Cuprins

Informaţii generale despre Germania Clişee şi prejudecăţi româno-germane Standardele culturale germane Dimensiunile culturale ale românilor şi germanilor

(analiză comparativă) Relaţiile cu germanii în context profesional şi

particular Protecţia angajatului german: “Mitbestimmung”,

“Betriebsrat”, sindicate Structura preţurilor şi veniturilor în Germania Diverse

Jonathan Oprean - Jonathan Oprean - RROOlingualingua

CuprinsCuprins

Imaginea RomImaginea României – rezultatul âniei – rezultatul subiectivismsubiectivismuluiului media mediatictic

Negativă: Copii orfani şi “aurolaci” Sărăcie absolută, lipsă apă, încălzire, curent,

alimente (în contradicţie: METRO RO cea mai mare rata de creştere din UE!)

Transilvania = Dracula şi vampiri Ceauşescu = “Vampirul roşu” Securitate Mafia şi corupţia “Valahia” – pustietate si singuratate Români în GER: spărgători de case, jefuitori de

bănci, falsificatori de automate bancare, cerşetori, copii prostituaţi, pseudoazilanţi

Pozitivă: O-Zone/Haiducii – “Dragostea din tei”, Alexandra Maria Lara – Femeia Anului 2004


Mai în glumă, mai în serios:Mai în glumă, mai în serios:

Ce zic... despre germani...românii (exagerat de) corecţi („Ein Mann, ein Wort“), serioşi, îndoctrinaţi, calmi - deci

plictisitori, siguri de sine, buni profesionişti, punctuali, civilizaţi, conştincioşi, amabili, dominanţi, aroganţi, dar se pot transpune uşor în situaţia partnerului de afaceri, dacă aceasta serveşte “scopului”!

...belgienii Nu s-ar sătura niciodată (din toate nu câte puţin, ci cât se poate de mult), vin la noi întotdeauna neinvitaţi

...danezii Le place să facă lucruri “interzise” (să ridice castele de nisip pe malul mării, să depăşească viteza unde e permis, să înceapă tot felul de războaie modiale şi apoi să le piardă)

...englezii „Krauts“ (vărzari): băutori neurotici de bere, grăsani şi fără simţul umorului, eficienţi, aroganţi, periculos de instabili dpdv psihologic

...francezii Meditativi şi la un pahar de bere, enervează toată lumea cu simţul lor ecologic

...olandezii Aroganţi, graşi şi supuşi autorităţilor. Câştigă la fotbal numai fiindcă au noroc

...italienii Harnici, buni afacerişti, mult prea bine organizaţi pentru a fi şi simpatici; turişti brutali

...austriecii “Piefke” (= gură-mare, lăudăros): birocratici, stângaci, lipsiţi de eleganţă (costum de gală cu şosete albe), zgomotoşi, nebuni după sandale

...polonezii Zgomotoşi şi deseori aroganţi. Lipsiţi de imaginaţie şi spontaneitate. Nimic nu merge la ei fără reguli şi norme

...spaniolii Cap pătrat, dar bere bună; ar merge şi la teatru în sandale cu şosete albe


Percepţia germanului despre sinePercepţia germanului despre sine


Ce găseşte germanul la el însuşi că este...

...POZITIV ...NEGATIV

punctualitatea (quasi) incoruptibilitatea ambiţios, funcţional sportiv, sănătos preţuirea familiei dragostea de animale spiritul caritabil rapiditatea şi eficienţa ordinea şi disciplina axare pe performanţă zelul dorinţa de a învăţa toată viaţa vacanţele posibile oriunde în lume

datoria pe prim plan ore suplimentare fără comentarii nesociabil lipsa simţului umorului rezistenţa slabă la băutură exploatarea fără scrupule a drepturilor sociale lipsa atenţiei acordate copiilor raţionalismul invidia pe străinii care beneficiază de aceleaşi drepturi izolarea/asigurarea exagerată a proprietăţii private (casă, maşină) lipsa unei culturi culinare tendinţa neurotică de a reclama orice

Românii şi germaniiRomânii şi germanii

RRomâniiomânii GermaniiGermaniiemoţionali, personali, omenoşi raţionali, obiectivi, reci

plăcerea de a improviza oriceGenial improvizat...

plăcerea de a organiza totul perfectperfect planificat!

simultaniteitate (percepţie policromă timp) constructivitate (percepţie monocromă timp)

evitare conflicte („feminitate“) abordare directă conflicte („masculinitate“)

oscilanţi, nesiguri siguri de sine, stabili

ierarhii rigide ierarhii funcţionale

stil de comunicare- “High context”

e important cum spui ceea ce ai de spus: indirect, implicit, tangent la problemă, reformulat, interpretabil, preferă “Tăcerea e de aur”

stil de comunicare - “Low context” “Ce-i în guşă-i şi-n căpuşă!” – direct, concret, explicit, câteodată jignitor, nu lasă loc nici unei interpretări

sfera profesională se suprapune peste cea particulară

sfera profesională clar delimitată de viaţa particulară

indiferenţa, “ura” faţă de reguli şi norme regulile şi structurile au importanţă prioritară


Standardele culturStandardele culturaleale germane germane


Definiţie

Istoric

Standardele culturale germane

1. Raţionalitatea2. Respectul faţă legi şi structuri3. Autocontrolul conştientizat şi minimizarea riscurilor4. Punctualitatea germană5. Sfera publică şi sfera privată 6. „Low context“ – stilul direct şi nediplomatic de

comunicare 7. Individualismul

Standardele culturaleStandardele culturale


Istoric- Benedictismul (“Ora et labora”) – ordin monahal catolic (sec. VI)- Iluminismul (abordarea intelectuală a vieţii) – sec. XVIII- Protestantismul – sec. XVI

