2005-2012 2005-2008 2009-2012 Total 2005-2012

Clădiri rezidențiale (exclusiv cele

pentru colectivități)

Clădiri rezidențiale

pentru colectivități

Clădiri administrative

Alte clădiri (hoteluri și clădiri similare, clădiri

pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul, etc.)

Hoteluri și clădiri similare

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Alte clădiri

Județul Iași 15186 17 71 1283 16 123 671 17367

ZMI 10741 10 54 854 11 34 415 12119 ȚUȚORA 27

2 29



Turism

Conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică, în comuna Țuțora nu există nicio structură de primire turistică.

În schimb, la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi sunt înregistrate 62 de structuri de primire turistică, adică 79,5% din structurile de la nivel județean şi 8,6% din structurile de primire turistică de la nivel regional, în anul 2012, conform Institutului Național de Statistică. Față de anul 2005, activitatea turistică din județ şi din Zona Metropolitană a cunoscut o evoluție pozitivă, acest lucru reflectându-se în evoluția numărului de structuri de primire turistică, acesta majorându-se cu 25 de unități (+67,6%), până în anul 2012.

Agricultură

Suprafața fondului funciar a comunei Țuțora este de 3.669 ha. Din totalul suprafeței fondului funciar Zonei Metropolitane Iaşi (110.969 ha), comuna Țuțora reprezintă un procent de 3,3%, iar din totalul suprafeței județului Iaşi (547.558 ha) reprezintă 0,7%.

77,7% din suprafața fondului funciar al comunei este ocupat de terenurile agricole, iar 22,3% de terenurile neagricole.

Terenurile agricole ale comunei Țuțora, reprezintă 77,7% (2.850 ha) din suprafața totală a comunei, 3,9% din suprafața agricolă a Zonei Metropolitane Iaşi şi 0,7% din suprafața agricolă a județului Iaşi.

537 de ha sunt ocupate cu pășuni, 85 cu fânețe, iar 55 cu vii și pepiniere viticole.

Arabilă59,2%

Păşuni14,6%

Fânețe

2,3%

Vii și pepiniere

viticole1,5%

Suprafața neagricolă

819 ha22,3%

Repartiția fondului funciar

al comunei Țuțora în 2012


Suprafața agricolă2.850 ha

77,7%

Suprafața fondului funciar după modul de folosință, în anul 2012

Localități

Suprafața fondului funciar

Suprafață agricolă

Suprafață agricolă, din care:

Arabilă Păşuni Fânețe Vii și

pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

hectare hectare % din suprafață

totală % din total suprafață agricolă a localității

Județul Iaşi 547558 380080 69,4% 67,3% 22,5% 5,8% 2,9% 1,6%

ZMI 110969 73566 66,3% 61,7% 23,7% 6,9% 5,1% 2,5%

ȚUȚORA 3669 2850 77,7% 76,2% 18,8% 3,0% 1,9% 0,0%

Sursa:DADR Iași, calcule proprii


Principalele culturi din comuna Țuțora sunt plantele de nutreț, porumbul pentru boabe, grâul și secara, floarea-soarelui, legumele și cartofii, potrivit DADR Iași.

87,5% din suprafețele cultivate cu principale culturi sunt ocupate cu plante de nutreț, 7,2% cu legume și 5,1% cu grâu și secară, în anul 2012 în comuna Țuțora.

În comuna Țuțora, în anul 2012 productivitatea medie la hectar este de 103,0 kg/ha pentru culturile de porumb, 3.444,0 kg/ha pentru plantele de nutreț, 2.832,0 kg/ha pentru grâu și secară, 344,0 kg/ha pentru floarea soarelui, 1.389,0 kg/ha pentru legume, 1.000,0 kg/ha pentru culturile de cartofi, valori inferioare celor înregistrate la nivel metropolitan și județean (cu excepția productivității la grâu și secară).

Productivitatea medie la hectar a principalelor culturi din Zona Metropolitană Iași este de 857,1 kg/ha pentru culturile de porumb, 7.132,3 kg/ha pentru plantele de nutreț, 1.825,1 kg/ha pentru grâu și secară, 529,5 kg/ha pentru floarea soarelui, 6.791,1 kg/ha pentru legume, 4.717,4 kg/ha pentru culturile de cartofi și de 10.376,6 kg/ha pentru culturile de sfeclă de zahăr, în anul 2012, conform datelor furnizate de Direcția de Agricultură Iași.

Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Iași, în comuna Țuțora, principalele efective de animale sunt bovine, porcine, ovine, cabaline, păsări şi familii de albine. Efectivul de animale din anul 2012, din comuna Țuțora, este de 9.469 de păsări, 1.516 ovine, 492 de

capete de bovine, 300 de porci, 185 cabaline și 20 de familii de albine.

Suprafața agricolă ecologică, în anul 2012, la nivelul comunei Țuțora este de 57,7 ha, adică 2,2% din suprafața agricolă ecologică din Zona Metropolitană Iași. Sunt înregistrați doar 40 operatori în agricultura ecologică, în comuna Țuțora, în anul 2012.

În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrați 254 operatori de agricultură ecologică, care dispun de o suprafață de 2.570,55 hectare, ceea ce înseamnă 14,6% din numărul operatorilor și 19,6% din suprafața agricolă ecologică de la nivel de județ, în anul 2012.

