Cuprins magheru

8/16/2019 Cuprins magheru

1/35

Cuprins:

Capitolul I Partea generală

1.1 Generalităţi şi definiţie....................................................................pag 31.2 Etiopatogenie..................................................................................pag 41.3 Anatomie patologiă........................................................................pag !1.4 "imptomatologie..............................................................................pag #1.! Criterii pentru susţinerea diagnostiului..........................................pag $1.% &iagnosti diferenţial.......................................................................pag121.# E'oluţie şi ompliaţii.....................................................................pag 141.$ Prognosti........................................................................................ pag 1!

Capitolul II "tudiu lini pri'ind prognostiul (n poliartritareumatoidă..............................................................................................pag 1#

Capitolul III )ratamentul

3.1 )ratamentul profilati.....................................................................pag 2*3.2 )ratamentul urati'......................................................................... pag 21

Conlu+ii................................................................................................ pag 33

,i-liografie.............................................................................................pag 3!

1


2/35

“Sănătatea este un cuvânt mare. Eacuprinde nu numai corpul, ci mintea sispiritul ci si perspectiva unui om”

(James H. West)

2


3/35

Capitolul I

1.1 GEE/A0I)I I &EIIIE

)ermenul de reumatism 'ine de la u'5ntul grees rheuma 6surgere7. Guillaumme,oillou desria reumatismul a o -oală arateri+ată prin umflături artiulare treătoare şimo-ile8 are 9saltă de la o artiulaţie la alta.

I.0. &u;er inludea poliartrita reumatoidă (n adrul -olilor difu+e ale ţesuturilor on?2. poliartrita reumatoidă seronegati'ă = fără fator reumatoid Ig>?3. "indromul elt@4. -oala "till a adultului.

Poliartrita reumatoidă8 (nt5lnită (n literatură şi su- numele de poliartrita roniăe'oluti'ă8 este o suferinţă arateri+ată de o inflamaţie roniă infiltrati'proliferati'ă a

sino'ialei artiulare. Ea se eBprimă lini prin artrită pre+entă la mai multe artiulaţii8 deunde şi numele de poliartrită.

Pre'alenţa -olii este apreiată a fi (ntre *8328 iar inidenţa ei 'aria+ă (ntre *8D18!* pe an. 5rful inidenţei se (nt5lneşte (n deadele a patra şi a inea ale 'ieţii.emeile fa aeastă -oală de 23 ori mai des a -ăr-aţii.

Poliatrita reumatoidă fae parte din grupa reumatismelor a-artiulare."pre deose-ire de reumatismul artiular aut8 are 9muşă inima şi linge

artiulaţiile8 poliartrita reumatoidă nu interesea+ă inima8 dar 9muşă artiulaţiile şi 5ndşia (mpl5ntat dinţii (n artiulaţii nu le mai lasă p5nă la distrugerea lor mai mult sau mai puţin ompletă. Este ea mai in'alidantă dintre formele de reumatism.

Definiie

Poliartrita roniă e'oluti'ă 6denumită şi poliartrită reumatoidă7 este o -oalăimunoinflamatorie8 roniă şi progresi'ă8 u e'oluţie (ndelungată şi u pusee aute8 areafetea+ă u predileţie artiulaţiile mii ale eBtremităţilor 6mem-relor7 (n mod simetrişi distruti'8 u modifiări radiologie şi osteoporo+ă. ,oala poate ointeresa 'irtualoriare din ţesuturile on


4/35

ig 1. ig 2.

1.2 E)IFPA)FGEIE

Etiologia poliartritei reumatoide este neunosută8 dar onepţia atuală onsideră ă -oala re+ultă din interaţiunea a trei ategorii de fatori:

• ereditatea8• infeţia şi autoimunitatea.

!. "actorii ereditari

umeroase studii epidemiologie au arătat ă poliartrita reumatoidă este maifre'entă printre rudele de s5nge ale poliartritiilor de5t (n populaţia generală.

n fa'oarea faptului ă agregarea familială a -olii este dată de transmiterea unei predispo+iţii ereditare şi nu de inter'enţia unor fatori de mediu pledea+ă două o-ser'aţii:

a7 Poliartrita reumatoidă nu este mai fre'entă (n fratriile 9lungi 6(n are se presupune ă fatorii de mediu sar adăuga elor genetii78 de5t (n ele9surte?