- suprimarea emoţionalului şi iraţionalului din sacral- lipsa obiectelor de cult, jertfelor spirituale- în relaţia cu Dumnezeu lipseşte elementul pasional (vezi

ortodoxism)- Luteranismul: separarea vieţii spirituale de sfera materială- Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane: statul= protector faţă

de Roma- “Ministatalismul” (sec. XIII-XIX): 360 de ministate suverane după

1648- structuri sociale invariabile, absolutiste - imobilitate individ -> lipsa necesităţii de a se adapta

permanent unei noi colectivităţi -> orizont redus- Războiul de 30 de ani (1618-1648):

haos, anarhie, samavolnicie ->reacţie: ordine şi disc.- Absolutismul “ministatal” -> geneza birocraţiei germane - Militarismul (după 1871) -> Prusia exportă birocraţia în tot imperiul- Filozofia germană (Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Freud)- Perioada postbelică (şoc existenţial -> luciditatea ia locul

entuziasmului şi patosului (pronazist) -> renaşterea economică = refulare în materialism/raţional a emoţionalului suprimat

“Nu contează unde munceşti, oriunde te-ai afla trebuie să-ţi faci datoria zilnic în mod impersonal, raţional, corect şi neafectiv” (Pross, H., Was ist heute deutsch?)

1. Raţionalitatea1. Raţionalitatea


Rol dominant şi central în viaţa profesională, influenţează direct stilul de comunicare

Germanii văzuţi de... sunt...

români, ruşi, brazilieni buni specialişti, competenţi fiecare în domeniul lui

englezi foarte strict specializaţi

maghiari, spanioli analişti “la rece” – logica primează sentimentelor, indulgenţei şi compasiunii

români, englezi logici, raţionali, obiectivitatea mai importantă decât un simţ dezvoltat pentru afaceri

francezi, români, maghiari zgârciţi, oameni cu vederi înguste, economi



- În prim plan: “afacerea” -> costuri, rentabilitate, profit- Pe plan secundar: climatul social, nivelul emoţional- Rolul şi competenţa partenerului corespunde aşteptărilor = bună

colaborare- Un comportament raţional = adevărat profesionalism- “Komm zur Sache!”, “Bleib bei der Sache!” (la subiect)Exemplu: un coleg revenit din RO aduce mici cadouri...->inutil, penibil? Exemplu: un englez laudă echipa romano-germană pentru orele

suplimentare de sâmbătă... -> RO mulţumesc, GER rămân uimiţi “E normal, ne-am facut doar datoria!” Lauda = exagerare inutilă

Exemplu: dupa un seminar in GER doar o aluzie involuntară = indiciu +- amabilităţi: acceptate cu plăcere, dar nu sunt necesare - nivelul raţional: domină relaţiile de muncă- baza pe care colaborază colegii: rol şi competenţe clar definite - nivelul emoţional: absolut dispensabil- şeful: timp numai pentru întâlniri, planuri, structuri, alte

responsabilităţi - soluţia la orice probleme: bazată pe raţionalism -> stil participativ de

conducere , de la egal la egal (argumente raţionale, convingătoare)Exemplu: maşina de serviciu DG subsidiară/DG grup (Volvo/Ford)



Stilul de comunicare- Scurt, la obiect, explicit- Fără pierdere de timp (“să vorbim discuţii?”)- Scuzele neplauzibile şi “datul cu părerea” creează unui GER

impresia de neprofesionist- Pentru a convinge un GER: date concrete, clare, reale,

argumente cuantificabile- GER: critici directe, jignitoare, fără milă şi respect faţă cel care

a comis o eroare -> e vorba doar de “afacere” şi de nimic personal!

- “De la un profesionist (raţionalist!) mă aştept să putem controversa la obiect, fără să ia nimic în nume personal”

- Emoţiile ţinute sub control -> discuţiile cu GER par plictisitoare

- Small talk: enervant, pierdere de timp, lucru fără scop



Avantaje:- obiectivele sunt urmărite cu consecvenţă, stringenţă şi prioritate- şansa de a eşua este minimă- tot ce ar putea deranja (stări emoţionale de moment) este ţinut sub

control

Dezavantaje:- impresia creeată (duritate, răceală, severitate) afectează în plan

emoţional partenerul de afaceri -> eşec afacere

Concluzie: - şi GER au emotii, sentimente, bucurii şi necazuri, dar la un bun

profesionist acestea sunt suprimate de raţional în mod subconştient şi automatizat, în favoarea bunului mers al “afacerii”!

2. Respectul faţă legi şi structuri2. Respectul faţă legi şi structuri


Germanii văzuţi de...

sunt...

brazilieni, ruşi, polonezi organizaţi, ordonaţi, minuţioşi, controlaţi

cehi, polonezi, români reguli şi instrucţiuni peste tot

englezi, suedezi, maghiari

birocratici

români, italieni, polonezi lipsiţi de creativitate şi ingeniozitate

italieni, cehi, maghiari calculaţi, previzibili, plictisitori

francezi, asiatici, spanioli îi corectează tot timpul pe ceilalţi, dau impresia că ştiu totul

australieni, români, francezi, englezi, belgieni, olandezi

mari ecologişti, campioni mondiali în colectarea şi separarea exactă a deşeurilor menajere

francezi, indieni, spanioli încăpăţânaţi, inflexibili, se opun unor noi idei



reglementare excesivă a activităţilor din firmă (regulamente de ordine interioară, instrucţiuni, norme, reguli, proceduri) Exemplu: Betriebsverfassungsgesetz, EBR (consiliul de personal)

la origine: breslele meşteşugăreşti medievale, ->“Meisterbetrieb” existenţa, numărul şi acceptanţa acestor normative = marea

diferenţă faţă de alte culturi antreprenoriale Fiscalitatea (70% din literatura mondială de specialitate = lb.