Cartofi

1,0% Legume

1,7%Floarea soarelui

6,2%

Grâu şi secară

10,3%Porumb boabe22,5%

Plante de

nutreţ

58,3%

Suprafața cultivată cu principalale

culturi,în comuna Ţuţora, în 2012

Sursa: DADR , calcule proprii

Productivitatea medie la hectar la principalele culturi în Zona Metropolitană Iași în anul 2012 - kg/ha

Porumb boabe

Plante de nutreț

Grâu şi secară

Floarea soarelui

Legume Cartofi Sfeclă de

zahăr

Județ Iași 1333,0 8441,0 2830,0 975,0 12606,0 8362,0 23053,0

ZMI 857,1 7132,3 1825,1 529,5 6791,1 4717,4 10376,6

Ţuțora 103,0 3444,0 2832,0 344,0 1389,0 1000,0 - Sursa: DADR Iași, calcule proprii


III. Conectivitate Accesibilitate rutieră. Localitatea este străbătută de drumul județean DJ 249 E, care asigură legătura cu comuna Tomești. Pe drumul național DN 28, se poate ajunge în Municipiul Iași. Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). În comuna Țuțora există drumuri județene întinse pe 15 km și drumuri locale pe o distanță de 42 km. Drumurile județene sunt în proporție de 33,3% de piatră și 66,7% de pământ. Cele locale sunt asfaltate pe o lungime de 12 km (21,1%) și de piatră sunt pe 30 km (52,6%).

Asfalt28,6%

Piatră71,4%

Structura drumurilor locale,

din comuna Ţuţora, 2013

Sursa : Primăria comunei Ţuţora, 2013

Drumurile județene din comună reprezintă 6,5% din cele ale Zonei Metropolitane Iași, iar cele locale sunt în proporție de 8,3% din totalitatea drumurilor locale corespunzătoare zonei.

Dintre drumurile județene, 15 km sunt iluminate, iar din cele locale, o porțiune de 5 km este modernizată, iar 32 km beneficiază de iluminat public. Starea generală a drumurilor naționale este destul de proastă, în timp ce drumurile locale se prezintă într-o stare bună, potrivit aprecierii reprezentanților Primăriei Țuțora.

4

4

4

3

3

3

3

3

3

3

2

2

1

1

1

1 2 3 4 5

MUNICIPIUL IASI

MOGOSESTI

TUTORA

CIUREA

MIROSLAVA

MOVILENI

POPRICANI

SCHITU DUCA

VICTORIA

COMARNA

HOLBOCA

PRISACANI

ARONEANU

REDIU

UNGHENI

Starea generală a drumurilor locale, în anul 2013

foarte foarte proastă bună

Sursa: Primăriile din ZMI


INVESTIŢII NECESARE în infrastructura rutieră locală, în anul 2013

Localitate Tip

drumuri Modernizare

drumuri Modernizare

poduri Iluminare

drum

Ţuțora Județene 15 km km km

Total ZMI

Naționale 9 km 0 km 24 km

Județene 62,8 km 13,36 km 39 km Locale 355,039 km 80 km 224 km

Sursa: Primăriile localităților metropolitane

În conformitate cu starea actuală a infrastructurii rutiere, în comuna Țuțora sunt necesare investiții în modernizarea a 15 km de drum județean, potrivit datelor furnizate de Primăria Țuțora. Pentru reabilitare a fost propusă asfaltarea a 4,8 km de drumuri din localitatea Țuțora (inclusiv cu cele două sate); valoarea previzionată a investiției este de 1.800.000 lei, în perioada 2008-2010. Accesibilitate feroviară. Deși municipiul Iași reprezintă un nod feroviar important în structura feroviară națională, comuna Țuțora este slab conectată la rețeaua feroviară fiind una din cele mai îndepărtate localități față de stațiile CFR din Zona Metropolitană. Zona Metropolitană Iași este legată de capitala țării prin Magistrala CFR 600 - care tranzitează județele Botoșani, Brăila, Galați, Iași și Vaslui. Municipiul Iași, și implicit Zona Metropolitană Iași, este conectată din punct de vedere feroviar și prin intermediul magistralei 500. Așadar, transportul feroviar al Zonei Metropolitane se desfășoară pe cele două magistrale (500 și 600) și pe liniile secundare acestora.

Accesibilitate aeriană. Pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o distanță de 19 km de comuna Țuțora, este amplasat Aeroportul Iași, la o altitudine de 120 m; acesta este destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri. Prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București), Bologna (Italia), Torino (Italia), Roma (Italia) și Londra (Marea Britanie). Compania Austrian Airlines efectuează curse către Viena (Austria). traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri. Servicii de telecomunicații. Comuna Țuțora are o bună acoperire în ceea ce privește serviciile de telefonie și internet. Principalii furnizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone și RDS & RCS. Furnizorii de telefonie oferă și servicii de internet mobil. În plus, pe piața ieșeană de internet operează, în principal, RCS & RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele acestora și punctele pentru relații cu clienții sunt localizate în municipiul Iași, dar serviciile acoperă localitățile metropolitane. 78,0% din gospodăriile localității beneficiază de acces la Internet, proporție mult mai mare decât în urmă cu 4 ani (3,0%). 93,0% dintre gospodării au abonament TV, spre deosebire de anul 2008, când doar 25,0% dintre gospodării beneficiau de această utilitate.