-7 Poliartrita reumatoidă este de 483 ori mai fre'entă printre rudele de s5ngeale poliartritiilor de5t la partenerii lor on


5/35

%. !utoimunitatea

0a poliartrita reumatoidă au fost desrişi numeroşi antiorpi reati'i faţă deautoantigene apa-ili să ree+e ompleBe imune irulante sau pre+ente numai la sediileinflamatorii8 fie aestea artiulare8 fie sintetie.

Conepţia atuală onsideră ă (n aeastă -oală autoimunitatea este amorsată de uneBoantigel 6poate infeţios7 are aţionea+ă pe fondul unei Homeosta+ii imune genetialterate.

1.3 AA)F>IE PA)F0FGIC

Prinipala le+iune (n poliartrita reumatoidă este o inflamaţiei a sino'ialeiartiulaţiilor diartrodiale. "ino'ialei i se desriu trei aratere anatomopatologie areonordă u etape e'oluti'e ale -olii.

0a (neput8 sino'ita este de tip edematos u interesare (n speial a +onelor de lamarginea artila


6/35

"i&. ' oduli reumatoii

Afetarea 'asulară de tip inflamator8 'asuliti8 este omună dar modifiările

isHemie sunt minime. "uferinţa proliferati'ă a mediei endarteriolelor patului ungHialeste ilustrati'ă. /areori apar 'asulite ale arterelor de ali-ru mare. n aest a+ ele nu sedeose-es u nimi de alte tipuri de 'asulite imune. >ai des sunt interesate 'enele şiapilarele dermie. Conseinţele 'asulitelor pot fi şi de ordin neroti8 mai ales 5nd se produ şi proese trom-otie. Cele mai fre'ente tul-urări trofie apar pe tegumente6uleraţii78 dar se desriu Hiar şi perforaţii intestinale.

>odifiările musulare se arateri+ea+ă prin atrofii are sunt urmarea afetării primare a miofi-rilelor 6(n a+uri se'ere78 sau pot să apară a o onseinţă a imo-ili+ării.0e+iunile 'iserale au eBpresie liniă (ntrun număr redus de a+uri8 mai fre'enteBist5nd numai modifiări mirosopie. Periardita relatată a fi (nt5lnită Histologi (n4* din a+uri8 se fae simţită lini foarte rar. Este ea mai fre'entă le+iune ardiaă.

n mioard se pot (nt5lni noduli reumatoi+i8 infarte 6date de arterita oronară7 şimai rar mioardită interstiţială. "imptomatologia liniă poate fi pre+entă sau nu.

0oali+area 'al'ulară a nodulilor reumatoi+i este rară dar8 5nd apare8 se fae maides pe 'al'ulele aortie pe are le deformea+ă.

oduli reumatoi+i pot să apară (n parenHimul pulmonar şi (n pleură. C5ndafetarea pulmonară se asoia+ă u pneumoonio+a 6u fi-ro+a aferentă78 om-inaţia poartă numele de sindrom Caplan.

n splină şi (n ganglionii limfatii periartiulari se (nsrie o Hiperpla+ie reati'ănespeifiă8 rareori (nt5lninduse noduli reumatoi+i.

%


7/35

1.4 "I>P)F>A)F0FGIE

!. !namneă

Prin anamne+ă se reali+ea+ă primul ontat (ntre paient şi mediul reuperator8 deaeea importanţa ei depăşeşte simpla 'aloare a ulegerii datelor pur mediale. EadesHide şi alea unoaşterii ompleBe a paientului su- raport psiHologi8 soial şieduaţional8 aspete deose-it de interesante (n alătuirea programelor de reuperare 6maiales a elor pe termen lung7:

'5rsta ne adue multiple orientări (n legătură u modalitatea e'oluţiei8 proeselor de reuperare loală? asupra posi-ilităţilor de apariţie a e'entualelor ompliaţii determinate de traumatisme sau imo-ili+are prelungită asupraritmului şi intensităţii proedurilor metodologie de reuperare.

profesia şi ondiţiile onrete de mună şi 'iaţă ale paientului tre-uie unosute pentru a apreia direţia prinipală de orientare a metodologiei reuperatorii

(n 'ederea re5ştigării apaităţii de mună. anteedentele personale ne 'or informa asupra 9+estrei patologie a paientului8

are poate sau nu să ai-ă importante reperusiuni asupra proesului dereuperare loală sau asupra apaităţii de adaptare la programulreuperator.