germană, 60 tipuri de impozite şi taxe, 68.000 de legi şi regulamente de aplicare, dispoziţii de simplificare) (Regensteuer!, editura C.H. Beck)

DIN = 28.000 norme (+ 7000 proiecte de normă) care reglementează detailat toate produsele <= consens între industrie şi guvern (din 1917)

angajaţii se obligă tacit să respecte toate regulile s+r reduc libertatea de acţiune, flexibilitatea, spontaneitatea în

decizii => iniţiativă privată slabă, obstrucţionată (şi de sistemul bancar) –

teama de a nu cunoaşte şi deci de a încălca regulile împiedică “privatizarea” micului întreprinzător -> Exemplu: “Ich-AG”

contractul scris preferat oricărei înţelegeri verbale(şi în familie) -> Exemplu: „Ehevertrag“ = contractul conjugal (Gütertrennung - partaj, Zugewinngemeinschaft – beneficiu comun)



Obsesia organizării perfecte

planuri, structuri, sisteme, organigrame, standarde, norme -> atingerea obiectivului fără “incidente pe parcurs”

nu se lasă nimic la voia întâmplării, nu se riscă nimic (“Vorher schlau, als nachher klüger“)

responsabilităţi clare: experţi şi responsabili pentru fiecare activitate separat, fără interf.

=> proces decizional lent (se iau toate eventualităţile în calcul, se ţin şedinţe se întocmesc procese verbale)

în contact cu străinii şi mai accentuat

Perfecţionismul şi minuţiozitatea

planuri exacte şi detailate

surse de erori eliminate preventiv

pregătire minuţioasă şedinţe şi negocieri

în producţie: pentru 100% exactitate, precizie, calitate -> respectare 100% norme date

Exemplu: proiect traducere documentaţie licitaţie (reclamaţie: semne “...”)

în chestiuni financiare (colegi, particular) : împărţire exactă şi corectă (“nemţeşte”) a cheltuielilor

Exemplu: masa protocol la restaurant în RO, bacşiş (exact cât?)

Exemplu: “Haushaltsbuch” în familie –> vezi pag. urm.



Perfecţionism, minuţiozitate şi obsesia organizării perfecte

Exemplu: “Haushaltsbuch” – registrul contabil al familiei



Avantaje:

- un sistem bine conceput şi implementat -> rezultate excelente

Dezavantaje:

-plan odată întocmit = busolă -> respectare strictă, orientare exactă după plan. Intervin lucruri neprevăzute: panică şi dezorientare (lipsă de imaginaţie, spontaneitate)->nou plan

-grad înalt de birocratizare în firme ->flexibilitate mică, reticenţă/teamă faţă de noi angajamente pe pieţe externe. Exemplu: băncile GER în RO

-structuri şi sisteme odată concepute -> greu de actualizat, adaptat la noua situaţie

-“ochelari de cal”Exemplu: autostrada congestionată pe zeci de km

-loialitatea faţă de legi şi regulamente = teama de a nu risca nimic “Better to safe than to be sorry”

-extrem: drepturi cuvenite exploatate la maxim, fără nici o jenă şi remuşcare Exemplu: 1) ajutorul social, 2) candidatul insistent -> scop: dovada discriminare3) în producţie: şef desfacere (GER)/şefă aprovizionare (RO) cere 4000 cutii carton in 24 ore (contract !)

3. Autocontrolul 3. Autocontrolul şi minimizarea riscurilorşi minimizarea riscurilor


Germanii văzuţi de...

sunt...

englezi, francezi, români par relaxaţi şi destinşi, nu râd decât rareori, foarte sobri, exagerează orice problemă

români, cehi, maghiari, polonezi

temeinici, harnici, precişi, nu admit greşeli (dacă apar ei sunt primii care le cauză)

români, cehi, italieni, polonezi

disciplinaţi, rigizi, supuşi normelor, standardelor şi legilor

italieni, cehi, maghiari supuşi şi autoritari

polonezi, bulgari, români serioşi şi plini de responsabilitate, aşteaptă acelaşi lucru de la toată lumea

indieni, japonezi nervoşi şi supărăcioşi dacă apar abateri de la plan

finlandezi, cehi, polonezi autocritici, îşi caută tot timpul la sine un “nod în papură”, dominaţi de sentimentul de vină din RM II

spanioli copiii sunt foarte independenţi de familie



“Pflichtgefühl“ – simţul datoriei foarte dezvoltat seriozitate = respectarea tuturor regulilor şi indentificarea absolută cu

datoria Exemplu: semafor pietoni autocontrol conştientizat => încredere absolută în toţi factorii implicaţi atenţionarea ostentativă a celor care încalcă regulile “sistemului”

(în scop didactic şi preventiv) Exemplu: vecina şi curăţenia din zona verde odată planul întocmit în scris = ca şi realizat, se presupune că toţi îl vor

respecta “Planung” – planificarea: element cheie al sferei profesionale ŞI personale “planul cincinal” – invenţie germană ? cu planificarea se pierde mai mult timp decât cu realizarea planului! minimizarea riscurilor-> planificarea exactă a viitorului, vezi UAI