IV. Domeniul social

Populație

Localitatea Țuțora avea, la 1 ianuarie 2012, o populație stabilă de 2.007 persoane, adică 0,5% din populația Zonei Metropolitane Iași, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. 50,3% din numărul de locuitori ai comunei sunt bărbați, iar 49,7% sunt femei. Comparativ cu anul 1990, la nivelul localității se observă o scădere de 5,3% a numărului de locuitori, dar față de anul 2000, populația stabilă a crescut cu 4,0%. Piramida vârstelor indică prezența unei ușoare supra-mortalități a populației masculine datorită asimetriei din partea superioară. Populația tânără (0-14 ani) reprezintă 13,3% din totalul populației comunei Țuțora, populația adultă (15-64 ani) reprezintă 61,1%, iar populația vârstnică (de peste 65 ani) reprezintă 24,7% (cea mai mare pondere a vârstnicilor din

întreaga Zonă Metropolitană). Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația comunei Țuțora este îmbătrânită din punct de vedere demografic. Vârsta medie a locuitorilor comunei Țuțora este de 43,5 ani, cea mai mare valoare din toate localităților Zonei Metropolitane. Vârsta medie a populației locale este mai mare cu 5,7 ani decât vârsta medie a locuitorilor Zonei Metropolitane și cu 6,1 ani mai mare decât vârsta media a populației din județ. Zona Metropolitană Iași are o populație în curs de îmbătrânire, din totalul populației stabile la 1 ianuarie 2012 fiind 14,9% tineri cu vârsta de până la 14 ani, 74,2% adulți cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani și 10,9% vârstnici de 65 de ani și peste. Îngrijorător este faptul că numărul vârstnicilor este aproape dublu comparativ cu cel al tinerilor, rezultând astfel un grad de îmbătrânire demografică de 1.730,8‰, mai mare de 2,4 ori decât valoarea înregistrată de acest indicator la nivelul zonal (734,2‰) sau județean (710,4‰).

2.120

2.053

1.929

2.001

2.038

2.042

2.053

2.043

2.069

2.046

2.007

1.860

1.930

2.000

2.070

2.140

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția populației stabile din comuna Țuțora, în perioada 1990-2012

Sursa: INS


Valoarea raportului de îmbătrânire demografică înregistrat la nivelul localității înseamnă că la 5 persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 9 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. La nivelul comunei Țuțora, raportul de dependență demografică este de 637,0‰, ceea ce reprezintă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani corespund aproximativ 3,2 persoane tinere și vârstnice, din care 1,2 persoane sunt tinere, cu vârsta de 0-14 ani.

Raportul de dependență demografică la nivelul Zonei Metropolitane Iași

la 1 ianuarie 2012

Localități

Raportul de dependență

demografică - total*

Raportul de dependență

demografică - tineri**

România 429,6 215,0

Regiunea Nord Est 463,7 253,1

Județul Iași 435,0 254,3

ZMI 348,1 200,7

ȚUȚORA 637,0 233,3 *numărul de tineri (0-14 ani) și vârstnici (65 ani+) raportat la numărul de persoane adulte (15-64 ani) ** numărul de tineri (0-14 ani) raportat la numărul de persoane

adulte (15-64 ani) Sursa: INS, calcule proprii

100 50 0 50 100

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani şi peste

Piramida vârstelor în comuna Ţuţora, în anul 2012

Masculin Feminin


Structura pe vârste a populației stabile la 1 ianuarie 2012, în Zona Metropolitană Iași

Localități

Efectivul populației - pers. Structura pe vârste - %

Tipul populației tineri (0-14 ani)

adulți (15 - 64

ani)

vârstnici (65 ani şi

peste) TOTAL

tineri (0-14 ani)

adulți (15 - 64

ani)

vârstnici (65 ani şi

peste) TOTAL

România 3211437 14938544 3205868 21355849 15,0% 70,0% 15,0% 100,0% îmbătrânită demografic

Regiunea Nord Est 639957 2528320 532418 3700695 17,3% 68,3% 14,4% 100,0% îmbătrânită demografic

Județul Iași 148004 581895 105146 835045 17,7% 69,7% 12,6% 100,0% îmbătrânită demografic

ZMI 64645 322082 47462 434189 14,9% 74,2% 10,9% 100,0% în curs de îmbătrânire

ȚUȚORA 286 1226 495 2007 14,3% 61,1% 24,7% 100,0% îmbătrânită demografic Sursa: INS, calcule proprii


Raportul de dependență demografică de la nivelul comunei este peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (348,1‰) și de la nivelul județului Iași (435,0‰).

Mișcarea naturală a populației În anul 2012, în comuna Țuțora s-au născut 15 copii, rezultând o rată a natalității de 7,5‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin 7,5 născuți vii. În comună se înregistrează cea mai scăzută rată a natalității din întreaga Zonă Metropolitană. Spre deosebire de anul 2005, numărul de născuții vii s-a diminuat cu 16,7%. Rata natalității corespunzătoare localității este inferioară și mult mai mică decât rata mortalității (17,4‰), rezultând astfel un spor natural negativ. Raportată la rata natalității metropolitane (10,8‰) și județene (11,1‰) din anul 2012, cea caracteristică localității Țuțora este inferioară.

Mișcarea migratorie a populației În anul 2012, 69 persoane şi-au stabilit domiciliul (inclusiv migrația externă) în comuna Țuțora, în timp ce alte 69 persoane au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din localitate, rezultând astfel un sold al schimbărilor de domiciliu nul.

710,4

734,2

765,0

668,7

765,0

1.730,8

1.314,6

1.267,8

1.161,6

1.033,8

873,8

828,8

764,8

725,8

714,1

589,6

579,4

552,5

519,0

503,2

494,1

473,5

394,6

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

TUTORA

MOVILENI

PRISACANI

COMARNA

SCHITU DUCA

UNGHENI

ARONEANU

VALEA LUPULUI

VICTORIA

MOGOSESTI

LETCANI

POPRICANI

BARNOVA

MIROSLAVA

HOLBOCA

REDIU

CIUREA

TOMESTI

Rata de îmbătrânire demografică în Zona Metropolitană Iași în 2012 (‰)

România998,3 ‰

Reg. Nord Est


Principalii indicatori ai mișcării naturale a populației, în anul 2012, în Zona Metropolitană Iași

Născuții vii - pers.

Decedați - pers.

Rata natalității - ‰

Rata mortalității - ‰

Sporul natural - pers.