#. *storicul +olii

Istoriul poliartritei reumatoide8 (nep5nd u ondiţiile (n are sa produsaidentul8 tratamentele urmate8 e'oluţia ulterioară a le+iunilor iniţiale8 apariţia

ompliaţiilor.)oate aeste date ne prei+ea+ă8 de fapt8 modalitatea (n are sa a


8/35

tumefieri artiulare? mialgii8 slă-iiune musulară (n speial la umeri? o-oseală? pierdere ponderală8 stare de disonfort.

Aestea apar (n suesiuni8 om-inaţii8 durate şi intensităţi 'ariate. Instalarea8 elmai deseori8 este gradată8 ea fă5nduse (n luni8 mai rar (n ani.

&e-utul aut8 fulminant8 nu este fre'ent? 5nd se produe8 el apare mai ales alopii.

&e-utul poliartritei reumatoide poate fi determinat de traume psiHie8 efort fi+i şitraumatisme artiulare sau eBpunerea la frig şi infeţii ale ăilor respiratorii superioare8(mpre


9/35

n timp8 distruţia osteoartilaginoasă8 laBitatea artiulară8 modifiările

po+iţionale onseuti'e ale tendoanelor dau aspet arateristi artiulaţiilor 6forma in >8

(n K-utonieraK8 de'iaţie ulnară7.

"i&. nr. Deviaie ulnară a articulaiilor metacarpofalan&iene

Forma în "butonieră" este urmarea sino'itei u ruperea tendonului eBtensorului

omun al degetelor la loul de inserţie al aestuia pe ea dea două falangă 6fig. nr. 27.

/uperea tendoanelor este de fapt un proes e poate suede unei tendinţe.

"imultan se pierde apaitatea de preHensiune digitopalmară. Artiulaţiile interfalangiene

distale sunt de ele mai multe ori neinteresate. Sinovita cotului este int5lnită fre'ent. Prin eBsudatul artiular mişarea de

eBtensie este mult limitată. )5r+iu si rar se produ ero+iuni ma


10/35

&intre artiulaţiile tarsului ea astragaloalaneană şi ea astragalosafoidiană

sunt interesate mai des.

"i&. nr. - odificări ale articulaiilor metatarsofalan&iene

Genunchii sunt foarte fre'ent afetaţi8 sino'ita fiind la ineput eBsudati'ă şi apoi

proliferati'ă. Ero+iunile artilaginoase şi ale osului sunt (nsă mai tardi'e şi de intensitate mai

miă 6fig. nr. %7.

"i&. nr./ odificări ale articulaiei &enunc0iului (sec0ele)

1*


11/35

#. E1amen radiolo&ic

Pune (n e'idenţă osteoporo+a8 la (neput limitată8 la ni'elul oaselor arpului8 mait5r+iu diferă şi este (nsoţită de mirogeode8 iar (n formele a'ansate dispar spaţiileartiulare8 apar su-luBaţii8 anHilo+e osoase. n fa+a terminală8 -olna'ul a de'enit unindi'id aşeti8 u infirmităţi gra'e. n aest stadiu8 proesul inflamator8 de o-iei sestinge8 deşi pot apărea din nou puseuri.&iagnostiul po+iti' se -a+ea+ă (n stadiul iniţial8 preoe pe riteriile enunţate8 iar (n stadiile tardi'e8 pe ta-loul lini8 artiular8 dominatde artralgii8 redoare8 tumefaţii8 de'iaţii8 deformări şi anHilo+e artiulare 6osteoporo+ă şimirogeode7 şi -iologi.

"i&. nr.2. 3adio&rafii osteoarticulare

%. E1amenul de la+orator

.".L.ul la (neput poate fi moderat sau poate atinge 'alori (ntre 3*$* mm. Esteun semn important prin preoitatea sa. Lemoleuograma arată o anemie uşoară8monoromă sau Hiporomă.

11


12/35

"i&. nr. 2 !nemia

Eletrofore+a proteinelor serie arată al-umine să+ute8 dar glo-ulinele A şi , suntresute.)estul lateB şi Malter/osse sunt teste de aglutinare. Ele nu sunt po+iti'e (n primele

luni de e'oluţie8 po+iti'5nduse a-ia spre sf5rşitul primului an de e'oluţie8 dar aesteteste sunt po+iti'e şi (n ,oala 0upiă şi (n slerodermie8 are sunt -oli de olagen8 uneoriele sunt po+iti'e şi (n Hepatita roniă agresi'ă8 aest luru demonstrea+ă ă ele nu suntteste arateristie pentru a pune diagnostiul de poliartrită reumatoidă. n aeste ondiţii8mai reent apare tendinţa de a e'idenţia fatorul reumatoid prin miroteste8 aparţin5nd deo-iei Ig> şi IgG sau IgA. EBamenul liHidului sino'ial o-ţinut prin punţie artiulară poate fi folosit (n diagnostiul de poliartrită reumatoidă.

n poliartrita roniă e'oluti'ă liHidul sino'ial este -ogat (n polinuleare8 dar

găsim şi ragoite8 adiă leuoite itoplasmatie are au aspet de -oa-e de strugure.