(Hofstede) Exemplu: “Familienplanung” = planul familial (număr copii, la ce

interval, ce contracte de asigurare pe viaţă, plan inscriere la creşă/gradiniţă/şcoală cu mulţi ani înainte)

Exemplu: control vamă (“Aveţi ceva de declarat?”) Exemplu: renegociere contract Exemplu: preţurile negociabile în comerţ (2004)



Recomandări

Luaţi în serios structurile şi regulile germanilor => reputaţie bună în rândul colegilor

Dacă nu sunteţi sigur pe un anumit lucru: întrebaţi întotdeauna! => respect faţă de dvs. ca persoană conştincioasă, angajat motivat şi interesat

Nu ascundeţi şefului GER problemele apărute, în speranţa că se vor rezolva de la sine. El vede în aceasta un semn că nu vă luaţi în serios sarcinile asumate şi nu că v-a fost teamă să nu daţi dovadă de slăbiciune sau incompetenţă

LUAŢI INIŢIATIVA! Soluţii! Nu vă daţi acordul într-o problemă sau nu stabiliţi termene pe care nu le

puteţi respecta! Orice acord dat unui GER e considerat absolut obligatoriu. În caz contrar -> neseriozitate (grav!)

Anunţaţi imediat când “nu merge ceva”! GER vrea să afle din timp pentru a reacţiona corespunzător şi a-şi reface planurile

Clarificaţi până în cel mai mic detaliu orice sarcină care vi s-a atribuit de un GER

4. Punctualitatea germană4. Punctualitatea germană


Germanii văzuţi de... sunt/au...

polonezi, francezi, români punctuali, au nevoie de agendă pentru orice nimic,agenda le dictează viaţa

români, maghiari, polonezi, turci

puţină spontaneitate, ospitalieri numai cu programare din timp

australieni, indieni muncesc consecutiv, nu fac două lucruri de-odată

italieni, cehi, maghiari program foarte scurt de lucru

mexicani, cehi, polonezi îşi programează complet şi timpul liber, ocupaţi tot timpul

indieni, japonezi, americani concediu lung, pauzele şi sfârşitul programului sunt sfinte



Nu subestimaţi importanţa orei stabilite pentru o întâlnire! 5 ‘ = târziu, impresie negativă, poziţie dezavantajoasă în

negocieri 15 ‘ = numai în cazuri excepţionale, justificate f. plauzibil (in

GER: autostrada congestionată, pierdut legatură avion/tren) Reţineţi: partenerul GER apare oricum cu 10’-15’ înaintea orei

stabilite! În caz de întârziere: sunaţi din timp partenerul german AGENDA -> întâlnirile/termenele se planifică cu mult imp înainte

dacă se stabilesc telefonic: cu cca. 1-2 săptămâni înainteExemplu: asociaţie BDÜ

dacă se stabilesc în scris (mail): cu cca. 1 lună înainteExemplu: GER trimte colegilor un tabel cu deplasări (1/2 an)Exemplu: GER solicită pe 7 ianuarie o întrevedere pe 18 mai...

Orele preferate: 10-13 / 15-17. Vineri după ora 14-15 nerecomandabil!

“In Urlaub”, “Werksferien”: vacanţe în care nu se stabilesc întâlniri: iulie, august, Crăciun, Paşti

Schimbarea orei/locului: cu 1 zi înainte, justificare! “Toţi nemţii poartă ceas, dar nici unul n-are timp!” (IT-ist

din India)



Avantaje:stilul linear de abordare consecutivă a sarcinilor => concentrare maximă pe un singur lucru şi rezultate optime

Dezavantaje:o flexibilitate redusă, dificultăţi majore când termenele nu pot

fi respectate -> panică şi nervozitate, teama de a nu “demonta” întreg sistemul

o lipsa cronică a timpuluio Cuvinte-cheie: “TERMINE”, “STRESS”

“KEINE ZEIT” (Google: 1,4 mil.) “FEIERABEND” (Google: 400 mii)Stresul: scuza acceptată întotdeauna“Keine Zeit” pretext, fără subînţeles

5. Sfera publică şi sfera privată5. Sfera publică şi sfera privată


în public = om raţional / în viaţa personală = om emoţional (familia = debuşeu)“La serviciu un om, acasă altul”

Politica şi religia = sferă publică / sferă privatăExemplu: dezinteresul faţă de sfera privată a politicienilor

hiperimplicare în rol profesional Feierabend -> “Do not disturb after work!” O nouă modă: “After work party” coleg = coleg de serviciu ! coleg amabil amic

Exemplu: consultant la firma X (2004) privat/serviciu = ori copii, ori carieră (diferente est-vest/pensii) siguranţa de sine (aroganţa) în meserie mândrie naţionlă trecutul (nazist) -> sentiment permanent de vinovăţie.