Rata sporului natural - ‰

Județul Iaşi 9256 8660 11,1 10,4 596,0 0,7

ZMI 4674 3993 10,8 9,2 681,0 1,6

ȚUȚORA 15 35 7,5 17,4 -20,0 -10,0 Sursa: INS, calcule proprii


Din comuna Țuțora, în anul 2012, un număr de 11 persoane au plecat cu reşedința ş 10 persoane şi-au stabilit reşedința în comună, soldul schimbărilor de reședință obținut fiind negativ (- 1 persoană).

La nivel metropolitan, atât soldul stabilirilor de domiciliu, inclusiv migrația externă (544 persoane), cât și cel al stabilirilor de reședință (15.955 persoane), înregistrează valori pozitive.

1823 23

18 18 20

1015

2822

36

4642

45

3135

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția sporului natural comuna Țuțora

număr născuţi vii număr deceseSursa: INS

spor natural negativ

spor natural negativ

13

36 7

4

90

11

5

3

11

16 1628

24

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția sporului migrator din comuna Țuțora

plecări cu reşedinţă sosiri cu reşedinţăSursa: INS

* lipsă date - plecări cu reședinţa (anul 2011)


Condiții de locuire Fondul de locuințe din comuna Țuțora era de 993 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 0,7% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comuna Țuțora s-a majorat cu doar 5,5%, în condițiile evoluției imobiliare de la nivelul metropolitan în anii 2008 - 2009. Raportând suprafața totală locuibilă existentă la numărul de locuințe existente la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 31,5 mp/locuință la nivelul comunei, cu 7,2 mp sub valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuință). Raportând la volumul populației stabile din comună, suprafața locuibilă per persoană este de 15,6 mp/persoană, în anul 2012, cu 2,0 mp peste nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.). Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de dependințele existente ale locuințelor. Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Țuțora, conform datelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 20,1% locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 20,1% locuințe au instalație de canalizare, 96,3% locuințe au instalație electrică, 3,8% locuințe au încălzire centrală, 67,2% au bucătărie în locuință și 14,1% au baie în locuință.

Locuințe existente la sfârșitul anului 2012, în Zona Metropolitană Iași

Nr. locuințe existente

% din total ZMI

Județul Iași 287848 -

ZMI 152100 100,0%

ȚUȚORA 993 0,7% Sursa: INS, calcule proprii

4,8%

6,0%

3,2%

15,0%

3,2%

72,1%

52,0%

22,8%

22,5%

20,0%

16,6%

12,2%

10,4%

8,2%

7,3%

5,5%

4,7%

4,5%

3,4%

2,9%

2,4%

1,3%

1,0%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

REDIU

ARONEANU

BARNOVA

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

POPRICANI

TUTORA

MOGOSESTI

SCHITU DUCA

MOVILENI

UNGHENI

COMARNA

PRISACANI

VICTORIA

Creșterea fondului de locuințe în perioada 2005-2012

în Zona Metropolitană Iași

România+3,7%

Reg. Nord Est +4,3%



37,4

38,7

37,4

42,5

37,4

74,4

55,5

49,9

45,9

43,6

42,0

40,7

40,5

40,1

39,9

38,2

33,8

33,6

32,9

31,7

31,5

31,5

31,3

35,4

36,0

36,0

36,1

36,0

56,4

35,9

39,6

39,7

38,9

37,2

36,8

38,8

39,4

33,2

35,1

33,3

31,6

32,6

30,7

29,2

29,8

30,5

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

POPRICANI

UNGHENI

REDIU

LETCANI

PRISACANI

SCHITU DUCA

VICTORIA

COMARNA

MOGOSESTI

TUTORA

MOVILENI

Suprafața locuibilă existentă per

locuință

2012 2005

România2005: 38,0 mp/locuință2012: 39,6 mp/locuință

Reg. Nord Est 2005: 36,1 mp/locuință2012: 38,8 mp/locuință


12,9

13,6

13,4

13,9

13,4

27,8

18,4

18,0

16,4

15,6

13,6

13,5

13,5

13,0

12,7

12,4

12,2

12,1

11,5

11,0

10,9

10,8

10,6

12,0

12,6

12,9

11,8

12,9

18,3

11,6

16,2

13,6

14,0

11,6

12,5

11,2

11,8

12,0

11,5

11,9

12,4

10,7

11,3

10,9

10,0

9,7

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

TUTORA

REDIU

PRISACANI

TOMESTI

SCHITU DUCA

CIUREA

MOVILENI

COMARNA

UNGHENI

LETCANI

POPRICANI

VICTORIA

MOGOSESTI

HOLBOCA

Suprafața locuibilă existentă per

persoană

2012 2005

România2005: 14,4 mp/pers.2012: 15,8 mp/pers.

Reg. Nord Est 2005: 12,8 mp/pers.2012: 14,1 mp/pers.



Servicii de asistență socială

În anul 2012, la nivelul comunei Țuțora sunt înregistrați 644 pensionari, adică 0,7% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. 32,1% din populația stabilă a comunei este reprezentată de pensionari, pondere superioară celei de la nivel metropolitan, de 21,0%, în anul 2012.

În comuna Țuțora 17 familii (34 persoane) beneficiază de venitul minim garantat, reprezentând 2,0% din totalul Zonei Metropolitane, în anul 2012. O atenție deosebită din partea serviciilor sociale primesc și familiile în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate. În comuna Țuțora sunt înregistrate 8 familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate, valoare peste cea înregistrată în anul 2007, în condițiile în care la nivelul Zonei Metropolitane numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate s-a dublat. În comuna Țuțora nu este înregistrat niciun Centru de servicii sociale pentru tineri, adulți sau vârstnici.