1.%. &IAGF")IC &IE/EIA0

Prin aspetul lini de artrită u reparti+are simetriă şi uneori u afetareaartiulaţiilor mii8 sur'enit (ntrun onteBt -iologi u inflamaţie nespeifiă8 poliartritareumatoidă inipientă tre-uie diferenţiată de alte reumatisme inflamatorii şi deolageno+e.

a7 0upusul eritematos sistemi poate de-uta şi Hiar e'olua timp mai (ndelungat su-masa unei poliartrite simetrie aparent i+olată8 are interesea+ă artiulaţiile mii

ale m5inilor onomitent u teile tendoanelor8 e'olu5nd (n pusee aute sausu-aute 63* din a+uri7. &iferenţierea de poliartrita reumatoidă este pratiimposi-ilă la (neput8 mai ales ă destul de fre'ent fatorii reumatoi+i apar (n ser (naintea antiorpilor antinuleari.

&iferenţierea poliartritei reumatoide tre-uie făută uneori şi faţă de alteolageno+e: slerodermia sistemiă8 poliarterita8 -oala miBtă a ţesutuluion


13/35


14/35

1.#. EF0IE. CF>P0ICAII

Poliartrita reumatoidă este o -oală Heterogenă u e'oluţie şi sf5rşit 'aria-il. 0ade-ut8 o pre'i+iune a e'oluţiei ulterioare a poliartrite reumatoide nu este posi-ilă8 deşideterminarea genotipului -olna'ului poate da unele indiaţii. E'oluţia poate fi:mononuleară 62*78 poliiliă 6#*78 sau progresi'ă 61*7.

&e ele mai multe ori -oala (nepe a fi episodiă şi (n el din urmă apătă unarater progresi'.

Compliaţiile poliartrite reumatoide pot fi loale 6eB.: artrită septiă8 rupturasino'ialei şi a tendoanelor8 esarele7 sau generale 6eB.: onseinţele determinărilor sistemie şi 'iserale8 amilaido+ă8 septiemia7. Aestora li se adaugă reaţiile ad'erse alemediaţiei utili+ate (n tratamentul de durată al -olii. Compliaţiile septie sunt fa'ori+atede susepti-ilitatea -olna'ilor faţă de 'ariatele agresiuni miro-iene sau 'irale8 ale ăreiau+e tre-uie ăutate (n imunodefiienţa aestor -olna'i şi (n efetul permisi' al unoradin tratamentele apliate8 (ndeose-i ortioterapia şi imunodepresia on'enţională.

atori are ţin de teren şi ei legaţi de reunoaşterea tardi'ă a situaţiei răspund deefiaitatea redusă a urelor u anti-iotie.

1.$. P/FGF")IC

Prognostiul poliartritei reumatoide depinde de artrită şi de determinărileeBtraartiulare.

Poliartrita oret tratată nu due (n mod neesar la infirmitate. Prognostiulfunţional nu depinde at5t de 'eHimea -olii (n general8 5t de suma şi durata puseurilor sale e'oluti'e.

Pentru studii populaţionale făute (n sop de eretare8 !sociaia !mericanaă de3eumatolo&ie (!3!5!merican 30eumatism !ssociation) a sta-ilit o serie de riteriilinie8 -iologie8 Histologie siJsau radiologie pentru sta-ilirea diagnostiului. Ele aufost de mai multe ori re'i+uite.

%riteriile sunt următoarele7

1. redoarea artiulară matinală de el puţin o oră?

2. artrita simultană la minim trei arii artiulare o-ser'ată de medi 6u tumefiere de

părţi moi sau sinu'ită7?

3. artrita artiulaţiilor m5inii u afetarea artiulaţiilor metaarpofalangiene sau

interfalangiene proBimale?

4. artrita simetriă u afetare simultană8 -ilaterală aeleaşi artiulaţii?

!. pre+enţa nodulilor reumatoi+i o-ser'ată de medi?

%. pre+enţa seriă de fator reumatoid (n ondiţiile unei reaţii po+iti'e int5lnită la

mai puţin de ! dintre normali.