Nesiguranţă!Exemplu: seminar noiembrie 2004 (drapelul)



Avantaje:- lipsa “perturbaţiilor” emotive => eficienţă sporită în muncă- concentrare şi atenţie focalizată asupra sarcinilor asumate

Dezavantaje sistemul este foarte dur pentru cei care nu au posibilitatea unui

debuşeu/compensaţii emoţionale în familieExemplu: adaptarea dificilă a românilor în GER

“dubla personalitate” interpretată de un străin ca duplicitate, falsitate, ipocrizie -> afectează integrarea străinilor în sistem



Recomandări practice- nu uitaţi că GER robot - răceala nu vi se adresează personal! (vezi “raţionalitate”)- răbdare în orice relaţie personală- luaţi iniţiativa în relaţiile personale, încercaţi întâi în sfera privata

(sala sport, meci de fotbal, club de afaceri) - obişnuţi-vă să vă prezentaţi problemele în cadrul rezervat:

meeting, AGA, etc. (altfel nu vor fi luate în serios sau nu vor fi reţinute)



Istoric- după cele 2 războaie mondiale -> condamnarea morală a vieţii

publice şi politice - reacţie: retragere în sfera privata ca expresie a umilinţei şi a

dorinţei de a-şi împăca conştiinţa cu cele petrecute- => problema identităţii naţionale- noţiunea ”mândrie naţională” = dezavuată

Exemplu: seminar training intercultural in GER (drapel)

6. Low context 6. Low context stilul direct şi nediplomatic de comunicarestilul direct şi nediplomatic de comunicare


Văzuţi de... germanii (sunt/au...)

francezi, români lipsiţi de autoironie şi umor

turci, spanioli, bulgari, americani

direcţi, clari, oneşti, corecţi, nediplomatici

spanioli critică direct

cehi, români predictibili, calculaţi, transparenţi

maghiari, cehi, brazilieni lipsiţi de simţul umorului, rareori sarcastici, iau orice glumă de bună

polonezi, spanioli, indieni vor totul în scris, hârtia ţine locul vorbelor



“Cei în guşă-i şi-n căpuşă!” Nu contează cum spui, ci ce spui “low context” : direct, fără “complicaţii”, la obiect vorbesc fără subînţeles nu se gândesc că ar putea jigni -> abordează la nivel raţional nu personal! nu stăpânesc “arta” pretextelor sau a mesajelor “codificate” (presupun

onestitate în relaţii interumane indubitabile) nu lasă loc interpretărilor, stil precis, exact şi clar se aşteaptă la informaţii clare şi explicite, în cadrul rezervat nu obişnuiesc să citească printre rânduri nu înregistrează aluziile şi nu le folosesc

Exemplu: un pulover nou Exemplu: meeting româno-german (reacţie imediată = “Zi ca ei şi fă ca

tine!”, comentarii = imediat după şedinţă, în final = o adresă cu puncte critice; reacţie GER = consternare)

Exemplu: formula de invitaţie la masă “Sie sind eingeladen!” (nota)



Avantaje: - adaptare uşoară la acest stil pentru străinii obişnuiţi cu un “high context”- eficienţă, claritate, pierdere de timp = 0- permite o apreciere clară a intenţiilor celuilalt

Dezavantaje: - stilul e perceput ca arogant, jignitor,

fără respect faţă de sentimentele altora- pune persoana criticată direct în situaţii penibile => caracterizare

incorectă a performanţelor angajatului!- interlocutorul surprins se blochează şi respinge dialogul- lipsa de umor (aluzii, bancuri, parabole). Umor-> rezervat pentru sfera

privată



Recomandări: Formulaţi explicit, în cuvinte, tot ce vreţi să spuneţi. GER nu cunoaşte alte

canale de informare, nu va încerca să ghicească intenţia dvs. Nu vă comportaţi în nici un caz reţinut într-un dialog.

Curaj! Spuneţi pe şleau tot ce aveţi de gând! Dacă sunteţi criticat, n-o luaţi în nume personal! Dimpotrivă, GER îşi doreşte

un dialog constructiv şi vă apreciază dacă participaţi activ la discuţii (dar rămâneţi la obiect)

Nu încercaţi să vă formulaţi frazele foarte complicat sau extrem de politicos (în sensul înţeles la români) -> nu se înregistrează, indiciu pentru un neprofesionistExemplu: conferinţele economice ro-ger

Răspundeţi cu un “NU!” clar atunci când nu sunteţi de acord cu ceva (un “poate/probabil” vă poate crea dificultăţi mai târziu)Dacă un termen nu poate fi respectat, spuneţi de la început. Altfel GER se va şi vă va pune ulterior într-o situaţie mult mai penibilă, criticându-vă masiv

Discuţiile contradictorii sunt preferate oricărui acord tacit (= lipsă de iniţitivă)

Lăsaţi pretextele proaste la o parte! Veţi fi considerat evtl. diletant, mai rău: mincinos

77. . IndividualismulIndividualismul


Văzuţi de... germanii (sunt/au...)

spanioli, turci tinerii încep foarte devreme o viaţă independentă

cehi, români, italieni familia nu est atât de importantă, contacte rare între membrii familiei

americani simţ comunitar foarte dezvoltat (grupări, asociaţii, cluburi)

japonezi o grămadă de chei cu care încuie tot ce posedă

7. Individualismul7. Individualismul


- copiii sunt învăţaţi de mici să-şi spună propria părere, să se descurce singuri

- copiii părăsesc foarte devreme căminul părintesc -> independenţă financiară

- chiar şi în familie: respect faţă de sfera privată a celuilalt- deseori au chiar şi soţii conturi separate şi îşi împart exact cheltuielile din

gospodărie- persoanele în vârstă, care necesită îngrijire, sunt deseori trimise în

cămine de bătrâni (“Pflegeversicherung”!)- a cere ajutor într-o societate în care contează numai performanţa ->

slăbiciune personală- problema demografică actuală: numărul mare de celibatari!- idealul managerului german: o echipă în care subalternii lucrează

independent şi îşi asumă răspunderea pentru sarcinile primite- independenţa managerului- protecţia oferită de grupările de interese (reţeaua de “p.c.r.”) nu este

absolut necesară în sfera publică şi privată (majoritatea problemelor se rezolvă fără relaţii!)