Numărul de beneficiari ai venitului minim garantat (VMG) în anul 2012

Nr.

familii

% din total ZMI

Nr. persoane

% din total ZMI

ZMI 867 100,0% 1596 100,0%

ȚUȚORA 17 2,0% 34 2,1% Sursa: Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Iași, calcule

proprii

Numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate

Zona 2007 2012 2012 față de anul

2007

% din total ZMI 2012

Județul Iaşi 2364 3102 31,2% ZMI 445 887 99,3% 100,0%

Ţuțora 0 8

0,9%

Sursa: DGASPC Iași

Numărul de pensionari și populația vârstnică din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Număr pensionari Populație vârstnică (65 ani şi peste) Populație stabilă

Pers. % din total ZMI Pers.

% din total populație

pers.

Județul IAȘI 178.601 - 105.146 12,6% 835.045

ZMI 91.213 100,0% 47.462 10,9% 434.189

TUTORA 644 0,7% 495 24,7% 2.007

Sursa: Casa Județeană de Pensii Iași, Institutul Național de Statistică, calcule proprii


V. Servicii publice

Utilități publice

Alimentarea cu apă potabilă. În comuna Țuțora, locuitori beneficiază de rețea de alimentare cu apă potabilă întinsă pe 4,3 km, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică și pe 32,1 km, conform datelor de la Apa Vital. La Recensământul Populației şi al Locuințelor din 2011, erau înregistrate 211 locuințe ce beneficiau de alimentare cu apă potabilă, adică 20,1% din totalul celor din comună.

Canalizare și epurarea apelor uzate. Comuna nu beneficiază de canalizare, conform datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică. La Recensământul Populației şi al Locuințelor din anul 2011, în comună au fost înregistrate 211 de locuințe racordate la rețeaua de canalizare, ceea ce reprezintă 20,1% din totalitatea locuințelor comunei.

Alimentarea cu gaze naturale. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, comuna Țuțora nu prezintă rețea de distribuție a gazelor. De încălzire centrală beneficiază 40 de locuințe din comună, conform datelor de la Recensământul Populației şi al Locuințelor din 2011.

Salubrizare

Localitatea are 10 platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor, conform datelor furnizate de Primăria Țuțora. În anul 2012, beneficiau de servicii de salubritate un număr de 847 de gospodării, 21 de agenți economici și 5 instituții. Firma de salubritate care își desfășoară activitatea în comună este S.C. SALUBRIS S.A.

Ponderea locuințelor alimentate cu

apă potabilăîn comuna Ţuţora, 2011

Sursa: Recensământ Populaţie şi Locuinţe , 2011

- rezultate preliminare

Locuinţe alimentate

cu apă potabilă

20,1%

Ponderea locuințelor cu instalație de canalizare

în comuna Ţuţora, 2011

Locuinţe

cu instalaţie

decanalizare

20,1%

Sursa: Recensământ Populaţie şi Locuinţe , 2011 - rezultate preliminare


Educație În comuna Țuțora existau, în anul 2012, următoarele unități școlare: 3 grădinițe, 2 școli destinate învățământului primar și o școală cu clasele I-VIII, potrivit datelor furnizate de Primărie. Starea generală a tuturor acestor unități de învățământ este foarte bună, potrivit aprecierii reprezentanților Primăriei Țuțora. Fiecare grădiniță sau școală beneficiază de acces la internet și de sistem centralizat de încălzire. Populația școlară. În localitate existau, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2012, 250 de elevi, care, pe niveluri de învățământ se clasifică astfel: 66 sunt copii înscrişi la grădiniță, 122 aparțin învățământului primar, iar 62 – învățământului gimnazial. Numărul populației şcolare din Țuțora reprezintă 0,4% din numărul total al elevilor din Zona Metropolitană Iaşi; comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2005, în 2012 se observă o scădere de 6,7% a numărului de elevi. Tot o scădere este înregistrată şi în Zona Metropolitană, una mai accentuată, de 6,9%.

În 2012 erau 34 de cadre didactice în comună, mai multe cu 47,8% față de anul 2005 și 61,9% comparativ cu anul precedent.

Infrastructura de învățământ. Într-o sală de clasă din localitatea Țuțora învățau, în medie, 25 de elevi, mai puțini decât în Zona Metropolitană Iaşi (40,5 elevi/ sala de clasă), şi în județ (36,2 elevi/ sala de clasă). Un calculator este folosit de aproximativ 9 elev din localitate, în timp ce la nivel zonal, acelaşi calculator este folosit de un număr mai mic de elevi (8,8 elevi/PC). Fiecărui cadru didactic din localitate îi revin, în medie, 7,4 elevi, mai puțini decât media zonală (16 elevi/ cadru didactic), și cea județeană (16,2 elevi/ cadru didactic).

Sănătate

Unități sanitare. În localitatea Țuțora funcționau, la nivelul anului 2012, 3 cabinete medicale de familie, un cabinet stomatologic şi o farmacie; din totalul celor de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, cabinetele medicale de familie, cabinetele stomatologice și numărul farmaciilor reprezintă 1,0%, 0,2%, respectiv 0,3%.

268

276

287

277

269264

258

250

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția populației şcolare din

comuna Ţuţora

Sursa : INS


Personal medical. În comună sunt 10 cadre medicale, dispuse astfel:, 2 medici, 3 farmaciști și. 3 – cadre medicale medii.

Numărul cabinetelor medicale ce revin la fiecare 10.000 de locuitori este mai mare în localitatea Țuțora (14,9 cabinete medicale/ 10.000 locuitori) comparativ cu Zona Metropolitană Iași (7,2 cabinete medicale/ 10.000 locuitori), dar și cu județul Iași (6,9 cabinete medicale/10.000 locuitori).