14


15/35

#. modifiări radiografie tipie -olii u ero+iuni şi dealifieri


16/35

%!9*:;E:!3E DE %!>=3*

*?3J*3E! 9!%*E:=


17/35


18/35

e'olutia -olii determina stare de dependenta totala8 in 'edereainternarii paientului intro institutie de orotire soiala? pregateste psiHi si fi+i paientul pentru inter'entiaHirurgiala ortopedia reomandata pentru oretareadeformarilor si a ontraturilor in a+ul po+itiilor 'iioase8 sau

inlouirea elementelor artiulare distruse 6prote+e artiulare7.

%!> * >E "I P/E>E: G.A.&A)A A")E/II: 1*.11.1D!!&F>ICI0I0 : ,/AI0A>E&I : /,ACE)A)EIE : /F>AA0FC0 &E >CA : PE"IFA/"EN : E>II

/E0IGIE : F/)F&FN

Paienta G. A. a fost internata in linia de reuperare udiagnostiul de poliartritareumatoidala. >anifestarile dedependenta sunt : durer i s i tumefa t i i l a n i'e l >C 8 IPinsotite de redoare matinala aproBimati' 1H. ,oala a e'oluat in timp aasa< )ermoterapie şi ,alneologie )ratament mediamentos u AIs

1$


19/35

%a ** >E "I P/E>E: ".G.&A)A A")E/II: 22.*#.1D2$

&F>ICI0I0 :)0CEA>E&I: //A0CE)A)EIE: /F>AA0FC0 &E >CA: PE"IFA/ Paientul"EN:>A"C0I/E0IGIE:F/)F&FN

Paientul "G a fost internat la linia de reuperare u diagnostiul deP/ >anifestarile de dependenta sunt: dureri si tumeatii la ni'elul

/CC8 >C8>)8 genunHi -ilateral s imetri8(nsoţite de redoarematinală aproBimat i' 1H..EBamenul o-ieti' si datele paralinie auondos la diagnostiul de mai sus.,oala a e'oluat (n t imp a asa< )ermoterapie şi ,alneologie )ratament mediamentos u AIs

n urma ulegerii datelor pri'ind ele 14 ne'oi fundamentale am onstatat a paientul pre+intă manifestari de dependenţă la urmatoarele ne'oi :

e'oia de a se mişa şi a a'ea o -ună postură e'oia de a dormi şi odiHni e'oia de a se im-răa si de+-răa

1D


20/35

e'oia de aşi menţine tegumentele urate şi integre.

%!9*:;


21/35

profilaBia artritei la elelalte artiulaţii: ot8 umăr 6mişări derotaţie u -raţul at5rnat78 şold şi genunHi8 oloană 'erte-rală.

Prinipalele metode de profilaBie sunt: ;inetoterapie pre'enti'ă şi gimnastiamedială.

'.@:ratamentul curativ

a) :ratamentul i&ieno5dietetic

/epausul general sau segmentar este o indiaţie de prinipiu după sta-ilireadiagnostiului de poliartrită reumatoidă şi8 mai t5r+iu8 (n timpul perioadelor de ati'itateinflamatorie. Prin repaus se reali+ea+ă mai multe de+iderate:

(nlăturarea stresului asupra artila


22/35

Fnestitatea ompletă8 almul şi ră-darea (n orie (mpreediamentele remisi'e 6de fond8 modifiatoare ale -olii sau u aţiune

lentă8 um mai sunt denumite8 eB.: ompuşii de aur8 antimalariele8 & peniilina8 imunomodulatoarele7.

Antiinflamatoarele nesteroidiene 6AI"7 se utili+ea+ă8 (n prinipiu8 la (neputultratării -olna'ului sau pe parursul tratamentului8 ori de 5te ori artrita se do'edeşte a fiati'ă.

>a


23/35

e) :ratamentul ortopedico5c0irur&ical reparator

CHirurgia ortopediă (n a+urile a'ansate are trei sopuri prinipale:1. ameliorarea funţiei?

2. reduerea durerii?3. oretarea estetiă.

"ino'etomia are sop antialgi. Ca atare -enefiia+ă de aeastă inter'enţieartiulaţiile deformate8 ompromise funţional8 la are alte metode terapeutie au eşuat.