- angajările se fac de obicei fără “recomandarea” unei rude din firmă- Exemplu: inginerul rus în firma germană (consternat de numărul mic

angajaţi înrudiţi– soţi, fraţi, nepoţi, veri, etc...)

Dimensiunile culturale Dimensiunile culturale (Hofstede)(Hofstede)


Cultura nr. 1: cultura în sensul restrâns al cuvântului (artele plastice, muzica, nivelul de educaţie/civilizaţie)

Cultura nr. 2: (“software of the mind”) : modul în care membrii unei civilizaţii sunt “programaţi” mental. Cuprinde pe lângă sfera spirituală şi aspecte mai “lumeşti” , practice:

- cum ne manifestăm sentimentele- cum ne salutăm- cum ne comportăm în societatel, la serviciu şi acasă- ce şi cum mâncăm- etc, etc.

Factorii care “progamează” mental individul:

- mediul social

- experienţa de viaţă

Dimensiunile culturale Dimensiunile culturale (Hofstede)(Hofstede)Cele 5 dimensiuni culturale ale lui Hofstede

Intensitatea puterii, indicele distanţării de putere PDI (Power Distance Index) Individualism / colectivism IDV (Individualism/Collectivism)

Masculinitate / femininitate MAS (Masculinity/Femininity)

Toleranţa faţă de incertitudini UAI (Uncertainty Avoidance Index)

Orientarea pe termen lung LTO (Long Term Orientation)


89

34

73

91

19

35

67 66 64

28

18

5

15

28

21

7

61

34

17

34

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

PDI IDV MAS UAI LTO

ROGERDNWEL

Intensitatea puteriiIntensitatea puterii (PDI) (PDI)


Intensitatea puterii = gradul de dependenţă faţă de putere, nivelul de centralizare al autoritatii, intensitatea autocratismului managerial. Comportamental: PDI mare = subordonaţii tind spre o relaţie de dependenţă/indiferenţă faţă de şefi -> management autoritarPDI mic = superiorii incurajeaza apropierea faţă de “putere”, -> management consultativ, cooperativ;

Intensitate mică (Germania) Intensitate mare (România)

Subalternii au libertăţi mari de decizie, acţionează în mod independent şi responsabil

Personalul se aşteaptă să fie consultat în procesul decizional (vezi “Mitbestimmung / Betriebsverfassungsgesetz”)

Şeful ideal -> este cel mai ingenios democrat

Diferenţe acceptabile de salariu în structurile ierarhice (mai puţin top management!)

Sunt condamnate orice privilegii şi simboluri ale poziţiei sociale rezultate din importanţa funcţiei

Dependenţa subalternului de superior

Subalternii aşteaptă instrucţiuni de la şefSubalternii se tem să ia decizii, sunt reţinuţi

Subalternul este foarte depedent de şef, nu i se permite (aproape) nici o libertate decizională

Şeful considerat ori “părinte atotştiutor”, ori “dictator”, dar este acceptat în ambele cazuri!

Diferenţe mari de salarizare în aceeaşi organigramă

Distanţă emoţională mare între subalterni şi şefi

Managerii îşi doresc privilegii şi o poziţie socială aparte

Intensitate mică: Austria (11), Israel (13), Danemarca (18), SUA (40)Intensitate mare: Rusia (93), Europa de sud, America de sud, Malaiezia (104)

Individualism vs. Individualism vs. cocolelecctivism (IDV)tivism (IDV)


Expresia relaţiei dintre individ si grup. Colectivism (ex. Japonia): implicare morala individIndividualism: se urmăreşte obtinerea de avantaje personale, se exploateaza oportunitatile pentru atingerea propriului scop.Grupul : rol important. HR = investiţie, care trebuie susţinută (formare continuă, cursuri, seminare, incentives)

Individualismul (Germania) Colectivismul (România)

Omul trăieşte pentru a se îngriji numai de sine şi de familia sa

Individul se identifică numai cu sine însuşi

Exprimarea opiniei critice/personale = corectitudine

Stil comunicare low context

Depăşirea limitelor = autovinovăţie şi pierderea respectului faţă de sine

Scopul educaţiei: cum se învaţă ceva?

Diplomele aduc avantaje materiale şi/sau măresc respectul faţă de sine

Raport patron-angajat: contract care garantează avantaje reciproce

La angajarea şi promovarea personalului trebuie să se ţină cont numai de competenţă

Management= managementul indivizilor

Datoria are prioritate în faţa relaţiilor

Oamenii se nasc în familii şi colectivităţi pe care continuă să le protejeze toată viaţa

Omul se identifică cu colectivitatea în care trăieşte

Armonia primează, conflictele directe se evită

Stil comunicare high context Depăşirea limitelor = jenă şi pierderea reputaţiei în societate

Scopul educaţiei: cum se face ceva?

Diplomele deschid accesul spre grupări cu o poziţie socială mai înaltă

Raport patron-angajat: bazat pe principii morale, ca în familie

La angajarea şi promovarea personalului se ţine cont de apartenenţa sa la un grup/reţea de relaţii

Management = managementul colectivităţilor

Relaţiile au prioritate în faţa datoriei

Societăţi individualiste: SUA (91), Australia (90) ...

Societăţi colectiviste: America centrală (6-15), Orientul îndepărtat (15-20), ...