Gradul de solicitare a infrastructurii de învățământ, în anul 2012

36,2

40,5

42,8

28,9

42,8

44,0

41,4

33,9

33,7

32,8

30,8

30,5

30,0

29,5

27,6

26,8

25,0

24,5

23,7

22,1

20,8

20,6

19,7

Judetul Iasi

ZMI - TOTAL

ZMI – URBAN

ZMI – RURAL

MUNICIPIUL IASI

CIUREA

VICTORIA

REDIU

TOMESTI

POPRICANI

MOGOSESTI

VALEA LUPULUI

HOLBOCA

COMARNA

MIROSLAVA

ARONEANU

TUTORA

BARNOVA

PRISACANI

UNGHENI

SCHITU DUCA

LETCANI

MOVILENI

nr. elevi/săli de clasă și cabinete școlare

România31,3 elevi/săli

Reg. Nord Est 31,1 elevi/săli

10,2

8,8

8,6

10,8

8,6

22,1

20,8

15,9

14,9

13,6

12,8

11,8

11,7

11,6

11,6

11,5

11,2

11,1

9,6

9,2

8,6

5,7

2,9

Judetul Iasi

ZMI - TOTAL

ZMI – URBAN

ZMI – RURAL

MUNICIPIUL IASI

TOMESTI

POPRICANI

COMARNA

BARNOVA

CIUREA

VALEA LUPULUI

UNGHENI

SCHITU DUCA

MOGOSESTI

PRISACANI

LETCANI

VICTORIA

MOVILENI

HOLBOCA

MIROSLAVA

TUTORA

REDIU

ARONEANU

nr. elevi/nr. PC-uri

România10,8 elevi/PC

Reg. Nord Est 12,1 elevi/PC



Numărul farmaciilor și al punctelor farmaceutice din comună (5,0 farmacii/ 10.000 locuitori) este inferior atât mediei metropolitane, cât și județene (7,2 farmacii/ 10.000 locuitori în ZMI și 5,4 farmacii/ 10.000 locuitori în județ). La 10.000 de locuitori din Țuțora revin 5,0 cabinete stomatologice, mai puține decât la nivelul Zonei Metropolitane (10,6 cabinete stomatologice/ 10.000 locuitori). Numărul medicilor din localitate este mult mai scăzut comparativ cu media metropolitană și județeană; astfel, la 10.000 locuitori din Țuțora sunt 10,0 medici, în timp ce în Zona Metropolitană Iași sunt 61,2 medici/10.000 locuitori, iar în județ – 36,0 medici/ 10.000 locuitori. Personalul sanitar mediu corespunzător localității Țuțora este, și de această dată, foarte scăzut (8,9/ 10.000 locuitori) și inferior celor două regiuni. În Zona Metropolitană Iași se înregistrează o valoare de 123,0 persoane din domeniul sanitar mediu la fiecare 10.000 de locuitori, iar în județ – 75,4.

Cultură Biblioteci. În anul 2012, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, erau 2 biblioteci în comuna Țuțora, adică 2,2% din totalitatea bibliotecilor din Zona Metropolitană Iași. Numărul cititorilor activi din comună s-a ridicat, în anul 2012, la 360 persoane, adică 17,9% din totalitatea populației stabile. În localitate, ponderea cititorilor raportată la populația totală este inferioară celei din județul (21,6%), dar și celei din Zona Metropolitană Iași (24,0%). În bibliotecile localității existau 13.639 volume, dintre care, eliberate în cursul anului 2012 au fost 3.000 de volume. Sărbătoarea locală a comunei Ţuțora are loc pe data de 8 septembrie; la această manifestare au loc evenimente sportive și culturale.

Infrastructura și personalul medical din Zona Metropolitană Iași și comuna Ţuțora, în anul 2012

raportat la 10.000 locuitori (‰)

Cabinete medicale

de familie Farmacii (inclusiv

puncte farmaceutice) Cabinete

stomatologice Medici

Personal sanitar mediu

România 5,2 4,0 6,0 25,14 58,6

Regiunea Nord Est 4,8 3,7 4,9 18,52 56,0

Județul Iași 6,9 5,4 7,2 36,01 75,4

ZMI 7,2 7,2 10,6 61,17 123,0 ȚUȚORA 14,9 5,0 5,0 9,97 14,9



VI. Mediu și eficiență energetică Calitatea solurilor. Solurile cu fertilitate bună și medie ocupă cea mai mare parte (70,8%) din suprafața localității Țuțora: 2,3% au o fertilitate foarte bună (clasa I de bonitate), 19,2% au o fertilitate bună (clasa II de bonitate), 44,5% au o fertilitate medie (clasa III de bonitate), 26,3% au o fertilitate slabă (clasa IV de bonitate), iar 7,7% dintre terenuri sunt foarte slabe din punct de vedere al fertilității (clasa V de fertilitate), conform datelor furnizate de OSPA Iași.

Fondul forestier. Fondul forestier al localității Țuțora ocupă 206 ha, adică 5,6% din suprafața fondului forestier al comunei. Pădurile din localitate reprezintă 1,1% din întregul fond forestier al Zonei Metropolitane Iași. În localitate există risc de inundații și alunecări de teren pe suprafața albiei râului Prut, potrivit datelor provenite de la Primăria Țuțora.

Eficiență energetică. Eficiența energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalități prin care se poate obține acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puțină energie.

Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătățite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii.

Reducerea consumului de energie şi eliminarea risipei de energie se numără printre principalele obiective ale Uniunii Europene (UE).