Artroplastia8 (n 'arianta prote+ării 6endo7artiulare parţială sau totală8 se apliămai ales pentru şold8 genunHi8 ot8 umăr şi mai puţin (n a+ul artiulaţiilor metaarpofalangiene. Prote+ele totale sunt de tipuri şi onstruţii diferite dar tre-uie săfie (n prinipiu re+istente8 uşor de anorat8 u oefiient de friţiune redus şiorespun+ător onformate pentru a imita 5t mai -ine şi fidel mişarea mormală.

f) :erapia fiicală $i de recuperare

>ediina fi+ială (şi găseşte indiaţia (n toate stadiile poliartritei reumatoide.

;+iectivele ei sunt: ameliorarea durerii? (m-unătăţirea irulaţiei periferie? săderea proesului inflamator? pre+er'area şi ameliorarea funţiei musuloartiulare.

Aeste o-ieti'e se reali+ea+ă prin metode fi+iale foarte di'erse şi pot fi reali+ate(n spitale şi polilinii.

,alneofi+ioterapia este un ompleB de metode teraputie e uprinde:

• Hidroterapia

Baia caldă simplăAeastă proedură se eBeută (ntro adă o-işnuită la temperatura de 3%3# o şi u

o durată totală de 1!3*%* minute.>od de aţiune. atorul ati' (n ursul aestei proeduri este fatorul termi şi

presiunea Hidrostatiă a apei. Are o aţiune antispastiă şi sedati'ă generală. Duul subagval Constă (n apliarea su- apă a unui duş sul de mare presiune şi u o temperatură a

apei mai ridiată a ea din adă u 12o

C. &istanţa dintre duşul sul şi regiunea de apliateste de !1* m. &urata proedurii este de !1* minute. Baia !inetică Este o -aie aldă8 se efetuea+ă (ntro adă mai mare are se umple u apă la

temperatura 3!3#3$ grade C. ,olna'ul este aşe+at (n -aie şi lăsat ! minute liniştit8 după are teHniianul

eBeută su- apă mişări (n artiulaţiile -olna'ului timp de ! minute. Paientul este lăsat

23


24/35


25/35

mpachetări cu nămol# "e fa la temperatura de 3$4* grade C8 (ntrun stratgros de 2 m. "e apliă loal pe regiunea interesată8 iar efetul este dat de el termi8Himi8 de su-stanţele din nămol.

ig.$. mpaHetări u nămol

$ompresele reci# >ateriale neesare. ,uăţi de p5n+ă de diferite forme şi mărimi8 găleată u apă

ree8 pat sau anapea8 eas semnali+ator.)eHnia de apliare propriu+isă. "e (nmoaie ompresa (n apă ree8 se stoare şi se

(mpătureşte de !% ori apoi se apliă şi pe regiunea interesată. &in ! (n ! minuteompresa se sHim-ă8 menţin5nduse astfel temperatura să+ută. Aest luru se poate

reali+a şi daă om-inăm ompresa u Hidrofor sau apliare u pungă de gHeaţă. &uratatotală a unei omprese durea+ă (n raport u -oala8 (nadr5nduse (ntre limitele de minim2* minute şi maBim %* minute.

>odul de aţiune. nele omprese apliate pe unele +one pot a'ea arater general8 dar ma


26/35

Băile de luminăCele omplete se reali+ea+ă (n dulapuri de lemn u -euri. Cele parţiale (n

dispo+iti'e adaptate. &urata -ăii este (ntre !2* minute şi după terminarea lor se fae o proedură de răire. Căldura radiantă produsă de -ăile de lumină. E mai penetrantă de5tea de a-uri iar transpiraţia (nepe mai de'reme. ,ăile de lumină sad tensiunea arterială

prin 'asodilataţia produsă treptat. Băile de soarePrin -aia de soare se (nţelege eBpunerea totală sau parţială a orpului la aţiunea

ra+elor solare direte.>ateriale neesare: un spaţiu speial amenaod de aţiune. ,ăile de soare (şi -a+ea+ă efetul pe radiaţiile infraroşii şi ra+eleultra'iolete are formea+ă spetrul solar. "e mai adaugă la aeasta aţiunea elorlalţifatori meteorologii a temperatura8 ume+eala şi mişarea aerului.

Indiaţii: reumatism degenerati'8 psoria+is8 afeţiuni gineologie ronie8tu-eulo+ă genitală8 tu-erulo+ă osteoartiulară şi ganglionară.Contraindiaţii: aner8 Hipertensiune arterială8 Hipertiroidism.