Toleranţa faţă de incertitudini (UAI)Toleranţa faţă de incertitudini (UAI)


Tendinţa unei societăţi de a evita sau nu riscurile, situaţiile ambigue, incerte. Progresul tehnic, normele şi ritualurile civile, teoriile filozofice ale societăţii sunt destinate reducerii riscurilor potenţiale. Culturile cu UAI mare tolerează mai uşor noul. UAI mic: nu acceptă exprimarea în public a emoţiilor şi agresivităţii. Disponibilitate redusă de a-şi asuma riscuri.

Toleranţă mică faţă de incertitudini (Germania) Toleranţă mare faţă de incertitudini (România)

Incertitudinile vieţii sunt considerate ca o ameninţare continuă, care trebuie combătută preventiv

Stres permanent, sentiment subiectiv de teamă

Agresiunile şi emoţiile trebuie ţinute sub control

Numai riscurile calculabile sunt acceptate, teamă de necunoscut

Orice lucru nou e şi periculos

Cursanţii îşi doresc la seminar metode didactice bine structurate şi răspunsuri exacte şi clare

Trainerul trebuie să dea un răspuns la toate

Afinitate emoţională faţă de orice reguli şi structuri, chiar dacă ele nu funcţionează niciodată

Time is money

Dorinţa permanentă de a fi activ, de a munci din greu din autoconstrângere

Precizia şi punctualitatea sunt trăsături “genetice”

Suprimarea oricăror tendinţe de abatere de la normele comportamentale, rezistenţa faţă de nou

Motivarea personalului prin intensificarea sentimentului de siguranţă şi prin aprecierea personală

Incertitudinile (nesiguranţa zilei de mâine) este un fenomen normal în viaţă.

Stres redus, sentiment subiectiv de linişte interioară (= împăcare cu destinul, fatalism, “Miorita”)

Se poate da frâu liber agresiunilor şi emoţiilor fără a cădea în dizgraţie

Se acceptă şi situaţiile riscante imprevizibile

Lucrurile noi sunt ciudate, dar nu ascund neaparat pericole

Cursanţii îşi doresc la seminar discuţii fructuoase, necoordonate (open end) şi “nedirijate”

Trainerul poate da şi “din umeri” la unele întrebări

Nu se acceptă decât regulile strict necesare

Timpul nu are decât o valoare orientativă

Munca asiduă acceptată emoţional numai când e necesar (“Oameni suntem, nu cămile”)

Precizia şi punctualitatea nu sunt înnăscute, trebuie învăţate

Toleranţă faţă de principii şi norme comportamentale noi sau de altă natură

Motivarea angajatului cu precădere prin avantaje materiale/financiare

UAI mare: Grecia (112), Portugalia (101), America Centrală

UAI mic: Singapore (8), Ţările scandinave (25-30)

Germania: 64; România: 22

Masculinitate vs. feminitateMasculinitate vs. feminitate ( (MAS)MAS)


Masculinitate Feminitate

în societate primează avantajele materiale şi succesul profesional

banii şi lucrurile sunt cele mai importante

simpatie pentru cel mai tare

greşeli = catastrofe

Trăiesc ca să muncească

Mangeri autoritari, conduc intuitiv

Competiţie între colegii de muncă, locul I

în societate primează grija faţă de aproapele tău şi respectarea tradiţiilor

omul şi relaţiile interpersonale sunt cele mai importante

simpatie faţă de cel slab

greşelile sunt omeneşti

Muncesc ca să trăiască

Managerii conduc pe bază de consens

Societăţi “masculine”: Japonia (95), Austria (77), Italia (70)

Societăţi “feminine”: Suedia (5), Danemarca (16), Olanda (14)

Gradul de diferenţiere a rolulilor pe sexe în viaţa cotidiană. In societatile masculine primează: profit, recunoastere, realizare personală, atitudine provocatoare. In societatile feminine rolurile sunt mai putin diferentiate. Primează: nevoile sociale, relatiile bune cu ceilalţi, un climat plăcut la locul de muncă, siguranţa serviciului.

Orientarea pe termen lungOrientarea pe termen lung (LTO) (LTO)


Orientarea pe termen scurt(modernism)

Orientarea pe termen lung(tradiţionalism)

Adaptarea tradiţiilor la condiţiile actuale

Respect condiţionat faţă de obligaţiile poziţiei sociale

Economii reduse, bani puţini pentru investiţii

“Hainele fac omul”

Dispuşi să se subordoneze unui anumit ţel

Nerăbdători să obţină rezultate imediate

Respectarea tradiţiilor

Respect necondiţionat faţă de obligaţiile poziţiei sociale

Economie de resurse (financiare, energetice, etc.)

Fonduri de economii maro, resurse suficiente pentru investiţii

Adevărul este cel mai important lucru

Respectul faţă de virtuţi

Perseverenţă în realizarea obiectivelor

Societăţi cu orientare pe termen scurt: Pakistan (0), Africa (16), ...

Societăţi cu orientare pe termen lung: Orientul îndepărtat

Exprimă gradul în care o societate acceptă sau nu acceptă tradiţionalismul.

Societăţi orientate pe termen lung: tradiţionaliste, rezultatele din viitor trebuie să corespundă eforturilor actuale. Pentru luarea deciziilor în investiţii şi afaceri au nevoie de mult mai mult timp.