Clasa III44,5%

Clasa IV26,3%

Clasa II19,2%

Clasa V7,7%

Clasa I

2,3%

Suprafața terenurilor agricole pe clase de bonitate,

în comunaȚuțora, 2012

Sursa: OSPA - Iaşi

Repartiția terenurilor din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Localități Total Agricola Terenuri

neagricole total

Terenuri neagricole, din care: Păduri și

altă vegetație forestieră

Ocupată cu ape,

bălți

Ocupată cu construcții

Căi de comunicații și

căi ferate

Terenuri degradate și

neproductive

Județul Iași 100,0% 69,4% 30,6% 17,8% 2,5% 3,4% 1,9% 5,0%

ZMI 100,0% 66,3% 33,7% 17,0% 2,7% 6,4% 2,6% 4,9% ŢUŢORA 100,0% 77,7% 22,3% 5,6% 5,7% 2,0% 1,9% 7,1%



Există un potențial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei şi transporturile. La sfârşitul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie primară cu 20% până în 2020. Economiile de energie sunt obținute în general prin investiții în echipamente mai avansate tehnologic pentru a produce aceleaşi servicii finale – e.g. încălzit, ventilat, răcit, acționări mecanice – cu mai puțină energie electrică, precum şi prin investiții în echipamente sau chiar tehnologii pentru creşterea productivității sau a eficienței economice a unui serviciu. În această categorie se pot include sculele, uneltele, dispozitivele industriale şi aparatura electrocasnică, instalațiile de încălzire eficientă, sistemele de ventilare şi de condiționare a aerului (HVAC), sistemele de control ale consumului electric, proiectarea clădirilor active energetic, acționări mecanice cu motoare electrice avansate şi sistemele de recuperare a căldurii. La nivel național s-a derulat Programul Casa Verde, pentru persoane fizice și juridice, ce prevede instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.

Scopul programului îl reprezintă îmbunătățirea calității aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obținerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante, prin finanțarea din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Finanțarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu. Programul se derulează în limita fondurilor prevăzute cu această destinație prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii. În județul Iași s-au depus 444 solicitări în anul 2010 și 535 solicitări în anul 2011. Din solicitările depuse în cadrul Programului Casa Verde - persoane fizice s-au aprobat 427 solicitări în anul 2010 și 73 (din 78 analizate) în anul 2011. La nivelul Zonei Metropolitane Iași puține dintre clădirile publice sunt reabilitate din punct de vedere al eficienței energetice sau utilizează energie regenerabilă.


XI. Capacitatea administrativă Administrația publică locală este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primar, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Zona Metropolitană Iași (ZMI) cuprinde 20 de membri. Alături de județul Iași, din Zona Metropolitană Iași fac parte 19 localități, din care municipiul Iași și 18 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria. Bugetul administrației publice a localității Țuțora a fost, în anul 2013, de 1.812.780 lei, dintre care 14,6% s-au folosit pentru investiții. Comparativ cu anul 2010, bugetul de care a dispus localitatea a fost mai mic cu 16,3%, iar față de anul precedent, cu 15,7% mai mic. În anul 2013, comuna Țuțora deținea următoarele sisteme informatice:

sistem informatic integrat;

portal web. Investițiile necesare pentru dezvoltarea capacității administrative în comuna Țuțora sunt:

resursele umane;

echipamente/ soluții IT;

modernizarea sediu;

servicii de consultanță.

În perioada 2007-2013, în Zona Metropolitană Iași s-au realizat peste 217 proiecte la nivelul primăriei, 89 proiecte la nivelul ONG-urilor, grupurilor de cetățeni și sectorului privat. În prezent sunt în desfășurare peste 176 de proiecte la nivelul Zonei Metropolitane și 86 sunt în stadiul de pregătire., conform datelor furnizate de Primării. În comuna Țuțora s-au implementat 6 proiecte în perioada 2007-2013, iar alte 3 proiecte sunt în pregătire.

2.165.435

1.454.557

2.149.362

1.812.780

193.750 252.805469.787

265.000

2010 2011 2012 2013

Bugetul administrației publice din comuna Țuțora

- lei-

Buget Investiţii Sursa: Primăria Ţuţora


VIII. Analiza SWOT a comunei Ţuțora

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Aspecte generale - Poziționarea geografică avantajoasă în cadrul

județului; - Vecinătatea cu Republica Moldova; - Apartenența în Zona Metropolitană Iaşi; - Accesibilitatea facilă a comunei (rutier şi aerian); - Clima şi relieful favorabil;

Aspecte generale - Poziționarea comunei în extremitatea Zonei

Metropolitane; - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor naturale

locale; - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor

antropice locale;

Dezvoltare economică - Stadiul dezvoltat al sectorului de comerț din comună

(50,9% din cifra de afaceri de la nivelul comunei); - Rata şomajului relativ redusă, la nivel local; - Potențial agricol local ridicat (soluri calitative/fertile); - Forța de muncă disponibilă pentru activități agricole; - Ponderea ridicată a fondului agricol în totalul fondului

funciar (77,7%); - Productivitate agricolă ridicată, comparativ cu nivelul

metropolitan şi județean, pentru grâu și secară; - Dezvoltarea agriculturii ecologice în plan local; - Existența structurilor de sprijinire a afacerilor din Zona

Metropolitană Iaşi;

Dezvoltare economică - Spiritul antreprenorial scăzut (densitate scăzută a

agenților economici activi); - Productivitate scăzută a agenților economici locali

activi; - Diminuarea numărului de salariați din comună; - Evoluția slabă a sectorului imobiliar/rezidențial local; - Infrastructură turistică slab dezvoltată; - Nevalorificarea corespunzătoare a potențialului

agricol local; - Slaba promovarea a produselor agricole şi ecologice

locale; - Absența sistemelor de irigații;

Conectivitate - Accesibilitate rutieră facilă a comunei prin DJ 249 E și

DN 28; - Starea relativ bună a drumurilor locale; - Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea

Aeroportului Internațional Iaşi; - Acoperire bună a localități cu servicii de telefonie,

internet şi TV;

Conectivitate - Conectivitate feroviară slabă a comunei; - Curse internaționale reduse ale Aeroportului

Internațional Iaşi comparativ cu alte aeroporturi internaționale din România (Bucureşti, Cluj, etc. );

- Dezvoltarea slabă a transportului public la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi;


Domeniul social - Condiții de locuire bune (suprafață locuibilă per

locuință şi per locuitor mari);

Domeniul social - Scăderea efectivului populației; - Populație îmbătrânită din punct de vedere

demografic; - Rata de îmbătrânire demografică extrem de ridicată,

peste nivelul metropolitan şi județean; - Rata de dependență demografică ridicată, peste

nivelul metropolitan şi județean; - Spor natural negativ; - Dezvoltarea slabă a zonelor rezidențiale (+5,5% în

2005-2012); - Ponderea ridicată a pensionarilor (32,1% din populația

stabilă); - Lipsa infrastructurii de sprijinire a cazurilor sociale

(concentrarea acesteia pe teritoriul municipiului Iaşi); - Grad scăzut de disponibilitate a utilităților în

gospodăriile din comună;

Servicii publice - Existența rețelei de distribuție a apei potabile; - Existența serviciilor de salubrizare în comună; - Starea bună a infrastructurii de educație; - Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – centru

universitar; - Sistem educațional bine dezvoltat la nivelul Zonei

Metropolitane; - Existența infrastructurii de sănătate în comună

(cabinet medical de familie, farmacie, cabinet stomatologic);

- Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – centru medical regional;

- Existența infrastructurii şi activităților culturale în comună;

- Existența infrastructurii și activităților culturale din comună;

Servicii publice - Acoperirea slabă a rețelei de distribuție a apei potabile

în comună; - Lipsa rețelei de canalizare din comună; - Lipsa rețelei de furnizare a gazelor naturale în

comună; - Scăderea numărului populației şcolare;


Mediu și eficiență energetică - Calitatea ridicată a terenurilor agricole;

Mediu și eficiență energetică - Existența unui fond forestier redus (5,6% din suprafața

terenurilor neagricole); - Ponderea ridicată a terenurilor degradate şi

neproductive (7,1% din totalitatea terenurilor neagricole);

- Inexistența clădirilor instituțiilor publice reabilitate termic şi a celor care utilizează energia regenerabilă;

Capacitate administrativă - Ponderea ridicată a investițiilor în bugetul local

(14,6%); - Existența sistemelor informatice la nivelul

administrației publice (sistem informatic integrat, portal web);

- Interesul crescut al administrației publice în dezvoltarea şi implementarea de proiecte pentru dezvoltarea comunei;

Capacitate administrativă - Scăderea bugetului local; - Necesitatea formării şi instruirii resurselor umane; - Insuficiența echipamentelor / soluțiilor IT; - Necesitatea serviciilor de consultanță pentru

managementul proiectelor implementate de autoritatea publică;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor săteşti din comună;

- Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru realizarea rețelei de canalizare în comună şi a stației de epurare;

- Investiții în extinderea rețelelor de utilități la nivelul zonei metropolitane;

- Valorificarea produselor specifice locale prin investiții în domeniul agricol (realizare sere pentru creşterea legumelor, centru de colectare produse agricole – fructe, legume, lapte, centru de prelucrare produse agricole – fructe, legume);

- Finalizarea Parcului Agroindustrial Transagropolis de către Consiliul Județean Iaşi ce cuprinde piață de gros, birouri (consultanță agricolă, credit agricol etc.), showroom, parcare, showroom exterior (pentru echipamente şi

- Schimbarea factorilor climatici; - Creşterea prețurilor la energie şi combustibil; - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea investițiilor; - Presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară asupra

factorilor de mediu şi a biodiversității; - Presiuni asupra sistemului social prin îmbătrânirea

populației; - Situația sistemului sanitar național – starea

infrastructurii de sănătate şi exodul personalului medical;

- Schimbările continue ale sistemului de învățământ; - Atragerea investițiilor străine cu precădere în alte

zone ale țării; - Inconsecvență şi instabilitate politică; - Concurența de la nivel regional în domeniul turismului; - Blocarea finanțărilor pentru programele de mediu; - Modificarea normelor şi legislației din domeniul agro-


utilaje), 2 loturi amenajate pentru concesionare/închiriere către firmele care doresc să-şi construiască hale/sediu etc.

- Investiții în infrastructura turistică locală (construcții structuri de primire turistică – pensiune);

- Dezvoltarea transportului public în Zona Metropolitană; - Asocierea în domeniu agricol şi atragerea fondurilor în

agricultură; - Evoluția pozitivă a consumului de produse agricole

ecologice; - Prioritizarea sectorului agricol național pentru susținerea

creşterii economice; - Relansarea Programelor Operaționale pentru dezvoltarea

socio-economică a României în perioada 2014-2020; - Modernizarea Aeroportului Internațional Iaşi; - Dezvoltarea rețelelor de transport TEN-T; - Prioritatea la nivel național şi județean de dezvoltare a

căilor rutiere (autostrăzi „Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni”, şosele ocolitoare);

- Importanța municipiului Iaşi ca nod rutier, feroviar şi aerian regional;

alimentar în defavoarea comercializării produselor agricole locale;

- Întârzierea alinierii la standardele UE de către producătorii agricoli;

- Menținerea sistemului agriculturii tradiționale cu slabă productivitate – ferme de subzistență;

- Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru forța de muncă specializată;

CUPRINS - zmi.ro disparitati Tutora.pdfunei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m. Cele...

Documents

Transcript of CUPRINS - zmi.ro disparitati Tutora.pdfunei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m. Cele...