• Electroterapia

$urentul galvanic"e utili+ea+ă fenomenul analge+i o-ţinut prin folosirea a eletrod ati'

al polului negati'. Ionogal'ani+ările se 'or folosi (n următoarele afeţiuni: (n iatriile Heloide Hipertrofie din arsuri 6soluţie de tiouree (n glierină7 slerodermia 6sare iodată7

artro+ă 6fenil-uta+onă pusă la polul negati' şi siliat de 0i7 poliartrită reumatoidă 6itrat de potasiu şi su-limat de a7$urenţii diadinamici# "e fa apliări pe puntele dureroase -ine determinate8 u

eletro+i generali sau puntiformi şi apliaţii trans'ersale la ni'elul artiulaţiilor ueletro+i polari de diferite mărimi.

2%


27/35

ig.D. apliaţie urent diadinami

"e foloses formele lasie: monofa+at fiB8 efet puterni eBitator8 reşte tonusul musular8 are efet

'asoonstritor la fre'enţe de !* L+? difa+at fiB8 este el mai analge+i8 ridi5nd pragul de sensi-ilitate la durere8

(m-unătăţeşte irulaţia? se utili+ea+ă la fre'enţe de 1** L+? perioadă surtă8 efet eBitomotor8 aţionea+ă a un masa< profund? perioadă lungă8 efet analge+i foarte miororelaBant la fre'enţa de 1** L+?

Cu efet analge+i pe puntele dureroase8 pe artiulaţii8 pe muşHi 6&8 P07 3Q3sau 4Q1 min. pentru fieare fa+ă. Eletrodul ati' este el negati' 6atod7 şi se apliă peloul dureros.

%ltrasunetul# Este terapia de (naltă fre'enţă8 se fa apliaţii segmentareindirete? formele de ultrasunete sunt (n 5mp ontinuu şi u impulsuri se utili+ea+ăsu-stanţă de ontrast a să nu reflete +ona ultrasoniă8 durată p5nă la 1* min.)ratamentul se fae +ilni sau la două +ile.

%nde scurteCu eletro+i de stilă sau fleBi-ili8 u doi sau u un eletrod8 do+5nd după dorinţă

intensitatea efetului alori de la sen+aţia de ăldură puterniă 6do+a 47 la su-sen+aţiatermiă 6do+a 1 sau do+ele rei7 (n funţie de stera loală artiulară. Cu 5t proesulinflamator artiular este mai intens u at5t do+a de ultrasurte 'a fi mai redusă 6do+ele 127. &urata tratamentului este 'aria-ilă p5nă la 1!2* minute.

&oni'ărileIoni+area este proedura prin are introduem (n organism u a


28/35

-. radiali ai+i 6sulfuri8 a+oti şi saliili7.

&) asaA

(fectul fi'iologic al masa)ului

Efetele masa


29/35

irulaţiei. Aest efet se refletă (n speial asupra ţesutului su-utanat8 (m-unătăţinduseelastiitatea8 mărinduse tonusul8 mo-ili+5nd infiltratele patologie sau modifi5ndelastiitatea şi trofiitatea iatrielor.

răm5tarea este o mane'ră are se adresea+ă straturilor profunde ale musulaturii.Poate a'ea forme diferite8 după regiunea iatriei. Pe spate frăm5ntatul se reali+ea+ă prin

presiuni eBeritate de m5ini asupra muşHilor8 apăs5nd pe palme osul apone'roti8 pe arese poate reali+a aestă mane're. Pe mem-re se reali+ea+ă uprinderea (n m5ini şistoarerea aestora. Este important sensul (n are se fae frăm5ntarea: de la periferie sprerădăina mem-rului. Efetul fi+iologie al aestei mane're se refletă asupra tegumentelor su-utanate dar (n speial efetul se eBerită asupra musulaturii8 reali+5nduseintramusular8 (m-unătăţind trofiitatea.

)apotamentul este mane'ra ea mai ati'ă reali+ată prin lo'iri uşoare8 ritmie8eBeutate u '5rful degetelor sau u marginea u-itală a m5inii8 u palma sau u pumnul.Efetul fi+iologi al aestei mane're este eBitant pentru irulaţie8 asupra ner'ilor 'asomotori şi tatili din tegumente stimul5nd nutriţia ţesuturilor.

i-raţia aţionea+ă asupra iner'aţiei sen+iti'e şi motorii preum şi asupra

muşHilor ati'5nd funţia lor.*ehnica masa)ului la m+na propriu,'isăPentu masa< ţinem palma -olna'ului (n palma noastră iar u ealaltă m5nă8 u

palma (ntinsă8 eBeutăm nete+irea pe partea dorsală a m5inii8 de la degete8 uprin+5nd şitreimea inferioară a ante-raţului. Aeastă mane'ră se eBeută de !% ori. om eBeutaapoi geluirea u toate degetele depărtate (naint5nd pe spaţiile intermetaarpiene după einteralăm 5te'a mişări de nete+ire preum şi eBeutarea friţiunilor u toate degeteledesfăute pe spaţiile intermetaarpiene. riţiunea tre-uie eBeutată om-inat u 'i-raţia8stimul5nd mişarea sus =