Societăţi orientate pe termen scurt: dispuse să accepte frecvent schimbarea, trăiesc “de azi pe mâine”, flexibilitate şi spontaneitate în procesul decizional, tradiţia nu reprezintă un impediment în calea schimbării

Recomandări practiceRecomandări practice


Conversaţia cu germanii- “Small talk” : nu se dă importanţă în relaţiile de serviciu- Nu exageraţi cu complimente prea galante -> provoacă

nedumeriri, situaţii penibile, jenante- Lauda din partea unui superior: apreciată, dar nu obligatorie- La “Wie geht es Ihnen?” = Ce mai faceţi? -> aşteptaţi răspuns

detailat- “Sie” (dvs.) uzual între colegi şi după zeci de ani (= ierarhie

instituţională, păstrarea distanţei emoţionale şi psihologice) - deseori: prenume + dvs. (anglicism) - în companiile IT: în general numai “du”- în şedinţă: acordaţi femeilor toată importanţa, chiar dacă sunt

subalterne sau nu se implică în discuţii (se interpretează ca lipsă de respect şi agresivitate)

Formule de adresare- “Dr.” = titlu academic şi parte a numelui - de ex. “Dr. Stephan Meyer” = Herr Doktor Meyer

“Prof. dr. Maria Schulz = Frau Professor Schulz”- domnişoară (Fräulein) = învechit- în magazine: salut obligatoriu “Guten Tag”- pe stradă nu se salută



Cadouri şi mici atenţii Cadoul: un lucru neobişnuit în firmele

germane! La primul contact de afaceri: o mică atenţie

ajunge Cadouri substanţiale -> atenţie, se

interpretează altfel! Cadouri făcute în particular -> atenţie, se

interpretează altfel! Cu cât e cadoul mai mare, cu atât mai public

trebui făcut Obligaţia angajatului: declararea şi

impozitarea cadourilor primite (> 40 EUR/an)!



Cadouri/mici atenţii recomandate (păstraţi neutralitatea!):

la firmă: articole de birotică (set stilou/pix de valoare, agendă cu logotip firma, etc.) -> neutralitate, utilitate practică, profesională!nerecomandabil: flori pentru colege (= surpriză plăcută, dar se interpretează des greşit)

în vizită acasă: - o sticlă de ţuică bună face întotdeauna minuni- un vin de colecţie adus din România face impresie- un vin (german, francez) cumpărat loco, dar nu sub 15-20 EUR- o carte despre RO în limba germană sau engleză- un CD sau DVD cu muzică românească clasică sau modernănerecomandabil: icoane, obiecte de arta populara, goblenuri

pentru soţia gazdei: un buchet de flori bine asortat (nu trandafiri roşii!)nerecomandabil: trandafiri roşii (dragoste), crini (înmormântare) bere (!), confecţii (nu şi şaluri), parfumuri

(lucruri prea personale)



La telefon

- GER apelat se prezintă primul cu numele (şi în particular)- salutul “Hallo” scurt: numai între prieteni (poate fi altfel

interpretat!)- un simplu “Alo” = jignitor (şi în particular)- Firmele se prezintă cu: firma, persoana care vorbeşte şi

invitaţia de a vă comunica motivul apelului (formula este deseori exagerat de lungă)

- Persoana care sună se prezintă cu: numele şi firma- Exasperant: robotul telefonic cu ghid de navigare în meniu (5-

10 minute navigare pana intervine un operator uman)



Teme preferate de conversaţie: fotbalul (actual: “scandalul” arbitrilor) ultimul concediu, planurile de viitor evenimentele curente

(actual: reforma “Hartz IV”, reforma sănătăţii, şomajul, Europa de est, străinii, etc,...)

problemele de serviciu berea, vinul (fiecare îşi are berea preferată, se socotesc “mari

degustători” de vin)

Tabu (în mediul profesional): nazismul şi al II-lea război mondial, exterminarea evreilor salariul întrebări-compliment de genul :

”Excelentă cămaşa dvs., dar cât a costat?”



“Ospitalitatea” germană

amabilitate uşor exagerată, superficială (cu precădere în vechea RFG)

linie de demarcaţie clară: serviciu / familie în vizită la firma din GER: nu e de aşteptat o primire prea

călduroasă, empatică, sentimentală- “Feierabend” (sfârşitul programului) = începutul vieţii

particulare, de familie (fără compromisuri)- în afara serviciului: rareori invitaţii acasă, se preferă

terenul neutru (restaurant, bar, etc.) Motiv: individualismul şi separarea vieţii de familie de cea profesională ->Armonia în familie primează în faţa intereselor de serviciu (de grup)

- GER în vizită în RO: evitaţi să le faceţi un program (“extraşcolar”) prea încărcat, se simt bine deseori dacă mai sunt lăsaţi şi singuri (relaxare, probleme proprii, etc.)

CorupCorupţia în Germania ţia în Germania


B

Transparency International Indicele de percepţie a

corupţiei 2004

1. Finlanda 9,7

2. Noua Zeelandă 9,6

3. Danemarca 9,5...

13. Austria 8,4...

15. Germania 8,2...

31. Slovenia 6,0...

42. Ungaria, Italia 4,8...

51. Cehia 4,2

54. Bulgaria 4,1

67. Croatia 3,5

87. Romania, Iran 2,9

90. Rusia 2,8...

145. Bangladesh, Haiti 1,5

““Tipic nemţeşte”...Tipic nemţeşte”...


- Punctul verde şi “Mülltrennung“ - colectarea şi separarea deşeurilor (pubele galbene, verzi, albastre, maro, negre)

exemplu clasic pentru ordinea şi disciplina germană

pentru străini: fenomen exasperant, ciudat şi inutil

germanii percep sistemul ca fiind “normal”, absolut necesar pentru protecţia mediului şi curăţenia oraşelor

bucătăria = “centru de colectare şi sortare” benevolă a deşeurilor menajere

Cuprins

Documents

Transcript of Cuprins