30/35

0) Binetoterapia

n adru ;inetoterapiei se 'or a-orda următoarele pro-leme: menţinerea sau oretarea aliniamentului segmentelor şi a posturilor fi+iologie?

menţinerea sau ameliorarea mo-ilităţii artiulare? menţinerea sau ameliorarea forţei musulare?"e 'a eBplia paientului modalitatea de e'oluţie a -olii şi periolul de fiBare a

artiulaţiilor (n po+iţii 'iioase8 nefunţionale.1. E'itarea fleBumului de genunHi şi şold8 po+iţie pe are paientul o ia u sop

antalgi. se 'a e'ita statul prelungit pe saun sau fotoliu. n po+iţia şe+5nd pe saun se 'a

spri


31/35

Exerciţii pentru mână

>o-ili+area pumnului şi mişări de fleBieeBtensie şi a-duţieadduţie sereali+ea+ă din toate ele trei po+iţii ale ante-raţului 6supinaţie8 pronaţie8 neutră7. &easemenea se eBeută u degetele (ntinse şi u degetele fletate.

>o-ili+area (n metaarpofalangienelor se fae pe fleBieeBtensie u

interfalangienele eBtinse şi u ele fletate. A-duţiaadduţia degetelor se eBeută u palma pe masă.>o-ili+area interfalangiană se antrenea+ă menţin5nd metaarpofalangienele (n

eBtensie apoi (n fleBie de D*o. Exerciţii pentru cot

EBersarea fleBieieBtensiei otului din po+iţii 5t mai 'ariate ale mem-ruluisuperior: -raţ la trunHi8 -raţ la ori+ontală (n plan frontal sau sagital8 -raţ la +enit.

>işări de pronosupinaţie u otul lipit de trunHi. inerea (n m5nă a unui -astonaş failitea+ă eBeriţiul.

Exerciţii pentru umăr

>işări glo-ale ale umărului: ridiărio-or5ri8 rotaţii (ntrun sens şi

(n altul.>işări de a-duţieadduţie8 fleBieeBtensie ale -raţului 6otul

(ntins7.Cu aişări de fleBie şi a-duţie eBeutate din po+iţia de deu-it dorsal şilateral.

>işări de 9pedalare din deu-it dorsal (n are sunt antrenaţi şigenunHii.>işări ale (ntregului mem-ru inferior prin alunearea piioarelor pe

o plaă luioasă8 flet5nd şi eBtin+5nd soldurile 6şi genunHii7 sau eBeut5nda-duţii 5t mai ample. Po+iţia este de deu-it dorsal.

Exerciţii pentru genunchi

n adrul mişării pentru şolduri sunt antrenaţi şi genunHii.leBiieBtensii din genunHi din po+iţia şe+5nd pe un saun.

Exerciţii pentu picioare

&in deu-it dorsal sau po+iţie şe+5nd pe saun se eBeută toate

mişările posi-ile din gle+nă 6fleBie8 eBtensie8 irumduţie8 in'ersie8e'ersie7.

>işări de fleBieeBtensie ale degetelor din deu-it a şi din şe+5nd pesaun u piiorul uşor spri


32/35


33/35


34/35


35/35

#*#edială 2**1Popesu E.8 Ionesu /. = Compendiu de reumatologie8 Editura )eHniă81DDD>aru . - Masaj si kinoterapie8 Editura "port )urism8 ,uuresti8 1D$3

estor /emus Diagnosticul bolilor reumatismale8 Editura >ediala8

,uuresti8 1D#2/adulesu Andrei Electroterapie8 Editura >ediala

"-engHe )udor = /euperare medială la domiiliul -olna'ului8 Editura>edială 1DD%"-engHe )udor Baele teoretice si practice ale kinetoterapiei8 Editura

>ediala8 ,uuresti8 1DDD

"oare >iHaela !idrotermoterapie8 urs8 Colegiul sanitar RCarol &a'ilaR

"uteanu "tefan Bolile aparatului locomotor 8 Editura >ediala)itira 0uretia8 Ingriediala8 2**4

ote de curs

Cuprins magheru

Documents

Transcript of Cuprins magheru